Comisar de poli]ie drd.

CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU
Director adjunct al Institutului de Criminalistic= din I.G.P.R.

Dans l'article prsent on indique les sources de rfrence pour la documentation de l'accrditation des laboratoires de
criminalistique, conformment au standard ISO 17025.

ndiferent de domeniul \n care activeaz= o

institu]ie, reclama, bonitatea [i credibilitatea
sunt foarte importante. Satisfac]ia clien]ilor [i

a beneficiarilor ca urmare a desf=[ur=rii unor activit=]i

sau servicii sub raporturi contractuale sau institu]ionale
dau girul calit=]ii [i credibilit=]ii.
Examinarea \n laboratoarele de [tiin]e forensic
prezint= anumite particularit=]i \n sensul c= beneficiarul
nu poate avea capacitatea imediat= de a verifica
rezultatele determin=rilor. Pentru evitarea oric=ror erori,
acestuia trebuie s= i se asigure c= laboratorul are
implementat un sistem de management al calit=]ii bine
definit, iar fiecare determinare se face cu respectarea unei
proceduri specifice agreate.
Organiza]ia Interna]ional= de Standardizare (ISO), pe
baza experien]elor dobndite la nivel mondial a elaborat
standarde pretabile pe domenii de activitate. Pentru
activitatea de expertiz= criminalistic= standardul
recomandat [i de c=tre Re]eaua European= a Institutelor
de {tiin]e Criminalistice este ISO 17025/2005, care
cuprinde [i elemente din ISO 9000 privind controlul
calit=]ii. Acest standard a fost asimilat [i de c=tre
organismul na]ional de standardizare pentru activitatea
de determin=ri \n laboratoare, precum [i de grupul ILAC
G-19 care a formulat o variant= pentru laboratoarele
forensic.
Standardul face preciz=ri cu privire la o serie de
elemente care trebuie s= confere laboratorului
independen]=, competen]= [i credibilitate prin sistemul de
management al calit=]ii aplicat.
|n ultima perioad=, posibilit=]ile de examinare \n
domeniul forensic au fost extinse, fiind m=rite att
capacit=]ile ct [i capabilit=]ile. Dezvoltarea [i
modernizarea capacit=]ilor de examinare [i expertizare
criminalistic= sau medico-legal= nu pot fi suficiente, dac=
nu se ofer= institutului posibilitatea acredit=rii care s=-i
confere credibilitate, lund \n considerare c= probatoriu
[tiin]ific este dezb=tut \n furcile caudine ale contrariet=]ii
din procesul judiciar.
La Institutul de Criminalistic= din I.G.P.R. a \nceput
de anul trecut implementarea standardelor sub toate
aspectele, iar din luna august a fost declarat func]ional

sistemul de management al calit=]ii. |n luna decembrie

2006 comisia de auditori investi]i de RENAR, au evaluat
acest sistem. Raportul final al comisiei de audit a fost
prezentat \n data de 16 decembrie 2006 Consiliului de
Acreditare RENAR, care a hot=rt s= ofere credibilitatea
acredit=rii laboratoarelor din Institutul de Criminalistic= a
46 proceduri de lucru din domeniile expertizei
criminalistice clasice, identific=ri judiciare, analize fizicochimice \n domeniul
chimiei judiciare [i
al
expertizelor biocriminalistice.
Motivat de dorin]a disemin=rii experien]ei pozitive \n
domeniu, pentru a crea facilitatea accesului la
documentarea [i etapele necesare acredit=rii, doresc ca
prin intermediul acestui articol s= evoc care sunt
documentele utile pentru implementarea managementului
calit=]ii, cele de referin]= existente [i organismele care le
elaboreaz=, sursele ajut=toare pentru realizarea unui
manual al calit=]ii [i a procedurilor de lucru, precum [i
ghidurile de \ndrumare [i aplicare a documentelor
necesare pentru implementarea unui sistem al calit=]ii. De
asemenea, doresc s= scot \n eviden]= modul de utilizare a
acestor ghiduri.
Pentru implementarea procedurilor [i a sistemului de
management al calit=]ii \n laboratoarele de determin=ri,
trebuiesc consultate standardele ISO, ghidurile de aplicare a
acestora, manualele de \ndrumare pentru elaborarea
procedurilor [i a manualului calit=]ii, precum [i documentele
de referin]=.
Manualele de \ndrumare sunt acele documente care
interpreteaz= \n mod direct documente ISO [i care acord=
asisten]= la proiectarea documentelor [i a procedurilor \n
cadrul sistemului calit=]ii
Documentele de referin]= sunt elaborate de c=tre
organisme, organiza]ii [i comitete interna]ionale recunoscute
de c=tre organismul de standardizare na]ional, astfel:
ISO Organiza]ia Interna]ional= pentru Standardizare
ILAC International Laboratory Accreditation
Cooperation
EN Comitetul European pentru Acreditare
ASTM American Society for testing and materials
FBI SWGMAT Scientific working group on materials
analysis
ENFSI Re]eaua European= a Institutelor de {tiin]e
Criminalistice

CRIMINALISTICA

Mai pot fi consultate [i alte standarde ISO, astfel:

ISO 9001- Sisteme de management al calit=]ii. Cerin]e
ISO 10012 - Sisteme de management al m=sur=torilor.
Cerin]e pentru procese care implic= m=surarea [i
echipamente de m=surare.
ISO 17020 - Criteriu general pentru func]ionarea
diferitelor tipuri de organisme care desf=[oar= activit=]i de
inspec]ie.
Pentru a veni \n sprijinul implement=rii, Organiza]ia
Interna]ional= pentru Standardizare a publicat numeroase
manuale de \ndrumare. Ghidul 32 ISO - Calibrarea \n chimia
analitic= [i folosirea materialelor de referin]= certificate.
ISO/TR 1003 - |ndrumare pentru stabilirea sistemului de
management al calit=]ii
ISO 9004 - Sisteme de management al calit=]ii,
\ndrumare pentru \mbun=t=]irea performan]ei.
Organiza]ia Interna]ional= pentru Cooperare \n vederea
Acredit=rii (LAC) a elaborat multe documente folositoare, a
c=ror consultare de pe internet este gratuit=.
ILAC G2 - Trasabilitatea m=sur=torii ILAC G15 - Ghid de
\ndrumare pentru ISO/IEC 17025 ILAC G19 - Ghid de
\ndrumare pentru laboratoarele forensic EN, VAM,
EURACHEM [i EA au manuale de \ndrumare procedurale
ASTM, FBI, ASCLAD au manuale de \ndrumare procedurale
[i documente de referin]=.
ENFSI are un manual al calit=]ii [i manuale procedurale
analitice, precum [i documente de referin]=.
Standardele sunt enun]ate pentru a acoperi o mare
gam= de examin=ri [i de multe ori no]iunile pot fi confundate
sau ne\n]elese. Pentru o mai bun= \n]elegere, doresc s=
prezint un mod practic de utilizare a documentelor amintite
pentru acreditarea analizei fibrelor.
Prima \ntrebare care se pune este \n leg=tur= cu
necesitatea respect=rii standardului de referin]= sub toate
aspectele [i de unde anume trebuie s= se \nceap=
documentarea.
|ntocmirea procedurii standard de operare poate fi cea
mai u[oar= cale de pornire, \ns= trebuie s= [tim \n primul rnd
cum trebuie f=cut acest lucru.
Documentul ENFSI SOP explic= detaliat modul \n care
trebuie redactat= procedura de operare, \ns=, sunt necesare [i
documente de referin]= \n domeniul examin=rii fibrelor pe care
le putem g=si sub forma unui Manual de bune practici de
analiz= a fibrelor (ENFSI- EFG), Manualul de \ndrumare
pentru examinarea criminalistic= a fibrelor elaborat de
SWGMAT.
Urm=torul pas se refer= la necesitatea valid=rii metodei
de analiz= [i anume ct de mult trebuie s= se valideze (total,
par]ial), r=spuns pe care \l g=sim \n standardul de referin]=
ISO 17025 care prevede la punctul 5.4.4.2 c= Validarea va fi
att de extensiv= ct este necesar pentru a \ndeplini cerin]ele
de aplicare sau domeniul de aplicare. ILAC G19 a elaborat un
Manual de \ndrumare pentru laboratoarele de criminalistic= \n
care g=sim explica]ii \n acest sens. De asemenea, Eurachem
a publicat un ghid de laborator privind validarea metodei [i
aspecte conexe, iar ENFSI are publicat un material referitor la
validarea [i implementarea de noi metode.
|n conformitate cu recomand=rile ILAC G19 trebuie s=
ne asigur=m c= Toate procedurile tehnice folosite de un
laborator forensic, trebuie s= fie pe deplin validate \nainte de

CRIMINALISTICA

aplicarea \ntr-un caz concret.

Pentru realizarea valid=rii, ghidul Eurachem explic= cum
se realizeaz= validarea atunci cnd introducem \n lucru o
metod= nou=, cnd metoda existent= trebuie modificat= sau
\mbun=t=]it= ori extins=.
Cnd controlul de calitate arat= c= o metod=
preexistent= se schimb= de-a lungul timpului... Cnd metoda
deja existent= este folosit= \ntr-un alt laborator, cu al]i
speciali[ti sau cu alte instrumente.
Pentru a demonstra echivalen]a dintre dou= metode
Eurachem prevede c= Un oarecare grad de validare
este \ntotdeauna necesar, iar referitor la prelevarea probelor,
standardul ISO 17025 prevede c= (5.7) Laboratorul va avea
un plan de selec]ie [i proceduri de prelevare atunci cnd
\ndepline[te activit=]i de prelevare/e[antionare a substan]elor,
materialelor sau produselor pentru examin=ri ulterioare sau
calibr=ri.
|n acest sens, ENFSI QCC (grupul de lucru pe domeniul
asigur=rii calit=]ii) a elaborat un document care ofer= informa]ii
pentru alegerea planului de prelevare, criteriile de selec]ie [i
modul de \ntocmire a procedurii de prelevare. Dup= ce am
parcurs toate etapele stipulate \n procedurile tehnice [i am
acoperit toate aspectele din Sec]iunea 5 a ISO 17025, se va
proceda la elaborarea manualului calit=]ii.
Manualul calit=]ii
Cuvinte cheie:
Organiza]ie; sistem de management al calit=]ii; controlul
documentelor analiza comenzii, a ofertelor [i contractelor;
subcontractarea; achizi]ionarea de materiale [i furnituri;
servicii c=tre client; tratarea reclama]iilor controlul activit=]ilor
neconforme; ac]iuni preventive, ac]iuni corective control al
\nregistr=rilor; audituri interne [i analiza efectuat= de
management
Referitor la modul cum trebuiesc tratate reclama]iile, ISO
17025 la cap. 4.8 prevede c=, Laboratorul va avea o politic= [i
o procedur= pentru rezolvarea plngerilor primite de la clien]i
sau din alte p=r]i, iar ca referin]= putem consulta ISO 10002 Managementul calit=]ii. Satisfac]ia clientului. |ndrumare pentru
abordarea plngerilor \n cadrul organiza]iilor.
Documentele
men]ionate
sunt
utile
pentru
implementarea unui sistem de management al calit=]ii, ISO
17025 prevede con]inutul MANUALULUI CALIT+}II al
PROCEDURILOR, [i prin intermediul altor standarde. Sunt
utile ghidurile de \ndrumare [i documentele de referin]=. Se
poate conchide c=, Ghidurile de \ndrumare sunt mai detaliate
dect standardele ISC, iar documentele de referin]= ofer= mai
multe detalii dect un ghid, dar nu sunt normative. |n final
doresc s= v= informez despre desc=rc=rile gratuite de fi[iere
prin intermediul internetului.
www.ilac.org
www.european-accreditation.org
www.enfsi.eu
www.eurachem.ul.pt
www.fbi.gov
www.astm.org
www.ascld-lab.org
www.iso.org
www.cenorm.be
www.vam.org

Comisar de poli]ie NICOLAIE IANCU

Conf. univ. dr. ELENA-ANA MIHU}
Le but du systme Eurodac est dassister la dtrmination de lEtat membre qui a la responsabilit dexaminer
une demande dasile dpose sur le teritoire dun Etat membre par un citoyen dun Tiers Etat.
Dans la base de donnes centrales on stocke les informations suivantes: lEtat membre dorigine; le lieu et la date
de la demande dasile; les empreintes digitales; le sexe; le numero de rfrence utilis par lEtat membre dorigine; la
date de la prise des empreintes; la date de transmission des donnes centrale; des informations concernant les
receveurs des donnes centrales; des informations concernant les receveurs des donnes dans la base de donnes
centrales; des informations concernant les receveurs des donnes transmises et la date/les dates auxquelles celles-ci
ont t transmises.
Les autorites comptentes peuvent reevoir une demande dasile de la part de: Le Bureau National pour les
Rfugis; les structures de la Police de Frontire Roumaine; les structures des Autorites pour les Etrangers; les
structures de la Police Roumaine; les structures de l Administration Nationale des Pnitenciers du cadre du Ministre
de la Justice.

liminarea controlului la frontierele interne a adus

\n discu]ie dou= fenomene importante: migra]ia
intern= [i solicitarea de azil. La nivelul
Comunit=]ii Europene este necesar= stabilirea identit=]ii
solicitan]ilor de azil ori a persoanelor re]inute pentru trecerea
ilegal= a grani]ei externe a Comunit=]ii. Astfel, fiecare stat
membru trebuie s= aib= un sistem care s= permit= s= verifice
dac= un str=in aflat pe teritoriul s=u a depus cerere de azil \ntrun alt stat membru.
|n acest sens, a fost necesar= \nfiin]area unui sistem
cunoscut sub numele de Eurodac, instituit la nivelul Comisiei.
Este format dintr-o Unitate Central=, care opereaz= o baz= de
date central= computerizat= de stocare [i comparare a
amprentelor, precum [i mijloace electronice, care s= asigure
transmiterea de date \ntre statele membre [i baza de date
central=1.
De asemenea, s-au stabilit \n mod clar responsabilit=]ile
Comisiei privind Unitatea Central= [i responsabilitatea statelor
membre privind utilizarea datelor, securizarea acestora,
accesul la datele stocate [i modificarea acestora, ]inndu-se
seama [i de faptul c= astfel colectarea, transmiterea [i
prelucrarea lor ar putea afecta exercitarea libert=]ilor
individuale.
|n aceea[i m=sur= sunt responsabile de identificarea [i
clasificarea rezultatelor compara]iilor transmise de c=tre
Unitatea Central=, precum [i de blocarea datelor privitoare la
persoanele admise [i recunoscute ca refugia]i.
Scopul sistemului Eurodac este de a asista la stabilirea
statului membru care are responsabilitatea de a examina o
solicitare de azil depus= pe teritoriul unui stat membru de un
cet=]ean al unei ]=ri ter]e2 .
Fiecare stat membru ia, \n conformitate cu drepturile
stipulate \n Conven]ia European= a Drepturilor Omului [i \n
Conven]ia Na]iunilor Unite pentru Drepturile Copilului, \n mod
prompt, conform legisla]iei statului respectiv, datele personale
[i amprentele tuturor degetelor fiec=rei persoane cu vrsta de
cel pu]in 14 ani, aflate \n una din situa]iile de mai sus3, doar \n
scopul stabilit de art.15 alin. 1 din Conven]ia de la Dublin.
Astfel, o dat= cu depunerea cererii de azil, Oficiul
Na]ional pentru Refugia]i sau celelalte autorit=]i competente

vor preleva amprentele tuturor solicitan]ilor de azil care,

potrivit declara]iilor lor, au \mplinit vrsta de 14 ani, urmnd ca
aceste date s= fie transmise [i stocate pe suport de hrtie \n
cartoteca Oficiului Na]ional pentru Refugia]i [i \n format
electronic \n baza de date na]ionale AFIS. De asemenea,
prelevarea amprentelor fiec=rui solicitant de azil trebuie
trimis= la Unitatea Central= Eurodac, pentru a face posibile
controalele \n sistemul Eurodac (sistem european de
identificare automat= a amprentelor)4.
Amprentele sunt procesate digital [i transmise \n
formatul de date necesar pentru operarea eficient= a Unit=]ii
Centrale, precum [i transmiterii de date de c=tre statele
membre c=tre Unitatea Central= ori \n sens invers5.
|n baza de date central= se stocheaz= urm=toarele date:
statul membru de origine, locul [i data solicit=rii de azil,
amprentele, sexul, num=rul de referin]= folosit de statul
membru de origine6, data amprent=rii, data transmiterii datelor
c=tre Unitatea Central=, data la care datele au fost introduse
\n baza de date central=, detalii privind recipientul/recipien]ii
datelor transmise [i data/datele la care acestea au fost
transmise.
Statele membre asigur= transmiterea datelor de
amprentare de o calitate corespunz=toare, \n scopul
compar=rii prin mijloacele sistemului de recunoa[tere
computerizat= a amprentelor (AFIS).
Un cet=]ean al unui stat ter] trebuie considerat solicitant
de azil dac= acesta \[i exprim= \n orice mod temerea c= ar
putea suferi probleme serioase dac= s-ar \ntoarce \n statul s=u
de origine sau la re[edin]a sa obi[nuit=7.
Autorit=]ile competente s= primeasc= o cerere de azil
sunt urm=toarele: Oficiul Na]ional pentru Refugia]i, structurile
Poli]iei de Frontier= Romne, structurile Autorit=]ii pentru
Str=ini, structurile Poli]iei Romne, structurile Administra]iei
Na]ionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justi]iei.
1. Oficiul Na]ional pentru Refugia]i este autoritatea
central= responsabil= de implementarea politicilor Romniei \n
domeniul azilului. Acesta va informa, \n scris, to]i cet=]enii
str=ini sau apatrizi, afla]i pe teritoriul ]=rii noastre, care depun
o cerere de azil la structurile sale, cu privire la procedura
prev=zut= de actul comunitar [i consecin]ele acesteia,

CRIMINALISTICA

respectiv amprentarea \n scopul implement=rii datelor cu

caracter personal \n sistemul Eurodac.
2. |n cazul \n care cererea de azil este depus= organelor
teritoriale ale structurilor Ministerului Internelor [i Reformei
Administrative, solicitantul va fi informat cu privire la faptul c=
trebuie s= se prezinte la Oficiul Na]ional pentru Refugia]i ori la
o structur= teritorial= a acestuia.
Tuturor cet=]enilor statelor ter]e care \[i exprim= dorin]a
de a solicita azil la frontier= trebuie s= li se ofere oportunitatea
de a proceda astfel. |n acest sens, autorit=]ile de frontier=
trebuie s=-i informeze, \ntr-o limb= pe care se presupune, \n
mod logic, c= o \n]eleg, cu privire la procedura ce trebuie
urmat=, la drepturile [i obliga]iile pe care le au, la consecin]ele
posibile ale ne\ndeplinirii obliga]iilor [i ale necooper=rii cu
autorit=]ile.
Poli]ia de Frontier= Romn= va informa solicitantul \n
scris cu privire la faptul c= informa]iile privitoare la cererea [i
persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face
obiectul schimbului de informa]ii \ntre statele membre ale
Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un
acord special participarea la acest mecanism, cu scopul
exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea
cererii de azil8.
Orice solicitare de protec]ie interna]ional= trebuie s= fie
transmis= fie autorit=]ii na]ionale competente desemnate de
fiecare stat membru, \n scopul examin=rii sale, fie autorit=]ii
responsabile cu decizia dac= s= permit= intrarea pe teritoriu,
astfel \nct cererea sa s= poat= fi examinat= de autoritatea
competent=.
Cererea de azil depus= la organele teritoriale ale Poli]iei
de Frontier= Romne dintr-un punct de control pentru trecerea
frontierei de stat este \naintat= structurii competente a Oficiului
Na]ional pentru Refugia]i, care o analizeaz= [i pronun]= o
hot=rre \n termen de trei zile de la primire.
|n Unitatea Central= sunt separate datele referitoare la
solicitan]ii de azil [i datele despre str=inii re]inu]i, datorit=
trecerii ilegale a grani]elor externe, care sunt stocate \n baza
de date. De asemenea, se atribuie un semn distinctiv
corespunz=tor datelor persoanelor care au fost recunoscute [i
admise ca refugia]i fiind separate de alte date \nregistrate \n
baza de date.
Pe baza datelor prelucrate \n sistemul Eurodac se pot
\ntocmi statistici din care s= reias=:
num=rul persoanelor care, fiind admise [i recunoscute
ca refugia]i \ntr-un stat membru, au depus alt= cerere de azil
\n alt stat membru;
num=rul persoanelor care au fost recunoscute [i
admise ca refugia]i \n mai mult de un stat membru;
statele membre \n care refugia]ii au depus o a doua
cerere de azil.
Cererea de azil este examinat= de un singur stat membru,
cel indicat ca responsabil prin criteriile stabilite \n Capitolul III al
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 343/2003 care stabile[te
criteriile [i mecanismele pentru determinarea statelor membre
responsabile pentru examinarea cererilor depuse \ntr-unul din
statele membre de un cet=]ean al unei ]=ri ter]e9.
Prin derogare de la alin.1, fiecare stat membru poate
examina o cerere pentru azil depus= de un cet=]ean al unei
]=ri ter]e, chiar dac= aceast= examinare nu este
responsabilitatea sa prin criteriile prezentate \n regulament. |n
acest caz, statul membru va deveni statul membru responsabil
prin \n]elesul prezentului regulament [i \[i va asuma obliga]iile
asociate cu aceast= responsabilitate. Acolo unde este cazul,

CRIMINALISTICA

acesta informeaz= statul membru responsabil anterior, statul

membru care conduce procedura pentru determinarea statului
membru responsabil sau statul membru c=ruia i-a fost solicitat
s=-[i asume responsabilitatea sau s= reprimeasc= solicitantul.
Fiecare stat membru comunic= oric=rui alt stat membru,
care cere acest lucru, date personale cu privire la solicitantul
de azil. Aceste date trebuie s= fie relevante [i nu \n exces,
potrivit prevederilor articolului 21, capitolul VI din regulament,
\n vederea determin=rii statului membru responsabil pentru
examinarea cererii de azil, a examin=rii cererii de azil, precum
[i a implement=rii oric=rei obliga]ii ce reiese din Regulamentul
Consiliului nr. 343/2003 10.
Informa]iile la care se face trimitere la aliniatul 1 din
regulament pot acoperi numai:
detalii personale despre solicitant ori despre membrii
familiei sale (numele actual complet, numele anterior, porecle
sau pseudonime, na]ionalitatea prezent= [i trecut=, data [i
locul na[terii);
documentele de identitate [i c=l=torie (referin]e,
valabilitate, data emiterii, autoritatea emitent=, locul emiterii etc.);
alte informa]ii necesare pentru stabilirea identit=]ii
solicitantului, inclusiv amprentele luate \n conformitate cu
Regulamentul CE nr. 2725/2000;
locul de reziden]= [i rutele de c=l=torie;
documentele de [edere sau vizele emise de un stat
membru;
locul \n care s-a depus cererea;
data oric=rei depuneri anterioare de cerere de azil, data
prezentei depuneri, stadiul la care s-a ajuns \n procedura [i
decizia luat=, dac= este cazul.
NOTE

1 Potrivit articolului 1 din capitolul I al Regulamentul Consiliului (CE)

nr. 2725/2000 din 11 decembrie 2000 privind \nfiin]area Eurodac pentru
compararea amprentelor \n scopul aplic=rii eficiente a Conven]iei Dublin
(Regulamentul Consiliului CE nr. 343/2003 din 18 februarie 2003).
2 Idem.
3 Directiva 95/46/CE a Parlamentului European [i a Consiliului din
24 octombrie 1995, privind protec]ia persoanelor cu privire la procesarea
datelor personale [i la libertatea de mi[care a acestor date, se aplic=
proces=rii datelor personale de c=tre statele membre \n cadrul sistemului
Eurodac.
4 Legea nr.122/2006 privind azilul \n Romnia.
5 Potrivit articolului 2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 407/2002
din 28 februarie 2002 de stabilire a regulilor de implementare a
Regulamentului (CE) nr. 2725/2000 privind instituirea Eurodac pentru
compararea amprentelor \n vederea implement=rii eficiente a Conven]iei
de la Dublin (Regulamentul Consiliului CE nr. 343/2003 din 18 februarie
2003).
6 Num=rul de referin]= la care se face referire \n art. 5 aliniatul 1 litera
d din Regulamentul Eurodac face posibil= rela]ionarea sigur= \ntre date
[i o persoan= anume [i statul membru care transmite datele. Totodat=,
face posibil s= se afle dac= astfel de date se refer= la un solicitant de azil
sau la o persoan= la care se face referire \n art. 8 sau art. 11 din
Regulamentul Eurodac.
7 Cerere de azil \nseamn= cererea depus= de un cet=]ean al unui
stat ter] care poate fi \n]eleas= ca o cerere de protec]ie interna]ional= din
partea unui stat membru, prin Conven]ia de la Geneva din data de 28
iulie 1951.
8 Potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul \n Romnia.
9 Potrivit prevederilor articolului 3 aliniatul 1, capitolul II din
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 343/2003 din 18 februarie 2003, care
stabile[te criteriile [i mecanismele pentru determinarea statelor membre
responsabile pentru examinarea cererilor depuse \ntr-unul din statele
membre de un cet=]ean al unei ]=ri ter]e (Reglementarea Dublin).
10 Potrivit dispozi]iilor capitolului VI din Regulamentul Consiliului
(CE) nr. 343/2003.

Procuror EMILIA-ELENA GAVADIA

VASILE L+P+DU{I

L'article se rfre au meurtre excut de manire froce Iazul Morii en intret matriel par R=ducanu Mihai Florin contre
Negoi]= Marian.

nvestigarea criminalistic= este o art=, a[a

cum a denumit-o marele criminalist francez
Edmond Lacond, arta [i tehnica investiga]iilor

penale.
Practica organelor judiciare a confirmat pe deplin
aceast= apreciere.
Realizarea scopului procesului penal, face ca proba
[tiin]ific= s= capete o pondere din ce \n ce mai mare \n
procesul administr=rii probelor \ntr-o cauz= penal=. |n
acest context, cercetarea criminalistic= a locului faptei [i
constatarea tehnico-[tiin]ific= ori expertiza criminalistic=
sau de alt= natur=, le revin un rol de prim ordin.
Investigarea criminalistic= a locului faptei, efectuat=
la timp [i \n mod calificat contribuie decisiv la l=murirea
multor probleme ale investig=rii criminalistice (de
exemplu: existen]a urmelor ce dovedesc s=vr[irea unei
infrac]iuni, despre care au fost sesizate organele
judiciare; activit=]ile desf=[urate de c=tre f=ptuitor \n
cmpul infrac]ional din momentul intr=rii [i pn= \n
momentul p=r=sirii acestuia etc.).
Faptul c= investigarea criminalistic= este
considerat= partea cea mai important= a instrument=rii
cauzei penale, ne este demonstrat [i \n cazul pe care \l
vom prezenta. Este vorba de omorul a c=rei victim= a fost
Negoi]= Marian, comis cu ferocitate de R=ducanu Mihai
Florin, dosarul aflndu-se pe rol la Tribunalul Bucure[ti.

Contribu]ia mass-media la solu]ionarea cazului

28 noiembrie 2006, Dispeceratul Poli]iei Capitalei intr= \n
alert=. S-a primit o sesizare \n leg=tur= cu faptul c=, pe un
teren viran, din apropierea digului ce \mprejmuie[te Lacul
Morii, a fost descoperit cadavrul unei persoane cu identitate
necunoscut=, care prezint= mai multe leziuni traumatice \n
zona capului. De men]ionat c= digul face leg=tura \ntre
comuna Ro[u [i cartierul bucure[tean Giule[ti.
Fiind pus= \n mi[care echipa complex= de cercetare a
locului faptei, condus= de procurorul criminalist Emilia-Elena
Gavadia, din cadrul Parchetului de pe lng= Tribunalul
Bucure[ti.
Ajun[i la fa]a locului, membrii echipei de cercetare au
constatat c= victima era complet dezbr=cat= [i prezenta
multiple leziuni traumatice, inclusiv la nivelul minii stngi. O
prim= concluzie care s-a desprins a fost aceea c= \ntre victim=
[i agresor au existat alterca]ii, victima ap=rndu-se cu mna
stng= de loviturile ce i-au fost aplicate.
Cu prilejul examin=rilor f=cute de criminali[ti pe digul ce
\mprejmuie[te Lacul Morii, au fost descoperite mai multe urme
de culoare brun-ro[cat= [i urme de trre.
Necropsia medico-legal= dispus= [i efectuat= \n cauz=,

a stabilit urm=toarele: Moartea victimei a fost violent= [i s-a

datorat hemoragiei meningo-cerebrale, consecutiv= unui
traumatism cranio-cerebral cu fracturi multieschiloase de bolt=
cranian=. Leziunile s-au putut produce prin lovituri repetate cu
un corp dur cu suprafa]= relativ mic= (posibil ciocan), fiind \n
leg=tur= de cauzalitate direct= necondi]ionat= cu decesul. De
asemenea, leziunile de la nivelul minii stngi s-au putut
produce prin lovire cu un corp dur, \n acela[i context
traumatic, iar leziunile constatate la nivelul p=r]ilor dorsale ale
cadavrului au putut fi produse prin trre pe suprafe]e rugoase
[i au caracter vital.
|n vederea identific=rii cadavrului, procurorul criminalist
a dispus efectuarea unei constat=ri tehnico-[tiin]ific=, prilej cu
care s-a stabilit identitatea cadavrului ca apar]innd numitului
Negoi]= Marian, n=scut la 10 mai 1954, \n Bucure[ti.
Dup= identificarea cadavrului s-a luat m=sura ca
fotografia victimei s= fie prezentat= la un post de televiziune cu
explica]iile necesare, respectiv c= a fost descoperit pe digul
care \mprejmuie[te Lacul Morii. Informa]iile au venit imediat,
de la numitul Teodorescu Adrian, care a comunicat organelor
de urm=rire penal= c= victima Negoi]= Marian a locuit la
domiciliul s=u din comuna Con]e[ti, satul B=lteni, jude]ul
Dmbovi]a, pn= la data de 27 noiembrie 2006, cnd a fost
luat cu un autoturism de c=tre numitul R=ducanu Mihai-Florin
cu scopul de a-l transporta \n Bucure[ti pentru finalizarea unei
tranzac]ii imobiliare.

Crim= comis= pentru interes material

Din verific=rile efectuate de poli]i[ti [I pe timpul audierii
lui R=ducanu Mihai-Florin s-au desprins urm=toarele:
|n cursul anului 1997, Negoi]= Marian, prin manevre
frauduloase, a fost deposedat de locuin]a proprietate
personal=, situat= \n strada Caporal Mi[c= Petre nr. 4, bloc
M16, scara 1, etaj 5, ap. 22, sector 5, ulterior apartamentul \n
cauz= fiind vndut altor persoane.
|n aceste condi]ii, victima Negoi]= Marian s-a \n]eles cu
numitul R=ducanu Mihai Florin, ca \n baza unui mandat
special acesta s=-l reprezinte \n proces, pentru anularea
contractului de vnzare-cump=rare [I recuperarea
apartamentului.
|n baza \n]elegerii, dup= recuperarea locuin]ei, aceasta
urma s= fie vndut=, iar suma ob]inut= urma s= fie \mp=r]it=
\ntre victim= [I numitul R=ducanu Mihai, \n mod egal. |n cursul
anului 2006, prin hot=rre definitiv= [I irevocabil=,
apartamentul \n cauz= este atribuit \n proprietatea lui Negoi]=
Marian. La scurt timp, respectiv la data de 25 noiembrie 2006,
R=ducanu Mihai-Florin, \n calitate de mandatar al
proprietarului apartamentului, Negoi]= Marian a vndut
numitului Seretcu Laur [I Seretcu Niculina apartamentul
respectiv, contra sumei de 46.000 euro.

CRIMINALISTICA

|n ziua de 27 noiembrie 2006, R=ducanu Mihai, dup= ce

\n prealabil a \ncheiat dou= \nscrisuri olograf cu titlul
DECLARA}IE, una pe numele lui, iar cealalt= pe numele
Negoi]= Marian, \n care precizeaz= c= fiecare a primit suma ce
se cuvine \n urma vnz=rii apartamentului nr. 22, din
str. Caporal Mi[c= Petre, se deplaseaz= \n satul B=lteni,
jude]ul Dmbovi]a, cu scopul de a perfecta tranzac]ia cu
Negoi]=. |ntruct nu s-au \n]eles asupra sumei ce urma s= o
primeasc= fiecare, R=ducanu \l ia pe Negoi]= [i \l transport=
cu autoturismul proprietate personal=, marca Mercedes 240
TD, \n zona Comunei Ro[u, din jude]ul Ilfov.
|n drum spre Bucure[ti, Negoi]= Marian a consumat
b=uturi alcoolice, exprimndu-[i \n mod constant
nemul]umirea cu privire la suma ce urma s=-i revin= din
vnzarea apartamentului, respectiv 18.000 EURO. La un
moment dat, R=ducanu Mihai-Florin a transportat pe Negoi]=
Marian \n zona digului ce \mprejmuie[te Lacul Morii,
continund s= existe discu]ii contradictorii \ntre ei. Observnd
c= nu ajung la nici o \n]elegere, R=ducanu a luat din
portbagajul autoturismului un ciocan cu care a \nceput s=-i
aplice mai multe lovituri lui Negoi]= Marian, pn= cnd victima
a c=zut pe partea betonat= a digului. Dup= ce victima a
decedat, a trt cadavrul acesteia pe partea cealalt= a digului
[i apoi a dezbr=cat-o [i a abandonat-o pe un teren viran.
Pantofii victimei i-a aruncat \n Lacul Morii.
|n cursul serii autorul a ajuns \n zona Comunei Pope[ti-

Leordeni, iar la \ntoarcere spre zona Vitan-Brze[ti a oprit

autoturismul pe Splaiul Independen]ei [i a aruncat \ntr-o zon=
verde obiectele de \mbr=c=minte ale victimei, iar ciocanul l-a
aruncat \n rul Dmbovi]a.
La data de 7 decembrie 2006, \n zona Splaiul
Independen]ei au fost g=site [i ridicate obiectele de
\mbr=c=minte apar]innd lui Negoi]= Marian, care au fost
examinate de Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R. |n
concluziile raportului de constatare tehnico-[tiin]ific=,
criminali[tii au pus \n eviden]= urme de snge uman, care
apar]ineau grupei sanguine AII (grupa victimei).
Faptele inculpatului R=ducanu Mihai Florin \n vrst= de
53 de ani, f=r= ocupa]ie, \ntrunesc elementele constitutive [i
tr=s=turile caracteristice ale infrc]iunii de omor calificat [i
deosebit de grav, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de art. 175 lit.
b [i i [i art. 176 lit. a C.pen.
Sub aspectul \ncadr=rii juridice a faptei, pentru a se
re]ine circumstan]a agravant= prev=zut= de art. 175 lit. b din
C.pen., s-a apreciat c=, din toate probele administrate \n
cauz=, a rezultat c= inculpatul R.M.F. a avut interes material \n
momentul \n care a comis infrac]iunea.
|n ziua de 5 decembrie 2006, R=ducanu Mihai Florin a
predat organelor de urm=rire penal= un plic de con]inea suma
de 30.000 euro, ce reprezint= o parte din pre]ul apartamentului
victimei, sum= ce a fost pus= la dispozi]ia instan]ei de
judecat=.

