X.

..Si *ceasta este r;ista ve;nicd:

Si

.Duntnezeu adettdrst, .ti pe I isus tfris

rlla

Lospe

cu*aasci.

{a

re

Tte ili.rue,

cmcm,ilWmamwmffi

sirySunt{

ai trimis, "

(toan1T,3)

Dirrnnezeu se descoper& oamenilor.

Sf,&,n Scr$ptr*re Efi S$&xr*m ?bmdiXie
Cerurile spun slava lui Dumnezeu

Toata faptura vdzuld gi nevdzutd a fost creatd de Dumnezeu din

iubire. omul, coroana intregii crealii, are menirea cea mai inarta dintre

,..

toate fapturile: aceea de a sta intr-o neintreruptd legdtura cu creatorul

sau, cu Parintele sdu Ceresc, pentru a-I cunoagte voia gi a o implini.
Cunoscdndu-L pe Dumnezeu giimplinindu-I voia, omul poate sa ajunga
la desdvdrgire gi mdntuire.

Darcum putem sa aflam voia FdcdtoruluigiZiditorului nostru?

Dumnezeu este Cel Care prin bundtatea, iubirea gi nemdsurata Sa
purtare de grija, ne ddruiegte toate cele necesare spre a ne mdntui. Altfel
spus, El ni Se descoperd, ni Se reveleazd, ni Se aratd, ni Se face cunoscut
pe Sine givoia Sa.
Revelatia diyind sau descoperirea dumnezeias*d este acliunea prin
care Dumnezeu se descoperd oamenilor, adica le face cunoscutd voia
Lur, dorinlele gi poruncile Lui, pentru ca ei sd-L adore cu vrednicie, sd-I
implineascd voia gi, prin aceasta, sa se mdntuiascd.

Revela{ia ajunge la oameni pe doud cdi: ca}ea nati"irald gi caiea

supranatural&,

fievelatia natural6
Prin revelalie naturaldinlelegem toate invd!aturile despre existenla gi
insugirile lui Dumnezeu, pe care le desprindem c6nd privim cu ruareaminte Ia toata zidirea lui Dumnezeu. Aga cum o creatie literari vorbegte
gi despre autorul ei, la fel gi ordinea, frumusetea gi armonia din naturi
mdrturisesc un Fdcdtor atotputernic, un Ziditor iscusit gi atotintelept.
Fericitul Augustin spunea: ,,intreabd Iumea, podoaba cerului, gi vezi
daca nu-!i r6spunde dupa inlelegerea ei: << Dumnezeu ne-a creafl n,'.
Revelat!a su pranatura!d

Revelalia naturald nu ne este insa de ajuns pentru m6ntuire. De

aceea, Dumnezeu vine sd se descopere oamenilor direct prin Revelalia
supranaturald. Astfel, primim de la Dumnezeu adevaruri de trebuinla
pentru mAntuire pe care leinlelegem numaiprin credinla.
Revelalia supranaturalii a fost transmisd de Dumnezeu in mod direct
sau prin alegii Sai: ingeri, prooroci, trimigi gi, deseori, a fost inso[ita de

Iisus Hristos vorbeqte ucenicilor

semne gi minuni, aratand prin aceasta ca toata creafia ii este supusa.

Dumnezeu S-a descoperit lui Adam gi Evei, patriarhilor, lui Moise,

despre

Sii

Impiri{ia lui Dumnezeu.-:r

profelilor, iar la plinirea vremii, prin Mantuitorul nostru lisus Hristos, Fiul
Sdu. Descoperirea divind, in persoana Domnului nostru risus Hristos este
punctul cel maiinalt al Revelalieidivine supranaturale, prin El refdcAndu-se
relalia dintre om gi Creator

Revelalia supranaturald s-a incheiat odatd cu ultima scriere a Nourui

Testament.
Cele doud forme ale Revelaliei diylne sunt intr-o deplind unitate.

tt

- a (se) face
qtiut;
cunoscut,
a (se) descoperi;
a (se) dezvdlui.
* relev* - a evidenlia, a observa,
a remarca. a sublinia.
(se) revela

@ Aplica.li
1. De ce nu-L putem cunoa$te pe Dumnezeu numai cu priceperea

1 **

.I

noastre?

Sa-rsldvimpeDumnezeu!
Sa ne curd{im sufletul pentru
a-Lprimipe Dumnezeu!

2, Alcdtuiegte propozilii prin care sa

expliciinlelesul cuvintelorreve/afiesi

revelatie divind.

,4res8!.
&

6)

,,Fericili cei curali cu inima, cd

aceia vor vedea pe Dumnezet)", zice
MAntuitorul nostru Iisus Hristos.
Pentru ca Dumnezeu sd Se
descopere. trebuie sd gdseasca
,,cdmara" suflefului nostru cur6{iti
de toate gAndurile rele, de toate

3.

