Sunteți pe pagina 1din 17

PROIECT

STUDIUL ASUPRA ASAMBLARILOR


NEDEMONTABILE DIN COMPONENTA
GRINZILOR CARE FAC PARTE DIN MACARAUA
CU SISTEM CATARG EXECUTATE PRIN SUDARE
MANUALA

Cuprins
Argument...........................................................
............................3
Capitolul 1
Macarale.............................................................
.......4
1.2. Caracteristici tehnice ale
macaralelor.......................................5
Capitolul 2 Grinzi cu
zabrele.........................................................7
2.1 Domenii de
utilizare..............................................................
....7
2.2 Alcatuirea grinzilor cu
zabrele...................................................8
Capitolul 3 Grinzi
sudate..............................................................9
3.1 Sudarea cu arc
electric..............................................................
9
3.1.1 Tehnica sudarii cu arc
electric................................................11
3.2 Sudarea
electrica.............................................................
........12

Bibliografie.........................................................
...........................15

ARGUMENT
Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la
care,pentru desfacerea pieselor este necesar sa se distruga
partial sau total organul de asamblare sau piesele ce alcatuiesc
asamblarea.
Am abordat aceasta tema respectnd condiiile de
aplicabilitate cuprinse n Standardele de Pregtire Profesional.
Din categoria asamblarilor nedemontabile cele mai uzuale
sunt asamblarile nituite, asamblarile sudate, asamblarile prin
lipire si incleiere.

In cele ce urmeaza se vor prezenta notiuni referitoare la


asamblarile prin nituire, asamblarile sudate si asamblarile prin
lipire si incleiere.
Procedeele de obtinere a asamblarilor fixe nedemontabile se
pot imparti in doua grupe :
-procedee la care asamblarea se realizeaza fara un organ de
asamblare ;
-procedee la care asamblarea se realizeaza cu ajutorul unui
organ de asamblare.
Din prima grupa fac parte procedeele de asamblare prin
presare,iar din a doua, cele prin nituire,sudare,lipire.
In general una din piesele care se asambleaza prin presare
are un alezaj sau face parte din cat. inelelor,iar cealalta este un
arbore plin sau gol la int.
Presarea poate fi:
Presarea transversala se poate obtine prin :
-presare cu incalzirea piesei exterioare
-presare prin racirea piesei int.
-presare prin def plastica
-presarea unei piese elastice
Presarea longitudinala care se realizeaza prin introd.fortata a
piesei interioare in piesa exterioara.Aceasta metoda constituie
una din cele mai simple met. de asamblare .Pentru micsorarea
fortei de presare se poate apela la una din urmatoarele solutii :
- ungerea suprafetelor care vin in contact
- amplasarea pe piesele asamblate a unor tesituri sau a unor
portiuni cu ajustaj liber.

Capitolul 1 Macarale
Este un utilaj, acionat manual sau mecanic, pe principiul
scripeilor, folosit pentru ridicarea pe vertical i transportarea
pe orizontal a unor obiecte grele. Macaraua este utilizat
frecvent n lucrrile de construcii-montaje a unor cldiri
nalte, poduri, sau la ncrcarea sau descrcarea unor
nave n porturi.
4

1.1 Clasificarea macaralelor


Macaralele sunt instalaii de ridicat utilizate la manipularea
sarcinilor prin ridicarea
neghidat pe vertical i deplasarea pe orizontal a acestora.
Gradul de complexitate al unei
macarale depinde de numrul micrilor i de mijloacele cu care
se realizeaz aceste micri,
adaptate n general la necesitile tehnologice ale fluxului de
lucru n care este integrat
macaraua. Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare staionare: cu contrafix; de perete cu
tirant; cu coloan rotitoare; cu
coloan fix; cu plac turnat.
b) Macarale cu deplasare pe in de ghidare: macarale consol;
macarale de tavan; macarale
velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe ci fr in: macarale montate
pe crucioare manuale sau
mecanice; macarale montate pe autocamioane; macarale
montate pe tractoare; macarale
autopropulsate.
d) Macarale de cale ferat sau pe enile
e) Macarale cu platforme rulante; cu grind suspendat; poduri
rulante cu o singur grind
principal; poduri rulante cu dou grinzi principale; macarale capr i
semicapr.