PLAN{A FOTO (aspecte de la locul faptei [i pe timpul autopsiei)

Foto 1

CRIMINALISTICA

Foto 3

Foto 2

Foto 4

Foto 8

Foto 5

Foto 9

Foto 6

Foto 7

Foto 10

CRIMINALISTICA

Subcomisar de poli]ie RADU TE{AN

Subcomisar de poli]ie ADRIAN BABA
Tehinician criminalist MARIUS GU}

Les fausseurs des documents officiels de voyage utilisent pleinement le dvloppement de la tehnique, cest pourquoi, pour
les combattre, les experts de lEtat doivent savoir non seulement cette technique, mais avoir aussi des documents de
comparaison. Il est donc ncessaire davoir une sorte de base de donnes avec des documents officiels de divers tats.

alsul material const= \n alterarea par]ial= a unui

document sau \n contrafacerea integral= a
unuia asem=n=tor cu un altul autentic.
Fundamentul [tiin]ific al expertizei tehnicii documentelor
este determinat de modific=rile produse prin falsificare asupra
unui document.
Competi]ia tacit= dintre exper]ii criminali[ti din domeniu
[i falsificatori a ajuns un veritabil duel, \n ultima perioad=,
aceasta c=p=tnd dimensiuni impresionante datorit=
p=trunderii unor noi tehnologii [i softuri de prelucrare [i
plastografiere a unor documente autentice.
Pa[ii f=cu]i \nainte \n domeniul tehnologiei sunt
disponibili att celor certa]i cu legea, ct [i celor care lupt=
pentru ap=rarea ei.
Codul de conduit= al exper]ilor, speciali[tilor [i
tehnicienilor criminali[ti din Poli]ia Romn=, oblig=, \n
exercitarea atribu]iunilor, s= se respecte anumite norme,
examin=rile [i metodele folosite s= fie efectuate pe baza unor
argumente [tiin]ifice, iar la \ntocmirea rapoartelor s= nu se
\ncalce principiile [i regulile enumerate \n acesta, pentru a se
evita anumite ac]iuni care pot conduce la erori sau concluzii
anemice, lipsite de valoare probant=.
Examinarea prealabil= a actelor, suspecte de a fi
falsificate, presupune o cercetare de ansamblu [i de con]inut
a documentului [i a suportului din care acestea sunt
confec]ionate.
Aceasta presupune cunoa[terea documentului, a
caracteristicilor [i elementelor de siguran]= de care dispune
acesta, care \ns= nu sunt posibil de utilizat \n demonstra]ia
falsului unui act, \ntruct deontologia oblig= la folosirea unor
modele de compara]ie specimene, de altfel o cerin]=
normal= [i corect= .
|n procesul examin=rilor, mijloacele tehnice sunt
indispensabile, de un real folos fiind microscopul electronic
Nikon SMZ 800, din dotarea laboratoarelor criminalistice [i
care poate fi folosit corespunz=tor \n studierea suportului,
deoarece marea majoritate a documentelor sunt confec]ionate
dintr-o hrtie special= de \nalt= calitate, iar folosirea sursei de
lumin= Polilight, care dispune de un spectru larg de lumini,
faciliteaz= cu u[urin]= identificarea hrtiei copiative [i pune \n
eviden]= anumite urme de alterare, invizibile ochiului uman la
documentele contraf=cute-falsificate.
|n intervalul scurs de dup= anii 90, s-a manifestat o dorin]=
imens= a multor cet=]eni de a c=l=tori \n spa]iul european,
lucru posibil prin solicitarea eliber=rii vizelor Schengen sau a
altor vize impuse de state europene sau extracomunitare,
care nu erau ob]inute cu u[urin]= [i refuzarea anumitor

CRIMINALISTICA

categorii de persoane, datorit= impunerii unor condi]ii de

eliberare.
|n atare condi]ii, pia]a alter=rii [i contrafacerii vizelor a
devenit \nfloritoare pentru cei din tagma falsificatorilor, sume
considerabile de bani fiind \ncasate pe naivitatea sau
\ncrederea deplin= a unora, c= le va fi astfel \nlesnit=
deplasarea \n spa]iul Schengen, cu ajutorul documentelor
falsificate.
Evolu]ia [i experien]a pozitiv= dobndit= de exper]ii
criminali[ti, nu a \nfrnt b=t=lia cu falsificatorii, care, la rndul
lor, au c=utat s=-[i perfec]ioneze [i s= realizeze documennte
ct mai asem=n=toare cu cele autentice.
Astfel, spre exemplu, dac= \n primii ani ai eliber=rii
vizelor Schengen pentru cet=]enii romni, falsificatorii au
demarat timid prin manopere de alterare, modificare a
acestora, cu timpul au procedat la contrafacerea lor .
Vizelor contraf=cute le lipseau elemente de siguran]=,
cum sunt: tiparul \n relief, fluorescen]a verzuie a seriei vizei [i
desenul central cu men]iunea EU (care avea fluorescen]=
galben-verzuie). Dac= aceste elemente nu se reg=seau pentru
\nceput, \n falsurile ulterioare, acestea au fost inserate, \ns=
nereu[indu-se atingerea calit=]ii [i caracteristicilor celor
autentice.
De asemenea, hrtia folosit= pentru c=r]ile de identitate,
nu mai prezenta reac]ia hrtiei copiative sub ac]iunea razelor
u.v., ajungndu-se pn= acolo \nct erau reproduse inclusiv
elemente administrative de protec]ie.
Din practica de zi cu zi a efectu=rii expertizelor de acest
gen, amintim aici [i dificult=]ile pe care le \ntmpin=m \n
efectuarea lucr=rilor care au \n litigiu documente emise de alte
state. Spre exemplu, un permis de conducere sau un certificat
de \nmatriculare, emis de o ]ar= nordic=, pune expertul \n
situa]ia de a nu-[i putea exprima p=rerea datorit= lipsei
modelului de compara]ie-specimenelor.
Folosirea unor documente asem=n=toare emise de
acela[i stat, ridicate de la anumite persoane fizice, ca model
de compara]ie, nu ofer= \ntotdeauna certitudinea c=
documentul pus la dispozi]ie este unul autentic sau valabil la
momentul respectiv. Ca urmare, \n concluziile lucr=rilor este
necesar a se men]iona printr-o not= c= se prezum= faptul c=
documentul pus la dispozi]ie, ca model de compara]ie, este
autentic [i valabil.
Aceste minime observa]ii [i opinii dovedesc c= infractorii
din acest domeniu nu au stat degeaba, \n toat= aceast=
perioad=, iar lucr=rile efectuate de c=tre exper]ii criminali[ti au
fost uneori un izvor de inspira]ie ale activit=]ii de falsificare a
documentelor.
De aceea, sus]inem necesitatea realiz=rii unui album

pentru uzul intern al laboratoarelor de expertize [i c.t.s.-uri,

care s= con]in= specimene cu documente autentice, \n care s=
se delimiteze unitar un perimetru-segment ale c=rui elemente
s= se utilizeze ca model de compara]ie, iar \n varianta \n care
acest segment, \n timp, va deveni f=r= valoare, s= se
stabileasc= un alt spa]iu ca rezerv= pentru constat=rile [i
demonstra]iile viitoare. Acest al doilea perimetru s= fie utilizat
doar dup= semnalarea unor contrafaceri asem=n=toare
spa]iului autentic .
Suger=m ca aceste proceduri s= fie respectate, inclusiv
[i \n publica]ia de specialitate, deoarece anumite secrete
profesionale sunt mult prea u[or deconspirate.
Sunt anumite elemente care \nc= nu s-a reu[it a fi
reproduse de c=tre falsificatori, motiv pentru care exper]ii,
nefolosindu-le \n lucr=ri, p=streaz= \n buzunarul lor secretul
capital al falsului.
Complexitatea, gravitatea [i modul de s=vr[ire a
anumitor infrac]iuni, au ca surs= probabil= materiale furnizate
cu u[urin]= spre mass-media sau care ajung accidental la
persoane neavizate sau din dosarul penal, pus la dispozi]ia
p=r]ilor spre studiu.
Ca urmare a colabor=rii cu poli]ia jude]ului \nvecinat
Hajdu Bihar, din R. Ungar=, prin demersurile echipei
manageriale de la nivelul I.P.J. Bihor, s-a reu[it punerea la
dispozi]ie a unor specimene ale documentelor aflate \n
circula]ie pe teritoriul statului vecin, \ntruct, de foarte multe
ori, au fost depistate persoane, care foloseau documente
maghiare, b=nuite a fi falsificate ori contraf=cute.
|n contextul \n care Romnia a aderat la Uniunea
European=, \n ]ar= va p=trunde un num=r mare de persoane
str=ine, cu inten]ia de a-[i g=si locuri de munc= \n spa]iul
comunitar, care vor solicita diferite vize. Astfel, consider=m
necesar= depunerea de diligen]e pentru ob]inerea acestor
specimene, necesare \n activitatea zilnic= a exper]ilor
criminali[ti.
Opiniile [i considera]iile prezentate \n acest material,
sper=m s= contribuie la diminuarea posibilit=]ilor de
contrafacere [i de identificare a falsurilor.

Reprezint=
specimene cu
permise [i
certificate de
\nmatriculare
din Ungaria,
Cehia [i Rusia.

Reprezint= cteva din vizele care au f=cut obiectul

contrafacerii [i falsific=rii prin [tergere-ad=ugare.

Reprezint=
specimene cu
documente
pentru
autovehicule
din Germania
[i Belgia.

CRIMINALISTICA

CONSTANTIN BR+E{TEANU

Narcissisme amour morbide de sa propre personne. Voil une analyse du narcissisme patologique et ses influences sur
le criminel en srie.

ontesa Erszebet Bathory era o femeie de o

frumuse]e rar=, cu o educa]ie aleas=,
c=s=torit= cu un descendent al faimosului
erou din romanul lui Bram Stoker Vlad Dracula.
|n anul 1611, \ncercarea acesteia de a deveni o
nobil= la curtea regal= a fost un e[ec, ca urmare a uciderii
de c=tre aceasta a unui num=r de 612 tinere fete. |n
momentul demasc=rii, s-au g=sit \n jurnalul acesteia mai
mult de 610 \nsemn=ri referitoare la groz=viile \nf=ptuite
de aceasta [i nu mai pu]in de 50 de cadavre \n jurul cet=]ii
\n care locuia.
Contesa a fost o sadic= notorie [i inuman=, faptele
acesteia fiind \n strns= leg=tur= cu obsesia ei pentru
igien=. A ordonat coaserea gurilor servitorilor mai
vorb=re]i. Se zvonea c=, \n copil=rie, aceasta a asistat la o
scen= terifiant= \n care un ]igan a fost cusut \n abdomenul
unui cal [i l=sat s= moar= acolo.
Fecioarele nu erau ucise la \ntmplare. Acestea erau
sechestrate \n cetate, \n]epate, lovite \n mod repetat,
t=iate [i l=sate s= sngereze pn= la moarte. Aceast=
sadic= mu[ca buc=]i din trupurile victimelor, \n timp ce
acestea erau \n via]=.
Se spune c= aceasta f=cea baie [i du[uri \n snge de
fecioar= datorit= credin]ei aberante c= acest lucru ar
\ntrzia procesul de \mb=trnire. Dup= ce \[i executa
servitorii, ardea trupurile acestora [i \mpr=[tia cenu[a.
La auzul acestor fapte, regalitatea a ordonat
\nchiderea contesei uciga[e, pentru totdeauna, \ntr-o
camer= a cet=]ii [i zidirea u[ilor [i ferestrelor acelei \nc=peri.
Mncarea [i apa erau introduse printr-o mic= ni[= l=sat=
special. A murit \n acea \nc=pere, \n anul 1614. Datorit=
groz=viilor \nf=ptuite de c=tre contesa sadic=, la sute de ani
dup= moartea acesteia, simpla men]ionare a numelui
contesei era considerat= o infrac]iune grav= \n Ungaria.
Chipe[, atletic, un tn=r sociabil, cu o polite]e [i
popularitate de invidiat, atent [i foarte grijuliu cu cei din
jurul s=u, educat [i meticulos, licen]iat \n psihologie. Avea
prieteni de diferite vrste fiind foarte romantic \n rela]iile
amoroase. Femeile din anturajul s=u l-au considerat un
prieten adev=rat [i un amant de ras=. Alte persoane l-au
descris ca fiind un tip galant de mod= veche. A lucrat la o
clinic=, fiind consilier (telefonic) pentru persoane ce
inten]ionau s= comit= acte suicidare. A fost admis la
Facultatea de drept din Seattle.
Administra]ia guvernamental= a statului respectiv
[tia despre aceast= persoan= c= era un consultant \n
probleme infrac]ionale. Autor al unei c=r]i, destinat=
femeilor, cu privire la modul de prevenire a violurilor.
Voluntar neobosit al Partidului Republican, adesea invitat
ca oaspete la dineuri, v=zut de cei mai vrstnici ca un
posibil viitor guvernator sau chiar pre[edinte.
Acesta a fost un necrofil, ce a r=pit, ucis, violat [i
mutilat 20 de colege de an, \ntr-o perioad= de 16 luni. A

CRIMINALISTICA

p=strat 4 dintre capetele victimelor sale \n apartament. A

ars capul altei victime \n [emineul prietenei sale. Numele
acestui monstru a fost Ted Bundy.
Cele dou= cazuri de criminali \n serie nu au fost alese
\ntmpl=tor. Am inten]ionat s= subliniez faptul c= aceast=
patologie a mor]ii, reprezentat= de uciga[ul \n serie, nu este o
coproduc]ie a lumii moderne, a alien=rii urbane sau o fantezie
a mass-mediei. Criminalii \n serie nu s-au n=scut a[a. Ei au
devenit astfel. F=r= discu]ie componenta genetic= exist=, dar,
prin socializare, aceste tendin]e pot fi \nfrnte. Nu voi intra \n
am=nunte despre modul de socializare a acestor pulsiuni,
\ntruct nu constituie scopul articolului de fa]=.
Probabil, v= ve]i \ntreba la ce ne-ar folosi cunoa[terea
unor aspecte legate de criminalul \n serie, \ntruct la noi \n
]ar= au fost cazuri rare legate de acest subiect. Chiar
sporadice aceste cazuri s-au dovedit destul de dificile.
Uciga[ii \n serie sunt r=spndi]i \n orice cultur= [i
societate, modela]i de respingerile sociale ale fiec=rei
perioade, ac]iunile lor fiind raportate la circumstan]ele
personale [i determin=rile genetice, dup= cum am subliniat [i
mai devreme.
Unele aspecte ale activit=]ilor acestor mon[trii oglindesc
patologia mediului ambiant, depravarea Zeitgeist-ului
(mediul \nconjur=tor dominant), malignitatea Leitkulturii
(Leitkultur concept politic controversat introdus pentru prima
oar=, \n anul 1998, de c=tre orientalistul german Bassam Tibi
reprezentnd cultura majoritar=).
Alegerea uneltelor, identitatea sau statutul social al
victimelor, metodologia crimei, dispunerea trupurilor, geografia
(zonarea) infrac]iunilor, perversiunile sexuale, parafiliile
toate acestea sunt alimentate [i inspirate de c=tre ambientul
uciga[ului, de cei 7 ani de acas=, comunitate, grad de
socializare, educa]ie, grup, orientare sexual=, convingeri
religioase, exemplul personal.
Produc]ii cinematografice precum N=scut asasin,
Omul mu[c= cinele, Imitatorul sau celebra trilogie despre
Hannibal Lecter T=cerea mieilor, Dragonul Ro[u [i
Hannibal surprind aceste adev=ruri.
Printr-o abordare psihologic=, uciga[ul \n serie este
esen]a [i chintesen]a narcisismului patologic. Adev=rul este
c=, \ntr-o anumit= m=sur=, suntem cu to]ii narcisi[ti.
Narcisismul primar este o faz= universal= [i inevitabil= a
dezvolt=rii. Manifest=rile narcisiste sunt \n general trecute cu
vederea de c=tre societate. |n plus, uciga[ul \n serie este pur [i
simplu imaginea fiec=ruia printr-o sticl= \ntunecat=.
|n cartea sa Tulbur=rile de personalitate ale vie]ii
moderne, Theodore Millon [i Roger Davis atribuie narcisismul
patologic unei societ=]i stresate de individualism [i
automul]umire \n expansiunea comunit=]ii..... |n cultura
individualist=, narcisistul este considerat Darul Domnului
c=tre lume. |ntr-o societate colectivist=, acesta este
considerat Darul Domnului c=tre colectiv.

10

Lasch descrie epopeea narcisit= \n cartea sa Cultura

narcisismului: via]a american= \n era a[tept=rilor minime, 1978.
Narcisistul de tip nou este un tip obsedat de anxietate [i
nu de sentimentul de vinov=]ie. El nu caut= s=-[i r=neasc=
propriile convingeri despre al]ii, dar caut= s= g=seasc=
sensurile vie]ii [i ale existen]ei. Eliberat de supersti]iile
trecutului, el se \ndoie[te chiar de realitatea propriei sale
existen]e. Atitudinea sa sexual= este mai mult permisiv= dect
puritan=, dep=[irea tabuurilor \nvechite neaducndu-i acestuia
pacea sexual=. Extrem de competitiv \n setea sa pentru a fi
aprobat [i adulat, extrem de suspicios, cu o dorin]= acerb= de
distrugere [i profunde impulsuri antisociale. |n sinea sa laud=
respectul pentru lege [i reguli, \ns= nu le aplic= niciodat=.
Lacom \n sentimente, poftele lui nu cunosc limite, acesta cere
gratific=ri imediate [i tr=ie[te \ntr-o stare de nelini[te
permanent=, de continue insatisfac]ii.
Narcisistul patologic are o lips= pronun]at= de empatie
(form= de intuire a realit=]ii prin identificare afectiv=), glorie
improvizat=, fantezii m=re]e [i un intransigent talent de a
eticheta, f=cndu-l pe acesta s=-[i trateze semenii ca pe ni[te
obiecte (acesta obiectific= oamenii).
|n mod similar, criminalul \n serie adesea \[i mutileaz=
victimele, apoi se retrage cu trofeele de regul= p=r]i din
trup. Unii dintre ace[tia au mncat organe, dup= ce au
spintecat corpul victimei, un act ce fuzioneaz= cu moartea [i o
asimileaz= pe aceasta prin digestie. Ei trateaz= victimele a[a
cum procedeaz= copiii cu p=pu[ile din pnz=.
Uciderea victimei adesea imortalizat= pe pelicul= (film),
\naintea asasin=rii acesteia denot= o form= bizar= de exces
de zel [i un control ireversibil asupra victimei. Uciga[ul \n serie
sper= astfel s= \nghe]e timpul \n perfec]iunea secven]ei
regizat= de el \nsu[i. Victima este nemi[cat= [i f=r= ap=rare.
La narcisistul patologic, realitatea este \nlocuit= cu o
construc]ie fals=, \mbibat= de omnipoten]=, omnicunoa[tere [i
omniprezen]=. Gndirea acestuia este ireal= [i infantil=.
Acesta se simte imun \n fa]a consecin]elor ac]iunilor sale.
Personalitatea narcisistului patologic este haotic=.
Mecanismele lui de ap=rare sunt primitive. |ntregul edificiu
este a[ezat \ntr-un echilibru precar, a[ezat pe stlpii refuzului.
R=nile suflete[ti ale narcisistului, crizele vie]ii, cum ar fi:
abandonul, divor]ul, dificult=]ile financiare, \ncarcerarea,
oprobiul public, pot ruina totul pentru el. Acesta nu poate
suporta respingerea, dispre]ul, insulta, critica, rezisten]a
(opunerea) ori dezaprobarea.
Asem=n=tor acestuia, criminalul \n serie \ncearc= cu
disperare s= evite o rela]ie dureroas= cu obiectul dorin]ei. Este
\ngrozit de gndul c= poate fi abandonat sau umilit pentru
ceea ce este. Adesea mul]i uciga[i \n serie au f=cut sex cu
corpurile victimelor lor, ca o ultim= form= de intimitate.
Obiectificarea [i mutilarea permit acestora o incontestabil=
posesie. Mul]i uciga[i \n serie consider= crima calea spre
lume. Oricare dintre ei ar ucide, dac= ar putea sau cnd ar
avea ocazia s= o fac=.
Lipsit de capacitatea de identificare afectiv=, p=truns de
arogan]a superiorit=]ii [i unicit=]ii sale, narcisistul patologic nu
se poate pune \n pielea altcuiva [i nici m=car nu poate s=-[i
imagineze a[a ceva. Astfel narcisistul patologic crede cu t=rie
c= to]i oamenii sunt aidoma lui.
Asemenea uciga[ilor \n serie, ace[tia sunt convin[i c= ei
sunt mai corec]i, mai deschi[i \n ceea ce prive[te dorin]ele lor
[i astfel sunt superiori din punct de vedere moral. Ac]ioneaz=
\n societate ca un: guru, \n]elept, psihoterapeut, expert,
observator obiectiv al chestiunilor omene[ti. Diagnosticheaz=
gre[elile [i patologiile oamenilor din jurul lor [i \i ajut= pe
ace[tia s=-[i m=reasc= [ansa, transformarea [i reu[ita, \n
conformitate cu viziunile [i dorin]ele lor.
|n alt= ordine de idei, uciga[ii \n serie fac conexiuni
referitoare la victimele lor ei ciopr]esc lucrurile intime ale
victimelor,
purificndu-le,
\nl=tur=
imperfec]iunile,

11

depersonalizndu-le [i dezumanizndu-le. Acest gen de

criminal, salveaz= victimele sale de la degradare, de r=u [i
p=cat, pe scurt de la ceva mai r=u dect moartea.
Megalomania (stare psihic= patologic= \ntlnit= \n unele
boli mintale [i manifestat= prin delir de grandoare, asociat uneori
cu delir de persecu]ie) uciga[ului \n serie se manifest= \n acest
stadiu. El pretinde c= are acces la \nalta cunoa[tere [i moralitate.
Se consider= o fiin]= special=, iar victima este aleas= [i ar trebui
s=-i mul]umeasc= pentru acest lucru. Acesta consider= iritant=
lipsa de nerecuno[tin]= a victimei (\n \ncerc=rile disperate ale
acesteia de a se salva, de a-[i salva via]a).
Conform Manualului Diagnostic [i Statistic (DSM IVTR), se pot eviden]ia urm=toarele aspecte psihologice, cu
privire la tulburarea de personalitate narcisist=:
 cei mai mul]i narcisi[ti patologici sunt barba]i (aprox.
75%);
 tulburarea narcisist= a personalit=]ii face parte din
familia denumit= Cluster B, din care mai fac parte: tulburarea
de personalitate de tip borderline, antisocial= [i cea histrionic=,
avnd unele analogii cu tulburarea de personaliate narcisist=,
dar cu anumite caracteristici ce le diferen]iaz= clar de aceasta;
 tulburarea de personalitate narcisist= este adesea
diagnosticat= ca o tulburare a s=n=t=]ii mentale (comorbiditate) cu un comportament impulsiv sau nep=s=tor;
 aceast= tulburare este relativ nou=, \n cadrul
tulbur=rilor de personalitate cuprinse \n DSM;
 cercet=rile legate de narcisismul patologic sunt destul
de s=race. Se estimeaz= c= un procent \ntre 0,7%-1% din
popula]ie sufer= de aceast= boal=;
 narcisismul patologic a fost descris pentru prima oar=
de c=tre S.Freud. I-au urmat al]i contribuitori de seam=, cum
ar fi: Klein, Horney, Kohut, Kernberg, Millon, Roningstam,
Gunderson, Hare;
 debutul narcisismului patologic se poate observa \nc=
din copil=rie sau preadolescen]=. Este adesea \n strns=
leg=tur= cu abuzurile suferite \n copil=rie, ne\n]elegerile dintre
p=rin]i, influen]a unor persoane prea autoritare. Semne cum ar
fi triada McDonald pot atrage aten]ia asupra unui
comportament anormal sau cu poten]ial patologic \n perioada
copil=riei. Aceast= triad= este constituit= din urm=toarele
aspecte:
 tendin]e piromane ale copilului pentru emo]ia
produs= de distrugerea lucrurilor, nu din curiozitate;
 cruzime fa]= de animale (zoosadismul). Mul]i copii
pot fi cruzi cu insectele [i animalele (smulg aripile sau
picioarele insectelor, chinuie animale etc.), dar posibilii viitori
uciga[i \n serie nu se opresc aici, ei trec de la torturare, la
uciderea animalelor mai mari (cini, pisici etc.) nu pentru a-i
impresiona pe cei din anturajul lor, ci pentru a-[i satisface
propriile pl=ceri;
 urinatul \n pat peste vrsta la care un copil cu o
dezvoltare normal= nu mai face acest lucru.
Multi exper]i criminali[ti afirm= c= uciga[ul \n serie o dat=
pornit nu mai poate fi oprit.
BIBLIOGRAFIE
Guntrip, Harry. Personality Structure and Human Interaction.
New York, International Universities Press, 1961.
Horovitz M. J. Stress Response Syndromes: PTSD, Grief and
Adjustment Disorders. 3rd Ed. New York, NY University Press, 1998.
Jacobson, Edith. The Self and the Object World. New York,
International Universities Press, 1964.
Millon, Theodore. Personality Disorders in Modern Life. New
York, John Wiley and Sons, 2000.
Vaknin, Sam. Malignant Self-Love Narcissism Revisited.
Skopje and Prague, Narcissus Publications, 1999, 2001, 2003.

CRIMINALISTICA

Subinspector de poli]ie, cons. jur. CAMELIA TAR}A

En analysant les textes de la Loi 49/2006, lauteur prsente la manire dont est rglement la responsabilit
pnale au cas des accidents routiers. On considre quil y a des textes qui nexpriment pas pleinement la ralit
et on les propose au jugement des spcialistes pour rvision.

ccidentele din traficul rutier continu= s= fie o

amenin]are la via]a, integritatea corporal= [i
bunurile membrilor societ=]ii. Ap=rarea acestor
valori fundamentale a constituit [i constituie un obiectiv
permanent pentru organele legislative [i pentru activitatea de
cercetare [tiin]ific= a cauzelor generatoare de accident, care
de]in capacitatea de a descoperi [i impune prin lege solu]iile
necesare prevenirii [i combaterii fenomenului.
Conform legisla]iei actuale, se face responsabil= de
accident persoana care, prin atitudinea sa fa]= de
desf=[urarea circula]iei, \ncalc= norme de reglementare a
activit=]ii \n trafic [i produce consecin]e cu caracter penal.
Valoarea raportului dintre produsul ac]iunii sau inac]iunii
ilicite [i starea subiec]ilor din momentul accidentului are
m=sura gravit=]ii faptei , fa]= de care organismele specializate
ale statului individualizeaz= [i aplic= sanc]iunea prev=zut= de
lege.
Aceste enun]uri exprim= sintetic elementele necesare
pentru stabilirea r=spunderii penale a celor care, \ntr-o form=
sau alta, \ncalc= legea [i produc consecin]e juridice de natur=
penal=.
Trebuie \ns= amintit, c= procedura de constatare a
abaterii, activitatea de formare a probatoriului [i
individualizarea just= a r=spunderii, sunt problemele de
esen]= ce se cer rezolvate pe baza cunoa[terii [tiin]ifice a
cauzelor [i condi]iilor care au favorizat sau determinat
\nc=lcarea normelor obligatorii de conduit= \n traficul rutier.
Prin urmare, adoptarea unor idei simpliste cu privire la
sanc]ionarea abaterilor de la regimul legal al circula]iei este
extrem de d=un=toare att pentru individ ct [i pentru
societate. De aceea, temeiul actului de justi]ie presupune
dezvoltarea unui amplu proces de cunoa[tere obiectiv= a
faptelor [i \mprejur=rilor \n care s-a produs evenimentul.
Investiga]ia criminalistic= a accidentelor de circula]ie
este circumscris= actelor procesuale [i activit=]ilor
procedurale de cunoa[tere exact= a \mprejur=rilor faptei ilicite,
pe baza examin=rilor tehnico-[tiin]ifice ale urmelor [i
mijloacelor materiale de prob= r=mase att pe corpul [i
\mbr=c=mintea victimelor ct [i pe autovehiculele angajate \n
accident [i pe sectorul de drum unde s-a produs.
Numai pe baza cunoa[terii [tiin]ifice, organele abilitate

CRIMINALISTICA

ale statului pot s= fac= o \ncadrare juridic= corect=, s=

determine forma [i \ntinderea vinov=]iei, s= stabileasc= [i s=
aplice pedeapsa legal=, \n concordan]= deplin= cu legea [i
materialul probator administrat \n cauza dat=.
Capitolul VI din OUG 195/2002, actualizat= prin Legea
49/2006, intitulat Infrac]iuni [i pedepse, reglementeaz=, \n
textele articolelor nr. 77-86, faptele de natur= penal= ce aduc
atingere rela]iilor sociale din domeniul circula]iei pe drumurile
publice ale Romniei.
Analiza textelor ce definesc con]inutul juridic special al
infrac]iunilor prev=zute [i pedepsite prin normele juridice de la
art. 77,78,79,82,83,85 [i 86, din cuprinsul acestui capitol,
sugereaz= faptul c= partea de tehnic= criminalistic= intervine
mai pu]in \n procesul de cunoa[tere obiectiv= a ac]iunii sau
inac]iunii cu consecin]e de natur= penal= \n traficul rutier,
aspect ce comport= unele preciz=ri situa]ionale, cnd
utilizarea procedeelor tehnico-criminalistice devine mai mult
dect necesar=.
|n acest sens, aducem \n discu]ie CONCURSUL DE
INFRAC}IUNI \n traficul rutier, cnd investiga]ia criminalistic=
\nglobeaz= [i desf=[urarea procedeelor tehnice specifice
infrac]iunii cu una sau alta dintre infrac]iunile prev=zute la
articolele men]ionate.
Din modul cum au fost redactate textele de lege la acest
capitol, se observ= tendin]a ini]iatorului legii de a incrimina [i
realiza preven]ia general= prin organele specializate ale
Poli]iei Rutiere, sub presiunea regimului sanc]ionator de
natur= penal=. O asemenea tendin]= poate fi apreciat= [i ca
expresie a voin]ei institu]ionale de a controla [i a impune prin
coerci]iune disciplina \n traficul rutier, f=r= a se lua \n calcul
riscul de a plasa legea pe domeniul specific "statului
poli]ienesc".
Prin dezbaterea legii pe articole \n Parlamentul
Romniei, nu a fost observat= aceast= tendin]= [i nici alte
neconcordan]e cu regulile tehnicii normative actuale, din care
supunem aten]iei urm=toarele aspecte:
1. Cele zece infrac]iuni nu con]in titlu marginal,
denumirea lor fiind explicat= \n text o dat= cu specificarea
limitelor de pedeaps= pentru actele comisive, de natur= a leza
att siguran]a traficului, via]a [i integritatea corporal= [i
s=n=tatea persoanei, ct [i valorile patrimoniale. Aliniatele din
cuprinsul fiec=rui articol prev=d, \ns=, faptele situa]ionale

12

legate de defini]ia [i modalit=]ile normative ale infrac]iunii;

2. Articolul 79, alin. (3) con]ine o norm= explicativ= de
ordin general cu privire la obliga]ia Ministerului S=n=t=]ii de a
\ntocmi lista cu substan]ele, medicamentele [i produsele
stupefiante sau cu efecte similare acestora [i de a o publica \n
Monitorul Oficial al Romniei;
3. Articolul 80 care, pe parcursul celor [apte alineate,
completeaz= norma alin. (5) al art. 79, cu elemente
procedurale privind recoltarea probelor biologice necesare
pentru depistarea concentra]iei de alcool pur \n aerul expirat [i
pentru stabilirea concentra]iei de alcool ori substan]e toxice
sau stupefiante \n snge, la conduc=torii de autovehicule [i
tramvaie afla]i \n trafic;
4. Aliniatele (3),(4) [i (5) din art. 81, prev=d condi]iile
cnd persoanele angajate \n accident pot p=r=si locul faptei.
Aceste norme men]in spiritul din reglementarea anterioar=, ce
s-a dovedit favorabil= persoanelor cu statut de conduc=tor
auto angajat al institu]iilor de stat cu atribu]ii speciale, c=rora li
se admite posibilitatea unui tratament juridic privilegiat fa]= de
to]i ceilal]i, ceea ce conduce la inegalitate \n fa]a legii;
5. Articolul 84 alin.(1) con]ine elementul material al
infrac]iunilor de furt [i distrugere \ncriminate prin normele
Codului penal la art. 249 alin. (1), 250 alin. (2) lit. d [i alin. (3)

[i art. 263-265, chiar dac= legiuitorul nu a stipulat exhaustiv \n

norma penal= [i termenii "amenaj=ri rutiere" [i "crearea de
obstacole pe partea carosabil=";
6. Articolul 85 care face trimitere prin alin. (1) la
infrac]iunile de abuz [i neglijen]= \n serviciu prev=zute de
Codul penal la art. 317-319, iar alin. (2) determin= cuantumul
pedepsei pentru repararea autovehiculelor cu urme de
accident f=r= autoriza]ie \n condi]iile alin (1).
Fa]= de cele ar=tate, consider=m c= acest capitol 4 al
proiectului de lege supus dezbaterii [i adoptat de c=tre
Parlamentul Romniei prin Legea 49/2006, \n forma
prezentat=, nu corespunde \n totalitate perioadei de
dezvoltare actual=, \ntruct men]ine unele idei de sorginte
sovietic= [i control totalitar, suprapune o parte din
reglement=rile sale peste cele din codul penal [i introduce
norme de procedur= \n cuprinsul normelor cu caracter penal
pe care le viciaz=.
Iat= motivele care m-au determinat s= scriu prezentul
articol [i s= supun aten]iei [i dezbaterii speciali[tilor p=rerile
exprimate, \n scopul determin=rii precise a neconcordan]elor
[i revizuirii unor texte cu caracter penal din Legea 49/2006
pentru aprobarea OUG 195/2002 cu modific=rile ulterioare.

GHIDUL ANCHETATORULUI
DE OMORURI
Editura Argessis Print a realizat lucrarea GHIDUL
ANCHETATORULUI DE OMORURI, autori fiind reputa]ii
procurori criminali[ti Remus Bud=i [i Alexandru Bogdan
Georgescu, ambii din cadrul Parchetului de pe
lng=Tribunalul Bucure[ti, [i inspectorul principal de
poli]ie Radu Gavris. Cei tri autori au reu[it s= realizeze un
ghid orientativ, bazat pe concluziile desprinse din
activitatea practic=, cu privite la investigarea
criminalistic= a infrac]iunilor de omor.
Lucrarea cuprinde 13 capitole care se refer= la
urm=toarele: sesizarea \n cazurile de omor; ce
trebuie s= fac= primul poli]ist ajuns la fa]a locului;
cercetarea la fa]a locului; cercetarea suspectului [i a armei;
c=utarea, ridicarea [i ambalarea mijloacelor de prob= [i dispunerea
expertizelor; autopsia [i exhumarea; particularit=]ile de cercetare \n cazul tentativelor de
omor; investiga]ii; audierea, confruntarea, reconstituirea, conducerea \n teren, testarea la
poligraf, expertiza psihiatric=; recunoa[terea din grup [i din plan[a foto; perchezi]ia;
particularit=]i ale cercet=rii unor cauze; rela]ia cu presa, modele de acte.
Din studiul efectuat asupra probelor prezentate de autori, consider=m c= cei \ndritui]i
cu investigarea criminalistic= a infrac]iunilor de omor au o baz= orientativ= \n aceast=
lucrare, \n elaborarea unei metodologii care s= fie pus= la dispozi]ia magistra]ilor, poli]i[tilor
[i a speciali[tilor pentru organizarea [i desf=[urarea de calitate a activit=]ilor specifice de
stabilirea adev=rului [i tragerea la r=spundere a celor vinova]i.
Personal apreciez efortul autorilor [i \i felicit pentru aceast= reu[it=.

13

VASILE L+P+DU{I

CRIMINALISTICA

VALENTIN DUMITRESCU technician criminalist

Institutul de Criminalistic=, Serviciul identific=ri judiciare

Lune des mthodes pour soutenir le perfectionnement des criminalistes roumains constitue dans leur participation
diverses exhibitions de technique de spcialit, comme cest, par exemple, Black Sea Defence and Aerospace 2007.

|n perioada 24-27 aprilie, anul curent, au avut loc

Expozi]ia [i Conferin]a Interna]ional= Black Sea Defence and
Aerospace 2007, eveniment organizat de c=tre TNT
Production Inc. [i Ambasada SUA la Bucure[ti, cu sprijinul

ultim= genera]ie, folosite \n avia]ia civil=, ap=rarea aerien=,

terestr= [i maritim=, precum [i \n ap=rarea securit=]ii na]ionale
[i private.
Ministerului Ap=r=rii Na]ionale, Ministerului
Internelor [i Reformei Administrative,
Ministerului Economiei [i Comer]ului [i
Ministerului Transporturilor, Construc]iilor
[i Turismului.
Evenimentul a fost inaugurat de
oficiali ai Ambasadei SUA la Bucure[ti [i de
reprezentan]i ai ministerelor amintite, iar \n
cadrul acestei manifest=ri peste 150 de
firme din domeniul tehnicii militare [i
securit=]ii au expus logistic= [i tehnici de

CRIMINALISTICA

|n
ziua
de
miercuri, 25.04.2007,
zi dedicat= M.I.R.A.,
au avut loc - \ntre
orele 12.00 [i 17.30 exerci]ii
demonstrative \n aer
liber, sus]inute de
c=tre
Brigada
Special=
de
Interven]ie
a

14

Jandarmeriei Romne, Grupul Special de Interven]ie [i

Protec]ie Acvila, Poli]ia de Frontier=, Serviciul Pirotehnic al
Poli]iei Romne [i de c=tre Inspectoratul General pentru
Situa]ii de Urgen]=.

Institutul de Criminalistic= din cadrul Inspectoratului

General de Poli]ie a avut un stand propriu, unde a fost
prezentat= tehnica criminalistic= de ultim= genera]ie, cum ar fi:
,,spheron- camera sferic=, autolaboratorul de cercetare a
locului faptei, sta]ia mobil= de amprentare electronic=
,,LiveScan System Card Scan, aparatul de relevare a urmelor
- ,,Polilight PL500, trusa de recoltare a probelor biologice [i
trusa criminalistic= de cercetare a locului faptei. De
asemenea, exper]ii criminali[ti au demonstrat cum se relev=
o urm= papilar= cu diferite pulberi, cum se fotografiaz= la
scara 1/1 [i cum se ridic= o urm= papilar= cu folie de tip scoch.

15

CRIMINALISTICA

DR. ALEXANDRU OAN}+, medic Medicin= Dentar=

DR. DANIEL OAN}+, medic specialist Medicin= Dentar=,
medic primar Chirurgie OMF, doctor \n medicin=

La manire de soigner un malade, de prscrire un traitement, sans tenir compte de tous les aspects de lvoution de la
maladie, cause de grands problmes pour le malade. Mais comment prouver a? Voil un exemple et quelques opinions pour
tablir la vrit.
E [ti

o v ictim= a malpraxisului? Poate nici nu [tii

ISTORIC:

c= e[ti. Po]i \ncerca s=-]i dai seama singur sau po]i apela

Din actele aflate la dosar reiese c= numita A.C. a

la ajutorul unui avocat. O ameliorare a st=rii tale de

efectuat un tratament stomatologic, \n perioada 10.07.2003

s=n=tate nu presupune lipsa de interes fa]= de modul \n

01.08.2003. Ulterior, la data de 18.01.2005, datorit= durerilor

care medicul te-a \ngrijit. Mul]i oameni sunt victime ale

de la nivelul lucr=rilor dentare efectuate la cabinetul

malpraxisului f=r= a con[tientiza acest lucru.

men]ionat,

A[a suna un fragment dintr-un material, publicat \n

S.U.A., menit s= fac= reclam= unei firme de avocatur=.
Asemenea materiale ne a[tept=m, ct de curnd, s= umple

pacienta

se

adreseaz=

unui

alt

cabinet

stomatologic. |n perioada 18.01.2005 [i 02.04.2005, A.C. a

urmat un tratament cu antibiotice pentru focarele de infec]ie
dentar= diagnosticate clinic [i radiologic.

paginile de mic= publicitate ale ziarelor sau s= fie

distribuite prin flutura[i la intr=rile \n cabinetele de
medicin= dentar=.
Ne afl=m \n fa]a unor aspecte ale profesiei de medic
care erau cunoscute pn= acum ca apar]innd unui sector
redus al activit=]ii noastre. V=zute ca ni[te anomalii rar
\ntlnite [i luate \n seam= doar prin intensitatea crescut=
a gravit=]ii lor, cazurile de malpraxis tind a deveni o
realitate din ce \n ce mai des \ntlnit=.
MALPRAXISUL este eroarea profesional= s=vr[it=
\n exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic
generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicnd
r=spunderea civil= a personalului medical [i a furnizorului
de produse [i servicii medicale, sanitare [i farmaceutice.
Supun aten]iei urm=torul caz:
|n perioada iulie-august 2003, pacienta A.C., \n vrst=
de 34 de ani, se adreseaz= unui cabinet medical de medicin=
dentar= \n vederea realiz=rii unei lucr=ri dentare (tratament

|n data de 02.04.5005, sus-numita, s-a adresat unui al

treilea cabinet stomatologic, unde i s-a recomandat
continuarea antibioterapiei pentru \nc= trei s=pt=mni.
Ulterior, la data de 27.04.2005, A.C. se prezint= la
Spitalul Clinic de Stomatologie \n vederea unui consult

dentar- obtura]ii canale [i proteze de ceramic= sus-jos),

chirurgical, pentru ca, pe data de 03.05.2005, s= se practice

conform declara]iei pacientei. Potrivit acestei declara]ii,

extrac]ia total= a din]ilor restan]i [i augmentarea osoas=.

pacienta a fost consultat= de medicul M. D. care, \n baza unei

|n data de 23.01.2006, pacienta se adreseaz= unui

radiografii panoramice, a efectuat tratamentul endodontic [i

cabinet stomatologic, din alt= localitate, pentru implanturi

protezele fixe.

dentare.

|n anul 2006, medicul M.D. este chemat \n instan]=, sub

acuza]ia de v=t=mare corporal= din culp=, \n baza art.184
Cod penal.