Stabilegte coresponden!a intre imagini

gi modalitdlile prin

care

Dumnezeu Se descoperd oamenilor.

pdcatele, dar inmiresmatd cu

mireasma credin{ei qi a faptelor bune
(rugdciune, milostenie etc.). Atunci,
omul devine fiu a1,lui Dumnezeu gi,

pentru c6 Dumne'zeu

este

atotputemic, atotintelept, atot$tiutor

ii - {5.. gi,:..fiului- qEu:,,{o*nu.1),

particiid din darul sdu.
etc.;...,

,,DacI

te

,o

uili la cer qi Ia ordinea din

el. cerul iti este conducdtor al

credin{ei, aratd in el insuqi pe

4" lmagineazd-li cb egti intr-o clasd de artigti. Formeaze impreune cu

colegii echipe de pictori, sculptori, muzicienietc. Analizali imaginile,
apoi organizali o discu{ie despre cum descoperd fiecare echipa
prezenla lui Dumnezeu, in frumuse{ea, diversitatea gi armonia lumii

Megterul care l-a frurit. Dacd te ui{i

la frumuselea de pe pdmAnt, iarigi qi

prin ele !i se mdreqte credin{a in

Dumnezeu ... Daci te uili bine la
piatri, vei vedea cd qi ea ili face

reil

dovada celui care a Ecut-o. chiar gi

furnica, chiar ldnqarut qi chiar albina.

Adeseori.

in lucrurile

cele mici

se

aratd inlelepciunea Creatorului.

Acelagi este Cel ce a intins cerul qi

revdrsat imensitdlile oceanelor gi

Cel ce a frurit acul fin al albinei.
Nimic sd nu-{i hrlneascd necredinla.
Sd nu spui: 1a int6mplare s-a ficut
lucrul acesta! De la sine s-a fdcut
cutare lucru! Nimic nu existS fdrS o
r6nduialS. nici fIfS o hot[r6re. nimic
nu este in zailar't Nimic din,cele ce
sunt n-aU veflit: ' la,, intdmplare !,

5, Argumenteaze importanla revelaliei naturale gi supranaturale pentru

mAntuire.

Cuvinte : ca racqska' SunJ ::cutinte,ale-,

unor oameni lErd carte."
-''

(SfellJirl.Vasile'cel,"Muid;,,

A* rr r r rU"
6. Organizalio disculie referitoare la modulin care se receptau minunile
pe vremea M6ntuitorului gi modulin care sunt receptate astdzi.

ffi

r*,..'-.,-,r,ai*rildrriiB,

tlI
4

q$tt*re

Facerea lumii

,;

',Pgundrumdemuntes-auinta;liitdoilarani,Unuldintreei,mairdutdciss,:l-aintrebatpeceilatatt:
-Am auzit cd mergi des la Bisericdt gite rogi mult. Dar de unde gtiitu ca etxistd Dumnezeu?

pdgune?

.,- Sp{/1? e-mii; cirezi cd vitele noastre

au fost azi la
1,
.......Da,.cusiguran!d,privegtepdmAntuimoa|e,estegndearmelelor!

i
'

, ,,, " E, acum prive$te,Qitu s;olrelo ce tocmai a rdsdrit peste dealuri, privegte pddurea inverzitd din fata noastrd,
tihe gi.pe oamenii dintjuru!tau!Toate acestea sunt urmele mainitortui Dumndzeu Atotp'uternicul gi

,P,rivegte.te pe

Atotliitorul.Cumsdfifostfdtcutetoateacestea,dacdnudiniubirealuiDumnezeu,gipentrucesd/e
cum

fifacutEta{a

sunt!19:{###:tl:';Yi,;tr:::7[,liJ'!il,-,esstriri,Edrtura,,Aramis.,,
Bucurestl, r ee8,

35 )

...i.,.

in toatit viala noastrd, esfe drn ingaduinla gi cu voia lui Dumnezeu.

Diumnezeu esfe Cel Care ne indrumd gi

ne cdlduzegfe pagli de-a lungut intregii vleti. De ta El vin gjfucuri1e

Astfel, in orice imprejurare din viala noastrd, trebuie sd vedem mana Paiinte,tuiiubitor, bare

gi

'

ne cdlduzegte

spre mAntuire . Atunci cdnd primim note bune, cilnd prietenii gi colegii ne iubesc ne sar in ajutor, cand parinlii'ne
Ai
un lucru pe care ni Lam darit miult, se cuvine sd-l mutlunim tui Dumneieu pentru binatatga gi'btandelea

larulefc
Sa. $ilafelsafacematunci'candcolegiigiprietenilsepoartdurdtcunaiginepunrdbdarealaincercare,sauludmo
'notd micd,'sau ne ceartd pd;rlnlii, sau,sunteim bolnavi giqu mai putem.ieigila joacdi. Pentru cd gi necazurile qi

ato;tpuibrnic, Car.e are muitd rdbdare cu noi gi ne poiartade gr'4a Sa gandim atincica amgregif gi L-am siparat ci
''faptele'noaifre, sd-/ce rem ieftaregisiine siriduirn sE fim ritai buni.
'
, De aspmenea; Dumnezeuni Se,descop era giprin soticitdile aproapdlui nostru: atunci cfnd un s;d'rac ne cere
mtlostenle, s au un coleg ne cere ajutorul, sau cei'marine dau defdcuto anumitdtreabd,
iiin
tuturor-stg:Hristos, Ca.yeagteapta de la noifaptele bune, spro a nardnduiun tocinimpardlia Sq
Prin, aceastd. adilduzire permanenta 'din viqi(a' nioastrd cunoagtem bundtatea, puterea, dreptalea,
, 'intglepciynea, griia atentd gii m;area rEbdare a lui Dumnezeu fald de noi, precum gi planul pe care il are,pentru