1.2. Caracteristici tehnice ale macaralelor


1 Capacitatea de ridicare - este valoarea maxima a masei care
este admisa a fi ridicata de
macara sau mecanismul de ridicare.
2 Sarcina nominal - este valoarea maxim a masei,inferioara
capacitaii de ridicare, admis a
fi ridicat de macara sau mecanismul de ridicat.
3 Sarcina util - este valoarea masei maxime care poate fi
preluat, dup caz, de dispozitivul
de prindere, dispozitivul de legare sau direct de dispozitivul de
ridicare.
4 Suprasarcina - este sarcina care depete sarcina nominal.
5 Sarcina statica - este sarcina in stare de repaus, care
reprezint sarcina nominal de
ncercare, respectiv sarcina de ncercare ridicat la circa 100
mm de sol.
6 Sarcina dinamic - este sarcina care ia natere in timpul
accelerrii sau deaccelerrii sarcinii
nominale, pariale etc.
2
7 Raza de aciune - este distanta de la axa de rotaie a prii
rotitoare a macaralei pana la axa
organului de prindere a sarcinilor.
8 Viteza de lucru - este viteza cu care lucreaz un mecanism.
9 Fora de ridicare - este suma forelor corespunztoare
maselor sarcinii, organului de
prindere, dispozitivului de ridicare, organelor de legare.
10 Fora de traciune - este suma forelor rezultate din
tensiunile de cablu, care acioneaz
asupra tamburului. Daca sunt mai muli tamburi cuplai
mecanic, se nsumeaz tensiunile din
cablul fiecrui tambur.

Capitolul 2 Grinzi cu zabrele


Grinzile cu zbrele sunt elemente de construcie care n
ansamblul lor lucreaz ca elemente ncovoiate, dar barele care
le alctuiesc sunt solicitate la eforturi axiale. Aceste grinzi sunt
formate din bare drepte prinse ntre ele n noduri cu nituri,
buloane sau sudur. ncrcrile exterioare se caut a se aplica
numai n noduri, ceea ce conduce (dac legturile ntre bare
sunt articulaii) la apariia numai de eforturi axiale. n realitate
aceste legturi sunt semirigide, ca urmare apar i eforturi de
ncovoiere n bare, dar ele reprezint numai 5%...15% din
valoarea tensiunilor produse de eforturile axiale. Aceste
momente sunt cu att mai mici cu ct zvelteea barelor este
mai mare. La grinzile cu zbrele este necesar ca axele tuturor
barelor s fie n acelai plan, care este de fapt planul grinzii cu
zbrele.
2.1 Domenii de utilizare

Grinzile cu zbrele sunt larg rspndite n construciile


executate din oel. Ele se utilizeaz la realizarea celor mai
variate tipuri de construcii:
Ferme pentru susinerea acoperiului i contravntuiri n
planul acoperiului; Grinzi de rulare sau de frnare;
Alctuirea structurilor cu deschideri mari: Sli de sport i de
expoziie, Hangare;
Instalaii de transport (poduri rulante, etc.);
Piloni i turnuri de radio i televiziune;
Castele de ap; Construcii metalice speciale;
Poduri de cale ferat i rutiere, etc. Cele mai larg rspndite
n domeniul construciilor civile, industriale i agricole sunt
fermele de acoperi i grinzile de planee.

2.2 Alcatuirea grinzilor cu zabrele


Barele care compun o constructie metalica se intilnesc intre ele
si se asambleaza in punctele de intalnire. Punctele de intalnire a
barelor din grinzile cu zabrele se numesc noduri . n noduri,
barele se asambleaza direct sau prin intermediul guseelor, prin
nituire sau prin sudare, foarte rar prin suruburi. In mod
obisnuit, la nodurile grinzilor cu zabrele se prind bare solicitate
numai axial.
-Daca barele supuse la eforturi axiale se intersecteaza, ele
alcatuiesc o incrucisare
-Punctele de intalnire sau de incrucisare a barelor, care pe langa
eforturi axiale sunt supuse si la eforturi de incovoiere in planul
axelor lor, se numesc colturi (spre deosebire de noduri) .

-Daca aceste puncte sunt locuri de intalnire sau de incrucisare a


unor bare supuse la incovoiere intr-un plan perpendicular pe
axele barelor, ele se numesc ramificatii .
-Daca la punctele de intalnire sau de incrucisare a barelor, legatura se realizeaza prin suruburi, cu scopul de a se reduce
rigiditatea
imbinarii
respective,
legatura
se
considera articulata .In mod riguros, prin articulatie trebuie sa
se inteleaga o imbinare realizata cu un singur surub, deoarece
articulatiile cu mai multe suruburi nu se deosebesc de nituire
decat prin faptul ca sunt demontabile.