DATE DIN ACTELE MEDICALE {I MEDICOLEGALE:

1. Din fi[a de tratament stomatologic din 10.07.2003 a

Analiz=m ancheta efectuat= de exper]ii medico-legali, \n

cabinetului medical individual, rezult= c= bolnava s-a

baza informa]iilor ob]inute din acte medicale, declara]ii [i opinii

prezentat pentru protezarea edenta]iilor par]iale maxilare

ale exper]ilor desemna]i s= participe la rezolvarea cazului:

[i mandibulare.

CRIMINALISTICA

16

Examenul dento-parodontal consemneaz= prezen]a

din]ilor: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 1.6, 2.6, precum [i al din]ilor 3.1, 3.2,
3.4, 3.5, 4.1, 4.2, 4.3, 4.5.;
La data de 10.07.2003 se procedeaz= la consolidarea
denti]iei maxilare [i mandibulare pentru ca, pe data de
21.07.2003, s= se efectueze proba lucr=rii protetice maxilare
[i mandibulare, iar pe 01.08.2003, cimentarea pun]ilor
maxilare [i mandibulare .
2. |n 18.01.2005, pacientei i se recomand= de c=tre
medicii unei clinici de medicin= dentar= un tratament cu
antibiotice, antiinflamatoare [i antialgice.
3. Din fi[a de examinare a unui alt institut de medicin=
dentar= rezult= c=, la data de 08.03.2005, pacientei i s-au
propus: reconstruc]ie [i tratamente dentare pentru din]ii:
1.2, 4.1, 3.1, 1.1, 3.2, 4.2 [i 2.3, consemnndu-se totodat=
posibile infec]ii : 1.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2.
4. Din referatul de urgen]= al altei unit=]i medicale din
data de 13.03.2005, reiese: protezarea complet=, \n urm= cu
2 ani, infec]ia [i tratamentul aplicat, durerea hemifacial=,
preauricular=, pentru care se recomand= antibiotice [i
antialgice, iar dup= vindecarea infec]iei se recomand=
extrac]ii dentare.
Men]ion=m c= aceast= unitate continu= tratamentul cu
antibiotice [i antialgice pe o perioad= de 13 zile.
5. |n data de 28.03.2005, A.C. este supus= unui alt
consult stomatologic, la un alt cabinet, unde, \n urma
examenului clinic [i radiologic, se eviden]iaz= obtura]ia
incomplet= a canalelor din]ilor 1.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3 [i
lipsa de viabilitate a acestor din]i.
|n data de 04.04.2005 , pacienta efectueaz= urm=toarele
examin=ri:
6. Ortopantomografie pe care se constat= acelea[i

aspecte ca [i pe precedenta.
7. Examenul CT, efectuat la data de 03.04.2005, unde
se constat=:
Sinuzit= maxilar= stng=; nu se eviden]iaz= traiecte
de fractur=.
8. Consultul de chirurgie BMF, \n data de 27.04.2005,
constat=: multiple focare de infec]ie dentar= bimaxilare, f=r=
indica]ie pentru tratamente chirurgicale conservatoare.
9. Din nota medical= a unui alt cabinet rezult= c=, \n
perioada 27.04 29.04.2005, s-au practicat extrac]ii
alveolo-plastice cu chistectomii [i augmentare de os (1.7,
1.2, 1.1, 2.1, 2.2, 2.7, 3.5, 3.2, 3.1, 4.1,4.2 ) .
10. Din analiza exper]ilor medico-legali, rezult= c= au
fost examinate toate actele medicale consemnate mai sus. De
asemenea, se consemneaz= prezen]a efectu=rii unui examen

17

BMF din care rezult=: edenta]ie total= bimaxilar= cu creste

alveolare neregulate protezate mobil.
Ancheta acestui caz se finalizeaz= cu opiniile exper]ilor
ce au ca punct comun concluzia conform c=reia se poate lua
\n discu]ie numai din punct de vedere teoretic existen]a unei
leg=turi de cauzalitate direct= condi]ionat= \ntre erorile
terapeutice [i consecin]ele produse, acestea putnd cel mult
favoriza gr=birea producerii pierderilor celor 12 din]i, avnd \n
vedere fondul patologic preexistent obiectivat prin pierderea
patologic= a 20 de din]i raportat= la vrsta de 34 de ani.
Studiind materialul pus la dispozi]ie pentru efectuarea
expertizei [i ]innd cont de legile scrise [i nescrise ale
deontologiei practicii medicale, concluzion=m:

tratamentul aplicat la primul cabinet poate fi
\ncadrat \n malpraxis, datorit= indica]iei necorespunzatoare
a pun]ilor totale superioar= [i inferioar= [i lipsei
tratamentelor corecte la nivel endocanalicular (indiferent
dac= acestea au fost aplicate sau nu).
Men]ionez c= aprecierea tratamentului ca fiind malpraxis
nu ia \n considerare eventuala cerin]= a pacientei de a
beneficia de acest mod de tratament; indiferent dac=
tratamentul s-a aplicat \n urma cerin]ei pacientei sau nu,
acesta nu reprezint= varianta optim= [i impus= de ghidul de
practic= stomatologic=.

tratamentul ulterior efectuat la o clinica din alt=
localitate, constnd \n administrarea pe termen lung de
antibiotice, antialgice, antiinflamatoare, de asemenea
reprezint= malpraxis;
O distruc]ie la nivel celular, cu evolu]ie evident=
spre supura]ie se poate rezolva foarte rar numai prin
antibioterapie f=r= \ndep=rtarea cauzei (\n acest caz,
celulita);

faptul c= pe o perioad= de aproximativ 3 ani pacienta
beneficiaz= de diferite modalit=]i de abordare a aceleia[i
situa]ii clinice, a condus la deteriorarea st=rii generale a
acesteia.
Documenta]ia incomplet= (lipsa radiografiei ini]iale, lipsa
indica]iei de radiografie, dup= efectuarea tratamentului
endocanalicular, a documenta]iei privind protezarea
ulterioar=, lipsa indica]iilor scrise \n urma c=rora a fost urmat
tratamentul cu antibiotice, antiinflamatoare [i antialgice)
conduc la o analiz= par]ial corect= a cazului.
Cu toate acestea, medicul M.D. nu poate fi invinuit de
v=t=mare corporal= din culp=, deoarece terenul patologic pe
care au fost efectuate manoperele initrale ar fi evoluat (chiar [i
\n situa]ia unei alte abord=ri a cazului) c=tre edenta]ie total=.
Prezen]a edenta]iilor [i a rezorb]iei osoase, marcate la
un pacient de 34 de ani, ne duce cu gndul la o stare general=
puternic afectat=, ce nu depindea de acel prim tratament.
* Pentru a evita astfel de situa]ii propunem arhivarea
investiga]iilor radiologice, a modelelor de studiu, monitorizarea
tratamentului aplicat, efectuarea de investiga]ii medicale
generale [i ob]inerea acordului pacientului informat
(art. 649, 650 [i 651 din Legea nr. 95/2006 ).
* Propunem, de asemenea, stabilirea de formule
standard, la nivel na]ional, pentru ob]inerea acordului
pacientului; formulele trebuie s= cuprind=: diagnosticul,
natura [i scopul tratamentului, riscurile [i consecin]ele
tratamentului propus, alternativele viabile de tratament,
riscurile [i consecin]ele lor, pronosticul bolii, \n caz de
neaplicare a tratamentului.
Aplicarea \n practica medical= a acestei etape nu trebuie
privit= ca o obligativitate ci ca o necesitate, avnd \n vedere
fluxul continuu de plngeri [i modul dificil de rezolvare a
acestora.
Timpul petrecut \n tribunale poate fi scurtat, iar
eventualele decizii eronate excluse prin coroborarea

CRIMINALISTICA

Procuror VIOREL GHEORGHE GAVRA

Parchetul de pe lng= Tribunalul Bihor

Il y a des cas quand il est ncessaire de rpter la recherche criminalistique au lieu du crime. Voil un exemple, trs
utile, en utilisant le louminol.

epetarea cercet=rii la fa]a locului se

efectueaz= \n situa]ii cu totul rare, cnd prima
cercetare nu [i-a atins pe deplin scopul, fiind
c= s-a desf=[urat defectuos, superficial sau \n condi]ii
neprielnice pentru o asemenea activitate. Drept consecin]=,
fie nu s-a stabilit bine \ntregul loc al faptei, r=mnnd zone
neexplorate, fie nu au fost descoperite anumite urme, poate
par]ial distruse de persoane interesate (cum ar fi, de
exemplu, urmele de snge par]ial distruse prin sp=lare),
r=mnnd astfel nevalorificate.
Alteori se recurge la repetarea cercet=rii locului faptei
pentru verificarea unor versiuni noi, a unor simul=ri etc.,
nesesizate cu prilejul primei cercet=ri la fa]a locului.
Fixarea cercet=rii repetate se face printr-un procesverbal separat de cel anterior.
|n spe]a pe care o prezent=m succint, este vorba
despre un omor \n care autorul infrac]iunii a transportat
victima din locuin]= pe o distan]= de aproximativ 100 de
metri de cas=, abandonnd-o pe marginea [an]ului,
simulnd, \n acest mod, un accident de circula]ie.
|n diminea]a zilei de 15.08.2003, organele de poli]ie din
com. Tinca, jud. Bihor au fost sesizate cu privire la faptul c=
numitul B.L., \n vrst= de 72 de ani, din satul Belfir, a fost g=sit
decedat pe marginea [oselei, la o distan]= de circa 100 m de
locuin]a sa.
Presupunndu-se c= era vorba despre un accident de
circula]ie, la fa]a locului s-au deplasat lucr=torii din cadrul
Serviciului Poli]iei Rutiere, pentru cercet=ri, iar \ntre timp mai
multe femei, rude apropiate cu S.L., concubina lui S.L., au scos
lucrurile din camera \n care dormea decedatul [i au f=cut o
cur=]enie total=, sp=lnd [i du[umeaua cu peria [i detergent.
De men]ionat c=, de o parte [i de alta a victimei B.L., s-au
g=sit mai multe obiecte personale \n[irate pe o distan]= de 10 m
[i anume: haina ne[ifonat=, avnd buletinul de identitate \n
buzunar, de[i la ]ar=, de obicei, cet=]enii nu poart= buletinul
asupra lor, un papuc, o bt=, alt papuc [i p=l=ria. |n schimb nu
s-a identificat nici o urm= de frnare a unei ma[ini sau a altui
vehicul [i nici o pic=tur= de snge, iar pe hainele victimei nu s-a
observat nici un fel de urm= care s= conduc= la concluzia unui
accident de circula]ie.
De asemenea, nici un martor nu a declarat c= ar fi auzit,
peste noapte, ceva zgomote suspecte sau c= l-ar fi v=zut
vreodat= pe B.L. umblnd noaptea pe strad=, ci numai ziua [i
uneori seara devreme, cnd se \ntorcea acas= de la bufet.
|n aceast= situa]ie, poli]ia rutier= s-a retras, iar la fa]a
locului s-au deplasat procurorul criminalist \mpreun= cu lucr=tori
de la serviciul judiciar din cadrul IPJ Bihor care, aprofundnd
cercet=rile, au ajuns la concluzia c= victima a decedat \n urma
unor violen]e exercitate asupra sa, dup= care a fost transportat=
la locul respectiv, \nscenndu-se un accident rutier.
Din primele cercet=ri efectuate a rezultat c= victima a fost
dat= \n \ntre]inerea lui S.L., care nu era c=s=torit, dar a intrat
ulterior \n rela]ii de concubinaj cu numita S.L. [i s-au mutat
amndoi la casa victimei, ocupnd o camer= separat=, vecin= cu
a victimei, avnd intrare comun= dintr-un antreu.
De asemenea, s-a constatat c= victima de]inea trei cini,

CRIMINALISTICA

datorit= c=rora nu se putea intra \n curte f=r= ca ace[tia s= nu latre

att ziua, ct [i noaptea [i cu att mai mult, datorit= distan]ei mici
dintre camere, cineva nu ar fi putut intra \n camera victimei f=r= s=
fie auzit de c=tre inculpat [i concubina sa.
Din declara]iile martorelor T.A. [i S.V., a rezultat c=
acestea au auzit, \n cursul serii anterioare, o ceart= \ntre B.L. [i
S.L., purtat= \n limba maghiar=, \n leg=tur= cu ceva acte, dup=
care cei care se certau au intrat \n cas= [i nu s-a mai auzit nimic
peste noapte. Trebuie scos \n eviden]= faptul c=, formalit=]ile
pentru \ntre]inerea victimei de c=tre S.L. [i concubina sa, \nc= nu
erau terminate, \ntruct casa victimei nu era \nc= intabulat= pe
aceasta, fiind cump=rat= \mpreun= cu fosta so]ie, care era
decedat=.
Pentru clarificarea cauzei mor]ii s-a dispus efectuarea
autopsiei, iar din raportul de constatare medico-legal= rezult= c=:
1. moartea victimei a fost violent=;
2. ea s-a datorat insuficien]ei cardio-respiratorii acute
cu contuzie [i rupturi de pl=mn, miocard [i arter= aort=,
consecutive unui traumatism toracic cu multiple fracturi
costale;
3. leziunile constatate s-au produs cel mai probabil
prin lovire cu corp dur (pumn, picior), c=dere [i comprimare
\ntre dou= planuri
dure ( corp dur tip
picior, genunchi [i
sol).
Pe baza probelor
administrate s-a ajuns la
concluzia c= actele de
violen]= asupra victimei
au fost exercitate de
c=tre S.L., astfel c= a
fost audiat [i i s-a adus

la
cuno[tin]=
\nvinuirea
respectiv=, dar
nu a recunoscut
comiterea faptei.
Nici concubina
sa
nu
a
recunoscut c= ar
avea cuno[tin]=
de
cele
\ntmplate
\n
cursul nop]ii [i
cum a ajuns
victima
\n

18

strad=, unde a fost g=sit= de M.I. [i concubina acestuia S.M.

Cu ocazia cercet=rii la fa]a locului au fost ridicate
urm=toarele obiecte de \mbr=c=minte apar]innd lui S.L. [i
concubinei sale: trei perechi pantaloni lungi, o pereche
pantaloni scur]i, un tricou, un maiou [i o bucat= de
scndur= din locuin]a victimei pe care se eviden]iau urme
de culoare brun ro[cat=, iar prin ordonan]a din 18.08.2003, sa dispus efectuarea unei constat=ri tehnico-[tiin]ifice biologice,
de c=tre IML Timi[oara, pentru a se stabili dac= pe obiectele
ridicate se eviden]iaz= sau nu urme de snge uman [i, \n caz
afirmativ, grupa sanguin= a acestuia.
Din raportul de expertiz= al I.M.L. Timi[oara, a rezultat
c= obiectele de \mbr=c=minte examinate prezentau urme
fine de snge, insuficiente pentru determinarea speciei [i a
grupei sanguine.
Prin ordonan]a din 29.09.2003, s-a dispus efectuarea unei
noi constat=ri tehnico-[tiin]ifice biologice la Institutul de
Criminalistic= din cadrul I.G.P.R.
Din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= al Institutului
de Criminalistic= din cadrul I.G.P.R. rezult= urm=toarele
concluzii:
 bucata de scndur= ridicat= din du[umeaua
camerei, \n care a locuit victima, nu prezenta urme de
snge;
 cele trei perechi de pantaloni lungi apar]innd
suspec]ilor nu prezentau urme de snge;
 pe perechea de pantaloni scur]i: urme de snge
uman dispuse pe c=ptu[eala alb= din interiorul acestora;
cantitatea insuficient= de prob= nu a permis efectuarea altor
determin=ri de laborator;
 tricoul nu prezenta urme de snge;
 maioul nu prezenta urme de snge.
La data de 18.08.2003, inculpatul a fost supus testului
poligraf, iar din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= asupra
comportamentului simulat, rezult= urm=toarele: pentru
r=spunsurile subiectului S.L. la \ntreb=rile relevante ale cauzei,
\n traseele biodiagramelor poligraf, s-au eviden]iat modific=ri
psihofiziologice, semnificativ caracteristice reactivit=]ii
emo]ionale (tensiune arterial=, puls, cre[tere de amplitudine
[i durat= ale curbei bioelectrice GSR), care s= conduc= la
concluzia prezen]ei detec]iei comportamentului simulat al
subiectului .
|ntruct laboratoarele criminalistice din ]ar=, nu posed=
luminol, substan]= care pune \n eviden]= urmele de snge, la
\nceputul lunii decembrie 2003, procurorul, ]innd cont de
protocolul \ncheiat \ntre Poli]ia Jude]ului Bihor [i Poli]ia Jude]ului
Hajdu-Bihar, a demarat convorbiri cu lucr=tori din cadrul Poli]iei
Debrecen, \n vederea efectu=rii unei repet=ri a cercet=rii
locului faptei, cu ajutorul acestei substan]e.
|n data de 26.01.2004, cu ocazia recercet=rii locului faptei
de c=tre o echip= complex= format= din procuror, poli]i[ti romni
[i unguri, folosindu-se luminolul, s-au pus \n eviden]= urme mari
de snge pe pardoseal=, pe tocul u[ii, precum [i pe
obiectele de \mbr=c=minte ridicate de la inculpat [i care au

19

fost expertizate anterior la IML Timi[oara [i la Institutul

Criminalistic din cadrul I.G.P.R.
Prin ordonan]a din 15.02.2005 s-a dispus efectuarea unei
expertize biologice genetice care s= stabileasc= profilul genetic de
pe obiectele de \mbr=c=minte [i de pe cele 8 buc=]i de scndur=
ridicate din camera victimei, de c=tre I.M.L. Bucure[ti, dar, ulterior,
acestea au fost transferate la I.G.P. Direc]ia Investiga]ii
Criminale, iar de aici la Institutul de Criminalistic= Laboratorul
genetic din cadrul I.G.P.R.
Profilul genetic al ADN, extras din probe de referin]=
recoltate de la S.L. nu este identic cu cele ob]inute din ADN-ul
extras din urmele de snge identificate.
}innd cont de aspectele noi rezultate \n cauz=, a fost citat
la parchet inculpatul S.L. pentru reaudiere, prezentndu-i-se
concluziile privind stabilirea ADN-ului.
Dat fiind faptul c=, \n cursul cercet=rii penale, inculpatul
Stana Ludovic a sus]inut constant c= nu a atins victima despre
care a aflat c= era decedat= pe marginea [an]ului [i pentru c=,
cu ocazia recercet=rii locului faptei, cu ajutorul luminolului, s-au
pus \n eviden]= urme de snge pe du[umeaua din camera
victimei [i pe tocul u[ii, prin ordonan]a din 23.06.2005, s-a
dispus exhumarea victimei B.L. [i stabilirea profilelor genetice
ale probelor de referin]= recoltate de la victim=, precum [i
compararea acestora cu cele ob]inute prin expertiza
nr.99390 din 18.04.2005. De asemenea, s-a dispus stabilirea
profilului genetic al probei de referin]= recoltat= de la S.L.,
concubina inculpatului, precum [i compararea acestuia cu cel
ob]inut din expertiza nr. 99390 din 18.04.2005.
Din raportul de expertiz= nr.9965 din 05.08.2005, al
Institutului de Criminalistic= din cadrul I.G.P.R., rezult=
urm=toarele:
1. Genotiparea probelor de referin]= recoltate de la numita
S.L. [i victima B.L., puse la dispozi]ie \n cauza privind moartea
numitului Biro Ladislau, \n vrst= de 72 de ani, din satul Belfir,
g=sit pe marginea [oselei, la o distan]= de aproximativ 100 metri
de locuin]a sa, situat= la nr. 239, a eviden]iat profilele genetice
prezentate \n anex=.
2. Profilul genetic al probei de referin]= (]esut osos)
recoltat de la cadavrul victimei B.L., este identic cu cel
ob]inut din urmele de snge de pe: c=ma[a cu mnec=
scurt= cu dungi verticale, scndurile nr. 3,4 din coletul nr. 1
[i scndura nr. 1 din coletul nr. 4. Expertiza nr. 99390 din
18.04.2005.
Frecven]a de reg=sire a profilului genetic al ADN, extras din
urmele de snge de pe scnduri, identic cu cel ob]inut din proba
de referin]= recoltat= de la victima B.L., este de 3.56x10-15.
Grupul popula]ional \n care acest profil genetic este unic:
5,18x1015 persoane.
Frecven]a de reg=sire a profilului genetic al ADN extras din
urmele sngele de pe c=ma[=, identic cu cel ob]inut din proba de
referin]= recoltat= de la victima B.L., este de 1,93x10-16.
Grupul popula]ional \n care acest profil genetic este unic:
2,81x1014 persoane.
3. Profilul genetic al probei de referin]= recoltat= de la
numita Suciu Laura, nu este identic cu cel ob]inut \n
expertiza nr. 99390 din 18.04.2005.
Pe baza noilor probe administrate, \n data de 25.11.2005,
inculpatul a fost prezentat judec=torului cu propunere de
arestare, care a dispus re]inerea acestuia pe o durat= de 30 de
zile, fiind ulterior trimis \n judecat=, la data de 09.12.2005,
m=sura arest=rii preventive fiind [i \n prezent men]inut= de
instan]=.

Bibliografie
Laz=r Crjan Criminalistica Editura Pinguin Book.

CRIMINALISTICA

Lector univ. drd. MARIN RUIU

Mentir affirmer ce quon sait tre faux ou nier ce quon sait tre vrai. Tant que le mensonge ne cause pas de prjudices
aux interts des autres, il est excusable. Mais comment faire la diffrence entre le mensonge et la vrit. Voil, dans cet
ourage, quelques mthodes pour dcouvrir les faux tmoignages des personnes qui tmoignent en justice.
Sec]iunea 1
UNELE CONSIDERA}II
Demersul [tiin]ific al psihologiei judiciare pentru
elucidarea, din perspectiv= pragmatic opera]ional=, a
problematicii m=rturiei mincinoase nu poate fi complet,
f=r= a \nvedera faptul c=, \n cadrul Codului penal,
infrac]iunea de m=rturie mincinoas= este incriminat=
al=turi de infrac]iunile care \mpiedic= \nf=ptuirea justi]iei,
[i anume: denun]area calomnioas=; nedenun]area unor
infrac]iuni; omisiunea sesiz=rii organelor judiciare;
favorizarea infractorului; omisiunea de a \ncuno[tin]a
organele judiciare; arestarea nelegal= [i cercetarea
abuziv=; supunerea la rele tratamente; represiunea
nedreapt=; re]inerea sau distrugerea de \nscrisuri.
Ac]iunile sau omisiunile ce caracterizeaz= latura
obiectiv= a acestor infrac]iuni lovesc \n valoarea
fundamental= a procesului penal, adev=rul necesar
\nf=ptuirii justi]iei. Sub aspect subiectiv, ac]iunile sau
omisiunile se situeaz= la nivelul psihologic al simul=rii \n
forme pozitive sau negative (de ascundere a adev=rului
prin omisiune).
Pornind de la periculozitatea social= a m=rturiei
mincinoase, legisla]ia pozitiv= stabile[te un sistem dublu de
garan]ii pentru prevenirea efectelor negative ale acestei
infrac]iuni, garan]ii procesuale [i garan]ii de drept penal
substan]ial.
|n esen]=, minciuna este o abatere de la adev=r, comis=
con[tient [i cu o anumit= inten]ie.
Despre rolul [i ponderea minciunii \n via]a societ=]ii
umane s-a scris [i s-a vorbit mult. |n orice caz, cert este c=
oamenii se mai folosesc uneori de minciuni, pentru c=
adev=rurile pot adesea s= provoace suferin]e, s= jigneasc=, s=
descurajeze, s= rup= prietenii, \ntr-un cuvnt s= perturbe
armonia rela]iilor interpersonale.
Din p=cate \ns=, sunt [i oameni la care minciuna are cu
totul alt= motiva]ie [i alte scopuri. Ace[tia \[i fac din minciun=
o adev=rat= arm=; o arm= de atac, de ap=rare, de ob]inere de
servicii, de \nlesniri, de \nvoiri, amn=ri, scutiri \n principal de
ob]inere de avantaje. De la simpla \ncercare de a evita un
adversar prea dur, pentru a menaja pe cineva, ori pentru a
evita uneori o tragedie, care nu este necesar s= se produc=, [i
pn= la obi[nuin]a de a-i mistifica, dezinforma [i deruta pe
ceilal]i, \n vederea atingerii unor scopuri individuale \nguste [i
meschine, este o mare distan]=.
|n m=rturie, minciuna poate avea cauze dintre cele mai

CRIMINALISTICA

diverse: dorin]a de r=zbunare, raportul de rudenie sau

prietenie cu inculpatul, interesul material, spiritul de
solidaritate cu inculpatul, simpatia sau antipatia fa]= de acesta,
dorin]a de a se remarca \n ochii auditoriului, teama de [antaj
sau represalii din partea familiei inculpatului, dispre]ul fa]= de
organul de anchet=.
Dac= retragerea m=rturiei a intervenit \n cauzele
penale, dup= ce s-a produs arestarea inculpatului sau \n toate
cauzele (civile, disciplinare sau alte cauze) dup= ce s-a
pronun]at o hot=rre sau dup= ce s-a dat o alt= solu]ie, ca
urmare a m=rturiei mincinoase, instan]a va reduce pedeapsa
potrivit art. 761 C. pen. 1.
Este evident c= toleran]a legii penale se fundamenteaz=
pe procesele psihologice ce au loc \n con[tiin]a celui care a
depus mincinos [i care, evalund consecin]ele m=rturiei
mincinoase, decide s= declare adev=rul.
Din perspectiva psihologiei judiciare, sunt utile de
cunoscut con]inutul [i calitatea evalu=rilor pe care le face un
martor mincinos \n intervalul scurs de la sesizarea oficial= a
m=rturiei mincinoase [i pn= la retragerea m=rturiei.
De obicei, retragerea m=rturiei mincinoase este
provocat= [i, \n rare cazuri, ea este rezultatul autodenun]=rii
celui care a depus mincinos, deci o ini]iativ= voluntar=.
Din practica organelor judiciare \n aceast= materie
rezult= c= promovarea retragerii m=rturiei mincinoase este
rezultatul unor activit=]i procesuale de analiz= [i apreciere a
m=rturiei incriminate, care pun \n eviden]= concluzii logice cu
privire la faptul c= m=rturiei nu i se poate acorda credibilitate,
fiind suspectat= de neadev=r.
Cu alte cuvinte, organul judiciar nu valideaz= con]inutul
probei ca reprezentnd adev=rul \n cauz=. Dar, organul
judiciar nici nu invalideaz= probe.
Invalidarea probei nu poate avea loc dect fie prin
retractare \n fa]a instan]ei cu explica]iile de rigoare credibile,
fie la urm=rirea penal= prin retractare, dac= martorul nu a
retractat la instan]=. Dac= martorul nu retracteaz=, el va fi
cercetat, beneficiind de prezum]ia de nevinov=]ie \n baza art.
66 din Codul de procedur= penal=. Solu]ia urm=ririi penale va
putea fi oricare din cele stabilite \n art. 11 pct. 1 lit. a-c din
Codul de procedur= penal=, dar [i de trimiterea \n judecat=,
dac= se constat= c= a depus mincinos.
|n cursul cercet=rilor, se poate stabili c= m=rturia, de[i
neveridic=, nu este mincinoas=, lipsa de veridicitate fiind
rezultatul unor deficien]e de percep]ie sau erori, proba fiind
\nl=turat= cu motivarea corespunz=toare.
Din reglement=rile men]ionate, se poate concluziona c=

20

martorului care a depus mincinos i se ofer= o [ans=

psihologic= de a reflecta asupra consecin]elor m=rturiei sale,
dac= aceasta este mincinoas=, de a beneficia de o
circumstan]iere legal= atenuant= substan]ial=.
Modul de reglementare permite martorului s=-[i men]in=
depozi]ia dac= este convins c= aceasta reflect= adev=rul. Este
de men]ionat c=, uneori, plngerile penale pentru m=rturie
mincinoas= sunt tenden]ioase, fiind introduse la organele
judiciare de partea sau p=r]ile care doresc s= creeze confuzie
\n cauze.
Rezultate excep]ionale \n clarificarea unor situa]ii
ambigue, create \n mod deliberat de p=r]i, au dat biodetec]ia
judiciar= care a triat \n mod selectiv [i indubitabil inocen]ii de
mincino[ii.
|nainte de a proceda la analiza problemelor specifice
privind criteriile de verificare a m=rturiilor de rea credin]=
apar]innd martorului mincinos, se impune analiza conceptului
\mprejur=rilor esen]iale, pentru c= obiectul m=rturiei
mincinoase este constituit din aceste \mprejur=ri esen]iale pe
care martorul nu le-a declarat sau a f=cut afirma]ii
neadev=rate cu privire la acestea.
Codul penal nu define[te conceptul de \mprejur=ri
esen]iale, ceea ce indic= de la bun \nceput c= acestea vor fi
stabilite, dup= cum este firesc, \n raport de obiectul fiec=rei
m=rturii, iar nu \n raport de obiectul fiec=rei cauze penale,
civile, administrative sau disciplinare.
De exemplu, \n cazul unei ucideri din culp=, comis= de
un conduc=tor auto, dac= un martor va fi audiat \n leg=tur= cu
viteza autovehiculului implicat, \n raport cu semnele de
circula]ie de la locul infrac]iunii, [i va declara mincinos asupra
vitezei reale a vehiculului pe care a cunoscut-o, aflndu-se \n
cabin= \mpreun= cu conduc=torul auto, \n timp ce expertiza
tehnic= a constatat o alt= vitez=, \mprejurarea esen]ial= \n
cauz= este cea privind viteza de circula]ie \n momentul
accidentului, deoarece de aceasta depinde culpabilitatea
conduc=torului auto.
Dac= \n acela[i caz, un alt martor este audiat \n leg=tur=
cu ezitarea victimei de a traversa strada, iar acesta va depune
mincinos, \mprejurarea esen]ial= de care depinde existen]a
m=rturiei mincinoase este ezitarea victimei de a traversa
strada. Tot \n acela[i caz, dac= expertul care a executat
alcoolemia asupra probei biologice a sngelui, recoltat de la
conduc=torul auto, a comunicat un alt rezultat, \n favoarea
conduc=torului auto, ascunznd existen]a \mbiba]iei alcoolice
\n snge, \mprejurarea esen]ial= va fi alcoolemia.
Deci, \ntotdeauna \mprejur=rile esen]iale vor fi analizate
\n mod concret, pentru c= elementul psihologic al inten]iunii de
a declara mincinos poart= asupra unei \mprejur=ri esen]iale de
care depind existen]a sau inexisten]a culpabilit=]ii, existen]a
sau inexisten]a unor circumstan]e agravante sau atenuante,
existen]a sau inexisten]a unor cauze care \nl=tur= caracterul
penal al faptei [.a.m.d.
De men]ionat c=, \n tehnica biodetec]iei judiciare,
formularea \ntreb=rilor incriminatorii, \n cazul m=rturiilor
mincinoase, se porne[te tot de la grupul \ntreb=rilor esen]iale,
pentru c=, altfel, testarea nu ar prezenta relevan]=.
|n literatura de specialitate se apreciaz=, \n mod corect,
c= tr=s=tura de \mprejur=ri esen]iale este dat= de eficien]a
probatorie a acestora, de pertinen]a [i concluden]a lor \n
cercetarea [i solu]ionarea cauzei respectiveCerin]a

21

esen]ial= privitoare la condi]ia ca asupra \mprejur=rii esen]iale,

martorul, expertul, interpretul, s= fi fost \ntrebat, constituie o
a doua limitare a obiectului m=rturiei mincinoase, restrngnd
sfera \mprejur=rilor esen]iale numai la acelea asupra c=rora
s-au pus \ntreb=ri2.
{i \n cazul celei de-a doua condi]ii ce determin= obiectul
m=rturiei mincinoase, respectiv s= fi fost \ntrebat, intervine
tot un element psihologic, respectiv comunicarea
interpersonal= expres= \ntre martor [i magistrat pe o anumit=
problem= esen]ial=.
Sec]iunea 2
CRITERII DE VERIFICARE A VERIDICIT+}II
M+RTURIEI JUDICIARE SUSPICIONATE DE A FI
DE REA-CREDIN}+
De la bun \nceput se impune precizarea c= aceste criterii
au un anumit grad de relativitate. Ele se impun totu[i aten]iei,
\n scopul \ndeplinirii obliga]iei autorit=]ilor judiciare de a
verifica m=rturiile \n leg=tur= cu care apar suspiciuni de
nesinceritate [i nefidelitate. Ele se folosesc combinat.
2.1. CRITERIUL SURSEI M+RTURIEI
Att literatura juridic= [i psihologic=, dar mai ales
practica judiciar=, lund \n considerare raporturile dintre cel
prin mijlocirea c=ruia faptele sunt aduse la cuno[tin]a
organelor judiciare [i sursa de plecare a m=rturiei, au impus
distinc]ia \ntre:
 m=rturia imediat= (nemijlocit=), \n care martorul a fost
prezent nemijlocit \n contextul producerii faptelor, percepnd
prin stimuli adecva]i (ex propriis sensibus) evenimentul,
derularea acestuia \n timpul [i spa]iul corespunz=tor;
 m=rturia mijlocit= \n care martorul, indirect, furnizeaz=
informa]ii nu asupra unor fapte sau \mprejur=ri percepute din
sursa original=, ci dintr-o surs= derivat= (ex auditie alieno)
constnd \n alte persoane, care, \ntr-o calitate sau alta (p=r]i
\n proces, martori nemijloci]i, alte persoane individualizate) au
perceput nemijlocit prin propriile sim]uri \mprejur=rile legate de
infrac]iune sau de f=ptuitori, putndu-se afla oricnd
provenien]a punctului de plecare a informa]iilor cu care
acestea se pot compara [i verifica (la sursa primar=);
 m=rturia din auzite, din zvonul public, \n care
martorul face referiri la fapte auzite, la zvonuri de o acut=
notorietate, dar a c=ror surs= primar= este imprecis=,
nedeterminat=.
Trecnd \n revist= aceste trei posibilit=]i, este lesne de
\n]eles c= m=rturia din zvon public este cea mai nesigur=,
\ntruct faptele relatate din gur=-n gur= sunt supuse unui
pronun]at proces de alterare, de denaturare, alterare [i
transformare, \ndep=rtndu-se pn= la totala denaturare de la
adev=rata configura]ie a faptelor.3
Din punct de vedere al verific=rii m=rturiilor, este bine de
[tiut c= informa]iile provenind dintr-o surs= a c=rei provenien]=
nu poate fi individualizat=, cele provenind de la o surs=
individualizat=, dar indirect=, [i, \n fine, cele provenind din
sursa ini]ial=, nu se pot situa pe acela[i plan sub aspectul for]ei
probante.
Astfel, cnd m=rturia mijlocit= provine din sursa primar=
(fapte cunoscute martorului mediat din relatarea uneia dintre
p=r]i sau a martorului ocular), veridicitatea acesteia este