:'

tiiryitijr*

tpiiri

fiecare
dintre noi,
--

iincfl bt ceea ce avem sunt darurile lui Dumnezeu pentrunoi gl fof cee a ce ne propunem in viala vom reugi

imediatiertare.

n" mcm,umrymmcpromffi
,,{ercetati Scripturi[e .,. acelea sun.t cdr mdrturisesr
!],4 itts" " {laan 5,39)

despre

&. Sf&nta Smrf,peme

Unde putem gdsi comoara de adevdruri ce formeazd Revelafia
supranaturali pe care Dumnezeu a ddruit-o pentru mdntuirea oamenilor? Cum
de nu s-a pierdut odatd cu trecerea timpului gi cum de noi, astdzi, gtim la fel de
bine ca gi strimogii nogtri care e voia lui Dumnezeu gi cum sd o implinim?
Revelalia dumnezeiascd supranaturald se gdsegte in Sfinta Scripturd 9i
Sfinta Tradilie. Acestea sunt cele doud moduriin care Revelalia supranaturald
a fost pdstratd gi transmisi in decursul veacurilor. Ambele sunt necesare pentru
m6ntuirea sufletelor.

$ffinta $crlpturd {Biblia sau Cuv$ntul lui Dumnezeu) este coieclia

e6(ilor s{inte scrise de prooroci, apostoli qi de al}i oameni bineplacu}i lui
Dumnezeu, sub inspiralia Duhuiui Sfant.

lntervalul de timp in care a fost scrisd Sfdnta Scripturd se intinde pe

r

ffi&mlem {ue"ru{u}

durata a '1500 de ani.

eta

Sfdnta Scripturd, cea mai de pre! comoard diruitd de Dumnezeu spre

Iuminarea gi mdntuirea neamului omenesc, cuprinde adevdruri de credinld,
norme de purtare gi evenimente istorice careau fost scrise, pdstrate 9i transmise

['t',,irlr't :lll,t ltlt :ltlt";:lltl !i'\1

r.liri $ffi*t;; S*ri:tur6 ni s,; d* *
rcl-'; i:r1:r t r iir-( :l.i,l . Fil'*:';.:
r

l-11

rirttl t'tt\ itlti Ih.,rcli'".1 i lf

sllrxllr ?n c* **rlr.. va tr*i:ui s*
g6sirx t*xt*l r,*sp**tiv.
Fttl:t*i *m:uir ili n* ar*t*
*apii*I*l i* r,?rii* sr 11'15xc*l t*,qt"
[ut'i

\t,rn,:tr'lu ;,';1'j1qr::;r' r i- ,l t
i:i: p;:*ciru:;lr* vers*l*l* p{i i:;}!:e
r*hui* s* k: ri{in:" adi** iie 1* i
p$n;i I* 31

{ffi*gkmxr
cananic - recunoscut de
BisericS.

Evanghelie - vestea cea bunS;

Revela(ia divind primitd prin
MAntuitorul qi mesajul acesteia.
inspiralin divinfr {insullaren
Duhului Sfiint) -lucrarea divind

asupra unui om prin care

Dumnezeu ii lumineaz[ acestuia
mintea qi-l indeamnd sd sPund
sau sa scrie adevdrurile
descoperite, lerindu-l de gregeli
pe tgl parcursul vorbirii sau
.
scnerll.

credinciogilor spre mdntuirea lor.

Sfdnta Scriptura este alcdtuitd din doud p5(i: Vechiul Testament 9i Noul

Testament. Vechiul Testament conline Revelalia fdcutd de la Adam pAnd

inainte de venirea Domnului nostru lisus Hristos gi este format din 39 de cd(i
canonice 9i 14 c5(i gi fragmente numite ,,bune de citit", intrucdt coqlin sfaturi
folositoare pentru via15. Noul Testament conline Revela{ia fdcuta de lnsugi Fiul
lui Dumnezeu gi transmisd de Sfinlii Apostoli, fiind format din 27 de ca(i
canonice. Ambele pd(i ale Sfintei Scripturi sunt numite Testament pentru a
ardlacd Hristos vrea ca aceia care vor crede in El si devind mogtenitori ai
impdrdliei cerurilor.
Momentul cel mai important al Vechiului Testament este legdmdntul
incheiat de Dumnezeu cu poporul evreu pe Muntele Sinai. De aceea, Vechiul
Iesfamenf se mai numegte giLegea Veche.
Cel mai insemnat moment al NouluiTestament este legdmdntul incheiat
de Dumnezeu cu intreaga omenire pe Crucea Golgotei, prin rastignirea Fiului
Sdu. De aceea, Noul Testamenf se mai numegte Legea Noud sau Legea
tubirii, Mitnluitorul agezdnd in centrul invd[aturii Sale datoria de a iubi pe
Dumnezeu din tot sufletul, din tot cugetul gi cu toatd fiinla noastrd, iar pe
aproapele nostru a-l iubica pe noiingine.
SfAnta Scripturd, fiind Cuvdntul lui Dumnezeu, are o valoare unicd 9j
nepieritoare 9i de aceea trebuie citita de orice om care doregte sd traiascd dupd
voia lui Dumnezeu. Explicarea Sflnfelscnpfurlnu poate fifacutd de oricine, cdci:
,,Nici o proorocie a Scripturii nu se tdlcuiegte dupd socotinla fiecdruia; pentru.ga.
niciodata proorocia nu s-a fdcut cu voia omulu| cr oamenii cei sfin,ti ai lui
Dumnezeu au grdit, purtalifiind de DuhulSfdnt." (2 Petru 1 ,20'21)