Capitolul 3 Grinzi sudate


Grinzile sudate cu zbrele fac parte din gama produselor
metalurgice, utilizate n armarea betonului, n special, avnd o
eficien mai bun dect plasele sudate datorit geometriei lor.
Grinzile sudate cu zbrele din srm de oel se utilizeaz:
pentru realizarea conectrii dintre structurile de beton turnate
n etape diferite; ca elemente de legatur dintre plasa de
armare a suprabetonrii i carcasa grinzilor din beton armat sau
precomprimat ale planeelor cu corpuri ceramice; ca elemente
de legatur ntre feele de beton armat ale panourilor sandwich
cazul panourilor tristrat; element distanier i/ori de montaj,
pentru asigurarea distanei dintre rndurile barelor/plaselor de
armare i/ori fixarea lor.
Grinzile
sudate cu
zbrele
se obin prin sudarea n punct a srmelor care constituie talpa
i diagonala grinzii. n general, grinzile sudate cu zbrele se
livreaz n pachete de 30 50 buci aezate pe 35 rnduri a
cte 10 buc. n funcie de diametrul srmei din care sunt
confecionate. Grinzile cu zbrele se realizeaz la urmtoarele
dimensiuni:
nlimea total H2: 70 300 ;
Limea
total B2: 60 100 mm;
Lungimea L: 1800 12000
mm;
Distana ntre diagonale (pasul) p este de 200mm

3.1 Sudarea cu arc electric


Conform SR EN4063 notarea numerica a celor mai importante
procedee de sudare cu arc electric prezentam mai jos:
- Sudarea cu electrod fuzibil cu arc electric descoperit
(autoprotectie);
-

Sudarea manuala cu electrod invelit;

Sudarea cu arc acoperit;

Sudarea sub strat de flux;

Sudarea cu arc electric protejat;

- Sudarea cu srma electrod fuzibil n mediu de gaz protector


inert MIG;
10

- Sudarea cu srma electrod fuzibil n mediu de gaz protector


activ MAG;
-

Sudarea cu srma tubulara n mediu de gaz protector activ;

Sudarea cu srma tubulara n mediu de gaz protector inert ;

Sudarea cu srma tubulara autoprotectoare;

Sudarea cu electrod nefuzibil cu arc protejat;

- Sudarea cu electrod de wolfram n mediu de gaz protector


inert TIG/WIG;
-

Sudarea cu arc electric strangulet;

Sudarea cu plasma;

Alte procedee de sudare cu arc electric;

Arcul electric este o descarcare electrica stabila ntre doi


electrozi la densitati mari de curent n mediu gazos.
Punctele de contact ntre electrod si piesa , care constituie
locurile de strangulare a liniilor de curent se vor ncalzi pna la
temperatura de topire, datorita curentului de scurtcircuit mare.
Sub influenta fortei de apasare F numarul punctelor de contact
va creste continuu si zona de trecere electrod si piesa va fi
formata dintr-o punte de metal lichid .La ridicarea electrodului
de pe piesa odata cu alungirea puntii de metal, datorita fortelor
electromagnetice Fe se produce si o strangulare a ei. Aceasta
determina o crestere a rezistentei electrice care conduce la
cresterea temperaturii acestei portiuni. La atingerea temperaturii de fierbere a metalului are loc ruperea puntii metalice
si formarea vaporilor metalici care fiind usor ionizabili asigura
trecerea curentului n continuare sub forma unei descarcari n
arc
Procesul de formare a arcului electric d 636d32g ureaza doar
cteva fractiuni de secunda si se caracterizeaza prin fenomene
fizice complexe:
emisie termoelectronica
11

ionizarea gazului din spatiul arcului


accelerarea electronilor n cmp electric, etc.
Datorita transportului de ioni de la anod la catod, anodul
va aparea sub forma unui crater iar catodul sub forma unui con.

3.1.1 Tehnica sudarii cu arc electric


Se parcurg urmatoarele etape:
1.
Alegerea diametrului electrozilor si a valorii parametrilor
de sudare.
Pentru sudarea stratului de radacina se recomanda utilizarea
diametrelor de electrozi (de) mici: 2,5 mm sau 3,25 mm (pentru
usurarea accesului la radacina se va evita folosirea electrozilor
cu nvelis gros).
Alegerea diametrului electrodului se va corela cu dimensiunile
efective ale rostului
Pentru executarea straturilor de umplere a rostului se
recomanda utilizarea electrozilor de diametru mai mare (4 mm,
5 mm) sau chiar utilizarea electrozilor cu nvelis gros cu pulbere
de fier n nvelis.
Recomandarile sunt valabile n cazul mbinarilor sudate cap la
cap si a mbinarilor sudate de colt.
n functie de tipul nvelisului electrodului se stabileste natura si
polaritatea curentului de sudare Is(curent alternativ sau
continuu) n cazul curentului continuu aceasta poate fi cu
polaritate directa adica electrodul legat la polul negativ al sursei
sau cu polaritate inversa cnd electrodul este legat la polul
pozitiv al sursei.
Curentul de sudare depinde de tipul (marca) si diametrul
electrodului, pozitia de sudare, felul trecerii, grosimea
componentelor etc.
12