CRIMINALISTICA

condi]ionat= de modul \n care s-au petrecut percep]ia [i

memorarea ini]ial=, de condi]iile [i modul transmiterii
informa]iilor de la sursa primar= la cea derivat=, \n sfr[it, de
modul \n care au fost percepute, memorate [i comunicate
aceste informa]ii, de c=tre martorul audiat de c=tre organul
judiciar, \ntr-un cuvnt de fidelitatea reflect=rii sursei primare
\n cea derivat=.
Din acest punct de vedere este obligatorie determinarea
corect=, f=r= echivoc, a sursei din care provine m=rturia c=reia
\i este subordonat= \ns=[i admisibilitatea ca prob= testimonial=
a m=rturiei mijlocite. O dat= identificat= sursa primar=, se pun
temeliile verific=rii depozi]iei prin opera]iile de confruntare a
informa]iilor provenind din cele dou= surse, putndu-se
constata lipsa coinciden]ei faptelor \n ansamblu ori
coinciden]a numai a unor elemente irelevante.
De aici, decurge necesitatea confrunt=rii att a depozi]iei
ini]iale, ct [i a celei derivate, cu ansamblul probelor existente,
pentru a se afla cauza dezacordului, pentru a se re]ine fie una
sau alta din depozi]ii, ori pentru a fi ambele \nl=turate dac= nu
corespund adev=rului. Practica a impus solu]ionarea acestor
aspecte prin ascultarea repetat= att a martorului nemijlocit,
ct [i a celui care depune m=rturia ob]inut= indirect [i
clarificarea pas cu pas a tuturor aspectelor care se ridic=. De
regul=, depozi]iile celor care, \n condi]ii obiective [i subiective
similare de percep]ie, au asistat \n calitate de martori la
producerea aceluia[i fapt, concord= \n privin]a faptului
principal [i a circumstan]elor esen]iale legate de activitatea
infrac]ional=. Explica]ia psihologic= se identific=, pe de o
parte, \n identitatea proceselor psihice, \n reflectarea corect=,
\n psihicul martorilor, a faptelor esen]iale, \n similitudinea
condi]iilor de percep]ie, iar pe de alt= parte, \n semnifica]ia
deosebit= a unor aspecte legate de s=vr[irea infrac]iunii care
le deta[eaz= sensibil de restul aspectelor considerate
secundare [i care se impun aten]iei fiec=ruia [i sunt la fel
percepute de to]i cei de fa]=.
|n cazul acestor depozi]ii simultane nu numai
concordan]a, ci [i nepotrivirea lor \[i pot avea cauza \n
condi]iile obiective [i subiective ale percep]iei, aceasta pentru
motivul psihologic c= a percepe un fapt \n condi]ii similare nu
\nseamn= \n mod obligatoriu a-l percepe [i \n condi]ii identice.
Regula practic= este aceea conform c=reia, prezen]a,
al=turi de elementele concordante ale unor nepotriviri, ale
unor discordan]e \n privin]a unor aspecte pu]in semnificative,
dac= acestea din urm= au o explica]ie conving=toare, nu este
de natur= a se r=sfrnge asupra valorii m=rturiilor care se
armonizeaz= \n privin]a elementelor esen]iale. Logica
judiciar= demonstreaz= c=, la baza contradic]iilor, stau fie
eroarea, fie reaua credin]=, aprecierea unor astfel de
m=rturii presupunnd \nainte de toate identificarea p=r]ii \n
care se afl= inexactitatea, iar apoi stabilirea faptului dac=
aceasta se datoreaz= unei cauze voluntare (rea-credin]=) sau
involuntare (eroare).
Iat= de ce se impune ca aprecierea unei m=rturii s= se
bazeze pe dou= principii fundamentale, [i anume cel al
sincerit=]ii martorului [i cel al fidelit=]ii percep]iei [i acurate]ei
reproducerii datelor cu privire la f=ptuitor [i \mprejur=rile
faptei.4 Dac= acestea sunt respectate, o ultim= not= cu privire
la valoarea m=rturiei va fi dat= de aprecierea acesteia \n
contextul celorlalte elemente de informare, \mpreun= cu care
constituie un ansamblu de probe. A[adar, cnd m=rturiile nu

CRIMINALISTICA

constituie probe exclusive \n cauza dat=, acestea pot suporta

verific=ri \ncruci[ate care le vor testa capacitatea de
armonizare cu restul probelor, datorit= dependen]elor mutuale
ale probelor ce se constituie \n sistem (coroborarea probelor).
Veridicitatea m=rturiilor este dat= nu numai de
concordan]a elementelor cuprinse \n depozi]iile succesive [i
simultane prestate \n aceea[i cauz=, dar [i de armonizarea lor
din punct de vedere al logicii judiciare cu toate celelalte probe
\n parte [i cu \ntregul probatoriu \n ansamblul s=u.
2.2. CRITERIUL POZI}IEI MARTORULUI
|N RAPORT CU P+R}ILE DIN PROCES
Existen]a raporturilor martorului cu pricina, pe de o
parte, [i pe de alt= parte cu participan]ii \n proces, poate
zdruncina serios pozi]ia de impar]ialitate a martorului \n
procesul judiciar. |n ceea ce prive[te pozi]ia martorului \n raport
cu pricina, trebuie clarificat interesul material sau moral al
acestuia, pentru ca pricina s= fie solu]ionat= \ntr-un anumit fel,
deoarece o depozi]ie suspectat= de un interes moral sau
material poate ridica suspiciuni referitoare la p=rtinire [i
nesinceritate.
Cu privire la raporturile dintre martor [i ceilal]i participan]i
\n proces, este de clarificat raportul subiectiv al acestuia fa]=
de \nvinuit sau inculpat, partea v=t=mat=, partea civil=, partea
responsabil= civilmente (raporturile de rudenie, de amici]ie, de
du[m=nie, afec]iunea, r=zbunarea, teama, sentimentele de
simpatie sau de antipatie etc.).
Conform art. 78 din Codul de procedur= penal=, martorul
este persoana care are cuno[tin]= despre vreo fapt= sau
despre vreo \mprejurare de natur= s= serveasc= la aflarea
adev=rului \n procesul penal, pozi]ia sa \n proces fiind dictat=
de obliga]ia de a aduce la cuno[tin]a organului judiciar fapte [i
\mprejur=ri legate de infrac]iune sau de f=ptuitorul acesteia,
f=r= a urm=ri \n cauz= ap=rarea unor interese proprii.
O situa]ie aparte o prezint= victima care, renun]nd la
calitatea de parte, la preten]ii civile [i neparticipnd \n proces
ca parte v=t=mat=, apare \n proces ca martor [i, la o prim=
vedere, depozi]iile sale ar trebui privite f=r= suspiciuni,
deoarece nimeni mai bine dect ea nu poate s= redea mai
ample [i mai exacte informa]iile cu privire la infrac]iunea a
c=rei victim= a fost.
Psihologia judiciar= atrage aten]ia asupra faptului c=
tocmai \mprejurarea c= activitatea infrac]ional= s-a \ndreptat
\mpotriva sa constituie sursa unor puternice elemente de
deformare, chiar [i atunci cnd victima este de total= bun=
credin]=. Aceasta deoarece percep]ia [i memorarea se
desf=[oar= pe un puternic fond afectiv emo]ional, ceea ce,
de multe ori, explic= percep]ia [i memorarea lacunar= a
faptelor. Este, de asemenea, proprie psihologiei victimei
tendin]a de exagerare a acelor \ntmpl=ri care au avut drept
rezultat o lezare a intereselor sale materiale sau personale, de
supradimensionare involuntar= a pericolului prin care a trecut.
La aceasta se adaug= acele elemente de denaturare ce-[i afl=
cauza \n afectivitatea, sugestibilitatea, imagina]ia [i
personalitatea victimei.
Cu att mai mult prezum]ia de p=rtinire [i interes material
sau moral nu poate s= nu fie luat= \n calcul, \n situa]ia
existen]ei sentimentelor fire[ti de rudenie \n care martorul se
poate afla cu \nvinuitul sau inculpatul sau cu celelalte p=r]i,

22

sentimente care ar amenin]a pozi]ia de impar]ialitate pe care

trebuie s= se situeze martorul, motiv pentru care legisla]ia
absolv= de obliga]ia de a depune m=rturie so]ul [i rudele
apropiate \nvinuitului sau inculpatului.
De altfel, leg=turile afective puternice (\ntre so]i, mam= [i
fiu) deformeaz= din punct de vedere al obiectivit=]ii datele
realului. Pentru psiholog, nu este deloc surprinz=tor c= mama,
care-[i iube[te \n mod exagerat copilul, nu-i observ= acestuia
defectele morale, justificndu-i comportamentul \n toate
situa]iile. |n depozi]ia p=rin]ilor, fiul cercetat pentru provocare
de scandal, \n loc public, este descris ca un copil simpatic, plin
de umor, c=ruia, ca tuturor celor de vrsta sa, \i place s= se
distreze, iar faptele comise sunt considerate simple copil=rii
sau glume perimate. De fapt, \n toate situa]iile, fie c= este
pornit= din sentimente nobile, generoase, fie c= este
determinat= de mobiluri josnice, cnd m=rturia este
\ntemeiat= pe sentimente, realitatea este perceput=
transfigurat datorit= schimb=rii reprezent=rilor despre
persoanele fa]= de care martorul este legat prin sentimentele
de simpatie, ur=, generozitate, r=zbunare, dragoste, antipatie,
colegialitate, prietenie, raporturi profesionale etc.
Foarte des, practica ne relev= o oarecare re]inere din
partea martorului, motiv pentru care trebuie s= decel=m dac=
nu cumva \n spatele acestei atitudini se afl= teama.
Sentimentul de team= poate fi inspirat martorului de c=tre
amenin]=rile sau ac]iunile unor persoane interesate \n cauz=.
Aceasta [i pentru c= nu are suficient= convingere \n faptul c=
este protejat de organele judiciare. A[a se explic= de ce, \n
cazul \nvinui]ilor sau inculpa]ilor cunoscu]i ca persoane extrem
de periculoase, martorii sunt recruta]i cu greu, deoarece sub
imperiul t=cerii se sustrag deliberat de la obliga]ia de a depune
m=rturie.
2.3. CRITERIUL INTERESULUI MANIFESTAT
DE MARTOR FA}+ DE PROBLEMATICA PROBA}IUNII
Modul \n care cel c=ruia \i sunt cunoscute \mprejur=ri
legate de s=vr[irea unei infrac]iuni apare \n proces \n calitate
de martor poate furniza elemente semnificative pentru
aprecierea asupra pozi]iei pe care se va situa [i asupra
veridicit=]ii depozi]iei ca atare.
|n acest sens, dac= martorul este o persoan= aflat= cu
totul \ntmpl=tor \n cmpul de fapte, \n trecere, gr=bit= sau
preocupat= de cu totul alte probleme, \n raport cu evenimentul
perceput, este posibil ca o serie de aspecte s=-i fie superficial
fixate \n cmpul aten]iei [i s= nu le fi perceput ca atare. Dac=,
dimpotriv=, martorul era interesat \n leg=tur= cu persoana sau
\mprejurarea care ulterior vor deveni obiect de disput= \ntre
p=r]ile protagoniste, este greu de presupus c= acesta va
sc=pa ceva din cele ce se vor \ntmpla. Cu alte cuvinte,
preten]iile organului judiciar referitoare la veridicitatea [i
\ntinderea datelor percepute de c=tre martor, se vor raporta
diferit, \n func]ie de gradul \n care ele au fost la periferia
centrului de interese [i preocup=ri ale acestuia sau,
dimpotriv=, chiar \n sfera de interese [i preocup=ri ale acestuia
(martorul asist= la un accident de circula]ie a c=rui victim=
este chiar persoana cu care avea \ntlnire [i care se preg=tea
s= traverseze strada).
Este de la sine \n]eles ct de utile sunt datele care
izvor=sc de la persoana care a renun]at la calitatea de victim=

24

\n favoarea celei de martor \n proces, c=ci numai aceasta (sub

semnul circumspec]iei alter=rii datelor obiective sub influen]a
perceperii emo]ionale, deformate sau a influen]ei intervalului
de timp \n cauz=) poate reda cel mai fidel \mprejur=rile [i
derularea evenimentului.5
Sec]iunea 3
METODE {I TEHNICI DE DEPISTARE A MINCIUNII
Abaterea constant= de la adev=r, efortul de a-l
ascunde, dublat permanent de teama de a fi demascat=,
provoac= la persoana care minte st=ri emo]ionale foarte
puternice, concretizate \n manifest=ri [i modific=ri
viscerale [i somatice. Astfel, se accelereaz= b=t=ile inimii,
cre[te presiunea sanguin=, apar fenomene de
vasoconstric]ie sau vasodilata]ie, se intensific=
respira]ia, se reduce saliva]ia etc. Aceast= fenomenologie
se manifest= \n exterior prin stare de agita]ie sau prin
blocarea func]iilor motorii prin modificarea mimicii, a
pantomimicii, prin dereglarea vocii, prin ro[irea fe]ei ori
p=lirea (paloarea) acesteia, prin transpira]ie, mobilitate
crescut= a ochilor, usc=ciunea buzelor, cre[terea
frecven]ei clipitului, tremuratul minilor [.a.
La copilul care minte sau la o persoan= mai emotiv=,
aceste fenomene sunt u[or de perceput. La persoanele pentru
care minciuna a devenit o obi[nuit=, aceste manifest=ri sunt
controlabile, de[i anumite senza]ii l=untrice de indispozi]ie sau
team= se fac totu[i sim]ite, \ndeosebi dac= sunt cercetate
pentru infrac]iuni grave. |n aceste condi]ii, a ap=rut ideea
posibilit=]ii de a stabili adev=rul prin m=surarea varia]iilor \n
momentul m=rturiei a unor parametri fiziologici
imperceptibili. Astfel s-a n=scut o serie \ntreag= de tehnici [i
aparate care, perfec]ionndu-se de-a lungul anilor, aduc
ast=zi servicii \nsemnate organelor de cercetare de
pretutindeni.
Printre tehnicile mai simple se \nscriu observa]ia,
bateriile de loialitate [i testul asociativ-verbal, incluse \n
majoritatea testelor de personalitate, care constau \n \ntreb=ri
care se refer= la unele situa]ii \n care majoritatea oamenilor
sunt de acord c= au comportament mai pu]in controlat. Cei
care au tendin]a s= mint= \n general se deconspir= prin modul
\n care r=spund.
Testul asociativ-verbal con]ine o list= de cuvinte \ntre
care unele au o semnifica]ie obi[nuit=, neutr=, iar altele sunt
profund semnificative din punctul de vedere al infractorului. La
fiecare cuvnt pronun]at de anchetator, subiectul trebuie s=
dea contra cronometru o replic= verbal=. La cuvintele neutre,
replicile vin prompt, \n timp ce la cuvintele afectogene care \i
sugereaz= elemente legate de infrac]iunea comis= (ex: bani,
snge, topor etc.), inculpatul se inhib= [i \ntrzie r=spunsul,
dovedind astfel prezen]a unei tensiuni interne legate de
evenimentul investigat. Laten]a sau \ntrzierea r=spunsului,
asocierea pe care anchetatul o face, ca [i reac]iile ulterioare
care apar la reluarea testului, sunt de natur= s= ofere
anchetatorului indicii pre]ioase legate de implicarea celui
cercetat \n fapta supus= cercet=rii.
Din rndul metodelor complexe de depistare a minciunii
fac parte tehnica poligrafului [i metodele bazate pe
suprimarea cenzurii con[tiente.

CRIMINALISTICA

Poligraful sau detectorul de minciuni este un aparat

complex, destinat \nregistr=rii oscila]iilor unor parametri
fiziologici, \n condi]ii de moment psihologic creat \n cursul
unei anchet=ri.
|n principal, poligraful \nregistreaz= modific=rile de
tensiune arterial=, puls, respira]ie [i reflexul electrodermal.
Persoana anchetat= ia loc pe un fotoliu, dup= care i se fixeaz=
un tub pneumograf \n jurul toracelui sau abdomenului, un
man[on de tensiune arterial= la unul din bra]e, iar la
suprafe]ele palmare [i dorsale ale minii un set de electrozi.
Tubul pneumograf se \ntinde la fiecare respira]ie,
contractndu-se la expira]ii. Succesiunea de \ntinderi [i
contrac]ii este \nregistrat= \n forma unei sinusoide \nscris= pe
o panglic= de hrtie de c=tre o peni]= inscriptoare.
Modific=rile tensiunii arteriale ac]ioneaz= asupra
man[onului din jurul bra]ului, care, la rndul s=u, va ac]iona o
alt= peni]=.
Modific=rile conductan]ei electrice a pielii palmare
provocate de transpira]ie vor permite trecerea prin electrozi a
unui curent galvanic ce va ac]iona, de asemenea, o peni]=. |n
condi]ii de echilibru, de confort psihic, toate peni]ele au o
evolu]ie uniform=, aceasta modificndu-se brusc, atunci cnd
apare o tensiune emo]ional=, chiar minim=.6 Dac= subiectul
este vinovat, \n momentul \n care i se pune o \ntrebare [oc,
sau i se prezint= un cuvnt afectogen legat de fapta comis=,
\nregistrarea modific=rilor parametrilor aminti]i va oferi unele
indicii \n leg=tur= cu vinov=]ia. De men]ionat c= datele
ob]inute, prin intermediul poligrafului, nu constituie elemente
probatorii \n instan]a de judecat=, ele coroborndu-se
\ntotdeauna cu rezultatele altor investiga]ii.
Suprimarea cenzurii con[tiente asigur= din partea
anchetatorului un automatism al tuturor reac]iilor solicitate,
deci [i al r=spunsurilor la \ntreb=ri, acestuia fiindu-i practic
paralizat= voin]a de a ascunde sau denatura informa]ia pe
care o poart= \n memorie [i pe care, \n aceste condi]ii, o d=
f=r= rezerve. Suprimarea cenzurii se realizeaz=, de regul=,
prin hipnoz=, prin privare de somn, prin utilizarea unor
preparate farmaceutice sau prin desc=rc=ri electrice \n creier
(electro[ocuri).
Hipnoza este o stare asem=n=toare cu somnul, ea fiind
provocat= \n mod artificial prin intermediul sugestiei. Starea
hipnotic= se realizeaz=, de obicei, \ntr-o camer= lini[tit=, pu]in
luminat=, \n care trebuie s= existe un fotoliu confortabil sau
chiar un pat. Hipnotizatorul sugereaz= celui anchetat elemente
care caracterizeaz= starea obi[nuit= de somn (greutatea
pleoapelor, senza]ie de mole[ire etc.) cu o voce ct mai calm=
[i mai monoton=. Totodat=, el poate netezi fruntea subiectului
cercetat, care poate fi pus, \n cazul c= starea hipnotic= se
realizeaz= mai greu, s= priveasc= un obiect str=lucitor sau s=
asculte b=t=ile unui metronom. Adormit= par]ial, persoana
hipnotizat= poate comunica, \ntre anumite limite, cu
hipnotizatorul, fiind \n m=sur= chiar s= execute diverse
comenzi ale acestuia. Desigur c= \n aceast= situa]ie se pot
ob]ine unele relat=ri sau declara]ii care, \n condi]ii normale,
sunt evitate.
Trebuie men]ionat faptul c= starea hipnotic= nu poate fi
indus= de oricine, pentru aceasta fiind nevoie de unele calit=]i
speciale, de mult exerci]iu. De asemenea, nu orice persoan=

CRIMINALISTICA

\ndeosebi cele foarte echilibrate, greu sugestionabile se

preteaz= la induc]ia hipnotic=.
Privarea de somn, reprezentnd mai degrab= o metod=
de constrngere, are \n ultim= instan]= acelea[i efecte asupra
autocenzurii persoanei cercetate ca [i starea hipnotic=.
Privarea de somn duce la st=ri confuzionale, la halucina]ii, la
lipsa controlului critic [i a discern=mntului [i uneori chiar la
st=ri delirante pe fondul c=rora se pot, de asemenea, recolta
date [i informa]ii la care, \n condi]ii obi[nuite, este mult mai
greu, dac= nu imposibil de ajuns.
O metod= mai simpl= de a suprima controlul con[tient o
reprezint= utilizarea unor preparate farmaceutice, care
ac]ioneaz=, de regul=, \n sensul inhib=rii sau bloc=rii anumitor
centri nervo[i din scoar]a cerebral=. Aceste substan]e f=cnd
parte din a[a-numita grup= a hipnagogelor, provoac=, dup=
administrare, st=ri de somnolen]=, ame]eal=, buim=ceal=, st=ri
care sunt, de regul=, propice ob]inerii unor informa]ii.7 O
substan]= des utilizat=, \ndeosebi \n timpul r=zboiului, pentru
necesit=]ile de anchetare a spionilor, a fost scopolamina.
Desc=rc=rile electrice \n creier, ob]inute prin tehnica
electro[ocului, de[i folosite mai mult \n tratarea unor boli
mintale, pot fi utilizate, dac= avem \n vedere suprimarea st=rii
de con[tien]= pe care o provoac=, [i \n cadrul unei anchete.
Electro[ocul se ob]ine prin aplicarea \n regiunea temporal= a
unor electrozi, prin care se las= s= treac= un curent cu o
intensitate 200 250 mA. Convulsiile care apar pot fi fatale
bolnavilor cardiaci sau hipertensivilor, motiv pentru care se
impune, \n prealabil, un control medical am=nun]it.
Aspru criticate [i condamnate de c=tre unii juri[ti [i
psihologi, deoarece prin ele se \ncalc= dreptul la ap=rare a
individului \n fa]a organelor judiciare, metodele de suprimare a
cenzurii con[tiente sunt interzise de c=tre justi]ia noastr=, cu
att mai mult cu ct ele au [i serioase limite.

Note:

1 Art. 76, lit. D din Codul penal stabile[te: cnd minimul special
al pedepsei \nchisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se
coboar= sub acest minim, pn= la minimul general. (|n cazul m=rturiei
mincinoase pn= la 15 zile).
2 Dongoroz V. [i colectivul , Explica]ii teoretice asupra Codului
penal romn, Editura Academiei Romne, Institutul de Cercet=ri
Juridice, Bucure[ti, 1972, Partea special=, vol. IV, pag. 184
3 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie
judiciar=, Casa de Editur= [i Pres= {ansaS.R.L, Bucure[ti, 1992, pag.
139
4 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie
judiciar=, Casa de Editur= [i Pres= {ansaS.R.L, Bucure[ti, 1992, pag.
141
5 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie
judiciar=, Casa de Editur= [i Pres= {ansaS.R.L, Bucure[ti, 1992, pag.
143
6 Prof. univ. dr. Maria Voinea, lector univ. dr. Florin Dumitrescu,
Psihosociologie judiciar=, Ed. Sitech, Craiova, 2005, pag. 104
7 Prof. univ. dr. Maria Voinea, lector univ. dr. Florin Dumitrescu,
Psihosociologie judiciar=, Ed. Sitech, Craiova, 2005, pag. 105

24

Medic legist VALENTIN IFTENIE

Judec=tor {TEFAN PISTOL

Les auteurs de cet ouvrage prcisent la notion dinfiruit, en lanalysant de point de vue mdico-lgale post traumatique
et jurudique. Aussi analysent-ils les modalite dont se manifeste linfirmit.
Aprs une analyse pertinente et complexe, ils proposent la modification du Cod pnal lgard des actions qui ont
produit des lsions tres graves une perssonne qui a souffert des infirmits post-traumatisques

olosit= frecvent \n concluziile expertizelor

medico-legale

traumatologice

efectuate

cicatricea cerebral=).
Infirmitatea se poate constitui:

asupra persoanelor [i avnd implica]ii

imediat post-traumatic, cnd gravitatea ini]ial= a

directe asupra modului de \ncadrare juridic= a faptelor

leziunilor traumatice este deosebit= [i permite acest lucru

heteroagresive, ce nu au ca urmare moartea p=r]ii

(spre exemplu, amputarea membrului pelvin \n \mprejur=rile

v=t=mate, no]iunea de infirmitate are, \n prezent, un

unui politraumatism de trafic rutier, pierderea pavilionului

\n]eles oarecum diferit \n mediul juridic fa]= de domeniul

urechii \n urma unei agresiuni etc.);

medico-legal, am putea spune chiar ambigu generat, \n

dup= un interval de timp de la traumatism [i anume:

opinia noastr=, [i de o definire mai pu]in clar=,

dup= aplicarea m=surilor terapeutice impuse de situa]ie

susceptibil= de \mbun=t=]iri, ale termenului \n discu]ie.

spre exemplu, un traumatism abdominal cu hematom splenic

Avnd \n vedere con]inutul art. 182 C. pen, care reprezint=

(se constituie \n zile !) [i splenectomie de necesitate sau

cadrul legal [i \n care se face referire la no]iunea de

dup= epuizarea metodelor terapeutice inclusiv

infirmitate, pentru a putea exclude orice fel de interpret=ri

recuperatorii prin care s-a \ncercat remedierea consecin]elor

subiective [i, \n acela[i timp, pentru a oferi posibilitatea

post-traumatice [spre exemplu, cicatricile \ntinse, retractile

unei \n]elegeri unitare a sensului no]iunii de infirmitate,

dup= arsuri post agresiune sau scurtarea unui membru pelvin

att \n mediul juridic ct [i medico-legal, vom \ncerca s=

dup= o fractur= ini]ial consolidat= vicios ce a necesitat (re)

(re) definim aceast= no]iune [i, totodat=, s= facem unele

interven]ie chirurgical= etc.]

comentarii, \n opinia noastr= pertinente [i utile.

|n acest sens, consider=m c=,

Deci, starea de infirmitate se constituie ca urmare a

prin sintagma

gravit=]ii deosebite a traumatismului suferit de victim= fiind

infirmitate, trebuie s= se \n]eleag= criteriul medico-legal

influen]at=, uneori, de corectitudinea tratamentului medico-

indirect de apreciere a consecin]elor post-traumatice ce

chirurgical instituit [i de particularit=]ile de evolu]ie ale

constau

total=

organismului respectiv (vrst=, patologie preexistent=, stare

(complet=) sau par]ial= (incomplet=), cu caracter

de nutri]ie, sex etc.). Aceste particularit=]i de evolu]ie post-

permanent, reprezentat= printr-un handicap fizic [i/sau

traumatic=, prin care persoanele se deosebesc unele de

\ntr-o

v=t=mare

corporal=

grav=,

psihic, care genereaz= persoanei respective o stare de

altele, explic= de ce aceea[i leziune traumatic= evolueaz=

inferioritate.

diferit de la individ la individ (la unii se vindec= mai repede sau

mai lent, \n timp ce la al]ii dezvolt= complica]ii, unele

Handicapul fizic se poate manifesta prin:

pierderea unui organ [i/sau \ncetarea sau diminuarea

semnificativ= [i permanent= a func]ionalit=]ii acestuia;

pierderea sau reducerea semnificativ= [i permanent=

a unui sim];

lipsa unui segment corporal ( a unei p=r]i corporale

irecuperabile) [i totodat= asigur= perenitate aforismului

conform c=rui (\n medicin=) exist= boli [i nu bolnavi.
Din defini]ia men]ionat= [i din preciz=rile f=cute se
desprind urm=toarele:
a) infirmitatea este un criteriu indirect (criteriul direct, \n
prezent, este num=rul de zile de \ngrijire medical=) de

importante ca m=rime) [i/sau paralizia ori alterarea

evaluare a consecin]elor post-traumatice, prev=zut de Codul

semnificativ= (permanent=) a sensibilit=]ii locale.

penal care trebuie folosit exclusiv de medicul legist, \n actele

Handicapul psihic trebuie s= aib= un substrat organic

care s= poat= fi obiectivabil (cum ar fi, spre exemplu,

26

medico-legale \ntocmite \n urma examin=rilor medicale de

specialitate efectuate persoanelor traumatizate.

CRIMINALISTICA

b) pentru a putea fi etichetat= drept infirmitate,

consecin]a post-traumatic= trebuie s= aib= caracter de

dubiu, att gravitatea ini]ial= deosebit= a traumatismului ct [i

amploarea

consecin]ei post-traumatice care a generat

permanen]=, adic= s= nu mai fie susceptibil= de refacere

infirmitatea respectiv= [i care permite, \n consecin]=, aplicarea

natural= sau medico-chirurgical=. Ori de cte ori urm=rile unui

prevederilor art. 182 C.pen.

traumatism pot fi corectate (indiferent de perioada de timp

e) \n vederea evit=rii nuan]elor de interpretare a modului

necesar= [i de metoda terapeutic=) nu se accept= folosirea

de materializare obiectiv= a infirmit=]ii au fost precizate

no]iunii de infirmitate; pentru a aten]iona totu[i asupra

situa]iile \n care consider=m c= se poate vorbi de infirmitate

gravit=]ii crescute a traumatismului suferit de victim=, se pot

post-traumatic= [i anume atunci cnd handicapul generat de

utiliza alte no]iuni cum ar fi, spre exemplu: prejudiciu fizic,

traumatism, fie total (complet), fie par]ial (incomplet), dar

deficien]=, alterare etc., pn= la vindecare sau recuperare ori,

imposibil de remediat, se manifest= prin:

pierderea unui organ [i/sau \ncetarea sau diminuarea

din contr=, pn= la constituirea infirmit=]ii. Apare astfel, cel

pu]in de ne\n]eles de ce, uneori, se folose[te sintagma

semnificativ= [i permanent= a func]ionalit=]ii acestuia;

pierderea sau reducerea semnificativ= [i permanent=

infirmitate permanent= care, nu numai c= reprezint= un

pleonasm, dar las= s= se \n]eleag= c= persoana respectiv= nu

a unui sim];

cunoa[te sensul no]iunii de infirmitate. Mai mult prin utilizarea

lipsa unui segment corporal ( a unei p=r]i corporale

no]iunii de infirmitate permanent= se poate sub\n]elege

importante ca m=rime) [i/sau paralizia ori alterarea

(speculativ) c= ar exista [i o infirmitate temporar= ceea ce este

semnificativ= dar permanent= a sensibilit=]ii locale;

o manifestare psihic= (epilepsie post-traumatic=,

\n dezacord cu semnifica]ia juridic= a no]iunii de infirmitate, iar

pe de alt= parte este de natur= s= creeze amfibolie asupra

encefalopatie post-traumatic=, demen]= post-traumatic=,

sensului pe care legiuitorul a vrut s=-l imprime con]inutului art.

diabetul insipid) cu, \n mod obligator, substrat organic, care s=

182 C.pen. [i anume de v=t=mare corporal= grav=.

poat= fi eviden]iat \n mod obiectiv (prin investiga]ii paraclinice

c) deoarece infirmitatea post-traumatic= fie s-a constituit

(deci exist=), fie nu (deci nu exist=) aceast= v=t=mare corporal=

cum

ar

fi,

spre

exemplu,

cele

imagistice,

electroencefalogram=, rezonan]= magnetic= nuclear= etc.).

grav= nu poate fi \ncadrat= \n grade sau procente. Cu alte

Accentu=m faptul c=, indiferent de substratul morfologic,

cuvinte, \n concluziile oric=rui document medico-legal

func]ional sau morfo-func]ional al consecin]ei post-traumatice

traumatologic (indiferent dac= este certificat, raport de expertiz=,

[i f=r= a avea importan]= planul \n care acesta se manifest=,

raport de nou= expertiz= etc.) nu se admite

exprimarea

respectiv fizic sau psihic, folosirea termenului de infirmitate

procentual= a infirmit=]ii sub forma: X prezint= o infirmitate

este permis= numai atunci cnd se poate demonstra, \n mod

post-traumatic= de 30 %, sau X are o infirmitate de 50 de

obiectiv,

gradeci trebuie s= se precizeze dac= \n evolu]ia post-

traumatism.

traumatic= a ap=rut sau nu starea de infirmitate.

Dac= la data efectu=rii examin=rii medicul legist nu este
convins de faptul c=

acea urmare

post-traumatic= este

definitiv=, va solicita reexaminarea victimei, dup= un interval

repercusiunea

infirmizant=

determinat=

de

f) a fost introdus= sintagma semnificativ= (diminuarea

semnificativ=

func]ion=rii

semnificativ= a unui sim],

unui

organ,

reducerea

alterarea semnificativ= a

sensibilit=]ii locale), f=r= a se face aprecieri concrete prin cifre

de timp, respectiv dup= epuizarea metodelor medico-

sau procente, asupra intensit=]ii alter=rii func]iei unui organ, a

chirurgicale [i recuperatorii, pentru a se putea pronun]a

unui sim] sau a sensibilit=]ii (nervoase) locale, deoarece:

bazndu-se pe elemente obiective.

d) \ntruct folosirea

\n lumea biologic= nu se pot face referiri

no]iunii de infirmitate presupune

standardizate, cu aplicativitate general=, referioare la gradul

existen]a unor urm=ri grave post-traumatice, am considerat c=

de perturbare a unei func]ii a organismului uman, dat fiind

definirea corect= a acestui criteriu medico-legal, de evaluare

variabilitatea lumii vii [i \n consecin]= a unicit=]ii fiin]ei umane;

traumatologic= a persoanei, trebuie s= con]in= o referire clar=

[i f=r= echivoc, asupra severit=]ii deosebite a efectelor unui

modul de recep]ie individual= a alter=rii func]ionale

post-traumatice este diferit de la persoan= la persoan=;

traumatism, sens \n care am apelat la titlul art. 182 C.pen.

consecin]ele socio-profesionale ale perturb=rii

chiar \n cuprinsul defini]iei. Astfel am renun]at la sintagma

func]ionale sunt apreciate, att \n func]ie de particularit=]ile

prejudiciu corporal, folosit= \n mod frecvent \n literatura de

fiec=rui individ ct [i de activitatea social= pe care acesta o

specialitate \n definirea no]iunii de infirmitate, deoarece pe de

desf=[oar=;

o parte no]iunea de prejudiciu este folosit= de juri[ti

delimitarea prin cifre absolute a unor jaloane de

predominant \n dreptul civil, iar pe de alt= parte pentru faptul

interpretare a alter=rii func]ionale post-traumatice ar \ngr=di \n

c= este un termen vag, imprecis, confuz, utiliznd \n schimb

opinia noastr= expertiza medico-legal=, practic transformnd-

sintagma v=t=mare corporal= grav= care contureaz= f=r=

o \ntr-o lucrare tip gril= efectuabil= pe calculator, ceea ce dac=

CRIMINALISTICA

26

s-ar putea \n]elege \n domenii

ca: matematica, fizica etc,

devine de neacceptat \n medicin=.

penitenciar, fa]= de un muncitor care nu-[i va mai putea

c[tiga venitul care \i asigur= existen]a.

De asemenea, specific=m c=, \n cadrul unei expertize

Fa]= de cele men]ionate, \n opinia noastr=, ar fi util, \n

medico-legale traumatologice clinice trebuie avut \n vedere [i

special pentru activitatea practic= att medico-legal= ct [i

fondul natural, eventual patologic, preexistent (pretraumatic)

juridic=, dac= s-ar modifica con]inutul art. 182 C.pen., \n

la care sunt raportate pierderile semnificative.

sensul simplific=rii acestuia prin:

Astfel, spre exemplu, dac= un individ avea o func]ie

1. renun]area la criteriile independente: pierderea

redus=, fie natural - congenital sau patologic - fie \n urma unui

unui sim], pierderea unui organ, \ncetarea func]ion=rii unui

alt traumatism, dar aceasta \i permitea s= desf=[oare o

sim] sau organ care, a[a cum am precizat, fiind, de fapt,

anumit= activitate, iar post-traumatic (sau dup= un alt

diferite modalit=]i de manifestare a st=rii de infirmitate

traumatism) acea func]ie a fost [i mai mult compromis=, astfel

post-traumatic=, se reg=sesc \n con]inutul acestei no]iuni;

\nct individul nu-[i va mai putea \ndeplini activitatea

2. renun]area la sintagma infirmitate permanent=

respectiv=, consider=m

c= mai pu]in sau chiar deloc

fizic= ori psihic=

3. utilizarea termenului simplu, dar concis, de

intereseaz= cu ct anume a fost redus= acea func]ie, \n cifre

absolute, mai important fiind c= post-traumatic, persoana

infirmitate.

respectiv= a devenit infirm= primim posibilitatea de a mai

Insist=m asupra necesit=]ii ca propunerile f=cute \n

beneficia, de a se servi de func]ia respectiv=. \n situa]ia \n care

leg=tur= cu no]iunea de infirmitate ce vizeaz= modificarea

la constituirea infirmit=]ii au contribuit dou=

ac]iuni (spre

Codului penal s= fie acceptate \n totalitate [i nu frac]ionat, a[a

exemplu dou= agresiuni, simultane sau succesive, sau o

cum am remarcat \n recentul proiect al noului Cod penal. \n

agresiune urmat= de o terapie medical= inadecvat=), pentru o

acest proiect supus \nc= dezbaterii publice, \n care art. 182

\ncadrare juridic= diferen]iat= \n raport cu ponderea fiec=reia

(din actualul C.pen.) a devenit art. 191, am constatat, nu f=r=

dintre ele, printr-o expertiz= complex=, att medico-legal= ct

satisfac]ie, renun]area la criteriile independente (pierderea

[i \n cadrul I.N.E.M.R.C.M., apreciem c= se poate r=spunde \n

unui sim] sau organ, \ncetarea func]ionalit=]ii acestora) dar nu

mod obiectiv, prin formularea unor concluzii pertinente, care

am \n]eles de ce \nc= se men]ine denumirea (pleonastic=) de

s= redea \n mod real contribu]ia fiec=rei componente \n

infirmitate permanent=.

geneza st=rii de infirmitate.

|n continuare vom face unele referiri [i vom \ncerca s=

g) referitor la lipsa unui segment corporal ca

(re) definim no]iunile de organ, sim] [i parte corporal=, astfel

modalitate prin care se poate manifesta infirmitatea, reiter=m

\nct s= putem eviden]ia de ce a fost posibil ca no]iunea de

c= acest deficit morfologic trebuie s= fie important att din

organ s= fie confundat= cu cea de parte corporal= cu

punct de vedere cantitativ (al dimensiunilor) ct [i calitativ

consecin]e juridice nemotivate din punct de vedere medico-

(func]ia \ndeplinit=), astfel \nct s= produc= handicapul fizic [i

legal.

\n consecin]= starea de inferioritate. Deci, nu se va putea

favorizeaz= interpret=ri diferite, \ntre domeniul de activitate

accepta, din punct de vedere medico-legal, drept lips=

juridic [i cel medico-legal, sunt

corporal= \n sensul dorit de legea penal=, cu referire la

special regiunea buco-maxilo-facial= [i mai ales structurile

no]iunea de infirmitate, absen]a post-traumatic= a unor zone

dentare, ne vom raporta la aceste elemente pentru explicarea

de mici dimensiuni [i cu o func]ionalitate redus= (dintele, un

no]iunilor respective.

fragment musculo-tegumentar minim etc.).