fu

Aplicayti

1, Existd vreo legitura intre lnspiralia divina gi

inspira,tia artisticd?
Argumenteazd, gdsind posibile asemdndri sau diferenle

2. Stabilegte, impreund cu colegiitdi, un sef de regulicare artrebui respectate

atunci cdnd se citegte Sfdnta Scriptura (de exemplu Pune in practicd ce ai

citit!).

*,,,,,.rr,,,,,.,,

3. Completeazd tabelul

SFANTA SCRTPTURA . generatiteil

Repetd principalele invd!dturi

Pd(ile Sfintei Scripturi

ci(ilor

Numirul

Sfintei Scripturi

de

credin{d, morale gi sociale descoperite de

Dumrezeu poporu ui eweu.
I

VECHIUL
TESTAMENT

VECHIUL

NOUL

TESTAMENT

TESTAMENT

Istoriseqte iegi-

Descrie facerea

rea poporului

lumii qi inceputurile
- cuprinde Revelalia

evreu din robia

rit6-

istoriei poporului

- cuprinde Revelalia

egipteand gi

aies.

cirea lui, timp de

de la .....,,,.,,,........,.....

40 de ani, prin
pustie.

SFANTA SCRIPTURA

contine

cirti

canonice

Descrie rdnduie-

lile privind preotia

qi slujbele divine.

Refine aceste datel

4. Pornind de la urmitorul citat: ,,Mai bund este citirea dumnezeiegtilor

scripturi. Aceasta face sufletulinlelept, ina$d cugetul la cer, ilface pe
om plecd, il determina sii nu-gl lege sufletul de cele prezente, ciface
cugetul nostru sdtrdiascd mereu acolo sus glsii savdrgrm toate privind
la rdsplata stdpanului $i cu mare infldcarare sd ne indreptdm spre
faptelg. virtuoase." (Sfdntul loan Guri de Aur), descrie importanla

Prezintd recensdmAntul poporu

I

lecturii biblice pentru mdntuirea oamenilor.

lui evreu inainte d

intrarea in Canaan.

Prezintd intrarea
poporului evreu in
Canaan qi impdrJirea {5rii la cele 12

kiburi, precum

gi

evenimente istorice

petecute pAnd in

vremea ungerii
primului rege.

Prezintd istoria

poporului evreu
sub cei mai importanli regi ai sdi.

Infrliqeazd invd-

f5turi gi sfaturi

folositoare pentru
via{6.

ildm cum

tansmis Dumnezeu,
prin profeli voin{a Sa

cu privire la viitorul

poporului evreu:
anuntarea unor

Exprimi inalte
triiri ale sufletului

Sfintele Evanghelii

I Faptele Apostolilor
o scurtd istorie a
inceputurilor Bisericii gi
prezintd.

credincios in rela{ie
cuDumnezeu.

consemneaz[ viala qi
invS!iturile Domnului
nostru Iisus Hristos.

pedepse grele pentru

qi

picatele ftcute

fEgiduin!a venirii
MAntuitorului, Care
s6 aduci eliberarea
din robia pdcatelor.

cilitoriile misionare ale

unoradintre Apostoli.
Apocalipsa prezintd o
profeJie despre timpurile

dinurmS.

Adevdratele minuni
De ziua ei, otdndrd a primitde taviitorulsof, care era plecatin rdzboi, un pachetmare girotund.

Sfrnfei Scnpf

i :,,P e ntru cd v d i ube sc!".

1.

mcnuurymamc$mmffi

,,Este e'uident cd )4postofii n-au predat taate prin scisari, ci

mu{te fdri de scrkori, dar" si acestta sxnt pre{nice de cre{intd."
{SfAntui Ioan Gr"iri de Aur)