Pentru stabilirea curentului de sudare se folosesc diferite relatii


[5] dar toate sunt functie de diametrul electrodului Is = f (de).
Tensiunea arcului (Ua) depinde de lungimea arcului, tipul
nvelisului electrodului, curentul de sudare, diametrul
electrodului, etc.
Pentru stabilirea tensiunii arcului se utilizeaza relatia
Ua = f (Is)
Viteza de sudare vs depinde de metalul de baza prin energia
liniara admisa sa se introduca la sudare, aria trecerii, tipul si
diametrul electrodului, pozitia de sudare, etc. Calculul vitezei de
sudare se executa cu o relatie care este functie de I s. Vs= f (Is)
Energia liniara (ql ) se exprima cu relatia:

unde este randamentul arcului electric.


2. Pregatirea materialelor nainte de sudare. Ea consta n
curatirea locului care se mbina prin sudare de oxizi, rugina si
pete de grasime prin sablare cu peria de srma sau prin
aschiere. Rosturile se pregatesc prin aschiere conform desenului
de executie al constructiei metalice .Se pot pregati si prin taiere
termica.
3. Aprinderea si conducerea arcului. n functie de pozitia n
spatiu a sudurilor, electrodul trebuie tinut ntr-o pozitie
corespunzatoare,
Metodele de amorsare a arcului electric
a.) aprindere de chibrit

b.) prin atingere

Operatorul trebuie sa fie preocupat totdeauna ca pozitia


electrodului sa fie nscrisa ntr-un plan perpendicular pe
suprafata baii de metal necesara realizarii sudurii
3.2 Sudarea electrica

13

Sudarea electric este o operaie de mbinare nedemontabil a


pieselor metalice la care cldura necesar se obine pe cale
electric. Rezultatul sudrii electrice se numete sudur sau
mbinare sudat. Sudarea electric se face prin mai multe
procedee, care difer prin modul de transformare a energiei
electrice n cldur: sudare electric cu arc, sudare electric
prin rezisten, sudare electric n baie de zgur i sudare
electric cu fascicul de electroni.
Sudarea electric cu arc folosete cldura degajat de
arcul electric produs ntre electrozii de sudare i piesele de
sudat. Avansul electrozilor poate fi manual sau automat.
Sudarea electric cu arc poate fi cu arc descoperit, la care se
emit radiaii luminoase vtmtoare, fiind necesare mti de
protecie, sau cu arc acoperit, la care arcul arde sub un strat de
pulbere (flux), care mrete randamentul procesului prin
micorarea pierderilor prin radiaia arcului i protejeaz sudura
de oxidare.
Sudarea electric cu arc n atmosfer protectoare (argon,
CO2) se aplic metalelor uoare, oelurilor aliate i inoxidabile,
precum i metalelor neferoase. Electrodul poate fi fuzibil
(consumabil) sau, mai frecvent, neconsumabil. Pentru
ameliorarea condiiilor de amorsare a arcului n curent
alternativ, se poate utiliza un oscilator de nalt frecven, care
se deconecteaz dup amorsarea arcului, realizat fr
atingerea electrodului de pies.
Sudarea electric cu arc trifazat se aplic la mbinarea
pieselor de aluminiu sau a tablelor groase, folosindu-se doi
electrozi conectai la dou faze ale sursei de alimentare, a treia
faz fiind legat la piesa de sudat. Se formeaz 3 arcuri, dou
directe, ntre electrozi i pies i unul indirect, ntre electrozi,
concentrndu-se o putere mare la locul mbinrii i asigurnd o
ionizare continu a mediului, nct arcul arde fr ntreruperi.
Sudarea electric prin rezisten folosete pentru nclzirea
pieselor la temperatura de sudare efectul termic al curentului
prin rezistena de contact. Sudarea electric prin puncte se
aplic la mbinarea tablelor metalice suprapuse, de la grosimi
14