Deoarece

consecin]ele

post-traumatice

care

cele care intereseaz= \n

Astfel, dac= din punct de vedere juridic prin pierdere de

h) de asemenea, \n defini]ia formulat= se precizeaz=, \n

organ se \n]elege c= victima a fost lipsit= complet de o parte a

termeni destul de edificatori, cnd anume se impune folosirea

corpului sau care \ndeplinea un atribut fiziologic (Loghin) sau

criteriului infirmit=]ii [i anume atunci cnd a fost generat un

o anumit= func]ie (Nistoreanu [i colab), se ajunge la

handicap (fizic sau psihic) care induce persoanei v=t=mate o

acreditarea ideii c= organul este echivalent cu o parte a

stare de inferioritate. Aceast= stare de inferioritate trebuie

corpului [i deci lipsa unui dinte (care este o parte a corpului)

apreciat=, \n mod obiectiv \n func]ie de vrst=, sex [i mai ales

poate fi considerat= drept pierdere de organ \n sensul

de mediul socio-profesional \n care tr=ie[te persoana

cerin]elor legii penale, avnd \n vedere ca fiecare dinte

respectiv=. Este pe deplin justificat acest lucru deoarece se

\ndepline[te un atribut fiziologic .

cunoa[te c= o infirmitate este apreciat= \ntr-un mod cu totul

Acceptarea unei astfel de interpret=ri, neconform= cu

de c=tre un cer[etor, care va inspira mai mult=

realitatea, att din punct de vedere medico-legal ct [i medical,

compasiune, fa]= de un sportiv, care va fi nevoit s=-[i

deoarece nu are \n vedere definirea corect=, a termenului de

\ntrerup= activitatea, sau de c=tre un de]inut, pentru care

organ, (a[a cum este perceput \n sectorul medical), poate

poate constitui o modalitate de apreciere \n mediul

genera situa]ia ca, pentru o agresiune de relativ mic=

diferit

28

CRIMINALISTICA

intensitate - soldat= spre exemplu, cu pierderea unui dinte - s=

aparatului dento-maxilar: mastica]ie, fona]ie, estetic=.

se poat= aplica de c=tre instan]ele de judecat= prevederile art.

Din definirea mai ampl= a no]iunii de organ, pe care am

182 C.pen. cnd, \n mod obiectiv, fapta ar putea fi \ncadrat= \n

men]ionat-o, rezult= [i faptul c= indiferent de num=rul din]ilor

conformitate cu prevederile art. 180 C.pen.

Pentru a putea exclude \n]elesul diferit a no]iunii de
organ, \n mediul juridic fa]= de sectorul medical, altfel spus,
pentru a se putea respecta punctul de vedere medical (axat pe
teoria [i practica din lumea biologic=), [i \n concordan]= cu

pierdu]i aceasta nu se va putea echivala cu o pierdere de

organ deoarece prin \nlocuirea acestor din]i se reface statusul
morfofunc]ional (artificial [i nu natural) [i nu se induc
fenomene de incompatibilitate; \n cazul persoanelor ce

cerin]a legii penale (conform Codului penal), consider=m c= se

dezvolt= reac]ii alergice la un material protetic se poate folosi

impune o demarcare net= \ntre cele 2 no]iuni

un alt material prin care s= se asigure stabilitatea noului dinte

relativ

echivalente de: parte corporal= [i organ.

\n ansamblul arcadei dentare.

Astfel: prin parte corporal= se poate \n]elege orice

|n cazul \nlocuirii unui alt organ, spre exemplu, ficatul

fragment, indiferent de dimensiune [i localizare, ce apar]ine

sau rinichiul, defini]ia \[i p=streaz= valabilitatea deoarece, cel

corpului uman

cum ar fi, spre exemplu, un segment de

membru toracic sau pelvin, o unghie, o mic= por]iune

tegumentar=, dintele, urechea etc., \n timp ce organul ca
parte corporal= este o forma]iune anatomic= cu o topografie

pu]in pn= \n prezent, noile organe (donate) determin= reac]ii

de incompatibilitate \n organismul gazdei ce se \ncearc= a fi
modulate printr-o medica]ie imunosupresoare.

precis=, bine diferen]iat= [i individualizat= format= dintr-un

O situa]ie relativ asem=n=toare \nlocuirii dintelui poate fi

]estut specific cu o vasculariza]ie [i o inerva]ie proprie ce

generat=, la o interpretare superficial=, de cazul \n care este

\ndepline[te independent sau \mpreun= cu un alt organ de

\nlocuit un glob ocular; [i \n aceast= situa]ie proteza ocular=

acela[i fel ori diferit sau cu un alt ]esut, o anumit= func]ie [i

va restabili morfologic anatomia local= [i nu va genera reac]ii

prin a c=rui protezare/\nlocuire - \n caz de necesitate - nu se

de incompatibilitate dar va altera semnificativ func]ia vizual=

mai poate reface statusul anatomo-func]ional ini]ial (natural) [i

ceea ce face ca pierderea ochiului s= poat= fi considerat=

se

induce/favorizeaz=

apari]ia

fenomenelor

de

incompatibilitate (histoincompatibilitate).
Deci termenul de organ, este inclus \n no]iunea
generic=, mult mai vast= de parte corporal= [i nu invers. De
fapt, consider=m c= legiuitorul a avut \n vedere no]iunea de
organ [i nu pe cea de parte corporal= \n momentul

drept pierdere de organ. Aceasta nu se \ntlne[te \n cazul

protez=rii dentare, unde func]ionalitatea aparatului bucomaxilo-facial, este de cele mai multe ori ameliorat=/optimizat=
prin noua structur= local= inserat=.
Acceptarea

acestei

defini]ii,

susceptibil=

de

redact=rii con]inutului art. 182 din Codul penal tocmai pentru a

\mbun=t=]iri, ar permite, \n opinia noastr=, o percep]ie unitar=

putea reda gravitatea crescut= a traumatismului asupra

[i totodat= obiectiv= a no]iunii de organ [i ar elimina

organismului uman ce a determinat consecin]a infirmizant=.

interpret=rile ne[tiin]ifice referitoare la consecin]ele ac]iunilor

Din cele prezentate, se poate \n]elege c=, de[i este o

parte corporal=, dintele, din punct de vedere

medical [i

medico-legal, nu este considerat organ ca atare, de sine

st=t=tor, deoarece:

organul dentar (denta]ia sau dantura) este alc=tuit

traumatice, \n special asupra structurilor buco-maxilo-faciale.

Referitor la no]iunea de sim] acesta trebuie \n]eles ca o
func]ie

a organismului

prin care se recep]ioneaz= [i se

prelucreaz= anumi]i excitan]i (stimuli) din mediul extern sau

din totalitatea forma]iunilor dentare din cavitatea bucal=; deci

intern, sub forma de senza]ie con[tient=. Pentru realizarea

un singur dinte reprezint= numai o component= morfologic= a

acestui lucru exist= analizatori a c=ror integritate morfo-

ansamblului dentar, tot a[a cum lobulul hepatic sau cel

func]ional= asigura receptarea respectiv=.

pulmonar, reprezint= unit=]i morfofunc]ionale \n cadrul

Trebuie precizat c=, \n timp ce:

organului ca \ntreg, ficatul sau pl=mnul.

vasculariza]ia [i inerva]ia din]ilor se realizeaz= prin

trunchiuri comune diferite pentru cele dou= maxilare [i nu

pentru fiecare dinte \n parte; dintele prime[te o ramifica]ie a
acestui trunchi vascular sau nervos;

un singur dinte nu poate \ndeplini nici o func]ie, ci

integrat \n ansamblul morfofunctional al cavit=]ii bucale (dento-

- din

punct de vedere juridic se accept= drept

v=t=mare corporal= grav= [i numai o diminuare, o "sl=bire" a

sim]ului interesat, dac= aceast= deficien]= nu mai poate fi
remediat= deci, dac= exist= caracterul de permanen]= a
hipofunc]iei (disfunc]iei) respective.
A[a cum se cunoa[te cele cinci sim]uri

care pot fi

parodonto-maxilar la care se adaug= limba, obrajii, palatul

compromise post-traumatic sunt: sim]ul vizual, sim]ul auditiv,

moale [i diafragma gurii) particip= la asigurarea func]iilor

sim]ul tactil (pip=itul), sim]ul olfactiv (mirosul) [i sim]ul gustativ.

CRIMINALISTICA

28

Dr. GHEORGHE ASANACHE

Mme aprs des annes si lon fait une expertise mdico-biocriminalistique complexe dun cadavre, il est bien possible de
dcouvrir la cause de laccident. Voil un exemple.

a circa un an de la consumarea evenimentului

[i consecutiv= descoperire, mult \n afara
carosabilului, dincolo de un [an] adnc, pe

marginea [oselei, a numitului M. M. \n stare general= critic= [i,

local, la nivel de membru inferior stng eviden]iind adev=rat
dezastru tisular, organul de cercetare penal= dispune
efectuarea unei expertize medico-biocriminalistice complexe.
Ceea ce era o aparent= stare de fapt dezarmant= se constituia
din absen]a a 2/3 din membrul inferior traumatizat,
postamputa]ie de necesitate. Decizia a fost impus= dup=
constatarea e[ecului terapeutic al interven]iei chirurgicale

\ntrebarea figurnd \n rezolu]ia motivat= emis= cu baza

formelor legale; avea acest con]inut:
1. Agen]ii vulneran]i care au fost implica]i \n provocarea
procesului patotraumatic sever atribuibil consum=rii
accidentului de trafic rutier din seara zilei de 25 noiembrie
199., suferit de numitul M. M. , . . ., sunt reprezenta]i de
autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de \nmatriculare . . . [i
c=ru]a ce fusese condus= de c=tre victim=..
|n fapt, accidentatul a fost strivit (hemicorp stnga,
membru inferior) \ntre spatele c=ru]ei unde se afla pentru a
verifica existen]a catadioptrului stnga [i autoturismul care
circula cu mare vitez=, condus neatent \n acel moment, de
numitul C. V., care nu a perceput la timp obstacolul nea[teptat
de pe carosabil: atelaj oprit pe sensul lui de deplasare.

multiple consumate \n scop reparator-conservator (Foto).

Printre \ntreb=rile formulate \n
cuprinsul rezolu]iei motivate figura [i
aceasta: 1. Natura agen]ilor vulneran]i
care au provocat leziuni traumatice.
Voluminoasa documenta]ie de
interes medico-biocriminalistic, aflat= la
clinica de specialitate, reflectnd stare
de fapt abordat= trisecven]ial [i anume:
preoperatoriu, \n plag= chirurgical= [i
postinterven]ie pe cale sngernd=, a
conferit
fundamentare
[tiin]ific=
activit=]ilor de expertizare; aceasta
chiar dac= sectorul anatomo-topografic
corporeal-]int= nu mai era fizic prezent.
S-a ad=ugat - ca epifenomen de
dezavantajare major= - [i exagerat de
con[tiincioasa sp=lare manual=, de
c=tre so]ia victimei, a tuturor articolelor
de uz vestimentar [i a accesoriilor de
\mbr=c=minte purtate \n cronosecven]a
constituirii cuplurilor de impactare.
Concluziile de final de raport de
expertiz=
medico-biocriminalistic=
complex= au f=cut referire [i la

29

CRIMINALISTICA

Subcomisar de poli]ie drd. DUMITRU GO{A

[ef Serviciu criminalistic I.P.J. Sibiu

On le sait que ltablissement de la manire dont une personne a t tue est bien possible si les procureurs et les
policiers analysent tous les aspects du lieu du crime, en utilisant toutes les mthodes et tous les moyens tchniques et
criminalistiques (de la dactyloscopie, balistique thotographie etc).Voila un tel cas.

up=
complexitatea
lor,
infrac]iunile
s=vr[ite prin folosirea violen]ei prezint= o
gravitate deosebit= fa]= de celelalte fapte
antisociale, deoarece acestea declan[eaz= consecin]e
imediate \n plan fizic asupra victimei, fiind considerate
cele mai dificile cauze de solu]ionat de c=tre organele de
urm=rire penal=.
Infrac]iunile de omor, prin dinamica lor, solicit=
eforturi deosebite din partea procurorilor, criminali[tilor
[i judiciari[tilor, pe timpul investig=rii locului faptei, \n
vederea clarific=rii \mprejur=rilor [i a modalit=]ilor
concrete \n care au ac]ionat autorii.
|n practica judiciar= s-a materializat faptul c=
stabilirea modului de suprimare a vie]ii victimei este
posibil= pe baza unui complex de date culese \n cursul
realiz=rii activit=]ilor de investigare tehnico-[tiin]ific=
criminalistic= [i al valorific=rii [tiin]ifice a urmelor [i
mijloacelor materiale de prob=, descoperite la fa]a locului.
Locul faptei a oferit cele mai multe posibilit=]i pentru
prelevarea, fixarea [i ridicarea urmelor [i mijloacelor
materiale de prob=, interpretarea acestora [i verificarea
lor [tiin]ific=, prin intermediul constat=rilor tehnico[tiin]ifice, al expertizelor criminalistice ori de alt= natur=.
|n toate cazurile unde poate fi vorba de o infrac]iune,
organele judiciare trebuie s=-[i distribuie \n egal= m=sur=
aten]ia, att asupra stabilirii faptului material, ct [i a
vinov=]iei.
Stabilirea vinov=]iei presupune utilizarea \ntregii
game de metode [i mijloace tehnice specifice
criminalisticii, unde o pondere \nsemnat= este ocupat= de
expertizele
sau
constat=rile
tehnico-[tiin]ifice
criminalistice (dactiloscopice, traseologice, balistice etc),
acestea l=murind o serie de probleme [i versiuni.
La fa]a locului, \n cazul unei infrac]iuni de
omucidere, un bun criminalist va examina locul faptei cu
un dublu scop: \n primul rnd pentru documentarea
complet= asupra evenimentelor, prin intermediul
fotografiilor (clasice, color sau digitale) [i /sau al
videofilm=rii \ntregului loc al crimei, iar \n al doilea rnd
s= se asigure c= a avut loc o cercetare atent= [i complet=
pentru orice detaliu care ar putea s= furnizeze un indiciu
att cu privire la crim=, ct [i la identitatea criminalului,
prin identificarea [i ridicarea probelor.
Din nou s-a demonstrat faptul c= investigarea
tehnico-[tiin]ific= a locului faptei este [i trebuie efectuat=
cu maxim= aten]ie [i responsabilitate.

CRIMINALISTICA

Ridicarea tuturor probelor [i a mijloacelor materiale de

prob=, constatarea tehnico-[tiin]ific= traseologic= ulterior
efectuat=, au fost activit=]i hot=rtoare pentru administrarea
probelor \n vederea afl=rii adev=rului, formarea unei
convingeri certe [i probarea vinov=]iei autorilor omorului comis
asupra numitului PA{TEA LIONEL GHEORGHE LIVIU, \n
vrst= de 80 de ani, din municipiul Sibiu, \n noaptea de 25/26
ianuarie 2007.
SCURT ISTORIC
|n diminea]a zilei de 30 ianuarie 2007, Poli]ia
Municipiului Sibiu a fost sesizat= despre faptul c= numitul
PA{TEA LIONEL-GHEORGHE-LIVIU era decedat \n locuin]a
sa din municipiul Sibiu, strada Gabe[, num=rul 14, prezentnd
multiple leziuni la nivelul fe]ei.(foto 1)
Deplasndu-se la locul faptei, poli]i[tii au constatat c=
cele sesizate se confirm=, ac]ionnd cu operativitate pentru
efectuarea primelor investiga]ii [i raportarea evenimentului la
dispeceratul Inspectoratului de Poli]ie al jude]ului Sibiu.
Fiind un eveniment deosebit, la fa]a locului s-a deplasat
o echip= complex= condus= de procurorul criminalist Bo]oc
Ion, din ea f=cnd parte medicul legist dr.Olaru N. [i poli]i[ti din
cadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale - Serviciului
Criminalistic.
}innd cont de specificul [i particularit=]ile acestui caz,
s-a stabilit ca perimetrul de cercetare s= cuprind= \ntreaga
gospod=rie a victimei, urmnd s= fie examinate am=nun]it
toate aspectele ce puteau conduce la identificarea autorului.

FOTO nr.1

30

FOTO nr.2

FOTO nr.6
FOTO nr. 7
FOTO nr. 5-7 Detalii privind leziunile la nivelul fe]ei victimei

FOTO nr. 3
FOTO nr. 4

PA{TEA LIONEL-GHEORGHE LIVIU, \n foto 5-7

FOTO nr. 5

31

Din investiga]iile efectuate, s-au desprins urm=toarele

date despre victim=:

locuia singur \n imobilul \n care a fost g=sit decedat;

era o person= introvertit=, care nu primea vizite [i nici
nu permitea accesul rudelor \n locuin]a sa;

obi[nuia s= fac= afirma]ii c= de]inea \n cas=
importante sume de bani;

\n gospod=rie, la \ntre]inerea locuin]ei, a fost ajutat de
unele persoane din localitate, pe care le retribuia cu sume de
bani sau b=uturi alcoolice.
Cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a locului faptei,
au fost descoperite urm=toarele categorii de urme:

[ase fragmente urme papilare, ridicate de pe u[a
dulapului cu haine, sertarele mobilei [i soba de teracot=, toate
aflate \n camera de locuit propriu-zis=;

un fragmet material textil, prins \n srma ghimpat= a
por]ii de acces \n curtea imobilului, partea interioar=;

un fragment de urm= de \nc=l]=minte cu profil

FOTO nr. 8

CRIMINALISTICA

antiderapant, creat prin stratificare, pe podeaua camerei unde

a fost g=sit cadavrul. (foto 8-9)
FOTO nr.9

|n urma efectu=rii necropsiei, de c=tre medicul legist din

cadrul Serviciului de medicin= legal= Sibiu, dr.Olaru N., s-a
concluzionat c= moartea victimei a fost violent=, \n leg=tur=
cauzal= direct= cu actele de violen]= exercitate asupra sa,
datorndu-se hemoragiei meningo-cerebrale consecutive unui
traumatism cranio- cerebral [i facial, cu multiple fracturi
craniene [i ale oaselor fe]ei, urmarea unor acte de lovire
repetat= cu corpuri dure, unele de form= alungit=, aplicate
asupra extremit=]ii cefalice.

PROBAREA VINOV+}IEI DEMONSTRAT+

{TIIN}IFIC
Ca urmare a investiga]iilor \ntreprinse de c=tre lucr=torii
judiciari[ti, s-a stabilit cercul de suspec]i, care, ulterior, a fost
limitat la trei persoane: GRANCEA NICOLAE, GEREBENE{
BOBI [i {AMU EMIL, to]i din municipiul Sibiu.
Concomitent cu verificarea alibiurilor sus]inute de c=tre
cei trei suspec]i, \n laboratorul dactiloscopic s-au prelucrat
cele [ase fragmentele urme papilare, ridicate de la locul faptei,
ocazie cu care patru dintre acestea s-au exclus, iar cealalte
dou= au fost \naintate la sta]ia A.F.I.S. Bra[ov, pentru
implementare [i comparare \n baza de date a sistemului
A.F.I.S.-2000.
|n continuare, s-a efectuat perchezi]ia domiciliar= la locuin]a
lui {AMU EMIL, prilej cu care a fost descoperit= o pereche de
bocanci ce a fost ridicat= \n vederea continu=rii cercet=rilor.
S-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico[tiin]ific= traseologic=, \ntocmit de c=tre speciali[ti din cadrul
Serviciului criminalistic (ag.[ef Bora Eugen [i insp. {erban Paul),
din concluziile c=ruia a reie[it c= fragmentul de urm= de
\nc=l]=minte, ridicat prin fotografiere metric= cu ocazia cercet=rii

CRIMINALISTICA

din locuin]a victimei, a fost creat de relieful t=lpii bocancului

corespunz=tor piciorului stng, ridicat de la numitul {AMU EMIL.
Demonstrarea continuit=]ii liniare a traseelor
prezentate anterior, cu ajutorul programului LUCIA
FORENSIC, \n transparen]= [i \n pseudo-culori.
Pe baza acestui mijloc de prob=, coroborat cu celelalte
probe, cei trei suspec]i au recunoscut comiterea faptei, fiind
aresta]i [i trimi[i \n judecat= pentru s=vr[irea infrac]iunii de
omor deosebit de grav [i tlh=rie.
Cu prilejul reconstituirii activit=]ii desf=[urate de
inculpa]i, ace[tia au reprodus modul [i condi]iile \n care au
s=vr[it infrac]iunile, astfel :
|n noaptea de 25/26 ianuarie 2007, cei trei inculpa]i au
consumat alcool, \n locuin]a lui {AMU EMIL [I, dup= ce au
constatat c= li s-a terminat b=utura, la propunerea lui
GRANCEA NICOLAE, au convenit s= p=trund= \n imobilul
situat \n municipiul Sibiu, strada Gale[, num=rul 14, locuit de
PA{TEA LIONEL GHEORGHE LIVIU, \n vrst= de 80 de ani,
ca s= procure vin.
Cu un taxi, avnd asupra lor un butoi din plastic de 20
litri, inculpa]ii s-au deplasat pn= \n apropierea imobilului locuit
de victim=, ajungnd aici \n jurul orei 030.
Prin escaladarea gardului [I, ulterior, \nl=turarea buc=]ii
de lemn care bloca, din interior, deschiderea por]ii, cei trei au
p=truns, f=r= drept, \n gospod=ria victimei, \ncercnd s= se
introduc= \n garajul locuin]ei, prin for]area sistemului de
\nchidere a u[ii de acces.
|ntruct victima a sim]it prezen]a lor , a aprins lumina \n
cas=, moment \n care, conform hot=rrii luate, cei trei inculpa]i
\narma]i cu o ]eav= metalic= [i cu o bucat= de scndur=, au
intrat \n locuin]a victimei unde, pe holul de la intrare, au atacato [i au lovit-o, cu obiectele men]ionate [i cu pumnii, iar dup=
ce au constatat c= victima a c=zut pe pardoseal=, inculpatul
{AMU EMIL a deposedat-o de portmoneul pe care \l avea
asupra sa [i \n care a g=sit suma de 30 (treizeci) de RON.
Cei trei au intrat \n camerele de la parterul imobilului
unde au c=utat bunuri [i valori, \ns=, neg=sind ceea ce \i
interesa, pe acela[i itinerar, au p=r=sit locuin]a victimei, iar din
banii fura]i au cump=rat, \n drumul lor spre locuin]a lui {AMU
EMIL, b=utur= [i cafea, pe care le-au consumat , \n aceea[i
noapte.
|n concluzie, ]innd cont de rezultatele distructive [i
iremediabile pe care le antreneaz= faptele de mare violen]=,
precum [i pericolele poten]iale reprezentate de pornirile
agresive ale f=ptuitorilor, se recomand= ca investigarea
tehnico-[tiin]ific= a acestor infrac]iuni s= cuprind= nu numai o
bun= organizare a muncii informative, ci [i aplicarea [i
folosirea cu maxim de eficien]= a metodelor [i procedeelor
[tiin]ifice criminalistice, \n scopul valorific=rii judicioase a
mijloacelor materiale de prob=, pentru a analiza direc]iile

32

Subcomisar de poli]ie ing. chim. MARIA GEORGETA STOIAN

Inspector principal de poli]ie farmacist MIHAELA GHEORGHE
I.G.P.R. Institutul de Criminalistic=

La recherche au lieu du crime, dans certains cas souponns davoir tre utiliser des substances toxiques et stupfiants
a quelques particularits quil faut bien conna\tre, concernant leur identification, leur nature, leur influence sur lorganisme
humain, la manire de les prserver, de les emballer, transporter etc., comme le dmontre cet ouvrage.
Toxic substances are the one which in contact with the human or the animal body, in small quantities, can produce
deep injuries and in same cases can cause death. Drugs are substances or natural products, synthetics or half synthetics,
which excessively used, unless for medical reasons, lead to dependency.
Material samples found in the crime scene or the ones identified at the body examination can provide important
information regarding to the usage of this type of substances or if the victim died poisoned. The information reaches to the
investigators in different ways and shapes. So, domestic chemicals or medicine packages, labels from the bottles, complete
medicines or parts of them, boxes, glasses, cups, test tubes, and other recipients offer important information. In order to
establish if the death of the victim comes from poisoning there must be tide connection between forensic doctor and
toxicologist.
The investigator must be preoccupied with menacing the samples integrity, through ensuring the tightness of the
packages, in order to avoid samples intercontamination and also to ensure measures for the work securities technique for
special situations when the samples are very toxic.

tudiul urmelor are un rol important \n [tiin]a [i

practica cercet=rii criminalistice, sub toate
aspectele posibile, \ncepnd de la procesul de
formare, aspectul sub care se prezint=, continund cu
metodele [i mijloacele tehnice de c=utare, fixare, ridicare de la
locul faptei [i terminnd cu examinarea lor \n condi]ii de
laborator [i cu concluziile expertului criminalist.
Descoperirea, ridicarea [i conservarea urmelor
reprezint= o problem= deosebit de important= \n cercetarea
criminalistic=. Acestea, dac= nu sunt corect relevate, ridicate [i
ambalate, nu pot fi utilizate de expertul ce beneficiaz= de
metodele cele mai perfec]ionate pentru cercetarea lor.
|n literatura de specialitate se consider=, \n majoritatea
cazurilor c=, \n general, substan]ele toxice sunt cele care,
venind \n contact, \n cantit=]i foarte mici, cu organismul uman
sau animal, produc v=t=m=ri mai mult sau mai pu]in grave, [i
care, \n unele condi]ii, pot provoca moartea.
|ntre substan]ele care exercit= efecte toxice exist=
diferen]e mari \n ce prive[te doza: unele produc moartea \n
cantit=]i de miligrame sau chiar frac]iuni de miligrame pe kg
greutate, altele necesit= cantit=]i mai mari pentru a produce
acest efect.
Pe de alt= parte, flagelul stupefiantelor reprezint= un
grav pericol ce amenin]= tot mai mult umanitatea, printr-o
diversitate de forme specifice, pornind de la influen]a nociv=
pe care o are asupra tinerei genera]ii [i alterarea rela]iilor
interumane, continund cu distrugerea s=n=t=]ii, \mbog=]irea
nejustificat=, din punct de vedere moral sau licit-economic a
infractorilor, apari]ia de organiza]ii criminale redutabile, care,
de multe ori, concureaz= cu puterea unor guverne, [i
culminnd cu provocarea unor adev=rate r=zboaie locale,
soldate cu piederi de vie]i omene[ti.
Stupefiantele (Narcotice; Droguri) sunt substan]e sau
produse naturale, sintetice sau semisintetice care, consumate
excesiv, \n afara unei motiva]ii medicale conduc la dependen]=.
Din punct de vedere criminalistic, intoxica]iile se \mpart
\n dou= grupe: inten]ionate [i accidentale.

34

Cele inten]ionate sunt intoxica]iile \n care intoxicarea s-a

f=cut \n scopul uciderii sau sinuciderii. |n evul mediu,
intoxica]iile inten]ionate erau foarte r=spndite: pentru otr=vire
era folosit mai frecvent arsenicul alb, care este aproape
insipid, nu are miros [i intr= \n compozi]ia a numeroase
tratamente empirice.
Intoxica]iile accidentale se \mpart \n profesionale, la cei
care lucreaz= cu mercur, plumb, azbest etc. [i obi[nuite, din
care fac parte, de exemplu, intoxica]iile ap=rute \n urma
inger=rii unor produse alterate, intoxica]iile legate de [ederea
\ntr-o \nc=pere \n care \nc=lzirea cu sobe sau gaze nu este
bine amenajat=, \ntr-o \nc=pere prost ventilat=, dup= ce s-a
f=cut o dezinfec]ie sau dezinsec]ie. Dintre intoxica]iile
obi[nuite mai fac parte cele care apar \n urma manipul=rii
neatente [i incorecte a unor substan]e casnice, cum sunt
soda caustic=, medicamentele etc.
Intensitatea ac]iunii toxicului variaz= \n func]ie de modul
de administrare (de exemplu, curara administrat= subcutanat
este foarte toxic=, pe cnd administrat= pe cale oral= are o
ac]iune foarte slab=, aproape inofensiv=)
Progresele civiliza]iei au dus la cre[terea num=rului
substan]elor chimice descoperite, care pot ac]iona voluntar
sau involuntar asupra omului. A crescut \n acest fel
necesitatea descoperirii riscurilor pentru s=n=tate ca urmare a
contactului organismului cu diverse substan]e str=ine lui,
precum [i a stabilirii unor m=suri adecvate de prevenire [i
protec]ie fa]= de acestea.
Dup= natura chimic=, substan]ele toxice pot fi:

anorganice: substan]ele elementare [i compu[i ai
acestora;

organice: solven]i, reactivi [i materii prime folosite \n
industria chimic= [i farmaceutic=, substan]e medicamentoase,
stupefiante medicamentoase, pesticide, toxine, aditivi
alimentari, detergen]i, cosmetice, poluan]i ai aerului.
Dup= originea lor, toxicele pot fi:

de origine mineral= (anorganic=): metale, metaloizi,
acizi minerali [i alcalii;

de origine vegetal=: plante toxice bogate \n alcaloizi,

CRIMINALISTICA

glucozizi, saponine, uleiuri eterice;

de origine animal=: veninurile unor insecte sau [erpi;

toxice sintetice: pesticide, \ngr=[=minte chimice,
medicamente administrate \n doze care dep=[esc dozele
terapeutice etc.
Pentru investigarea criminalistic= a faptelor ce au avut
ca mijloc folosirea substan]elor toxice, ]innd cont de evolu]ia
tehnic= a metodelor analitice de determinare a acestora, este
necesar= aplicarea unor modalit=]i specifice de investigare
tehnico-[tiin]ific= a locului faptei, interpretarea urmelor \n
context, precum [i cunoa[terea unor proceduri de relevare,
ridicare, ambalare [i transport al urmelor de substan]e toxice.
Expertizele toxicologice au drept obiectiv confirmarea
sau infirmarea mai ales a intoxica]iilor cu pronostic grav sau
urmat de moarte. Probele sunt constituite din corpuri delicte
(ap=, resturi de alimente sau b=uturi, obiecte suspecte etc.) [i
materiale biologice (snge, urin=, con]inut stomacal, organe).
Acestea sunt colectate prin cercetarea la fa]a locului sau cu
ocazia efectu=rii autopsiei de c=tre medicul legist, avnd grij=
ca proba s= fie reprezentativ= din punct de vedere calitativ [i
cantitativ, ambalat= corespunz=tor, etichetat= [i sigilat=.
A[adar, cercet=rile trebuie \ncepute att printr-o anchet= \n
anturajul victimei (pentru cunoa[terea condi]iilor de via]= ori de
munc= sau \n speran]a g=sirii unor corpuri delicte \n apropiere),
ct [i prin observarea de c=tre specialistul aflat la fa]a locului a
tabloului clinic instalat, care uneori are o mare valoare
orientativ=, iar de multe ori chiar decisiv=. Informa]iile furnizate
de c=tre persoanele venite \n contact cu victima, \nainte de
intoxicare, cu privire la obiceiurile terapeutice ale sale sau ale
membrilor familiei aduc informa]ii pre]ioase. Cunoa[terea
asocierilor medicamentoase are [i ea o mare valoare.

CRIMINALISTICA

Probele materiale existente la fa]a locului sau cele

identificate cu ocazia examin=rii corpului pot aduce informa]ii
importante dac= victima a murit prin otr=vire. Astfel, la
examenul macroscopic (eventual f=cut cu lupa), al
vomismentelor pot fi descoperite forme medicamentoase
aproape intacte sau fragmente nedizolvate (comprimate,
drajeuri, resturi de capsule operculate - de obicei colorate,
pulberi etc.). Cnd exist=, se va \ncerca izolarea [i colectarea
lor pentru a le folosi la identificare. Culoarea acestora ofer=
indicii importante despre prezen]a unor substan]e toxice. De
exemplu, culoarea verde-albastr= sugereaz= existen]a
s=rurilor de cupru, a arsenitului de cupru sau a parationului;
culoarea galben= indic= prezen]a acidului picric, acidului
azotic, acridinei, acidului cromic, a unor nitroderiva]i etc.;
materiile de culoare brun= indic= prezen]a unor substan]e
alcaline (ex. hidroxidul de sodiu sau cel de potasiu).
Con]inutul stomacal [i organele pentru examenul
toxicologic trebuie plasate \n borcane din sticl= \nchise ermetic
[i ambalate \n materiale noi. Recipientele trebuie s= aib= o
m=rime corespunz=toare nivelului de lichid, astfel \nct agen]ii
volatili s= nu se evapore.
Orice miros neobi[nuit constatat trebuie notat [i
caracterizat. Mirosul poate indica prezen]a unor substan]e
toxice volatile, cum sunt alcoolii, acidul cianhidric, acidul
acetic, amoniacul, acetona, benzenul, formaldehida, sulfura
de carbon sau anumi]i solven]i organici industriali.
Prezen]a unor ulcera]ii \n jurul gurii sau al fe]ei poate
indica intoxicarea cu substan]e caustice sau cu acizi.
Cianoza poate apare \n intoxica]iile cu toxici cardiovasculari
(glicozizi
cardiotonici),
substan]e
methemoglobinizante (sulfamide, nitri]i, nitra]i, clora]i,
fenacetin=, anilina [i deriva]ii ei), \n intoxica]iile
hemolitice grave (cianuri, s=ruri de mercur,
chinin=), \n intoxica]iile cu alchilfosfa]i (paration),
morfin=, dinitrobenzen, sulfuri [i deriva]i barbiturici.
Cianoza este deosebit de intens= \n intoxica]iile cu
sulfur= de amoniu, anilin= [i deriva]ii ei, deriva]ii
opiacei.
|n cazul intoxic=rii cu stricnin= se observ=
rigiditate cadaveric=.
Unele substan]e toxice, solven]i sau
alcaloizi, pot produce tulbur=ri de vedere, ca
midriaza - dilatarea pupilelor (ex. alcaloizii din
beladon= atropin= [i scopolamin=, cocain=,
amfetamine, antidepresivi triciclici, alcool metilic,
eter, benzen, cloroform, nicotin=, chinin= etc.), sau
mioza - contractarea pupilelor (ex. barbiturici,
morfina [i deriva]ii, esteri organofosforici,
fizostigmin=).
Dup= cum am ar=tat, informa]iile provin
anchetatorilor sub diverse forme [i pe diverse c=i.
Astfel,
ambalajele
medicamentelor
sau
chimicalelor de uz casnic, etichetele de pe sticle,
formele medicamentoase g=site intacte sau resturi
ale lor, cutii, pahare, ce[ti, vesel=, eprubete [i alte
recipiente, g=site \n apropierea victimei sau \n
locuri ce au leg=tur= cu aceasta, ofer= informa]ii
importante.
Toate aceste indicii trebuie colectate, chiar
dac= con]inutul de pe etichet= pare inofensiv, [i
fiecare ambalat individual \ntr-un plic sau tub care
apoi se sigileaz=. Dac= recipientele con]in lichide,

34

acestea trebuie transferate \n recipiente curate ce se vor sigila.

Lichidele v=rsate pot fi colectate [i cu hrtie de filtru, ce este
apoi plasat= \ntr-un recipient curat din sticl=. Recipientele,
c=nile, paharele, vesela, chiar dac= sunt aparent goale, pot
con]ine att urme de pulbere, ct [i amprente, ce pot fi
identificate. Colectarea acestora se face
individual, cu mare aten]ie, folosind m=nu[i.
Substan]ele periculoase trebuie fixate
bine cu materiale moi astfel \nct s= nu se
rup= sau deterioreze.
Resturile alimentare colectate se vor
ambala, iar dac= nu se trimit la laborator
imediat, vor fi conservate \n frigider.
Cnd victima se afl= \n pat, lenjeria de
pat [i hainele trebuie examinate foarte atent
pentru c= otrava poate fi sub form= de
pulbere, greu de detectat dac= s-a v=rsat \n
pat.
Cnd \n urma cercet=rii la fa]a locului s-au g=sit seringi
sau droguri, ca [i \n cazul probelor materiale, investigatorul
trebuie s= fie preocupat de men]inerea integrit=]ii probelor.