B. Smm& ?hadfitte

Sfanta Scripturd trebuie citita cu multa credinld, cu smerenie, cu

evlavie gi cu frica de Dumnezeu. Pentru a ne fi de folos lectura Sfintei
Scripturi, trebuie sd aplicim in viafd ceea ce citim. Sfdnta Scripturd este
pentru suflet ceea ce este mdncarea pentru trup. Nu poli trai fara
m6ncare, dar ca sd analizezi ceea ce manAnci, e nevoie de laborator,
aparate, pregdtire profesionald gi de cercetdrile altora, La fel se intAmplS

gi in cazul Sfintei Scripturi. Citind-0, ne hranim sufletele. Ca

Via{a bisericeascd

oglinditi in

s-o

practicile sale

interpretdm insd, e nevoie de pregdtire speciald, de credinld lucrdtoare,

de interpretdrile Sfinlilor Pirinli, adica de Sfanta Tradilie.
Prin Sfinta Tradilie se inlelege totalitatea adevarurilor revelate care
nu se cuprind in Sfanta Scripturi, ci au fost transmise prin viu grai de cdtre
lt4antuitorui gi SfinfiiApostoli, unele fiind mai tdrziu consemnate in scris gi
pSstrate de SfAnta Biserica ptni in zilele noastre.
Domnul nostru lisus Hristos a predicat gi a raspandit Evanghelia prin
viu grai, fara a lasa nimic scris, larApostolii, mai ales prin viu grai, au dat

Monumente
care fixeazi

invalatura primitd de la Hristos primilor cregtini. Ea s-a transmis din gurd

in gura pAna cAnd o parte a fost agternutd in scris de cdtre Biserica in

conIinutul
SfinteiTraditii

Cultul divin
oglindit in
ce4ile de cult

diferite monumente sau documente:

- hotdrilrile formulate ta Sinoadele Ecumenice recunoscufe

de

Bisericd;
- via{a bisericeascd ogtinditdtn datinile, obiceiurite gi pracficile sale;
cultuldivin aglindittn cdgile de cult;

Monumente de

scrieriale Sfinlilor Pdrin,ti;

- manumente de artd bisericeascd (inscripfii, arhiteeturi, picturd,
-

artl bisericeascl

s c ul ptu r d, m o n u m ente f u ner are etc ) ;

mdrturisiri de credin,td mai noi ale Bisericii etc.

in decursul timpului, Sfintei Tradilii i s-au addugat gi false

tradilii,

Sfanta Biserica promoveazd numai credinla adevdratd, care

crezutd intotdeauna

in

Bisericd (incepdnd

cu

fost

Biserica veche),

pretutindeni (in orice biserica ortodoxd din lume) gi de catre to{i (a fost
consemnatd de cdtre toli pdrinlii gi scriitorii bisericegti la fel),
intre Sfanta Scripturd gi Sfanta Tradilie existd o legatura negrait de
str6ns5. Ele au o valoare egald, cdci amAndoui pdstreaza gi transmit

Descoperirea dumnezeiascS, fiind

de neapiratd trebuinta pentru

mdntuirea omului.

i..

;.

!,a.

ft..aa

-,:,.._-

_..-"a-.-^+.+

,._.,-...",.

."

..."..t..q.......

..

o7

".._.-,^.-...

...

..

""

".r"-.".-."'J"._-**.

.**"-*.--*-.

&
e Marele rol al Sfintei Traditrii
este acela de a pdstra inv[([turile

AplicaE

1. ldentifici in imaginile de mai jos elemente ale Sfintei Tradilii 9i ale

tradi!iei populare:

ce nu sunt cuprinse direct in

SfAnta Scriptura.

--^,
u' In

Sfdnta Scripturd nu se
pomenesc cele intdmPlate la
moartea Prea Sfintei Ndscdtoare
de Dumnezeu, Fecioara Maria.
Dar acestea se istorisesc in cea
mai veche si adevdratd Traditrie,care ne spune cd tn momentul
slavitei ei adormiri, toSi SfinSii
Apostoli, care colindau lumea in
vederea mdntuirii, s-au adunat la
Ierusalim" venind Pr{'n vdzduh.
'Aici.ei au auut o.t,viziune cu'ingeri
e I o di'a
S'i',. ., a u a,s c',tl l't:a t,'.,m

2, Citegte cu atenlie textul 9i rdspunde la intrebdri:

Cei dintai creStini nici n-au

avut Sfdnta ScriPturd; nu aveau

credinla din citrli. Ei trdiqu
cuvdntul celviu al lui Dumnezeu.
Iisus Hristos pentru ei era viu Si
Evanghelia Lui era treazd in
viala Si in sufletul lor Trdiau mai
mult din Traditrie decdt din Biblie.
Tradiyia esle istoria, cultura Si
credinla Bisericii; este cel mai
bun comenlariu. cel mai drePt
tdlcuitor gi cel mai luminat
tnvdtrdtor al Bibliei. Prin Thaditie
se ldmuresc locu,rile cele grele
din Scripturd (II Pt. 3,16) qi se
fn{eleg dagmele cele mari' ale