de civa microni, pn la circa 20 mm. Piesele ce se mbin sini


presate cu ajutorul unor electrozi de cupru, prin care apoi se
trece curentul de sudare. Cea mai mare rezisten apare la
suprafaa de contact dintre cele dou piese, care se nclzesc,
n aceast poriune, pn la temperatura de topire. Sudarea
electric prin custur (in linie) se execut cu ajutorul unor
electrozi sub form de discuri, ntre care sunt strnse tablele de
sudat ce se deplaseaz cu o anumit vitez, fiind antrenate de
electrozii-role. Micarea pieselor i trecerea curentului prin
electrozi poate fi continu sau intermitent.
La sudarea electric cap la cap, piesele, de regul, de forma
unor bare prismatice, sunt dispuse cap la cap i apsate una
contra celeilalte. Sudarea se poate face prin dou procedee: n
stare solid sau prin topire. La sudarea n stare solid, dup o
strngere iniial a pieselor, se trece prin ele curentul de sudare
concomitent cu mrirea presiunii, nct n locul mbinrii apare o
refulare a materialului. Din cauza impuritilor i oxizilor de pe
suprafeele limitrofe ale pieselor, procedeul este limitat la bare
cu diametrul sub 20 mm (de exemplu, la sudarea barelor de
lan).
La sudarea prin topire, dup aducerea pieselor n contact i
apsarea lor cu o presiune de 5-20 N/mm2 se conecteaz
transformatorul de sudare i se nclzete locul mbinrii la 600800C (n cazul oelului). Se reduce, apoi, presiunea la 2-5
N/mm2, crescnd n acest fel rezistena zonei de contact.
Suprafaa real de atingere a barelor se restrnge, curentul se
dirijeaz doar prin cteva puncte fizice, pe care le topete.
Dup dispariia vechilor proeminene se formeaz alte ci de
trecere a curentului i fenomenul se repet pn la topirea
ntregii zone de contact, o parte din metalul lichid formnd
bavuri n exteriorul pieselor. Procedeul are avantajul unui
consum redus de energie, nu necesit prelucrarea suprafeelor
de contact i asigur o rezisten mecanic sporit.
Sudarea electric n baie de zgur se aplic la mbinarea
plcilor (cu grosimi peste 50 mm) i se bazeaz pe cldura
produs la trecerea curentului printr-un strat de zgur topit, de
15

conductivitate redus. Procesul ncepe prin amorsarea arcului


electric ntre electrozi i piesa de sudat, sub strat de flux. Dup
ce s-a format o baie de zgur, prin topirea fluxului, arcul se
ntrerupe, iar curentul trece de la electrod la pies prin baie. n
funcie de grosimea pieselor de sudat, se folosesc unul sau mai
muli electrozi, mbinarea sudat se face plecnd de la o
plcu de baz, sudat la partea inferioar a pieselor,
asigurndu-se un interstiiu de 25-30 mm. Solidificarea se face
forat, cu ajutorul unor plci de cupru rcite cu ap, deplasate
odat cu mecanismul de sudare.
Sudarea electric cu fascicul de electroni folosete pentru
nclzire energia cinetic a electronilor accelerai ntr-un cmp
electric puternic, care la impactul cu piesa de sudat se
transform n cldur. Procedeul se desfoar ntr-un vid
naintat, astfel c mbinarea este ferit de aciunea nociv a
agenilor chimici atmosferici. Sudarea electric cu plasm.
Alimentarea instalaiilor de surse electrice se face de la surse
speciale.

Bibliografie
1. Balasa, E. : Onofrei, R. Indrumari metodice pentru
disciplina studiului materialelor, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1983.
2. Degeratu, S.: Balasoiu, D.: Balasoiu, T. Studiul materialelor,
Editura economica, Bucuresti, 2000.
3. Dragu, D. Tolerante si masurari tehnice, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
4. Gladcov, P.si colectiv Tehnologia materialelor, Indrumar de
laborator, Fundatia Universitara Proinvent, Bucuresti, 2000.
5. Husein, Gh.; Tudose, M. Desen tehnic si de specialitate,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.
16

6. Lichiardopol, G.; Ghita, E.; Ghita. V. Desen tehnic, Editura


All Educational, Bucuresti 2000
7. Marginean, V.; Teodorescu, D. Utilajul si tehnologia
constructiilor mecanice, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1980.
8. Popescu, N. Materiale pentru constructii de masini. Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.
9. Popescu, N. Utilajul si tehnologia prelucrarilor la cald.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.
10.
Stoian, L ; Vintila, N.; Palfalvi, A.; Alexandru, M
Tehnologia materialelor. Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1980.
11.
Tonea, a,; Carstea , n. Elemente de tehnologie
generala . Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000
12.
Zgura, Gh.; Atanasiu, N.; Ariesanu, E.; Peptea, Gh.
Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice. Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1988.
13.
Colectie de standarde si ISO.

17

S-ar putea să vă placă și