Orice sering= hipodermic= g=sit= trebuie recuperat= [i

ambalat= astfel \nct s= nu se contamineze, iar con]inutul s=
se piard=. Acul poate fi \nfipt \ntr-o sfoar= pentru a preveni
ruperea acestuia.
Toate drogurile, sub form= de tablete, capsule, bile sau
alte forme, trebuie colectate \n plicuri corespunz=toare,
sigilate [i marcate. Lichidele trebuie colectate \n containere
curate, cu dop etan[ pentru a \mpiedica evaporarea, sigilate [i
etichetate.
Pentru identificarea toxicomanilor \n mod operativ, pn=
la efectuarea unor investiga]ii medico-legale, trebuie
cunoscute urm=toarele aspecte:

cnd se apropie momentul inject=rii sau inger=rii, deci
nevoia de drog, la toxicomani apar simptome ca l=crim=ri,
curgeri nazale, dureri, mnc=rimi, c=sc=turi, st=ri de team=,
transpira]ii, frisoane, dilatarea pupilei, irascibilitate, agita]ie,
nervozitate;

toxicomanii afla]i sub influen]a stupefiantelor sunt

somnolen]i, apatici, pu]in comunicativi, privesc \n gol [i se
izoleaz= pentru a gusta pl=cerea stupefiantului;

obiectele aflate \n preajma drogatului (pipe cu care sa fumat, resturi de ]ig=ri, fiole) sau mirosurile specifice \i pot
tr=da pe
cei care
au

consumat stupefiante;

36

CRIMINALISTICA


urmele l=sate de instrumentele de administrare

(\n]ep=turi, cruste, cicatrici) pe membrele superioare sau
inferioare sunt indicii c= este vorba de toxicomani.
Prezen]a anumitor substan]e toxice \n corpul uman
poate fi confirmat= uneori dup= perioade \ndelungate de timp.
Astfel, arsenul poate fi detectat \n oase [i \n p=r dup= mul]i ani
de la deces; plumbul poate fi localizat \n oase dup= mult timp.
|n cazurile de exhumare a unei persoane suspecte c= a fost
otr=vit= cu metale grele, trebuie colectate [i probe de sol
pentru c= acestea pot con]ine otrava. Scopolamina, stricnina,
atropina [i morfina pot fi detectate dup= mul]i ani; monoxidul
de carbon poate fi detectat pn= la [ase luni.
Acoolul etilic poate duce la moarte subit= prin instalarea
comei alcoolice, care corespunde unei alcoolemii de peste
3. Este un anestezic general [i un toxic de tip narcotic; \nti
stimuleaz= SNC [i apoi \l deprim=.
Toxicitatea etanolului este poten]at= de medicamente
(diazepam,

meprobamat,

clordiazepoxid,

barbiturice,

neuroleptice, hipnotice) [i de unele metale grele (Pb, Hg, As

etc.). |n mediul industrial, prin sc=derea rezisten]ei
organismului, acoolul m=re[te toxicitatea unor produ[i
industriali (anilin=, benzen, deriva]i halogena]i organici,
mercur etc.). Etanolul favorizeaz= absor]ia solven]ilor organici,
datorit= solubilit=]ii lor, crescndu-le toxicitatea.
Consumul excesiv de alcool - prin b=uturile care \l
con]in, sau ca atare \n solu]ii diluate, determin= intoxica]ii
acute [i cronice, cu grave consecin]e pentru individ [i societate;
sub influen]a lui, se comit contraven]ii [i infrac]iuni, accidente
de munc=, de circula]ie, sinucideri, tlh=rii [i crime.
|n

vederea

prevenirii

intoxic=rii

persoanei

sau

persoanelor care sunt implicate \n actul de investigare penal=

se va acorda o aten]ie deosebit= activit=]ii de recoltare,

CRIMINALISTICA

ambalare [i transport al probelor de substan]e toxice, astfel:

asigurarea m=surilor de tehnica securit=]ii muncii, \n
situa]ia cnd probele ridicate de la fa]a locului sunt extrem de
toxice (exemple: acid cianhidric folosit ca momeal=, fosfuri de
aluminiu sau zinc, fosfor elementar, fiole con]innd gaze sau
lichide volatile toxice etc.); manipularea acestor probe va fi
f=cut=, dup= o prealabil= informare privind gradul de toxicitate
al probei; se vor purta m=nu[i de protec]ie, m=[ti de gaze
corespunz=toare toxicului manipulat;

ambalajul s= fie sigur din punct de vedere al
conserv=rii probei [i asigur=rii etan[eit=]ii pe timpul
transportului, pentru evitarea accidentelor. |n acela[i scop se
vor recolta mostre din substan]ele respective \n cantit=]i care
se afl= \n domeniul de sensibilitate al metodelor de analiz=,
evitndu-se astfel expedierea unor cantit=]i mari de astfel de
substan]e;
Transportul pentru substan]ele cu un mare pericol de
diseminare \n mediu se va face, obligatoriu, cu mijlocul propriu
al institu]iei organului de cercetare penal= [i nu prin
mesageriile clasice existente.
|ntruct majoritatea probelor ridicate de la fa]a locului
constituie o matrice neunitar= din punct de vedere al
compozi]iei chimice, expertizarea presupune abordarea de
c=tre expertul chimist a unui \ntreg evantai de mijloace [i
metode analitice prin care matricea ini]ial= s= fie descompus=
\n elementele constitutive, astfel \nct s= poat= fi formulat= o
concluzie cert= asupra compozi]iei chimice.
A[adar, ob]inerea unor rezultate concludente, \n

36

Psiholog, inspector de poli]ie LORICA PIASCOVSCHI, I.P.J. Boto[ani

Psiholog, subcomisar de poli]ie ANI-MARIA GHERGHEL, I.P.J. Ia[i
( Lucrare prezentat= \n cadrul Conferin]ei de Psihologie Psihopol 1, Bucure[ti, martie 2007)

Cet ouvrage essaye de faire une synthse des indicateurs apparents du mensonge et des erreures dapprciation quon
peut faire ceux qui travaillent dans le domaine judiciaire. Aussi lauteur propose-t-il une grille dobservation du
comportement dun suspect pendant lenqute.

atele empirice sugereaz= c=, \n general, oamenii sunt mai iscusi]i \n a-i min]i pe ceilal]i dect \n a-i detecta pe cei
care \ncearc= s=-i mint= (DePaulo 1980, Kalbfleich, 1985). Lucr=torii din sistemul judiciar interac]ioneaz=
preponderant cu persoane care au suficiente motive s= mint=, astfel \nct, datorit= unui proces de deformare
profesional=, se poate forma o tendin]= de a-i suspecta pe to]i c= mint. Ei risc= s= piard= astfel din eficien]= \n identificarea
minciunii, comi]nd frecvent eroarea lui Othello ( gre[eala de a considera drept mincinoas= o persoan= care spune adev=rul,
\n condi]ii de stres), precum [i alte erori de apreciere. Lucrarea \[i propune s= realizeze o sintez= a indicatorilor aparen]i ai
minciunii [i a celor mai frecvente erori de apreciere pe care le comit lucr=torii din domeniul judiciar. Contribu]ia original= a acestei
lucr=ri este dat= de faptul c= propune o gril= de observa]ie a comportamentului, util= personalului din sistemul judiciar, gril= \n
care aceea[i unitate de comportament este descris= din ambele perspective: sincer/ nesincer.
Motto: Cel care are ochi pentru a vedea [i urechi pentru a auzi observ= c= muritorii nu pot ascunde nici un
secret. Cel ale c=rui buze tac ,vorbe[te cu vrful degetelor; se tr=deaz= prin to]i porii (Freud)
De[i minciunile formeaz= cea mai mare parte a
schimburilor noastre cu ceilal]i, nu ne pricepem \ntotdeauna
s= apreciem dac= o persoan= ne induce \n eroare sau ne
spune adev=rul. Aceasta nu din cauz= c= nu avem indicii,
pentru c= 90% din minciuni sunt \nso]ite de indicatori care, ca
[i amprentele unui criminal, las= dovezi ale in[el=ciunii, ci
pentru c= se comite o serie de erori \n aprecierea celuilalt.
Ekman, \ntr-o cercetare din 1991, a constatat c=
personalul angajat \n sistemul judiciar a avut aceea[i
performan]= \n identificarea celor care mint ca [i persoanele
f=r= preg=tire special=. |n cercetarea realizat=, personalul
judiciar a pierdut din eficien]= prin suspectarea prea multor
persoane ca spunnd minciuni. Cei mai buni \n detectarea
minciunii au fost cei care s-au folosit deopotriv= de indicatorii
verbali [i nonverbali ai minciunii.
I.Surse de eroare \n percep]ia persoanei
|n aprecierea comportamentului unei persoane ne
folosim att de observarea comportamentului verbal [i
nonverbal, ct [i de o serie de informa]ii disparate pe care le
culegem \n timpul procesului complex de percep]ie
interpersonal=.
Percep]ia interpersonal= poate fi definit= ca un proces
de comunicare interpersonal= extralingvistic= preparnd [i
sprijinind raporturile interpersonale, \n care se manifest=
tendin]a de a reflecta \n mod deosebit nu att structura [i
dinamica comportamentelor indivizilor \n grup, ct mai ales
inten]ionalitatea [i semnifica]ia acestor comportamente,
obiectivele lor (Neveanu, 1978).
Cercet=rile au demonstrat c=, \n procesul percep]iei
celuilalt, nu toate informa]iile au o pondere egal= \n formarea

38

impresiei. Perceperea celuilalt se bazeaz= pe o informa]ie

par]ial=, incomplet=, pe anumi]i indici la care se adaug= date
ale memoriei, categorii de clasificare etc. Datorit= complexit=]ii
procesului \n percep]ia interpersonal= intervine un num=r
relativ mare de erori. Dintre acestea pot fi amintite:
 observa]ia superficial=;
 memoria defectuoas=;
 premise eronate;
 proiec]ia;
 deduc]ii gre[ite;
 stereotipizare;
 indulgen]a;
 judec=]i de halo. (G.Allport,1981)
|n cazul lucr=torilor din domeniul judiciar, identific=m o
serie de factori care pot determina sc=derea performan]ei \n
detectarea minciunii:
 conceptele monopoliste, \n sensul c= atunci cnd [tim
despre o persoan= c= posed= un atribut de exemplu, ho],
structur=m imaginea \n conformitate, spunnd despre acesta
c= este neserios, nesincer, nedemn de \ncredere;
 erori fundamentale de atribuire care distorsioneaz=
perceperea celuilalt. Ross (1977) define[te eroarea de
atribuire ca fiind acea tendin]= de supraatribuire a cauzei,
comportamentului persoanei, mai degrab= dect situa]iei.
(Darley J.M., Glucksberg S., Kinchla, 1991).
 \n=l]imea pragului: ipoteza personal= despre
frevcen]a minciunii \n societate poate afecta capacitatea unei
persoane de a detecta minciuna. Lucr=torii de judiciar tind s=
i[i fixeze un prag al detect=rii foarte jos;
 intui]ia: recent s-a descoperit c= persoanele care se

CRIMINALISTICA

bazeaz= pe intui]ie au o probabilitate mai mic= de a detecta

mincino[ii dect persoanele care se bazeaz= pe dovezi
concrete ( Collett, 2005);
 concetrarea pe o direc]ie gre[it=, unii indicatori putnd
exprima att minciuna ct [i anxietatea. R. Krauss a comparat
semnele pe care le folosesc oamenii pentru a detecta
minciuna cu indicatorii reali ai minciunii [i au descoperit c=
suprapunerile sunt foarte mici;
 prejudec=]ile egocentrice, adic= tendin]a general= de
a privi pe celalalt [i de a aprecia comportamentul acestuia doar
din propriul punct de vedere;
 eroarea lui Othello- gre[eala de a considera drept
mincinoas= o persoan= care spune adev=rul \n condi]ii de
stres.
Acestea sunt doar cteva din sursele obi[nuite de
distorsionare a percep]iei interpersonale, \ns=, dup= cum
sublinia S. Chelcea (1994), este greu de precizat care sunt
cele mai valide criterii de m=surare a corectitudinii percep]iei
celuilalt.
Deoarece ne-am propus elaborarea unei grile de
observa]ie a comportamentului, util= personalului din
domeniul judiciar, vom dezvolta mai pe larg indicatorii verbali
[i nonverbali, prin care ni se dezv=luie comportamentul simulat
al unei persoane.
II.Comportamentul
aparent
[i
comunicarea
nonverbal= a minciunii
Comportamentul fiec=rui individ se constituie \ntr-o
rezultant= a dou categorii de factori, unii reflectnd ceea ce
este el cu adev=rat, iar al]ii ceea ce ar vrea s fie sau ce
vrea s= arate. Exist= \n fiecare om tendin]a fireasc= de a se
ar=ta \ntr-o lumin= favorabil=, uneori altfel dect este de fapt.
|n plus, convenien]ele sociale pot intra \n contradic]ie cu
starea de moment sau cu convingerile intime ale persoanei,
iar dep=[irea acestor dileme de comportament presupune
plasticitate psihic= [i suple]e comportamental=. Fiecare
persoan= se comport=, nu numai \n rela]iile cu ceilal]i, ci chiar
fa]= de sine, ca [i cum ar juca un rol, rezultatele fiind diferite:
la unii indivizi se realizeaz= o larg= suprapunere \ntre structura
real= [i cea dorit=, imaginea fiind, \n mare m=sur=, conform=
realit=]ii [i, ca urmare, \n comportament nu mai apar elemente
distonante sau artificiale.La persoanele la care exist= un
decalaj \ntre structura real= [i cea reflectat=, prin imaginea pe
care o ofer= spre observa]ie, comportamentul devine for]at,
mascat. De regul, o reac]ie, cu ct este mai rapid=, mai
apropiat de limita spontaneit=]ii, cu att este mai adev=rat=.
Reiese de aici necesitatea ca observa]iile asupra
comportamentului semenilor s= fie mereu supuse analizei ,cu
scopul de a discerne ceea ce este adev=rat de ceea ce
reprezint= numai o aparen]=.
Dac= pn= la dezvoltarea procedeelor [i tehnicilor de
\nregistrare a reac]iilor organismului, termenul de
comportament era utilizat de adep]ii behaviorismului pentru a
desemna ceea ce putea fi observat, \nregistrat [i m=surat
direct, ulterior au fost descoperite [i urm=rite acele modific=ri
interne care ]in de procesele gndirii, emo]iei, limbajului. Se
poate face astfel referire la dou= modalit=]i de r=spuns
comportamental :
 comportamentul aparent, care include acele reac]ii
exteriorizate [i observabile direct, cum ar fi limbajul vorbit,
gestica,mimica, paralimbajul;
 comportamentul inaparent, care se refer= la
modific=rile interne care \nso]esc procesele gndirii, emo]iei,
limbajului (Bu[ I. 2000).
|n
practica
judiciar=
importan]a
decel=rii

CRIMINALISTICA

comportamentului aparent de cel manifest se impune cu

prioritate, deoarece nu pu]ine sunt situa]iile cnd persoanele
denatureaz= sau disimuleaz= adev=rul. Lucr=torii din acest
sistem interac]ioneaz= preponderent cu persoane care au
suficiente motive s= mint=, s= se arate \ntr-o cu totul alt=
lumin= dect cea real=. Tocmai de aceea este foarte important
ca, \n rela]ionarea cu subiec]ii, ace[tia s= utilizeze o observare
a comportamentului nonverbal, care poate deveni o surs=
mult mai credibil= de informa]ii .
Comunicarea nonverbal= reprezint= un cumul de
mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte [i care pot fi
decodificate, crend \n]elesuri. Aceste semnale pot
contrazice, \nlocui, completa sau accentua mesajul transmis
prin cuvinte. Importan]a comunic=rii nonverbale a fost
demonstrat=, \n 1967, de c=tre Albert Mehrabian. |n urma unui
studiu, acesta a ajuns la concluzia c= numai 5% din mesaj
este transmis prin comunicare verbal=, \n timp ce 38% este
transmis paraverbal, iar 55% prin limbajul corpului.
Cnd comunic=m, noi trimitem \n exterior mesaje [i prin
intermediul altor mijloace. Chiar atunci cnd nu scriem sau
vorbim, comunic=m ceva, uneori neinten]ionat. Evident putem
utiliza imagini, pentru a ne comunica mesajul, fie pentru a
\nlocui cuvintele sau, mai important, pentru a \nt=ri mesajul
verbal. Dar voluntar, sau involuntar, cnd vorbim, comunic=m
de asemenea prin:
 varia]ii ale \n=l]imii sunetelor, t=ria lor [i rapiditatea
vorbirii, calitatea [i tonul vocii - paralimbajul;
 expresia fe]ei- un zmbet, o \ncruntare;
 gesturile- mi[carea minilor [i a corpului pentru a
explica sau accentua mesajul verbal;
 pozi]ia corpului- modul \n care st=m, \n picioare sau
a[eza]i;
 orientarea- dac= st=m cu fa]a sau cu spatele c=tre
interlocutor;
 proximitatea- distan]a
la care st=m fa]= de
interlocutor, \n picioare sau a[eza]i;
 contactul vizual- dac= privim interlocutorul sau nu,
precum [i intervalul de timp \n care \l privim;

mi[c=ri
ale
corpuluipentru
a
indica
aprobarea/dezaprobarea sau pentru a \ncuraja interlocutorul
s= continue;
 aspectul exterior- \nf=]i[area fizic= sau alegerea
vestimenta]iei.
De cele mai multe ori exist= corela]ii \ntre mesajul verbal
[i cel non-verbal transmis de individ. Cnd \ntre cele dou=
mesaje exist= discordan]=, oamenii au tendin]a s= se bizuie
mai mult pe mesajul non verbal \ntruct este, de regul=, mai
sincer, mai pu]in supus controlului con[tient. Dac=
comunicarea verbal= poate fi blocat= voluntar, este practic
imposibil s= bloc=m comunicarea nonverbal=.
Plecnd de la ideea c=, corpul este mesagerul
informa]iilor transmise de creier, Phillippe Turchet a dezvoltat
sinergologia - care se ocup= cu semnifica]ia gesturilor pe
care le facem incon[tient. Omul este singura specie de pe
pamnt care a integrat filtrul minciunii \n ordinea nevoilor sale
cotidiene [i care este \n stare s= mint= \n mod natural oricnd
e necesar. El minte, dar are constiin]a clar= a acestei minciuni
[i \n timp ce vorbe[te [i denatureaz= sau transform= realitatea
o parte a sa, uitat= [i mai pu]in disciplinat=, spune adev=rul:
este vorba despre corp sau mai exact despre micro-gesturile
lui. Discursul disimuleaz= minciuna, dar corpul vorbe[te [i ne
spune ceea ce ascund cuvintele (P. Turchet, 2005).
Bosshardt, Dubois, Paullin, & Carter (1989) amintesc
despre faptul c= cei mai buni indicatori ai minciunii sunt acele

38

aspecte din comunicare pe care subiectul este cel mai pu]in

probabil c= le poate controla con[tient. El sugereaz= c=
persoanele care mint controleaz= mai mult aspecte de
comunicare ca de exemplu con]inutul, verbal [i expresiile
faciale, dect mi[c=rile corpului din motive fizice [i fiziologice
(musculatura facial= care este mai mult controlabil=). Totu[i
acesta nu este singurul indicator al minciunii, trebuie s=
observ=m mai degrab= comportamentul \n ansamblu dect
indicatori izola]i [i, de asemenea, trebuie urm=rit= congruen]a
comportamentului verbal cu cel nonverbal. Aceia[i autori arat=
c= se pot nominaliza trei tipuri de indici nonverbali \n
detectarea minciunii. Dintre ace[tia cei paraverbali (tipul de
vorbire [i inflexiunea de voce) tind s= fie indicatorii nonverbali
cei mai valizi. |n cadrul acestora \ntlnim ezit=ri \n r=spunsuri
(laten]=), mai multe gre[eli de exprimare, pauze mai frecvente
[i ridicarea vocii. Acestea trebuie interpretate \n acord cu
limbajul corporal care include, de asemenea, ca indici de
nesinceritate: dese schib=ri de postur=, ridic=ri ale umerilor [i
mai pu]ine gesticul=ri, precum [i cu expresiile faciale
(contactul vizual exagerat sau deficitar, zmbetul for]at etc.).
Perioada de timp \n care se d= un r=spuns verbal la o
\ntrebare important= poate fi primul indiciu c= subiectul spune
adev=rul sau minte. Un r=spuns imediat este un semn c=
spune adev=rul; o \ntrziere \n darea r=spunsului indic=
posibilitatea ca r=spunsul s= fie o minciun=. Aceast= analiz=
se bazeaz= pe teoria c= o \ntrebare simpl=, direct= [i mai pu]in
ambigu=, nu necesit= o deliberare \ndelungat=, \nainte de a
da un r=spuns. Tot un indiciu de minciun= este repetarea de
c=tre subiect a \ntreb=rii sau cererea de clarificare a acesteia.
Acest lucru \nseamn= c= acesta trage de timp pentru a
formula ceea ce presupune a fi cel mai bun r=spuns. Subiectul
sincer nu gnde[te mult pentru a a da un r=spuns. Pe cnd la
subiectul nesincer, \ncercarea de a duce o povestire la bun
sfr[it \l poate face s= aib= un blocaj, care \l \mpiedic= s= mai
r=spund=. Un subiect care minte va folosi propozi]ii
fragmentate [i incomplete sau chiar va explica c= \n]elege
acuza]iile care i se aduc. Din contr=, subiectul sincer poate
foarte bine s= reac]ioneze agresiv cu o negare direct= sau
ridicnd vocea, fapt ce indic= mnia, sup=rarea datorat=
acuza]iei respective.
Un subiect care se jur= pe Dumnezeu, care se ofer=
s= jure pe Biblie sau care ofer= alte indicii, \n sprijinul
r=spunsurilor sale, este, \n multe cazuri, unul care nu spune
adev=rul. Pe de alt= parte, subiec]ii sinceri sunt \ncrez=tori \n
nevinov=]ia lor [i nu au nevoie de astfel de asigur=ri.
Un subiect sincer va da r=spunsuri concise pentru c= lui
nu-i este fric= c= va fi surprins cu aspecte pe care nu le-a luat
\n calcul. Persoana [tie c= spune adev=rul [i de aceea nu are
laten]= \n r=spunsuri. Mai mult, subiectului sincer nu-i este
fric= s= spun= interlocutorului c= gre[e[te suspectndu-l pe el.
Subiec]ii sinceri nu au fric= s= foloseasc= cuvinte ca furt,
r=pire, omor, jaf, dar cei mincino[i de obicei evit= s=
foloseasc= astfel de termeni, pentru a-[i diminua sentimentul
de vinov=]ie, iar \n situa]iile cnd \i utilizeaz=, tonul vocii
mincinosului va fi slab, \n contrast cu glasul puternic al unui
sincer.
Adev=ratul \n]eles al unui cuvnt vorbit poate fi
amplificat sau modificat de una sau mai multe semne, cum ar
fi postura, gesturile, expresiile faciale [i alte activit=]i ale
corpului. Turchet P. (2005) consider= c= gestul precede
cuvtul \n actul de comunicare, dar el prezint= interes [i din
alt= perspectiv=: gestul dezv=luie ceea ce creierul gnde[te
dar nu exprim=.
R=spunsurile nonverbale includ mi[c=ri ale corpului,
schimb=ri de pozi]ie, gesturi [i expresii ale fe]ei precum [i

39

contactul vizual. Comportamentul nonverbal este motivat din

interior pentru a reduce anxietatea. Fie c= distrage aten]ia (ca
,de exemplu schimb=ri ale pozi]iei corpului, ducerea unei
mini la fa]= sau \ncruci[area minilor), fie c= \nlocuie[te
comportamentul (culegnd scame de pe haine, avnd mi[c=ri
rapide care se repet=), toate acestea formeaz= un
comportament nonverbal care \nso]e[te un r=spuns nesincer,
emanat din eforturile unui subiect nesincer de a-[i ascunde
anxietatea.
Unul dintre cele mai importante indicii ale simptomelor
comportamentului nonverbal este intervalul de timp \n care
subiectul \l prive[te \n ochi pe interogator. Opus teoriilor
implicite care sus]in c= subiec]ii mincino[i, \n general, nu
privesc direct la interlocutor, Ekman [i OSullivan sus]in c=, \n
realitate, cre[terea timpului \n care se men]ine contactul vizual
este un indiciu de nesinceritate. Exist= [i situa]ii cnd se
\ncearc= evitarea contactului cu privirea interlocutorului prin
anumite mi[c=ri.
Subiec]ii sinceri, pe de alt= parte, nu sunt defensivi \n
privirile sau ac]iunile lor [i pot men]ine u[or privirea
interogatorului. Chiar dac= pot fi tem=tori, ei nu arat=
\ngrijorare \n leg=tur= cu credibilitatea r=spunsurilor lor,
acestea fiind spontane.
J.Reid afirm=: ochii unui suspect mincinos vor ap=rea
ce]o[i, nedumeri]i, cercet=tori, c=utnd mil=, evazivi sau
schimb=tori, reci, duri, \ncorda]i sau exprimnd fric=. O
persoan= care spune adev=rul, chiar dac= ochii acesteia par
obosi]i [i \ncerc=na]i, poate oferi explica]ii plauzibile de genul
emo]iei avute vis--vis de interogatoriu, care a determinat un
somn nelini[tit cu o noapte \nainte. Un mincinos, pe de alt=
parte, nu este apt s= vorbeasc= despre acest lucru pentru c=
presupune c= dezv=luirea \ngrijor=rii va determina suspiciune.
Postura corpului unui subiect poate fi foarte sugestiv=.
Un subiect sincer va sta, de obicei drept, dar nu rigid, pozi]ionat
\n fa]a interlocutorului, putndu-se chiar apleca u[or spre
acesta. |n general acesta va p=rea relaxat [i nep=s=tor iar orice
schimbare a posturii se va face \ncet [i natural. Pe de alt= parte,
subiectul nesincer se va grbovi sau se va l=sa pe spate, sau
poate fi \n mod nenatural rigid [i ]eap=n, cu picioarele \mpinse
\napoi sub scaun. De obicei acesta nu va sta pe un aliniament
frontal direct cu interlocutorul, ci f=cnd un unghi ostil fa]= de
acesta. Poate de asemenea adopta o postur= cu coatele lipite
de corp sau cu bra]ele \ncruci[ate [i ]inute \n fa]=, ad=ugnd [i
\ncruci[area picioarelor. Un subiect nesincer poate, de
asemenea, s=-[i schimbe pozi]ia corpului \ntr-un mod rapid,
nenatural chiar straniu.
Cnd un subiect are \n mod repetat reac]ii nonverbale
disonante \n leg=tur= cu r=spunsurile verbale, acest fapt este
o indica]ie puternic= a faptului c= unele din r=spunsurile
verbale pot s= fie neadev=rate.
III. Grila de observa]ie
Pornind de la aspectele men]ionate am elaborat o gril=
de lectur= a comportamentului util= personalului din domeniul
judiciar. Folosind aceast= gril= consider=m c= observarea
comportamentului celuilalt se transform= \ntr-un demers
ra]ional, evitndu-se astfel comiterea unor erori de apreciere.
Tocmai datorit= faptului c= o persoan= anxioas=, jignit=,
poate dezvolta un comportament asem=n=tor unui mincinos
am conceput grila de observa]ie, avnd \n vedere att indicii
comportamentului sincer ct [i ai celui nesincer. Elementul de
noutate al acestei grile de lectur= este dat tocmai de faptul c=
aceea[i unitate de comportament este descris= din ambele
perspective: sincer-nesincer [i c= se adreseaz= personalului din
domeniul judiciar, pentru a-i fi util= \n munca de anchet=. Pentru

CRIMINALISTICA

a detecta o minciun= trebuie s= se aib= \n vedere o gam= larg=

de indicatori comportamentali [i verbali. Grila propus=
aten]ioneaz= judiciaristul cu privire la indicatorii ce trebuie
urm=ri]i, f=r= a-i focaliza doar pe cei specifici comportamentului
nesincer. |n paralel se urm=resc ambele ipostaze, \n final
putnd concluziona dac= cei mai mul]i indicatori sunt specifici
comportamentului sincer sau celui simulat.

To]i ace[ti indici men]iona]i nu se pot constitui \ntr-o

re]et= universal= de depistare a minciunii, ci \ntr-un ajutor
pre]ios \n dificila \ntreprindere de g=sire a adev=rului [i de
descifrare a comportamentului uman.
Aceast= lucrare ar putea fi continuat= printr-o cercetare
care s= verifice \n ce m=sur=, folosind grila de observa]ie
propus=, se reduce o parte din erorile de apreciere ale
lucr=torilor de judiciar.

BIBLIOGRAFIE
Chelcea S., Personalitate [i societate \n tranzi]ie, Ed. {tiin]= [i Tehnic=, Bucure[ti, 1994
Collett, P.,(2005), Cartea gesturilor, Editura Trei
Dafinoiu, I, (2002), Personalitatea - Metode de abordare clinic=. Observa]ia [i interviul, Ed. Polirom, Ia[i
Darley J.M., Glucksberg S., Kinchla, Pshychology, Prentice Hall, New Jersey,1991
Janniro, J.M., (1991), Interview and interrogation, Department of Defense Polygraph Institute
N=stas, D., (2005), Psihologie judiciar=-curs universitar, Univ. Al.I.Cuza, Ia[i
Popescu-Neveanu P., Dic]ionar de psihologie Ed. Albatros, Bucure[ti, 1978
Turchet, P. (2005), Sinergologia. De la limbajul trupului la arta de a citi gndurile celuilalt, Ed. Polirom, Ia[i.

CRIMINALISTICA

40

Comisar-[ef de poli]ie EUGEN GOLDAN

Inspector de poli]ie MIHAI CANDET
Serviciul criminalistic Bac=u

Pour tablir la nature de divers objets, de leur provenance, il faut les analyser de tous les points de vue, chercher, par
des raisonnements, des tmoignages incontestables en justice contre ce qui ont viol la loi, comme cest le cas dans cet
exemple daccident routier.

rocesul de identificare este un proces

specific \ntregii activit=]i de cercetare
[tiin]ific=, deosebit de important pentru
activitatea criminalistic= [i se bazeaz= pe posibilitatea
recunoa[terii obiectelor materiale, prin fixarea \n procesul
nostru de gndire a caracteristicilor acestora datorit= [i
neschimb=rii relative a lor, cel pu]in pentru o anumit=
perioad= de timp.
|n cauzele supuse procesului penal, justi]iei \n
general, stabilirea adev=rului se realizeaz= prin
intermediul administr=rii de probe, identificarea
criminalistic= fiind una dintre modalit=]ile de proba]iune.
Con]inutul principal al proba]iunii cu ajutorul identific=rii
criminalistice, const= \n g=sirea, desprinderea obiectului
ori persoanei implicate \n procesul de identificare, dintrun \ntreg ansamblu nedeterminat de obiecte sau
persoane posibile.
Identificarea, ca proces psihic realizat prin
compararea caracteristicilor, urmat= de judecata privind
identitatea ori neidentitatea, se bazeaz= \n toate domeniile
pe acelea[i principii, \ns= aplicarea [i modul de realizare
a procesului de identificare sunt specifice pentru fiecare
activitate \n parte. Acest principiu este valabil [i pentru
identificarea criminalistic=, specificul constnd din faptul
c= se urm=re[te a se stabili prin \ntregul proces, att
identitatea ct [i neidentitatea, concluziile astfel
formulate - fie \ntr-un sens sau altul - avnd aceea[i for]=
probant=.
Expertul criminalist merge cu identificarea \n
principiu, pn= la nivelul unui obiect sau individ, f=r= \ns=
a se opri la nivelul generic al grupului de obiecte ori
categoriei de indivizi, continund pn= la o identificare
individual=, \n functie de posibilit=]ile oferite de mijloacele
de examinare [i metodologiile de care se dipune la un
moment dat. |n procesul identific=rii nu este suficient=
stabilirea apartenen]ei la o anumit= grup=, astfel c=
procesul se continu= prin intermediul compar=rii cu un
singur obiect, pn= la identificarea celui care a creat
urma.
Identificarea nu trebuie privit= \n mod rigid, ea \ns=[i
fiind un proces dinamic, asemeni obiectelor [i fiin]elor care

42

sunt examinate \n \ntregul proces, acestea fiind \ntr-o

continu= schimbare, transformare, r=mnnd totu[i ele
\nsele.
|n contextul celor expuse, prezint \n continuare un caz,
ca multe altele, cu care noi criminali[tii ne confrunt=m \n
activitatea profesional=, caz \n care care, consider=m noi, se
eviden]iaz= un specific aparte fa]= clasica situa]ie de stabilire
a \ntregului dup= p=r]ile componente pe care o \ntlnim, de
regul=, \n cazul cnd se urm=re[te identificarea autoturismului
implicat \ntr-un eveniment, pe baza fragmentelor provenite de
la un far spart (lamp= spart=) [i anume prin \mbinarea
fragmentelor g=site la fa]a locului cu cele din rama farului
(l=mpii) provenit (- =) de la automobilul b=nuit.
La data de 18.03.2006, un autoturism a accidentat grav
un pieton pe str. 9 Mai, din localitatea Bac=u, p=r=sind locul
faptei. |n urma investig=rii tehnico-[tiin]ifice, efectuate la fa]a
locului, au fost identificate mai multe fragmente din material
plastic transparent, cu model striat avnd m=rimi [i forme
diferite, provenite de la un corp semnalizare a unui autoturism.
|n urma verific=rilor [i investiga]iilor efectuate de
lucr=torii Serviciului Poli]iei Rutiere, a fost identificat
autoturismul marca Ford Mondeo, ce apar]inea numitului
F.V., a c=rui sticl= de protec]ie de la lampa de semnalizare
stnga fa]= lipsea.
Fragmentele descoperite [i ridicate cu ocazia investig=rii
locului faptei [i lampa de semnalizare, ce a fost ridicat= de la
autoturismul mai sus-men]ionat, au fost puse la dispozi]ia
exper]ilor criminali[ti pentru efectuarea expertizei traseologice,
pentru a se stabili dac= fragmentele \n litigiu proveneau de la
corpul l=mpii de semnalizare (considerat \n model de
compara]ie), ridicat de la autoturismul b=nuit.
Cu toate c=, la prima vedere, examinarea nu \[i avea
obiect din punct de vedere traselologic, deoarece lampa
ridicat= de la autoturismul \n cauz= nu prezenta nici un
fragment de plastic r=mas prins de corpul acesteia iar
\ncercarea de reconstituire a \ntregului a e[uat, s-a trecut la
examinarea cu aten]ie a ramei, deoarece cel pu]in unul dintre
fragmente avea urme de deta[are de pe ram=.

CRIMINALISTICA

cum se observ= \n ilustra]iile ce urmeaz=.

La microscopul comparator am examinat microrelieful
creat \n urma deta[=rii materialului de pe lamp= [i transferat pe
fragmentul de plastic, constatnd c= desenul geometric al
urmelor de adncime, create \n acest mod, pe marginea l=mpii
de semnalizare se aseam=n= ca form= [i dimensiune cu
imaginea \n oglind= a reliefului surplusului de material de pe
marginea fragmentului descris mai sus.
Pentru continuarea examin=rilor, am realizat un mulaj al
urmelor de adncime, prezente pe rama l=mpii de
semnalizare, mulaj pe care l-am comparat cu microrelieful
identificat pe marginea fragmentului ridicat de la locul faptei
descris mai sus, compararea fiind astfel efectuat= \ntre obiect
[i mulajul acestuia.
Examin=rile comparative au fost efectuate cu softul
LUCIA FORENSIC, aplicnd metoda suprapunerii prin
folosirea func]iei ,,Pseudo red & green, ocazie cu care cele

a.) Fragmentele descoperite la fa]a locului

Corp lamp= semnalizare ridicat de la auto Ford Mondeo

dou= imagini se suprapuneau perfect.

Detaliu microrelif \n litigiu
Detaliu microrelief model de

Astfel examinarea separat= a fragmentelor a

eviden]iat c= una din zonele marginale ale fragmentului cu
dimensiunile mai mari (a) \n imaginea de mai sus, prezenta
material plastic de culoare alb= lipit pe suprafa]a interioar= a
nervurii de fixare a acestuia pe ram=, material r=mas \n urma
disloc=rii fragmentului de pe suportul de provenien]=, a[a cum
se observ= \n imaginile al=turate.