Bis ericii.. TradiXia este

cre1linkmil 'triit"'$i :rpdit fn

la fel cu
,,sd pSstrdm cu sfinlenie gi neatins cuprinsul sfintei Tradilii
vechi
mai
cele
acela al Sfinfei scnp turi,agacum au fdcut Pdrinlli din
timpuri.
latd siatul Sf6ntului Vasile cel Mare in aceastd privinld: Unele dintre
propovdduirile pdstrate de Bisericdle avem dininvitldturascris{, pe altele
'inse
b-am primit ain Tradttja Apostolilor, fransmise in taind. Amdndoua
acesfe catetgoriiau aceeag:i autoritate pentru evlavie. Dacd am incerca sd
inldturdm oiiceiurilenescilse, ca neavdnd mare importantd, nu ne-am da
seama cd

am pagubi Evanghetia in pafiile ei principale; mai mult,

am

restenge profov{duirea la-numele ei got. De pildit, cine a invdlat prin

care nddaiduiesc in numele Domnuluinosfru /lsus Hrisfos sd
se inse/"ne cu semnul crucii? Ce scriere ne-a invdlat sd ne intoarcem
spre Rasdrif atuncicdnd ne rugdm? ...
ce sfdnt ne-a ldsat in scris cuvintele de chemare a sfantului Duh
scris

ciacei

pentru prefacerea p6inii Euharistice 9ia Paharului binecuvdntdrii?

pe
Noi binecuvdntdm apa Botezului 9i untdelemnul Ungerii, ba incd 9i

cel ce se boteazi. Din ce scrieri? Nu din Tradilia tacuta 9i tainicd? ce

cuvAnt scris ne-a invfllat ungerea insdgi cu untdelemn? lar cufundarea
omuluide treiori, de un'de este? Celelalte c6te suntin legdturd cu Botezul
din ce scriere sunt?

Aceste lucruri se gtiu prin grija aleasi 9i evlavia caldS cu care le-a
pdstrat SfAnta Tradilie gi pe care, la r6ndul nostru, se cuvine sd le pdzim cu
noi."
aceeagi grija gi evlavie ipre a le da mai departe celor ce vor veni dupd
(aii' C ie di nya O rtodoxd,Ed itu ra,,Tri n itas", agi, 2005 )
I

10

{i.:r

a) Ce este Sf6nta Tradilie?

b) Ce legdturd existd intre SfAnta Scriptura gi Sfdnta Tradi!ie?

c) Ce,,elemente" ale SfinteiTradi{ii sunt amintite?

d) Unde se pdstreazd Sfdnta Tradi!ie?

e) Ce legaturd existd intre Biserica gi Sfanta Tradi!ie?

. il

'-.U-

.4rfu$$tnf rnx*fr, i
,,Drept aceea, mergAnd,

inv6!a(i toate neamurile,

f)Care este datoria noastrd fald de Sfanta Tradi!ie?

g) Care forme ale SfinteiTraditiivd sunt mai cunoscute? De ce?

botezdndu-le in numele TatSlui si

al Fiului qi al Sfdntului Duh,
invd{dndu-le sd pdzeascd toate
cdte v-am poruncit voud, gi iatd
Eu cu voi sunt in toate zilele, pAnd
la .sfdr$itil Veacului. Amin.?'
(Matei 28,19-20)

,,Dar sunt gi alte multe lucruri

pe care le-a flcut Iisus gi care,
dac[ s-ar fi scris cu de-amd-

,- il-- -, ,.."-.-"n-""

@r$c

nunrul. cred cd lumea aceasta n-ar

cuprinde cartile ce s-ar fi scris.

Amin." (Ioan2l,25)

,,Multe avdnd a v[ scrie, n-am

voit sd le scriu pe h0rtie qi cu
cerneal[, ci ndd[jduiesc sd vin la
voi qi sd vorbesc gurd c[tre guri,
ca bucurianoastrd sX fie

(IIIoan I, l2)

11

deplin5."

I-

,,Q?rin

cre{intd intefegem e d

s-au intemeiat veacuri{e

prin cuvdntuf i

{uiQ)umnezeu, de s-aufdcu.t{.inn*nic cefe ce setsdd."(Evrei

11,3]

Creerea lumii

Starea primordiald a omului

Omuta pr,imif'de la Dumnezeu puterea de a

stipAni intreg pdm6ntul. Calitalile fizice 9i

spirituale care i-au fost date de Dumnezeu il

De f iecare datd cdnd

mergem la bisericd pentru a lua

ajutau sd igiimplineasci fdrd greutate menirea,

Cu ajutorul raliunii, Adam a putut inlelege

rostulfiecdruianimal gi le-a gdsit nume potrivite.

parte

la Sfinta

Liturghie,

mdrturisim cu voce tare, in

Simbolul credin,tei, credin!a

Adam nu cunogtea incd m6ndria, ura,

invidia, indoiala Dovadd este deplina

noastri in Dumnezeu-Tatdl,
,,Fdcdtorul cerului gi al

incredere a lui Adam in decizia Evei de a gusta

din roadele pomului cunogtinlei.
ingrijirea Edenului nu era pentru om un efort,
ci o pldcutd intrebuinlare a darurilor primite de la

I
I

pdmdntului, vdzutelor tuturor gi

nevdzutelor", in ,,Unul Domn lisus
Hristos, t.. prin Care toate

Tatdl. Deci, omul fusese crealfoarte bun,lafel

ca toate celelalte fipturi,
Din SfAnta Scripturi aflSm cd Dumnezeu a

s-au facut" gi in ,,Duhul Sfdnt,

Domnul de via{d Fdcdtorul".
Agadar, vedem limpede cd cele

dat primilor oameni o poruncd prin care le-a

intezis sd guste din pomul cunogtinleibinelui gi

Dumnezeu, Creatorul lumii

nevizute-,

trei Persoane ale SfinteiTreimiau

rdululsSdit de El, al5turi de pomulviefii, in mijlocul

raiului. Pentru a-i motiva sd respecte porunca,

creat impreund lumea vdzutd

gi

cea nevdzutd. Cum anume

participat

Dumnezeu le-a spus cd neascultarea acesteia va

la crealie fiecare

din

fi pedepsitd prin moarte.

cele trei Persoane?