Procednd \n continuare la examinarea marginii corpului

l=mpii, provenit= de la autoturismul \n cauz=, am remarcat \n
partea superioar= a acesteia, \n dreptul suportului de fixare a
becului, o zon= ce prezenta lips= de material plastic din
compozi]ia l=mpii, avnd forma [i dimensiunile asem=n=toare
cu cea identificat= pe suprafa]a ciobului descris mai sus, a[a

CRIMINALISTICA

compara]ie (mulaj)
Imagini \nainte [i dup= suprapunere
Avnd \n vedere examin=rile efectuate, concluzia final=
nu putea fi dect una pozitiv= [i anume c= cel pu]in fragmentul
din plastic \n litigiu notat cu a) \n imaginea de la \nceputul
prezent=rii de fa]= proveneau de la corpul l=mpii de
semnalizare pus la dispozi]ie, ridicat de la autoturismul marca
Ford Mondeo.
Consider cazul prezentat ca o metod= aparte de stabilire
a provenien]ei unui obiect, pe baza microreliefului rezultat nu
prin oglindirea acestuia pe suprafa]a altui obiect, \n urma
intr=rii \n contact cu acesta, ci prin desprinderea a dou=

42

Conf. univ. dr. VALERIC+ DABU

Procuror-[ef MARIUS IACOB,
Parchetul de pe lng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie

Parfois cest trs difficile constater et punir les infractions conomiques, parce que la loi ne prvoit
pas tous les aspects qui arrivent dans ce domaine. Quelques contradictions des prvisions de la loi sont
prsentes dans cet ouvrage.
Consider=m c= r=spunderea penal= a anumitor persoane
juridice de drept privat se poate angaja numai dac= sunt \ndeplinite
cumulativ urm=toarele condi]ii:
a) s= fie prev=zut= de lege astfel:
 prin expresii de genul: orice persoan= sau persoana care
\n mod direct sau indirect;
 subiectul activ al infrac]iunii s= nu fie limitat de legiuitor
numai la o anumit= categorie de persoane fizice cu anumite calit=]ii
sau \nsu[iri (cum ar fi \n cazul infrac]iunilor de viol, seduc]ie etc.) ori
numai la persoana fizic= ce de]ine o anumit= func]ie cum ar fi director,
director executiv etc., \n cazul infrac]iunilor prev=zute de art. 271-274
din Legea nr. 31/1990 republicat=, situa]ii care exclud r=spunderea
persoanei juridice;
b) s= nu fie excluse de lege de la r=spunderea penal= a
persoanei juridice, sau de la aplicarea unor anumite pedepse penale;
(art.191 din C.p.; art. 714 din C.p.1 [i altele);
c) fapta s= fie s=vr[it= de organul persoanei juridice2 care o
reprezint= legal, cu forma de vinov=]ie prev=zut= de legea penal=;
socotim c= reprezentantul conven]ional nu poate angaja
r=spunderea penal= a persoanei juridice nefiind o prevedere expres=
\n lege, \n acest sens, ca \n Codul penal francez art.121-2, respectiv
organul s=u [i reprezentan]ii;
d) infrac]iunile s=vr[ite s= fie \n realizarea obiectului de
activitate sau \n interesul ori \n numele persoanei juridice;3 De pild=,
pentru a fi subiect al r=spunderii penale, \n cazul infrac]iunilor de
prejudiciu, beneficiar total sau par]ial al produsului infrac]iunii (avantaj,
beneficiu, profit etc.) trebuie s= fie persoana juridic= r=spunz=toare
penal. Socotim c= folosirea fondurilor sociale pentru coruperea unui
func]ionar, \n vederea satisfacerii unui drept sau un interes al societ=]ii
de c=tre administrator este de natur= a atrage r=spunderea penal= a
persoanei juridice. De asemenea, credem c= este vorba de fapte
penale s=vr[ite att \n interesul legitim ct [i \n interesul nelegitim al
persoanei juridice, legiuitorul nef=cnd distinc]ie \n acest sens. |n
situa]ia \n care nu este astfel de beneficiar trebuie ca fapta prev=zut=
de legea penal= s= fie \n realizarea obiectului de activitate a persoanei
juridice r=spunz=toare penal. Dac= fapta nu este \n obiectul de
activitate a persoanei juridice nu poate fi angajat= r=spunderea
penal= a acesteia, ci numai r=spunderea penal= a celui care a comiso respectiv ca persoan= fizic=, cu excep]ia situa]iei cnd fapta a fost
s=vr[it= \n numele persoanei juridice. |n art. 1441 din Legea nr.
31/1990, republicat= [i modificat= prin Legea nr. 441/2006, se
dispune: Membrii consiliului de administra]ie \[i vor exercita mandatul
cu loialitate, \n interesul societ=]ii. Administratorul nu \ncalc=
aceast= obliga]ie dac=, \n momentul lu=rii unei decizii de afaceri,
este \n mod rezonabil \ndrept=]it s= considere c= ac]ioneaz= \n
interesul societ=]ii [i pe baza unor informa]ii adecvate. |n sensul
prezentului articol, decizie de afaceri este orice decizie de a lua sau
de a nu lua anumite m=suri cu privire la administrarea societ=]ii.
Este de observat c= legiuitorul prevede \n mod expres persoanele

44

care pot ac]iona \n numele societ=]ii, respectiv organele sale

\mputernicite s= reprezinte societatea (art.143 indice 2 din Legea nr.
31/1990 republicat= [i modificat=). Ca urmare, apare o lacun= a legii
\n sensul c=, atunci cnd persoana juridic= s=vr[e[te fapta, prin al]i
reprezentan]i dect organele sale, nu r=spunde penal. De aceea,
consider=m de lege ferenda c= ar fi necesar ca art.191 din C.pen.
romn s= fie modificat, \n mod asem=n=tor Codului penal francez
(art.121-2), \n sensul ca, dup= cuvntul s=vr[ite, s= se introduc=
expresia de organele societ=]ii sau orice reprezentant al acesteia.
Numai a[a credem c= persoana juridic= ar putea r=spunde penal
pentru faptele s=vr[ite \n realizarea obiectului de activitate sau \n
interesul ori \n numele persoanei juridice, de c=tre mandatarul abilitat
printr-o procur= special= pentru o anumit= activitate, sau salariatul
societ=]ii care este considerat c= ac]ioneaz=, \n virtutea obiceiului,
chiar f=r= mandat special, \n contul patronului s=u, dar [i orice
persoan= care, chiar f=r= abilitare sau contract ce implic= societatea,
ac]ioneaz= \n fapt \n contul societ=]ii, ca girantul de fapt sau
mandatarul aparent, unul sau altul din aceste roluri putnd \n special
s= fie ]inute de o societate mam= fa]= de filiala sa;
e) persoana juridic= f=ptuitoare s= fie \nfiin]at= legal [i
\nmatriculat=; socotim c= nu va putea fi r=spunz=toare penal
societatea \n curs de constituire pentru actele \ntocmite \naintea
\nmatricul=rii sale \n Registrul Comer]ului,4 respectiv pn= \n
momentul \n care ea dobnde[te personalitate juridic=.
O problem= care s-ar putea ivi ar fi dac= asocia]iile [i
funda]iile pot fi subiect al r=spunderii penale. Potrivit art.1 pct.2 din
O.G. nr. 26/2000, aprobat= prin Legea nr. 246/2005, asocia]iile [i
funda]iile sunt persoane juridice de drept privat f=r= scop
patrimonial. Socotim c= asocia]iile [i funda]iile nu sunt incluse \n
persoanele juridice exceptate de la r=spunderea penal=
prev=zute de art. 191 din C.p., modificat prin Legea nr. 278/2006.
Aceasta deoarece, Statul, autorit=]ile publice [i institu]iile publice care
desf=[oar= o activitate, ce nu poate face obiectul domeniului privat,
au o alt= natur= juridic=, func]ioneaz= \n baza altor legii [i au alte
func]ii juridice, economice, sociale [i politice dect asocia]iile [i
funda]iile. Credem c= chiar recunoa[terea prin hot=rre de Guvern,
cum c= o asocia]ie sau funda]ie este de utilitate public=5 nu o
exclude pe aceasta de la r=spunderea penal= a persoanei juridice
potrivit legii, deoarece:
 legiuitorul nu le exclude de la dizolvare, \n cazul cnd
scopul sau activitatea asocia]iei sau funda]iei au devenit ilicite sau
contrare ordinii publice [i credem cu att mai mult de la
r=spunderea penal=;6
 asocia]iile sau funda]iile care sunt recunoscute de utilitate
public= nu sunt prev=zute \n vreun text de lege ca fiind exonerate
de r=spundere penal=, ne\ncadrndu-se \n nici o categorie din cele
prev=zute \n art. 191 din C.pen., modificat.
Cele prezentate ne fac s= nu fim de acord cu cei care sus]in c=
noua reglementare pune cap=t principiului specialit=]ii, dup= care

CRIMINALISTICA

persoana juridic= r=spundea penal doar \n cazurile prev=zute de lege

[i, c= urmnd exemplul francez,7 s-ar fi stabilit c= persoanele juridice
sunt susceptibile de a-[i angaja responsabilitatea lor penal= pentru
absolut toate infrac]iunile, cu unele excep]ii8.
|n viziunea legiuitorului nostru, apare o procedur= nou=, care
apar]ine procedurilor speciale, [i anume procedura privind tragerea
la r=spundere penal= a persoanei juridice, prev=zut= \n art. 479147915 din C.pr.pen. modificat. Astfel persoana juridic= va fi implicat=
\n procesul penal ca \nvinuit [i respectiv inculpat, pentru faptele
s=vr[ite dup= data de 12 octombrie 2006, prin intermediul ac]iunii
penale [i al ac]iunii civile, dac= este cazul, exact ca o persoan=
fizic=, cu titlu de autor, coautor, instigator sau complice,
responsabilitatea sa penal= fiind apreciat= \n persoana
reprezentan]ilor s=i legali, \n m=sura \n care s-a ac]ionat \n
realizarea obiectului de activitate sau \n interesul ori \n numele
persoanei juridice, cu condi]ia, \ns=, ca actele ce-i sunt repro[ate s=
fie distincte de cele care le pot fi imputate lor personal9.
O alt= problem= ce s-ar putea ivi ar fi \n ipoteza \n care unii
administratori \[i deleag= atribu]iile unor persoane a[a-zi[i
administratori de paie s=vr[ind fapte penale prin intermediul
acestora. Astfel se pune \ntrebarea cum opereaz= r=spunderea
penal= a persoanei juridice \n astfel de situa]ii? Socotim c= o astfel de
problem= poate fi analizat= \n mai multe variante.
O prim= ipotez= ar fi atunci cnd administratorul prin procur=
general= autentificat= \mputernice[te o persoan= s= administreze
societatea \n locul s=u, folosindu-se de aceast= persoan= la
s=vr[irea de infrac]iuni.10 |ntr-o astfel de ipotez= se pune o prim=
\ntrebare dac= persoana juridic= r=spunde penal pentru fapta penal=
s=vr[it= de o astfel de persoan= \mputernicit= cu procur= general=
notarial=? Socotim c=, \n astfel de ipotez=, nu se angajeaz=
r=spunderea penal= a persoanei juridice, deoarece:
 calitatea de administrator al societ=]ii comerciale nu se
dobnde[te prin procur= general= autentificat= de notar, ci potrivit
procedurii speciale prev=zute de Legea nr. 31/1990 republicat= [i
modificat=;
 calitatea de administrator al societ=]ii comerciale presupune
publicitatea necesar= prev=zut= de lege prin Oficiul Registrului
Comer]ului, unde orice persoan= are acces la datele de identificare a
administratorului respectiv (legal), la semn=tura autorizat= a acestuia
etc., ceea ce nu se realizeaz= \n cazul procurii generale notariale;
 la Oficiul Registrului Comer]ului exist= semn=tura autorizat=
a adev=ratului administrator [i nu a persoanei delegate de acesta cu
procur= general= notarial=;
 procura general= notarial= este contrar= legii, atunci cnd
vizeaz= delegarea atribu]iilor de administrare a unei societ=]i
comerciale;
 persoana \mputernicit= cu procur= general= notarial=
pentru a administra o societate comercial= nu \ndepline[te condi]iile
unui reprezentant legal al societ=]ii [i respectiv al unui organ care s=
personifice societatea;
 delegarea atribu]iunilor de conducere, \n cazul societ=]ilor
comerciale, se face conform procedurilor speciale prev=zute de Legea
nr. 31/1990 republicat= [i modificat= [i nu \n alt mod.11
O a doua ipotez= ar fi atunci cnd administratorul sau directorul
general, prin procur= special= autentificat=, \mputernice[te o
persoan= s= efectueze un act \n locul s=u, act prin care aceast=
persoan= s=vr[e[te o infrac]iune. Socotim c= [i \n astfel de ipotez=
nu se angajeaz= r=spunderea penal= a persoanei juridice, deoarece
persoana \mputernicit=, prin procur= special= autentificat=, s=
efectueze un act \n locul administratorului sau directorului nu este
organ care s= personifice persoana juridic=, reprezentarea acestuia
fiind de natur= conven]ional= [i nu legal=, a[a cum cere legiuitorul.
Legea nr. 31/1990 republicat= [i modificat= precum [i Dct.
31/1954 nu prev=d o astfel de delegare care ar angaja persoana
juridic=, \n mod deosebit din punct de vedere penal;
 legiuitorul romn nu a prev=zut \n mod expres c= [i fapta
reprezentantului conven]ional atrage r=spunderea penal= a persoanei
juridice;
 potrivit art. 4792 din C.pr.pen. persoana juridic= este
reprezentat= la \ndeplinirea actelor procesuale [i procedurale de
reprezentantul legal. Dac= pentru aceea[i fapt= sau pentru fapte

CRIMINALISTICA

conexe s-a \nceput urm=rirea penal= [i \mpotriva reprezentantului

legal al persoanei juridice, acesta \[i nume[te un mandatar pentru a o
reprezenta; astfel se constat= c= numai \n acest caz legiuitorul
accept= mandatarul conven]ional \n aceast= materie [i aceasta numai
pentru reprezentare \n procesul penal [i nu pentru a efectua activit=]ii
economice \n numele persoanei juridice;
 societatea nu trebuie s= r=spund= penal pentru faptele
penale s=vr[ite de reprezentantul s=u legal \n afara obiectului de
activitate, al interesului ori pentru fapte ce nu sunt s=vr[ite \n numele
persoanei juridice; nu este admisibil transferul r=spunderii penale a
reprezentantului legal asupra societ=]ii comerciale;
 \n Codul penal francez s-a prev=zut \n mod expres c= pot
angaja r=spunderea penal= a persoanei juridice att organele
acesteia ct [i reprezentan]ii s=i, f=r= a distinge \ntre cei legali sau
conven]ionali, ceea ce nu se g=se[te \n reglementarea actual= din
Romnia.
A[adar, prevederile Codului penal privind persoana juridic=
(art.191 [i urm.) au determinat introducerea \n Codul de procedur=
penal= a unor dispozi]ii procedurale speciale referitoare la urm=rirea
persoanelor juridice culpabile, a[a cum s-a procedat deja \n celelalte
legisla]ii care cunosc responsabilitatea penal= a persoanelor
juridice12. Sub acest aspect, se pare c=, prin noile dispozi]ii
procedurale, cuprinse \n art. 4791 [i urm=toarele din C.pr.pen., s-a
\mprumutat oarecum modelul ini]ial francez13. Un asemenea
procedeu este firesc, dac= ]inem seama de faptul c= normele penale
\n materie au aceea[i surs=, de inspira]ie francez=. Dac= avem \n
vedere principiul constitu]ional al egalit=]ii de tratament juridic \ntre
toate persoanele (fizice sau juridice)14, care impune evident [i un
tratament procedural egal, credem c= este binevenit= reglementarea
de principiu, cuprins= \n art. 4791 C.pr.pen., care stabile[te, cu titlu
general, c=, dincolo de orice procedur= special=, dispozi]iile Codului
de procedur= penal= se aplic= [i \n cazul infrac]iunilor s=vr[ite de
persoanele juridice, cu complet=rile [i derog=rile prev=zute de
prezentul capitol. Or complet=rile [i derog=rile prev=zute \n acest
capitol sunt adaptate la specificul persoanelor juridice de drept privat,
pentru care s-a instituit r=spunderea penal=. |n acest fel, potrivit
prevederilor art. 4792 alin.1 din C.pr.pen. modificat, denumit obiectul
[i exercitarea ac]iunii penale, trebuie s= accept=m c= [i \n cazul
persoanelor juridice, ac]iunea penal= are ca obiect tragerea la
r=spundere penal= a persoanelor care au s=vr[it infrac]iuni.15 |n
realitate, trebuie re]inut c=, la fel ca \n cazul persoanelor fizice,
ac]iunea penal=, apar]innd judec=]ii [i jurisdic]iei penale (de fond),
are ca obiectiv nu ca obiect aplicarea de sanc]iuni penale
persoanelor juridice care au s=vr[it infrac]iuni. Socotim c= art.9 [i art.
4792 alin.1 din C.pr.pen. modificat sunt susceptibile de
neconstitu]ionalitate, deoarece:
 a afirma c= ac]iunea penal= are ca obiect [i nu obiectiv
tragerea la r=spundere penal= a persoanelor care au s=vr[it
infrac]iuni \nseamn= a pretinde c= din momentul punerii \n mi[care a
ac]iunii penale \ncepe [i tragerea la r=spundere penal= a inculpatului
arestat sau nu, ceea ce contravine att realit=]ii ct [i principiului
prezum]iei de nevinov=]ie;
 sunt cazuri \n care s-a pus \n mi[care ac]iunea penal=, f=r=
ca inculpatul s= fie arestat pn= \n momentul condamn=rii definitive,
situa]ie \n care evident nu se poate vorbi \n fapt de momentul \nceperii
tragerii la r=spundere penal=;
 m=surile preventive sunt provizorii, nefiind determinate de
inevitabilitatea execut=rii unei pedepse cu \nchisoarea care, \n opinia
noastr=, nu poate fi invocat= pentru c= nu exist= pn= \n momentul
unei condamn=ri definitive la pedeapsa \nchisorii; m=surile preventive
sunt determinate de mai multe temeiuri de drept [i de fapt \n condi]iile
legii, iar dac= acestea dispar, \nceteaz= [i m=surile preventive,
procesul urmndu-[i cursul, care se poate sau nu finaliza cu
condamnare la executarea cu \nchisoare.
De aceea, credem c= ar fi de dorit \nlocuirea cuvntului obiect
cu conceptul de obiectiv \n art. 9 [i art. 4792 alin.1 din C.pr.pen.,
atunci cnd se refer= la ac]iunea penal=.
Persoana juridic= nu poate participa, \ns=, personal, la proces.
De aceea, ea trebuie s= fie reprezentat= la \ndeplinirea actelor
procesuale [i procedurale. A[a se explic= de ce alineatul 2 al
art. 4792 C.pr.pen. prevede c= persoana juridic= este reprezentat=

44

la \ndeplinirea actelor procesuale [i procedurale de reprezentantul

s=u legal. |n conceptul de reprezentantul s=u legal intr= \n primul
rnd organele persoanei juridice, prev=zute de lege, care o [i
reprezint=.
Aceast= regul= nu reprezint=, totu[i, o noutate \n procedura
penal= romn=, din moment ce [i pn= \n prezent persoana juridic=
st=tea \n procesul penal \n calitate de parte (parte v=t=mat=, parte
civil= sau parte responsabil= civilmente) numai prin reprezentantul
s=u legal, fiind caz de reprezentare legal= obligatorie16. Cine este,
\ns=, reprezentantul legal al persoanei juridice \nvinuite sau
inculpate? |n art. 174 pct.1 din C.p.p., se dispune: \n cursul judec=]ii
\nvinuitul [i inculpatul, precum [i celelalte p=r]i17 pot fi reprezenta]i,
cu excep]ia cazurilor \n care prezen]a \nvinuitului sau inculpatului este
obligatorie.18 Conform art. 173 pct. 2 din C.p.p., \n cursul judec=]ii,
ap=r=torul exercit= drepturile p=r]ii pe care o asist=. Evident
aceast= exercitare a drepturilor p=r]ii se face \n cadrul unui mandat
contractual [i numai cu privire la anumite drepturi, exceptnd
drepturile pentru care prezen]a \nvinuitului sau inculpatului este
obligatorie. |n situa]ia \n care prezen]a \nvinuitului sau
inculpatului persoan= juridic= este obligatorie, spre deosebire de
persoana fizic=, este evident c= aceasta nu poate fi reprezentat=
dect de:
 reprezentantul legal al acesteia care este reprezentantul
prev=zut \n lege, cu mandat delimitat \n lege, cum ar fi, \n cazul
societ=]ilor comerciale, prev=zut \n art. 4519, art. 5520, art. 7221, art.
77, art. 1381 -1382 , art. 1401 [i altele din Legea nr. 31/1990
republicat= [i modificat= prin Legea nr. 441/2006; Este adev=rat c=
mandatul prev=zut \n lege poate fi ]=rmurit [i printr-un contract, cum
ar fi contractul de management, dar \n limitele [i cu procedura
stabilit= de lege. De pild= cnd, potrivit legii, o persoan= juridic= a
fost numit= sau aleas= administrator al unei societ=]i comerciale, \n
condi]iile art. 138 din aceast= lege, drepturile [i obliga]iile p=r]ilor se
stabilesc printr-un contract de administrare. |n contract se va
stipula, printre altele, c= persoana juridic= este obligat= s=-[i
desemneze un reprezentant permanent, persoan= fizic=. Acesta
este supus acelora[i condi]ii [i obliga]ii [i are aceea[i
responsabilitate civil= [i penal= ca [i un administrator, persoan=
fizic=, ce ac]ioneaz= \n nume propriu, f=r= ca prin aceasta persoana
juridic= pe care o reprezint= s= fie exonerat= de r=spundere sau s= i
se mic[oreze r=spunderea solidar=. (Art.139 alin. 2 din Legea nr.
31/1990 republicat=). Cnd persoana juridic= \[i revoc=
reprezentantul, ea are obliga]ia s= numeasc=, \n acela[i timp, un
\nlocuitor, astfel:
 conform art. 4792 alin. 2 din C.p.p., dac= pentru aceea[i
fapt= sau pentru fapte conexe s-a \nceput urm=rirea penal= [i
\mpotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta \[i
nume[te un mandatar pentru a o reprezenta;
 \n cazul prev=zut anterior dac= persoana juridic= nu \[i
nume[te un mandatar, acesta este desemnat de organul de urm=rire
penal= sau de instan]a de judecat= din rndul practicienilor \n
insolven]=, autoriza]i potrivit legii.
|n doctrin=, \ntr-o accep]ie, no]iunea de reprezentant este cea
care desemneaz= persoana \mputernicit= s= \ndeplineasc=, \n cadrul
procesului penal, acte procesuale [i procedurale \n numele [i interesul
unei p=r]i din proces, care nu dore[te sau nu poate s= se prezinte
\n fa]a organelor judiciare. |n primul rnd prevederea
reprezentantului legal22 ar trebui s= presupun= o participare
obligatorie la procesul penal a persoanei desemnate de lege \n locul
unei anumite p=r]i, care nu are dreptul sau nu poate sta \n cauz=, \n
mod nemijlocit, cum este cazul persoanei juridice. Aici este vorba,
dup= p=rerea noastr=, chiar de organele de conducere ale persoanei
juridice care au dreptul de reprezentare, singurele care pot asigura
reprezentarea ei legal=23, f=cnd, \n acest fel, ca voin]a unei sau unor
persoane fizice, ce fac parte din persoana juridic=, s= fie \ns=[i voin]a
persoanei juridice24. Ca atare, ar putea avea calitatea de reprezentant
legal al persoanei juridice pre[edintele sau vicepre[edintele
Consiliului de administra]ie, administratorii sau asocia]ii, uneori
directorii sau managerii, dup= caz, ca reprezentan]i permanen]i ai
acestora25, dac= aceasta izvor=[te exclusiv din lege, sau att din lege
ct [i din contract [i s-a f=cut publicitatea necesar= la Oficiul
Registrului Comer]ului. |n al doilea rnd, plecnd de la reglementarea

46

de principiu din cuprinsul Codului penal, care permite coexisten]a

r=spunderii penale a persoanei juridice culpabile cu aceea a
persoanei fizice care a ac]ionat \n numele [i \n interesul ei, \n
calitate de organ sau reprezentant al acesteia (a persoanei fizice care
a contribuit \n orice mod la s=vr[irea aceleia[i infrac]iuni), se pune
problema de a [ti cum trebuie procedat atunci cnd, pentru aceea[i
fapt= sau pentru fapte conexe, s-a \nceput urm=rirea penal= [i
\mpotriva reprezentantului legal al persoanei juridice. Pentru aceast=
situa]ie, s-a prev=zut expres, \n actuala reglementare procedural=,
introdus= prin Legea nr. 356/2006, posibilitatea persoanei juridice,
eventual, prin organele sale de conducere, de a-[i numi o alt=
persoan=, un mandatar, pentru a o reprezenta (art. 4792 alin.3
C.pr.pen.)26. Aceast= ipotez= vizeaz=, exclusiv, reprezentarea
conven]ional= a persoanei juridice \n fa]a autorit=]ilor judiciare ale
procesului penal. Socotim c= nimic nu \mpiedic= s= \nlocuiasc=
persoana fizic= reprezentant legal cu alt= persoan= fizic=, conform
procedurii prev=zute de Legea nr. 31/1990 republicat=. |n cazul
reprezent=rii conven]ionale, legiuitorul nu precizeaz= ce calitate
trebuie s= \ndeplineasc= persoana pentru a fi numit= mandatar.
Problema care s-ar putea pune aici este aceea a modalit=]ii de
desemnare a mandatarului. Este necesar= oare o procedur=
autentic= special=, dup= regulile mandatului din procesul civil? Care
va fi actul de legitimare a mandatarului persoanei juridice \nvinuite
sau inculpate \n procesul penal? Dup= p=rerea noastr=, se va
proceda dup= regulile dreptului comun \n materie de mandat
coroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990. Totu[i, fiind vorba de
reprezentarea conven]ional= a persoanei juridice \ntr-un proces penal
[i ]innd seama de principiul pluralit=]ii organelor de conducere,
credem c= trebuie s= preexiste o hot=rre a organului colectiv de
conducere, cu privire la persoana \mputernicit=, care va trebui s=
\ndeplineasc= acelea[i condi]ii [i s= aib= aceea[i
responsabilitate civil= [i penal= ca un administrator persoan=
fizic= ce ac]ioneaz= \n nume propriu, urmat= de o procur=
special= din partea organului de conducere unipersonal al persoanei
juridice ori a unei persoane anume \mputernicite \n acest sens din
partea organului colectiv de conducere. Socotim c= procura trebuie s=
fie sub form= autentic=, \n care s= se prevad= limitele reprezent=rii ce
nu pot fi dep=[ite de mandatar.27
O problem= s-ar ivi [i \n ipoteza \n care persoana juridic= are un
asociat unic, care este [i administrator \n acela[i timp [i s-a s=vr[it o
infrac]iune ce presupune angajarea r=spunderii penale [i a persoanei
juridice. |ntr-o astfel de ipotez= pot ap=rea dou= opinii. |ntr-o prim=
opinie se poate sus]ine c=, din moment ce r=spunde penal,
administratorul unic pentru fapta proprie s=vr[it= \n numele societ=]ii
comerciale nu mai este justificat= [i r=spunderea penal= a societ=]ii
comerciale, \n numele c=reia a s=vr[it fapta penal=, deoarece tot el
ar suporta consecin]ele fiind ac]ionar unic [i s-ar \nc=lca principiul non
bis in idem. Astfel s-ar putea invoca principiul c= pentru o singur=
fapt= nu se pot aplica dou= pedepse; \ntr-o alt= opinie se poate
sus]ine c= sunt dou= fapte penale s=vr[ite \n coautorat de dou=
persoane: una s=vr[it= de persoana fizic= \n interesul propriu,
nemijlocit, [i cealalt= s=vr[it= de persoana fizic= \n calitatea de
reprezentant legal al persoanei juridice \n interesul patrimoniului
persoanei juridice.28 De produsul infrac]iunilor pot beneficia att
persoana fizic= ct [i persoana juridic= sau numai una dintre acestea.
Pedepsele pentru aceste fapte diferite sunt diferite, de pild=
\nchisoare pentru persoana fizic= iar pentru persoana juridic=
amend=, dizolvarea acesteia etc., avnd scopuri [i finalit=]i diferite
care nu se exclud ci se presupun.
Ce se \ntmpl=, \ns=, dac= persoana juridic= refuz= s=-[i
desemneze un mandatar, \n pofida obliga]iei legale a acesteia? |n
cazul \n care persoana juridic= nu \[i nume[te un mandatar, \n
ipoteza \nceperii urm=ririi penale [i \mpotriva reprezentantului legal,
nu exist= dect o singur= variant=: aceea a desemn=rii unui
mandatar din oficiu, de c=tre organul de urm=rire penal= sau de
instan]a de judecat=, dup= caz, eventual, din rndul practicienilor \n
insolven]=, autoriza]i potrivit legii, astfel cum se prevede expres (\n
art. 4792 alin. 4 C.pr.pen.)29. Aceasta s-ar putea realiza fie prin
ordonan]a procurorului, \n timpul urm=ririi penale, fie prin \ncheierea
instan]ei, \n timpul judec=]ii [i ar corespunde unei reprezent=ri
judiciare a persoanei juridice urm=rite sau trimise \n judecat=, dup=

CRIMINALISTICA

caz, avnd un caracter subsidiar \n raport cu reprezentarea

conven]ional=.
Practicienii \n insolven]=, autoriza]i potrivit legii, sunt persoane
fizice sau juridice (administratori judiciari sau lichidatori) care sunt
autorizate s= conduc= procedurile de insolven]=, procedurile de
lichidare voluntar= sau amiabil=, precum [i procedurile de prevenire
a insolven]ei prev=zute de lege, inclusiv m=surile de supraveghere
financiar= sau de administrare special=30. Ei trebuie s= prezinte un
minimum de garan]ii de independen]= [i impar]ialitate, fiind interzis=
numirea sau desemnarea \n calitate de practicieni \n insolven]= la o
persoan= juridic= la care cel \n cauz= a de]inut calitatea de
administrator, asociat, ac]ionar, director sau membru \n consiliul de
administra]ie ori alte func]ii sau pozi]ii similare [i preiau, practic, toate
atribu]iile practicienilor \n reorganizare [i lichidare, a c=ror activitate
este organizat= \n baza O.G. nr. 79/199931. |n fine, noua lege
prevede expres, \n alineatul 5 al art. 4792 C.pr.pen., c= practicienilor
\n insolven]=, desemna]i dup= procedura men]ionat= mai sus, li se
aplic=, \n mod corespunz=tor, dispozi]iile art. 190 alin.1,2, 4-6
C.pr.pen.32, beneficiind de un tratament juridic similar cu cel aplicabil
martorului, expertului, expertului [i interpretului.
Potrivit art. 4793 lit.b) din C.pr.pen., unul dintre criteriile de
stabilire a competen]ei teritoriale, \n cazul r=spunderii penale a
persoanelor juridice, \l constituie sediul persoanei juridice. |n C.pr.pen
nu este definit sediul persoanei juridice, iar \n alte legi se vorbe[te de
sediul, sediul principal,33 sediul secundar,34 sediul permanent, sediul
unui nerezident, sediul offshore, sediul fictiv, sediul declarat,35 locul
de exercitare a conducerii efective36 etc. Problema ce apare este \n
raport de care dintre acestea se stabile[te competen]a teritorial=?
Socotim c= sediul persoanei juridice romne este sediul \nregistrat
la autoritatea competent= care asigur= publicitatea fa]= de ter]i, cum
ar fi Oficiul Registrului Comer]ului. Pentru persoanele juridice
str=ine, Codul fiscal define[te sediul permanent \n art. 8 ca fiind
un loc prin care se desf=[oar= integral sau par]ial activitatea unui
nerezident, fie direct, fie printr-un agent independent. Sediul
permanent este folosit pentru persoana juridic= str=in= care are sediul
\n str=in=tate iar sediul permanent este \n Romnia \nregistrat la
autoritatea fiscal=, dar [i la Oficiul Registrului Comer]ului.38 De
asemenea socotim c= persoana juridic= str=in= chiar dac= are sediul
\ntr-un paradis fiscal cel pu]in teoretic poate fi tras= la r=spundere
juridic= penal=, dac= a s=vr[it fapta \n Romnia, \n raport cu sediul
permanent. Ca urmare, persoana juridic= se citeaz= la sediul
acesteia, sediul pentru care s-a asigurat publicitatea prev=zut= de
lege. |n Fran]a se aplic= a[a-zisa regul= de aur respectiv: Calificarea
juridic= se face dup= legea autorit=]ii sesizate. Judec=torii francezi
putnd recunoa[te c= o societate are, din punct de vedere al legii
franceze, personalitate juridic=, chiar dac= legisla]ia ]=rii de origine nui atribuie aceast= personalitate. Cnd sediul este fictiv ori persoana
juridic= nu mai func]ioneaz= la sediul declarat iar noul sediu nu este
cunoscut, cita]ia se afi[eaz= la sediul consiliului local \n a c=rui raz=
teritorial= s-a s=vr[it infrac]iunea. Dac= persoana juridic= este
reprezentat= prin mandatar, numit \n condi]iile prev=zute \n art. 4792
alin. 3 [i 4, citarea se face la locuin]a mandatarului ori la sediul
practicianului \n insolven]= desemnat \n calitate de mandatar.
|n leg=tur= cu modalitatea de solu]ionare a cazurilor, cnd se
constat= existen]a vreuneia dintre situa]iile prev=zute \n art. 11
C.pr.pen. (de neurm=rire), \n mod corespunz=tor, este completat [i
art. 11 pct.1 lit.c) C.pr.pen., prin ad=ugarea literei i1 (exist= o cauz=
de nepedepsire prev=zut= de lege), printre cazurile cnd, \n cursul
urm=rii penale, procurorul, la propunerea organului de cercetare
penal= sau din oficiu, dispune \ncetarea urm=ririi penale, dac= exist=
\nvinuit sau inculpat \n cauz=. Este o reglementare fireasc=, care nu
mai merit= alte comentarii, fiind impus= de \ns=[i includerea cazurilor
de nepedepsire printre cazurile care fac ca ac]iunea penal= s= fie
lipsit= de obiectiv. Pe aceea[i linie, art. 13 alin. 3 C.pr.pen. este
modificat, \n sensul c= lit.i1 (cauzele de nepedepsire) este exclus din
categoria excep]iilor pentru care procurorul nu ar putea dispune
\ncetarea urm=ririi penale, fiind caz de \ncetare, conform textului
men]ionat mai sus. Aceast= modificare era necesar=, fiind vorba, clar,
de o inadverten]= \n exprimarea legiuitorului, singura exceptare fiind

CRIMINALISTICA

cea prev=zut= la lit.i) a art. 10 (\nlocuirea r=spunderii penale), l=sat=

\n competen]a exclusiv= a instan]ei penale.
1 Acest articol prevede numai restrngeri ale pedepselor aplicabile unor
persoane juridice \n cazul r=spunderii penale \n sensul c=, \n cazul partidelor
politice, sindicatelor, patronatelor [i organiza]iilor religioase ori apar]innd
minorit=]ilor precum [i persoanelor juridice care \[i desf=[oar= activitatea \n
domeniul presei potrivit legii nu sunt aplicabile pedepsele prev=zute de art. 531
alin.3. lit.a) [i b) din C.p., respectiv dizolvarea sau suspendarea. |n schimb
acestor persoane juridice le sunt aplicabile pedepsele prev=zute de art. 531
alin.3. lit.c) d) [i e) din C.p., \n cazurile cnd acestea r=spund penal.
2 Socotim c= nu se poate angaja r=spunderea penal= a persoanei
juridice nici \n cazul mandatului aparent.
3 Credem c= acestea sunt condi]ii alternative [i nu cumulative.
4 Credem c= din punct de vedere penal persoanei juridice nu-i sunt
aplicabile dispozi]iile art. 53 alin.1 din Legea nr. 31/1990 republicat=, respectiv:
Fondatorii, reprezentan]ii [i alte persoane, care au lucrat \n numele unei
societ=]ii, \n curs de constituire, r=spund solidar [i nelimitat fa]= de ter]i pentru
actele juridice \ncheiate cu ace[tia \n contul societ=]ii, \n afar= de cazul \n care
societatea, dup= ce a dobndit personalitate juridic=, le-a preluat asupra sa.
Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societ=]ii \nc= de la data
\ncheierii lor. Aceast= dispozi]ie se refer= la r=spunderea civil= [i comercial= [i
nu la cea penal=. De aceea, credem c= [i dispozi]iile art. 53 alin.2 din Legea nr.
31/1990 republicat= nu se aplic= \n cazul r=spunderii penale deoarece ar
contraveni principiului neretroactivit=]ii legii astfel: (2) \n cazul \n care
societatea, datorit= obiectului s=u de activitate, nu \[i poate \ncepe activitatea
f=r= a fi autorizat= \n acest sens, prevederile alin.(1) nu sunt aplicabile
angajamentelor rezultate din contractele \ncheiate de societate, sub condi]ia
primirii acestei autoriza]ii. |n aceast= situa]ie, r=spunderea revine societ=]ii.
5 Conform art. 381 din O.G. nr. 26/2000 aprobat= prin Legea nr.
246/2005 \n sensul prezentei ordonan]e, prin utilitate public= se \n]elege orice
activitate care se desf=[oar= \n domenii de interes public general sau al unor
colectivit=]i.
6 |n art. 56 din O.G. nr. 26/2000 aprobat= prin Legea nr. 246/2005 se
dispune: Asocia]ia se dizolv=, prin hot=rre judec=toreasc=, la cererea oric=rei
persoane interesate:
a) cnd scopul sau activitatea asocia]iei au devenit ilicite sau contrare
ordinii publice; b) cnd realizarea scopului este urm=rit= prin mijloace ilicite
sau contrare ordinii publice; c)..; d) cnd asocia]ia a devenit insolvabil=.
7 A se vedea, Nicole Stolowy, La disparition du principe de spcialit
dans la mise en cause pnale des personnes morales. La Loi nr. 2004-204 du
9 mars 2004 dite Perben II, La semaine juridique, Juris-Classeur Priodique,
dition gnrale, 2 iunie 2004, nr. 23, p.995-996.
8 Nicole Stolowy, op.cit., p.999.
9 Credem c= trebuie diferen]iat comportamentul infrac]ional al
persoanelor fizice care, neavnd nici o calitate, erijndu-se \n reprezentan]i
legali ai persoanelor juridice, au ac]ionat pe seama acestora conform obiectului
de activitate, dar \n interesul lor ca persoane fizice [i acel comportament care
este imputat persoanei juridice.
10 |n practic= au fost \ntlnite astfel de cazuri cnd administratorul, \n
scopul de a se sustrage de la r=spunderea penal=, a delegat cu procur=
general= notarial= s= administreze societatea, persoane f=r= preg=tire \n
domeniu, f=r= domiciliu stabil, cu un discern=mnt redus, bolnavi de maladii
incurabile sau cet=]eni str=ini din zone de r=zboi, ori din ]=ri cu care nu avem
conven]ii de asisten]= judiciar=, pe care, dup= ce le asigur= o ]inut= acceptabil=,
\i pune s= semneze toate actele folosite la s=vr[irea infrac]iunilor, \i ajut= s=
dispar=, pentru a nu mai fi g=si]i, plasnd orice r=spundere \n sarcina acestora.
11 De pild= \n art. 143 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 republicat= [i
modificat=, se dispune: \n \n]elesul prezentei legi, director al societ=]ii pe ac]iuni
este numai acea persoan= c=reia i-au fost delegate atribu]ii de conducere a
societ=]ii, \n conformitate cu alin. (1). Orice alt= persoan=, indiferent de
denumirea tehnic= a postului ocupat \n cadrul societ=]ii, este exclus= de la
aplicarea normelor prezentei legi cu privire la directorii societ=]ii pe ac]iuni.
12 A se vedea, Mireille Delmas-Marty, Procdure pnale dEurope,
P.U.F., Paris, 1995, p.133 [i urm., 273 [i urm.; D.Vandermeersch, Elemnts de
droit penal et de procdure pnale, dit. La Charte, Brugge, 2003, p.266 [i
urm.; Amanda Pinto, Martin Evans, Corporate Criminal Liability, Sweet and
Maxwell, Londra, 2004, p.101 [i urm.
13 A se vedea, Franois Fourment, Procdure pnale, ditions
Paradigme, Orlans, 2005, p.28, 34-35.
14 A se vedea, M.Constantinescu, I.Moraru, A.Iorgovan, Revizuirea
Constitu]iie Romniei, Explica]ii [i comentarii, Ed. Rosetti, Bucure[ti, 2003, p.7.
15 Credem c= acest articol (4792 alin.1) nu era necesar dac=, \n art. 9
pct.1 din C.p.p. dup= cuvntul persoanelor, se introduceau cuvintele fizice sau
juridice [i astfel aceast= dispozi]ie era aplicabil= [i persoanelor juridice.
16 Ramiro Virgil Manca[, Drept procesual penal. Partea general=,
Editura Integral, Re[i]a, 1998, p.61; A.{t.Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de
drept procesual penal, Editura All Beck, Bucure[ti, 2003, p.86; Gr.Theodoru,