Dacd primii oameni ar fi ascultat porunca gi

ar fi rezistat ispitei, Dumnezeu le-ar fi dat sd
guste din pomul riefil. Numai astfel ar fi devenit

Descoperirii dumnezeiegti, ne
inva{d cd Durnnezeu Tatil a luat

Biserica, pe temeiul

hotdr6rea de a aduce la existenld

vrednici de nemurire: ,,Cdci nu era folositor ca

omul sd dobdndeascd nemurirea fdri sd fie
ispitit qi incercat, ca sd nu cadS in mdndria gi
osAndi diavolutui" (SfAntul loan Damaschin).

lumea gi tot El a fdcut planul

acestei minunate lucrdri. Dumnezeu Fiul sau Cuv6ntul a adus

la

indeplinire planulTatalui, iar Dumnezeu Duhul Sf$nt a venit sd dea via[5,

sd plineascd gi sd desavdrgeascd toate. Au luat parte la crealie toate

Picatulstrimogeec
Pugiin situalia de a-gi manifesta libertatea
de a alege intre ascultare gi neascultare, Adam
gi Eva a u preferat si intre in jocul diavolului care,
lu6nd chipul garpelui, a ispitilo pe femeie,

ln iubirea gi
]sidit
in sufletul
a

ficd'nd=o sa-$i piar:dd ihCrederea

dfeplatea divini,

Astfel,,,.Q[,

qeaa firlegara
prfn
egata cu.Dumnezeu
Guuurrrrrezts'-Y"'l
oorrnla de
acesteia,dorinti
| 1c::Ier3
riului
binelui:,$i:
dob6ndirea cunoagterii.
9i: a'
:Cedindispitei,
Eva a
nu voi muri
I asigurat-o ci
incdleat poru'nca' g!,,a $ustat din"'rodu|.pomului.
Apoi;, d6nou-i,,:,5i' 'lsi 'fi6lam,l l'a .,fieutrparlag
,hsascuttdr[i,sale,
in ,turil
I neascultdr:ii "sa!e. AstT1,
Astfl,a.,intiat
aintiat Tn,,lum6::primul
"'nrlmif
pacar originar
':rd'c'al
picat,
originar s,au paca:t

::ffi?l[:i,'X|?.?li#ntffi:;fr$.l

.i:: I

prin

Dumnezeu a creat toate cele vdzute gi nevdzute din nimic,

l,,r,ia de om, toate iu rostaduseintru existenld

r:::::.,,a,t,ilGa,

1 inluiJiH'ffi1i,'dilxi::1xlid,?i,lil?,?:TL'#,:#J1,1;;;rl3
eise raporteaza mereu timp, neputdnd vegnicd.
lff#t*^.I;iri;llfl**ifl;lrfii,,
ffi;] | timput, iarexistenla
pentru
Dumnezeu lumea este iubirea,
l;;,';;mit

la

,r;;;;;l

"""i;;;";i r*

care

_.Motivul

fi

creat

9i
- -:,y

fapturilor bundtdlile sale. scopulintregii crealii este acela de a fifericitd

n,
cerut iertare, nu,,gi-au
L;;,1 dea-Lslavipe
'i-au
l;*ilffit:'vindvdlia,..ci,',Irmod'inoirectl
intr-o- anumitd
geerea
Lumea a fost fdcutd in timp, dupd un anumit plan, ^.1
lor. Ada.m ;
I ,.r*t-t.ip..oumned.oe

I
I

Dumnezeu'

c* pa;ctaturl ;H:::',Tf;,:',,i:f.?iliT[Xfi:i:T.xil]i i]:1,1H"'#;J'.!fli;

'"t13l,:-[i#;,t!=','.0',ffiffi
l,srrd.Bro$ese"ffi;ilr*'ii,,,lq.Ueiirer"rintu pdmAntul". Prin cuvdntul cer trebuie sd inlelegem lumea nevdzutd a

lo,,pr,eOfe*r,,io.6,s:lea:,r,flntuililopqlu'i:,ag-qpt

paeatl

ingerilor. Cuvdntul pimant desemneazd lumea minerald, vegetala

9i

l
!