46

Drept procesual penal, Partea general=, Edit. Cugetarea, Ia[i, 1996, p.232;
N.Volonciu, Tratat de procedur= penal=, Partea general=, Edit. Paidea,
Bucure[ti, 1993; I.Neagu, Tratat de procedur= penal=, Edit. Pro, Bucure[ti,
1997, p.150.
17 |n conceptul de celelalte p=r]i a fost inclus= [i persoana juridic=,
atunci cnd are calitatea de: parte v=t=mat=, parte civil= sau parte responsabil=
civilmente.
18 Evident c= acest articol se refer= la \nvinuitul [i inculpatul persoan=
fizic=, deoarece instituie regula reprezent=rii, ar=tnd c= sunt excep]ii cnd
persoana fizic= nu poate fi reprezentat= \n fa]a organelor judiciare.
19 |n art. 45 din Legea nr. 31/1990 republicat= pct.1 se dispune:
Reprezentan]ii societ=]ii sunt obliga]i s= depun= la Oficiul Registrului
Comer]ului semn=turile lor, la data depunerii cererii de \nregistrare, dac= au fost
numi]i prin actul constitutiv, iar cei ale[i \n timpul func]ion=rii societ=]ii, \n termen
de 15 zile de la alegere.
20 |n art. 55 pct.1 din Legea nr. 31/1990 republicat= se dispune: \n
raporturile cu ter]ii, societatea pe ac]iuni, \n comandit= pe ac]iuni sau cu
r=spundere limitat= este angajat= prin actele organelor sale Evident este
vorba de actele organelor sale prev=zute de lege.
21 |n art. 70 pct.1 din Legea nr. 31/1990 republicat= se dispune:
Administratorii pot face toate opera]iunile cerute pentru aducerea la \ndeplinire
a obiectului de activitate a societ=]ii, afar= de restric]iile ar=tate \n actul
constitutiv. |n art. 71-72 din Legea nr. 31/1990 republicat= pct.1 se dispune:
Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu \l pot
transmite dect dac= aceast= facultate li s-a acordat \n mod expres. (2) |n
cazul \nc=lc=rii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel
substituit beneficiile rezultate din opera]iune. (3) Administratorul care, f=r= drept,
\[i substituie alt= persoan= r=spunde solidar cu aceasta pentru eventualele
pagube produse societ=]ii. Art.72 Obliga]iile [i r=spunderea administratorilor
sunt reglementate de dispozi]iile referitoare la mandat [i de cele speciale
prev=zute \n aceast= lege. Astfel, se constat= consacrarea de legiuitorul
romn a caracterului mixt al reprezent=rii:legal [i contractual.
22 A se vedea Cristina Popa Nistorescu, Reprezentarea [i mandatul \n
dreptul privat, Editura All Beck, Bucure[ti 2004.
23 A se vedea, \n acela[i sens, Ernest Lupan, Drept civil. Persoana
juridic=, Editura Lumina Lex, Bucure[ti, 2000, p.196.
24 |n cazul urm=ririi penale a persoanei juridice, reprezentarea legal=
este nu numai necesar= pentru ca persoana juridic= s= poat= participa, prin
acte proprii, la procesul penal, \n diferitele faze [i momente ale acestuia, dar [i
obligatorie pentru aceasta. Aceast= necesitate [i
obligativitate este
reglementat= att \n Codul de procedur= penal=, ct [i \n actul normativ general
privind persoanele juridice [i \n reglement=rile speciale referitoare la diferitele
categorii de astfel de subiec]i de drept (de pild=, \n Legea nr. 31/1990 privind
societ=]ile comerciale, republicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr. 1060 din 17 noiembrie 2004, cu modific=rile aduse prin Legea nr. 302/2005,
publicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 953 din 27 octombrie
2005), ap=rnd ca un specific al capacit=]ii de exerci]iu a persoanei juridice.
Astfel, art. 35 alin.1 din decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice [i
persoanele juridice, con]ine o regul= general= deosebit de important=, potrivit
c=reia persoana juridic= \[i exercit= drepturile [i \[i \ndepline[te obliga]iile prin
organele sale. |n alineatul 2, se stabile[te c= actele juridice f=cute de
organele persoanei juridice, \n limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt
actele persoanei juridice \nse[i. Prin aceast= reglementare, se subliniaz=
faptul c= organul este parte integrant= din persoana juridic= \n numele c=reia
ac]ioneaz=. |n continuare, \n alineatul 3, se prevede c= faptele licite sau ilicite
s=vr[ite de organele sale oblig= \ns=[i persoana juridic=, dac= au fost
\ndeplinite cu prilejul exercit=rii func]iei lor. Prin aceasta, legiuitorul a
subliniat faptul c=, indiferent dac= fapta este licit= sau ilicit=, dac= ea a fost
s=vr[it= \n limitele competen]ei legale [i statutare, se consider= c= este a
persoanei juridice. |n fine, \n alineatul 4 din decret, se face urm=toarea
precizare: faptele ilicite atrag [i r=spunderea penal= a celui care le-a s=vr[it,
att fa]= de persoana juridic=, ct [i fa]= de cel de-al treilea. Totodat=, art. 36
din aceea[i lege mai prevede c= raporturile dintre persoana juridic= [i cei care
alc=tuiesc organele sale sunt supuse, prin asem=nare, regulilor mandatului,
dac= nu s-a prev=zut altfel prin lege, actul de \nfiin]are ori statut.
25 Potrivit textului, dac= pentru aceea[i fapt= sau pentru fapte conexe,
s-a \nceput urm=rirea penal= [i \mpotriva reprezentantului legal al persoanei
juridice, aceasta \[i nume[te un mandatar, pentru a o reprezenta. Fa]= de
termenii imperativi ai legii, pare s= fie vorba de o obliga]ie, nu de o simpl=
facultate a persoanei juridice \nvinuite. Credem c= aceea[i solu]ie trebuie
adoptat= [i \n cazul punerii \n mi[care a ac]iunii penale pentru identitate de
ra]iune. |n orice caz, \n ipoteza ne\ndeplinirii acestei obliga]ii de c=tre persoana
juridic=, ea fiind instituit= \n favoarea acesteia, reprezentnd o garan]ie a
legalit=]ii procedurilor, dar [i a dreptului la ap=rare, se creeaz= posibilitatea
numirii unui mandatar judiciar.
26 Sub acest aspect, trebuie s= subliniem c= persoanele juridice au, de
regul=, mai multe organe de conducere: unipersonal, cum sunt director,
director general, pre[edinte, rector etc. [i colegial, cum sunt Adunarea general=,

48

Consiliul de administra]ie, comitetele de direc]ie etc. Aici, avem \n vedere

organele de conducere unipersonale, care, reprezentnd persoana juridic= \n
raporturile cu ter]ii, inclusiv cu organele procesului penal, au calitatea de
reprezentant legal al persoanei juridice, deoarece puterile sale de a reprezenta
au ca izvor legea. |n consecin]=, \n ipoteza \n care un astfel de organ al
persoanei juridice ar da \mputernicire altei persoane, aceasta ar fi reprezentant
conven]ional al persoanei juridice.
27 De pild=, chiar persoana juridic= cercetat= prin mandatarul s=u ar
putea fi pus= \n situa]ia de a face sau a nu mai face o plngere penal=, cnd
trebuie s= respecte dispozi]iile art. 222 pct. 3 din C.pr.pen. referitoare la
mandatul special.
28 |n art. 13 din Legea nr. 31/1990 republicat= [i modificat= se dispune:
(1) \n cazul \n care, \ntr-o societate cu r=spundere limitat=, p=r]ile sociale sunt
ale unei singure persoane, aceasta, \n calitate de asociat unic, are drepturile [i
obliga]iile ce revin, potrivit prezentei legi, adun=rii generale a ac]ionarilor. (2)
Dac= asociatul unic este administrator, \i revin [i obliga]iile prev=zute de lege
pentru aceast= calitate
29 |n conformitate cu textul procedural, \n cazul prev=zut \n alin.3,
dac= persoana juridic= nu \[i nume[te un mandatar, acesta este desemnat de
organul de urm=rire penal= sau de instan]a de judecat= din rndul practicienilor
\n insolven]=, autoriza]i potrivit legii.Cine sunt practicienii \n insolven]=?
Ace[tia sunt defini]i \n Legea nr. 85/2006 privind procedura insolven]ei
(publicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie
2006). |n art. 3 pct. 28, \n care se arat= c= lichidatorul este persoana fizic= sau
juridic=, practician \n insolven]=, autorizat \n condi]iile legii, desemnat= s=
conduc= activitatea debitorului [i s= exercite atribu]iile prev=zute la art. 25 \n
cadrul procedurii falimentului, att \n procedura general=, ct [i \n cea
simplificat=. |n doctrina recent= (Stanciu, D.C=rpenaru, V.Neme[, M.A.Hotca,
Noua lege a insolven]ei. Legea nr. 85/2006. Comentariu pe articole,
Edit.Hamangiu, Bucure[ti, 2006, p.89 [i urm.), s-a subliniat c=, \n noua lege,
concep]ia legiuitorului privind desemnarea administratorului judiciar s-a
schimbat, comparativ cu reglement=rile anterioare, \n sensul c= s-a legiferat
ini]iativa practicienilor \n insolven]= de a fi ale[i \n calitate de administratori
judiciari \ntr-o anumit= cauz=. Solu]ia \[i g=se[te suport legal \n art. 11 alin.1
lit.c din lege. A[a cum s-a ar=tat (idem, p. 90), legea reglementeaz= [i remediul
pentru situa]ia \n care nici un practician nu depune o ofert= la dosar, stipulnd
c= judec=torul sindic va alege un practician \n mod aleatoriu din Tabloul Uniunii
Na]ionale a Practicienilor \n Insolven]= din Romnia. Cu privire la aceasta, s-a
precizat (idem, p. 90; I.Turcu, Teoria [i practica dreptului commercial romn,
vol.I, Edit. Lumina Lex, Bucure[ti, 1998, p.284) c=, de[i poate fi desmnat de
creditori, adminsitratorul judiciar ac]ioneaz= ca mandatar al justi]iei, nu al
creditorilor. |n fine, cerin]ele calit=]ii de practician \n insolven]= sunt
reglementate de Ordonan]a nr. 79/1999 privind organizarea activit=]ii
practicienilor \n reorganizare [i lichidare (publicat= \n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 491 din 3 august 1999).
30 Formele de exercitare a profesiei de practician \n insolven]= sunt:
cabinete individuale; cabinete asociate; societate profesional= f=r= personalitate
juridic=; societate profesional= cu r=spundere limitat=. Poate dobndi calitatea
de practician \n insolven]= persoana care \ndepline[te urm=toarele condi]ii: este
licen]iat \n drept, [tiin]e economice sau ca inginer [i are o experien]= \n domeniul
juridic sau economic de cel pu]in 5 ani de la data ob]inerii licen]ei; nu se g=se[te
\n vreunul din cazurile de nedemnitate prev=zute de lege; a promovat examenul
de admitere \n profesia de practician \n insolven]=, \n condi]iile prev=zute de
lege.
31 A se vedea, I.Schiau, Regimul juridic al insolven]ei comerciale, Edit.
Beck, Bucure[ti, 2001, p.5 [i urm.
32 |n conformitate cu aceste texte procedurale, mandatarii desemna]i de
organele judiciare din rndul practicienilor \n insolven]=, autoriza]i potrivit legii,
chema]i de organul de urm=rire penal= ori de instan]a de judecat=, au dreptul la
restituirea cheltuielilor de transport, \ntre]inere, locuin]= [i a altor cheltuieli
necesare, prilejuite de chemarea lor. De asemenea, cei care sunt salaria]i au
dreptul [i la venitul de la locul de munc=, pe durata lipsei de la serviciu,
pricinuit= de chemarea la organele de urm=rire penal= sau la instan]a de
judecat=. Totodat=, mandatarii judiciari au dreptul [i la o retribu]ie (onorariu)
pentru \ndeplinirea \ns=rcin=rii date, \n cazurile [i condi]iile prev=zute prin
dispozi]iile legale. Sumele acordate se pl=tesc pe baza dispozi]iilor luate de
organul care a dispus chemarea [i \n fa]a c=ruia s-a prezentat mandatarul, din
fondul cheltuielilor judiciare special alocat. Aceste sume se pl=tesc mandatarilor,
imediat dup= ce [i-au \ndeplinit \ns=rcin=rile. |n fine, suma care reprezint=
venitul de la locul de munc= se pl=te[te de cel la care lucreaz= mandatarul
(practicianul \n insolven]=).
33 Art. 23 [i 24 din Legea nr. 26/1990.
34 |n art. 8, art. 43 din Legea nr. 31/1990 republicat=, se vorbe[te de
sediu, sediu secundar, f=r= a le defini. A se vedea [i art. 36 din Legea nr.
31/1990 republicat=.
35 |n art. 4794 din C.p.p se vorbe[te de sediul fictiv sau sediul declarat
ori sediul necunoscut.
36 A se vedea art. 7 pct. 24 din Codul fiscal.

CRIMINALISTICA

Asist. univ. drd., subinspector de poli]ie ALEXANDRU MOCANU

Il y a plusieurs moyens et mthodes pour tablir la verit dans le cas de la violation de la loi, parmi lesquelles la
rconstitution et lexprimentation judiciaire. Entre les deux il y a des ressemblances, mais aussi des diffrences qui sont
analyses dans cet ouvrage.

actica criminalistic=, parte integrant= a

[tiin]ei criminalisticii, este constituit=
dintr-un sistem de procedee [i reguli
specifice bazate pe dispozi]iile legii procesual penale [i
pe experien]a general= a organelor judiciare elabornd
metode referitoare la organizarea muncii de urm=rire
penal=, ca de exemplu: cercetarea la fa]a locului,
perchezi]ia, reconstituirea, altele1.
Printre activit=]ile importante care contribuie la
realizarea scopului procesual penal, \n vederea afl=rii
adev=rului, se num=r= [i cercetarea la fa]a locului. F=r=
efectuarea la timp [i \n mod corespunz=tor a acestor
activit=]i, exist= oricnd riscul ca, \n procesul penal ce se
desf=[oar=, adev=rul s= nu poat= fi aflat [i, pe cale de
consecin]=, numeroase infrac]iuni s= nu fie descoperite
sau s= r=mn= cu autori neidentifica]i.2
Cercetarea la fa]a locului este una dintre activit=]ile
procedurale [i de tactic= criminalistic= ale organului de
cercetare penal=, ce se realizeaz=, de obicei, la \nceputul
urm=ririi, \n scopul cunoa[terii nemijlocite a locului faptei,
al descoperirii, fix=rii [i ridic=rii urmelor create cu ocazia
s=vr[irii infrac]iunii precum [i pentru ascultarea
martorilor oculari, a victimelor sau chiar a f=ptuitorilor.3
|n majoritatea situa]iilor, locul faptei, privit \n
ansamblu s=u, constituie pentru organele judiciare o
bogat= surs= de indicii, prin care ar putea reconstitui pe
plan mental \ntreaga dinamic= a s=vr[irii infrac]iunii,
condi]iile de timp [i de loc, anumite indicii despre
persoanele participante sau, de multe ori, pot fi chiar
identificate persoanele vinovate.
Exist= situa]ii \n care sarcina organelor judiciare
este foarte u[oar=, atunci cnd acestea se deplaseaz= la
fa]a locului, f=ptuitorul este g=sit, recunoa[te, descrie
modul cum a s=vr[it fapta [i regret= cele \ntmplate; dar,
uneori, \n inten]ia de a sc=pa de r=spunderea cuvenit=
penal, pentru comiterea infrac]iunii, autorii \ncearc=
simularea s=vr[irii faptei, pedepsite mai u[or sau, de
obicei, implicarea unei alte persoane.4
|n activitatea practic= exist= unele situa]ii \n care
schimb=rile prezente la fa]a locului nu sunt consecin]a unei
infrac]iuni, ci constituie rezultatul interven]iei deliberate a
persoanelor care \ncearc= s= \ndrume investiga]iile pe o pist=
gre[it=, \n scopul de a se sustrage pe sine sau alt= persoan=
de la r=spunderea pentru alte fapte s=vr[ite. Cu ocazia
cercet=rii la fa]a locului, organele judiciare trebuie s= se
conving= dac= urmele, obiectele, modific=rile aduse
configura]iei locului faptei sunt consecin]a unei fapte real

CRIMINALISTICA

s=vr[ite sau, dimpotriv=, constituie rezultatul unei \ncerc=ri

de inducere \n eroare a organelor judiciare, prin disimulare.
|n cazul disimul=rii, cel care \ncearc= a dirija pe un drum
fals cercet=rile, reprezentnd [i modul firesc de s=vr[ire a
infrac]iunii simulate, caut= s= dea locului faptei un aspect ct
mai verosimil, o \nf=]i[are ct mai apropiat= de realitate.
Un alt indiciu al disimul=rii \l constituie prezen]a sau
absen]a de la locul faptei a unor urme sau obiecte, cu nimic
justificate de modul de s=vr[ire a faptei, constatarea unor
neconcordan]e, a unor nepotriviri \n modul de dispunere a
urmelor [i obiectelor, situa]ii cunoscute sub denumirea de
\mprejur=ri negative. Lipsa acestor urme sau existen]a \n
perimetrul locului faptei a unor alte urme nespecifice creaz= o
situa]ie contradictorie, cu un aspect pozitiv [i altul negativ.
Termenul
\mprejur=ri
negative
apare
impropriu,
presupunnd doar absen]a nejustificat= a unor urme [i este
considerat= mai adecvat= denumirea de \mprejur=ri
controversate [i de natur= a reliefa contrastul existent \n
perimetrul locului faptei.5
Dac= la locul faptei au fost create \mprejur=ri
controversate organelor judiciare le este recomandat s=
studieze am=nun]it sesizarea faptei [i toate urmele
descoperite, urmnd ca, pe baza respect=rii regulilor tactice [i
criminalistice, s= aleag= metodele [i mijloacele de lucru pe
care \n]eleg s= le adopte.6
De obicei solu]ionarea \mprejur=rilor controversate
\ncepe de la fa]a locului, dar fiind o activitate complex=, care,
de multe ori, necesit= concluzii prin constat=ri [tiin]ifice,
expertize sau examene de laborator, ea se continu= \n
celelalte etape ale urm=ririi penale.
Pe lng= disimulare, exist= [i alte modalit=]i de
solu]ionare a \mprejur=rilor controversate de la fa]a locului.
Acestea sunt reconstituirea [i experimentul judiciar.
I.
Reconstituirea. Definirea [i importan]a acesteia.
Reconstituirea - art. 130 C.proc.pen, este una dintre
activit=]ile procedurale [i de tactic= criminalistic=, pentru
verificarea probelor administrate \n cauz= [i ob]inerea de probe
noi. Preg=tirea [i desf=[urarea ei trebuie s= se realizeze prin
respectarea normelor procesual penale [i aplicarea regulilor
tactice corespunz=toare elaborate de criminalistic=.
|n privin]a no]iunii reconstituirii, autorul unei lucr=ri mai
vechi arat= c=, reconstituirea este un mijloc sau o form= de
observa]ie asupra faptelor sau evenimentelor din trecut,
reproduse \n mod artificial7. Dup= o p=rere mai recent=,
reconstituirea, ca [i cercetarea la fa]a locului, este o activitate
procedural= auxiliar= care ajut= la desf=[urarea procesului
penal8. Un alt autor, \ns=, o socote[te doar o form= auxiliar=

48

a cercet=rii la fa]a locului s=vr[irii faptei, \ns= to]i o

consider=, \n esen]=, drept o reproducere total= sau par]ial= a
activit=]ii infrac]ionale [i a \mprejur=rilor acesteia.
Datorit= naturii sale, reconstituirea este determinat= de
con]inutul unor probe care creaz= incertitudini asupra veridicit=]ii
lor, probe administrate anterior prin activit=]i tactice de cercetare
la fa]a locului, ascultare de persoane, perchezi]ii, expertize. Deci,
f=r= existen]a probelor care s= trezeasc= nedumeriri \n privin]a
\ndeplinirii sau perceperii unor activit=]i de c=tre anumite
persoane concrete, nu se poate vorbi despre reconstituire.
A[adar, am putea spune c= reconstituirea, \n \ntreaga
gam= a activit=]ilor tactice de cercetare criminalistic=, este de
sine st=t=toare [i se afl= cu acestea \n raporturi de
interdependen]=, de influen]are reciproc=, deci putem spune
c= reconstituirea este un procedeu tactic criminalistic, care
const= \n reproducerea artificial= a situa]iei [i \mprejur=rilor \n
care s-a s=vr[it o infrac]iune. Cum existen]a sa depinde de
con]inutul anumitor probe administrate prin alte activit=]i
tactice, tot a[a unele activit=]i tactice de alt= natur= depind de
rezultatele stabilite prin reconstituire. F=r= a fi considerat= cea
mai bun= propunere, se poate sus]ine c= reconstituirea este o
activitate tactic= de reproducere a unor \mprejur=ri, fapte ori
secven]e ale acestora, ce au avut loc \nainte, \n timpul
s=vr[irii infrac]iunii sau dup= aceea, pentru verificarea
posibilit=]ii perceperii ori \ndeplinirii lor \n mod efectiv de c=tre
persoane concrete, \n condi]ii [i cu mijloace deduse din
con]inutul anumitor probe administrate \n cauze.9
Prin natura ei, reconstituirea este asem=n=toare
cercet=rii la fa]a locului. Se deosebe[te \ns= prin metoda de
realizare, \n sensul c=, \n cazul reconstituirii, nu se descoper=
[i fixeaz= elementele constatate \n cmpul infrac]iunii, ci
acestea sunt reproduse \n condi]ii identice sau ct mai aproape
de realitate, pentru a oferi autorului cadrul necesar repet=rii
opera]iunilor executate cu prilejul s=vr[irii infrac]iunii10.
Importan]a reconstituirii rezult= din rolul pe care \l are \n
conturarea elementelor constitutive ale infrac]iunii [i \n aflarea
adev=rului. Reconstituirea are dou= func]ii. Acestea sunt:
1. constituie un mijloc de verificare [i \nt=rire a valorii
probelor administrate, oferind att organelor de urm=rire penal=,
ct [i instan]elor de judecat= un plus de convingere asupra
temeiniciei probelor [i vinov=]iei autorilor [i, respectiv asupra
certitudinii situa]iei de fapt stabilite. |n cazurile \n care nu exist=
dovezi puternice de vinov=]ie, reconstituirea \n sine reprezint= o
completare a probelor. Aprecierea momentului [i a cazurilor
\n care este indicat= reconstituirea trebuie s= reprezinte o
problem= a conducerii organului judiciar, care va analiza
judicios argumentele ce determin= sau nu necesitatea ei11;
2. uneori reconstituirea poate aduce [i dovezi noi, dar \n
asemenea cazuri probele nu rezult= din simplul fapt c=
s-a efectuat reconstituirea. Cu acest prilej se pot descoperi
\ns= elemente noi, ce se constituie ca probe \n mod
independent, deoarece contactul cu ambian]a locului faptei
stimuleaz= memoria autorului, relevndu-i aspecte concrete
ale ac]iunii sale delictuoase, pe care nu [i le-a amintit pe
parcursul anchetei. Acest scop al reconstituirii reprezint= cea
de a doua latur= a scopului pentru care se efectueaz=, sporind
importan]a practic= a acestui procedeu tactic criminalistic12.
II.
Experimentul judiciar
Experimentul judiciar const= \n reproducerea diferitelor
\mprejur=ri privind s=vr[irea unei fapte (cu caracter penal sau
\nc= nestabilit), \n scopul de a verifica dac= puteau s= aib= loc

49

\n anumite condi]ii. Au fost foarte multe situa]ii \n practica

penal=, \n care organele de poli]ie, cei condamna]i definitiv
recuno[teau [i s=vr[irea unor furturi \nregistrate la cauze cu
autori necunoscu]i, participau chiar la reconstituiri, iar \n fa]a
instan]ei negau participarea la fapt=.
Sub aspectul timpului, aceste \mprejur=ri pot fi
precedente, concomitente sau ulterioare s=vr[irii ac]iunii. Din
punct de vedere al con]inutului lor, \mprejur=rile care se
produc prin experimentul judiciar fac parte, de regul=, d\n
urm=toarele dou= grupe mari:
A. - fapte [i fenomene (ac]iuni ale \nvinuitului,
victimei, martorilor sau situa]ii de alt= natur=), \n leg=tur= cu
care este necesar s= se stabileasc= dac= s-au putut produce
\n anumite condi]ii, dac= o cauz= d= na[tere unui anumit efect,
dac= unele ac]iuni se pot executa \ntr-un anumit cadru sau
timp. Aceste aspecte determin= o subclasificare a
experimentelor judiciare \n mai multe tipuri principale, cum
sunt cele efectuate pentru a se stabili: posibilitatea de
s=vr[ire a faptei sau de reproducere a fenomenului \ntr-un
anumit mod sau timp, modalit=]ile posibile de ac]iune ori dac=
acestea pot fi opera unei singure sau a mai multor persoane,
\n ce m=sur= au fost necesare anumite opera]ii, de
determinare a mecanismului [i succesiunea ac]iunilor,
rezultate posibile ale unor ac]iuni (dac=, de exemplu, exist=
posibilitatea inflamabilit=]ii unor substan]e \n condi]iile date);
B. - verificarea posibilit=]ii de a percepe fenomenele [i
faptele semnalate de martori, victim= sau \nvinuit, grupa de
experimente ce se poate subdivide \n dou= tipuri principale:

verificarea posibilit=]ii de a auzi;

verificarea vizibilit=]ii.
Cu ajutorul experimentelor judiciare se verific=, \n func]ie
de specificul cazurilor, diverse aspecte concrete referitoare la
\mprejur=rile realiz=rii unor ac]iuni, stabilindu-se, \n final,
gradul de veridicitate a declara]iilor martorilor, \nvinui]ilor sau
p=r]ii v=t=mate, \nl=turarea eventualelor exager=ri din
depozi]iile acestora [i, implicit, demascarea eventualelor
\n]elegeri pentru declara]ii mincinoase.
Aceste tipuri nu trebuie privite limitativ, deoarece
practica criminalistic= [i progresul tehnic pot pune \n eviden]=,
\n raport de specificul faptei, [i alte cazuri sau posibilit=]i de
experimentare.
Cu privire la justa interpretare a valorii experimentelor
judiciare trebuie subliniat c=, \n majoritatea cazurilor, se pot
trage concluzii certe, mai ales \n baza rezultatelor negative.
Dac=, de exemplu, martorul afirm= c= el a v=zut sau auzit
ceva, dar prin experiment se constat= indubitabil c= nu avea
posibilitatea s= perceap= cele relatate de el, se poate trage
concluzia categoric= a inexactit=]ii declara]iilor sale14.
Chiar dac= prin nota lui de realizare, se apropie
\ntructva de unele tipuri de expertize, cum ar fi cele balistice,
traseologice, medico-legale, experimentul nu trebuie
confundat cu expertiza.
Experimentul se realizeaz= atunci cnd este necesar, cu
participarea unor speciali[ti din diverse domenii, dar asta nu
\nseamn= c= el poate \nlocui expertizele; acestea sunt
obligatorii a se executa \n toate cazurile cnd anumite
categorii de urme sau corpuri delicte permit o astfel de
valorificare [tiin]ific=.
Expertiza se deosebe[te prin faptul c=, \n locul
opera]iunilor de verificare cu caracter de expertiz=, care sunt
specifice experimentului judiciar, folose[te metoda

CRIMINALISTICA

examenelor comparative, realizate cu ajutorul unor mijloace

[tiin]ifice. De asemenea, expertiza se execut= asupra urmelor
[i corpurilor delicte, pe cnd experimentul se efectueaz= \n
leg=tur= cu anumite activit=]i desf=[urate de c=tre \nvinui]i,
martori sau victim= - pentru a verifica dac= erau posibile \n
acele condi]ii - [i nu asupra valorii probatoriale a urmelor
l=sate de ac]iunea acestora.
III. Diferen]ierea reconstituirii de experimentul judiciar.
|n literatura criminalistic= sunt folosite mai multe
denumiri: reconstituire, experiment judiciar sau experiment de
anchet=. Unii autori sus]in c= ace[ti termeni se refer= la una [i
aceea[i activitate, neexprimnd nuan]e, deosebiri sau feluri
ale reconstituirii. Spre argumentarea folosirii unei terminologii
unitare, se arat= c= \n \n]elesul s=u cel mai larg [i, evident, \n
accep]iunea sa juridic=, termenul de reconstituire define[te
ac]iunea de a reconstitui [i rezultatele acesteia, pe cnd
termenul de experiment are \n]elesul de procedeu de
cercetare \n [tiin]=, care const= \n reproducerea artificial= a
unor fenomene, \n condi]iile cele mai propice pentru studierea
lor [i a legilor care le guverneaz=15.
Dup= al]ii, nu se poate pune semnul egalit=]ii \ntre
reconstituire [i experiment. Ace[tia f=cnd sinteza unei
\ndelungate activit=]i practice ct [i analiza no]iunilor teoretice,
reconstituirea [i experimentul judiciar sunt considerate
procedee tactice bine diferen]iate, prin con]inutul [i metoda
activit=]ii, scopul lor [i rezultatele la care conduc.
A[adar, avem \n vedere particularit=]i clar conturate,
care demonstreaz= deosebiri de natur= esen]ial=, menite a
\nl=tura nota echivoc= ce se men]ine \nc= \n concep]ia
teoretic= [i chiar \n activitatea practic=.
Ca elemente de diferen]iere sunt eviden]iate
urm=toarele:
\n general se sus]ine ideea ce define[te caracterul
comun al acestor procedee tactice criminalistice, regula
potrivit c=reia ambele nu se pot desf=[ura dect la locul unde
s-a petrecut evenimentul ce urmeaz= a fi verificat. Dac=
aceast= sus]inere este valabil=, \n ceea ce prive[te
reconstituirea, atunci relativ la experiment trebuie ar=tat c=
acesta se poate organiza - cu privire la unele activit=]i - nu
numai la fa]a locului, ci [i \n alte condi]ii, de exemplu, \n biroul
organului de urm=rire penal=, f=r= a afecta valabilitatea
rezultatului [i a concluziilor;
reconstituirea se efectueaz= numai pentru verificarea
sus]inerilor autorilor infrac]iunii, pe cnd experimentul judiciar
poate fi executat [i pentru verificarea declara]iilor martorilor
sau ale p=r]ii v=t=mate, acestea fiind de altfel situa]iile cele
mai frecvente de utilizare a lui;
reconstituirea se face pentru a \nt=ri concluziile
organelor de urm=rire penal= care au stabilit c= infrac]iunea
s-a comis \ntr-un anumit fel, iar experimentul se execut=
pentru a se verifica dac= este posibil ca o situa]ie s= fi avut
loc \ntr-un fel sau altul, nereferindu-se strict la o singur=
posibilitate - dovedit= deja - ca la reconstituire;
\n ceea ce prive[te momentul cnd se ia o m=sur= sau
alta, trebuie remarcat c= reconstituirea se efectueaz=, de
regul=, \n faza de finalizare a cercet=rilor. Dimpotriv=,
experimentul judiciar este o opera]ie de verificare ce se
execut= \ntr-o faz= anterioar=, uneori chiar \nainte de
\nceperea urm=ririi penale;
reconstituirea este o activitate complex=, care

CRIMINALISTICA

deruleaz=, aproape integral, filmul s=vr[irii infrac]iunii, pe

cnd experimentul judiciar se refer= doar la verificarea
anumitor secven]e, a unor aspecte sau momente, chiar dac=,
acestea reprezint=, \n mod frecvent, fazele cheie ale s=vr[irii
infrac]iunii.16
De re]inut este faptul c= activitatea de reconstituire este
reglementat= \n Codul de procedur= penal= la art. 130, pe
cnd \n cazul experimentului judiciar exist= o lacun=
legislativ=. Ar fi de bun augur dac= [i aceast= activitate de
experiment judiciar s-ar reg=si reglementat= \n Codul de
procedur= penal= tocmai pentru ca orgnele de anchet= s=
aib= o acoperire legal=.
Avndu-se \n vedere toate aceste argumente,
reconstituirea [i experimentul judiciar apar ca activit=]i bine
individualizate, avnd caracter independent, neputnd fi
considerate global nediferen]iat, pentru simplul motiv c= unele
aspecte sunt totu[i comune.
|n general, practicienii fac o diferen]iere clar=, \n actele
pe care le \ntocmesc, \ntre reconstituire [i experimentul
judiciar, pentru a evita o serie de consecin]e practice negative,
nediferen]ierea acestor procedee tactico-criminalistice
genernd pericolul alter=rii calit=]ii [i valorii probatoriilor.
Este deosebit de important= constatarea la fa]a locului a
\mprejur=rilor controversate, \ntruct solu]ionarea lor, de
obicei, este amnat= pentru o alt= etap= a urm=ririi penale,
necesitnd un mare volum de munc= din partea procurorilor,
exper]ilor criminali[ti, medici legi[ti sau al]i speciali[ti.
Chiar dac= la fa]a locului o anumit= categorie de probe
confirm=, f=r= echivoc, una dintre versiunile formulate de
organul de urm=rire penal=, este indicat= rezolvarea unei
situa]ii controversate, numai dup= ce s-au studiat sistematic [i
comparativ toate probele. Numai \n acest fel poate fi solu]ionat
temeinic [i legal orice caz, vor fi pedepsite doar persoanele
vinovate [i nu scap= de rigorile legii cei care comit fapte
antisociale.
NOTE
1 I.Mircea-Criminalistica, Ed. Lumina Lex. Bucure[ti, 2001,
pag. 216
2 P.Palcu -Considera]ii privind solu]ionarea \mprejur=rilor
controversate de la fa]a locului, Ed.V.Goldi[ University Press Arad
2004, pag 7
3 I.Mircea - Criminalistica, edi]ia a 11-a, Ed. Funda]iei Chemarea
Ia[i, Ia[i 1994
4 P.Palcu -op. cit. pag. 44
5. Idem pag. 85
6. I.Mircea -op. cit. pag. 81
7 Idem pag. 284 apud Tr.Pop -Drept procesual penal, vol.III.Partea
general=, Cluj, 1847, pag. 429-430
8 Ibidem apud G. Antoniu-Explica]ii teoretice ale Codului de
procedur= penal= romn=, partea general=. Vol.I, Bucure[ti,
Ed.Academiei R.S.R., 1975, pag. 293.
9 Idem pag. 285
10 P.Palcu -op. cit. pag.182
11 Idem pag. 183
12 I.Mircea-op.cit. pag. 292
13 P.Palcu -op. cit. pag.192
14 Idem pag. 195
15 Ibidem pag. 185 apud E.Stancu, Investigarea [tiin]ific= a
infrac]iunilor, Curs de criminalistic=, Universitatea din Bucure[ti, 1986,
pag.16 [i Emilian Stancu - Tratat de criminalistic=, ed.A 11-a,
Ed.Univers juridic, Bucure[ti, 2002, pag.308.
16 Idem pag.187 apud D.Ceacanica - Importan]a cunoa[terii
elementelor de diferen]iere dintre reconstituire [i experimentul judiciar,
\n Revista P.C.C., editat= de Ministerul Justi]iei nr.4/1981, pag. 155

50

Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste

[i a altor evenimente deosebite

De curnd, Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia

a difuzat gratuit \n unit=]ile Ministerului Internelor [i
Reformei Administrative, Ministerului Public,
Ministerului Justi]iei, Facult=]ile de Drept, Institutul
Na]ional de Medicin= Legal= Dr. Mina Minovici [i
\n alte structuri ale statului de drept, lucrarea
Contribu]ia criminalisticii la investigarea
actelor teroriste [i a altor evenimente
deosebite. |n lucrare sunt cuprinse
comunic=rile prezentate la Simpozionul interna]ional
cu aceast= tem=, care a avut loc \n zilele de 22-24 octombrie
2006, organizat de c=tre Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia [i
Inspectoratul General al Poli]iei Romne.
Din con]inutul comunic=rilor rezult= teme de mare interes [i actualitate
pentru prevenirea [i combaterea uneia dintre cele mai mari pericole care a pndit
vreodat= omenirea: terorismul.
A[a cum a rezultat din comunic=rile unor speciali[ti romni [i str=ini, acest
fenomen a cunoscut \n ultimul deceniu o intensitate deosebit=, arsenalul terorist
dispunnd de mijloace de distrugere extrem de sofisticate. De aceea, participan]ii
[i-au exprimat opinia ca acestei provoc=ri, criminalistica este menit= s= joace un
rol de prim= m=rime, s= contribuie la pronun]area unor solu]ii judiciare corecte,
la elaborarea [i punerea \n practic= a unor m=suri care s= pre\ntmpine
respectarea unor asemenea fapte.
|n interven]iile lor, unii dintre speciali[ti au ar=tat c=, \n prezent, ne afl=m la
\nceputul unei adev=rate ere a terorismului, existnd o cre[tere \nsemnat= a
num=rului de grup=ri teroriste active, \ntre acestea existnd o cooperare
substan]ial=.
Cei care studiaz= acest volum se pot documenta cu o serie de aspecte
referitoare la: legisla]ia actual= privind actele teroriste; noile instrumente
interna]ionale de ac]iune doctrinar= [i practic= \n combaterea terorismului;
contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste; perspective britanice
\n leg=tur= cu terorismul; terorismul legionar; combaterea finan]=rii actelor
teroriste; interferen]a dintre terorism [i crima organizat= transna]ional=;
bioterorismul (metode de prevenire, detectare [i investigare criminalistic=);
aparatul geneticii judiciare \n investigarea actelor teroriste; metodologia
cercet=rii locului faptei \n cazul actelor teroriste [i a evenimentelor grave;
investigarea tehnico-[tiin]ific= a actelor teroriste s=vr[ite cu materiale
explozive; categorii de urme ce pot fi descoperite cu ocazia cercet=rii la fa]a
locului a unor evenimente grave sau atacuri teroriste.
Vasile L=p=du[i

51

CRIMINALISTICA