ii
ii

|segtergeprinSfdntaTainaagotezului.lan.lmalacareneinconjoar5.
II

12

:i

lngerii, fiinfe ra{ionale pe care noi nu le putem vedea cu

ochii nogtri
fizici, dar care atdt in Vechiur restament cat gi in Noul restament gi-au

manifestat gi igi manifestd prezenla gi lucrarea, sunt fiinle spirituale,

fdrd
.Iyprl materiale, duhuri, inferioare lui Dumnezeu, dar superioare omului.
Ei au fosl creafide Dumnezeu pentru a fislujitorigivestitoriaivoinlei
Luigi
au fost inzestrali cu libertate gi voinla proprie. Numdrul ingeriior
este
foarte mare. Dupd slujirea pe care o au, acegtia sunt impafiiti
in noud
cete, grupate cdte trei: serafimi, heruvimi, scaune / domnii, putdri,
stdpanii

/ incepdtorii, arhangheri, ingeri. Dintre ingeri, numili ,,ceregtire gi

netrupegtile puteri", o parte au cdzut din pricina m6ndriei nemdsurate
si

au devenit ingeri rai (diavoli).

A urmat

apoi crearea lumii vazute, care s-a desfdgurat vreme de

gase zile. Nu gtim precis dacd aceste zile despre
care ne invatd sfanta
scripturd au fost zile propriu-zise sau ere geologice. Dumnezeu
ir fi putut

sd creeze lumea intr-o fracfiune de secunda. lmportant este faptul

ci
Dumnezeu a creat lumea in timp, treptat, dupa o anumitd
ordine, zidiea
intreaga ddnd marturie despre inlelepciunea, mdiestria gi priceperea
Ziditorului.
Dumnezeu a adus la existenfa lucrurile, de la formele cele
mai
simple, pdna la cele mai comprexe: rumea minerard, rumea vegetard,
lumea animalS gi apoi omul, cununa creatiei este omul. Dumnezeu
l-a
binecuvantat pe om sa stapaneasca pambntul, sa se bucure
si sd se
foloseascd de toate cele create pentru el.

omul a fost creat insd printr-o lucrare directa gi o grijd deosebitd

a
lui Dumnezeu. Sfdnta scriptura ne relateazd acest eveniirent,
astfel:,,sd

chipur gi asemdnarea Noastrd, ca sd sidp-eneasca

i , ,... giluand DomnulDumnezeu ldrilnd din pdmdnt, aficut pe om
gi a suflat in fap tui sufla_re de viala gi 's-a fdcut omut
riiiye ire ... npoi
sddit o gradind in Eden gi a pus acoto pe omur caie-t zidise
... gi
loryula

prym om dupa
to.ate..

i-a zis Dumnezeu: nu e bine sd fie omut singui; sd-i facem

ajutor potrivit
pentru el ...Atunci a adus Domnul Dumnezeu
asupra lui Adam somn
greu; gi dacd a adormit a luat una din coastele lui gi plinit
a
locul ei cu
carne; iar coasta luata din Adam a fdcut-o Domnul Dimn'ezeu
femeie gi a
adus-o la A.dam" (Facere 1, 26; Facere 2,7-8, 18, 21-22).
Chrpul lui

Dumnezeu in om aratd demnitatea care a dat-o creatorul

acestuia. omul
are suflet inzestrat cu raliune, voinla liberd gi sentimenfe,
adicd este
persoand. chipul este un dar oferit prin crealie;
la asemanarea cu
Dumnezeu, omulajunge prin implinirea voii Acestuia.
Mai intai a creat Dumnezeu lumea gi apoi omul, cdci lumea
a fost

facutd pentru om, iar omul pentru Dumnez-eu. Mai ales omul
are menirea
de a fi fericit gi de a-L slavi

pe Dumnezeu, Creatorul
gi Parintele sdu iubitor. lar

Iumea nu poate fi
inleleasd fdrd om, aga
cum nici omul nu poate fi
inteles fara lume.

ln ziua a

gaptea,

Dumnezeu S-a odihnit de

Iucrurile Sale gi avazulcd

toate cele create

erau

,,bune foarte". De atunci,

El le poarta de grija tuturor

fapturilorSale.

13

fu ApHca$ii
1.

Crezi cd unui artist

i se poate atribui calitatea de creator?

Argumenteazd.

2" Gasegte semnifica[iile cuvintelor subliniate din coloana A,

unind

corespunzdtor casetele aflate pe cele doud coloane:

R
H

A
Prlmirea poruncii / Ciderea in

plcat*.

L'

Existenta din vesnicie a lui

,,La inceput a fdcut Dumnezeu cerul

gi pamdntul." (Fac. 1, 1)

Dumnezeu

t*&qryqYYry

Lumea a fost creatd deodatd cu

.,Din veac gi pdnd in veac egtiTu.'
(Ps. 89, 2)

Omul, spre deosebire de ingeri, a cdzut in

pdcat datoritd unei ispite exterioare $i nu din
proprie iniliativa. De aceea, cdderea sa nu a fost
definitivd, ca a ingerilor, dar consecinlele au
grave gisuportate de toli urmagiioamenilor:
a)lzgonirea din rai. Omul nu mai merita sd se
bucure de frumusetea grddinii Edenului.
b) Chipul dumnezeiesc din om a avut

l
I

timpul, din nimic, astfel incdt

inceputul timpului este gi inceputul

,,El

zis

gi s-a fdcut. El a poruncit

gi s-a zidit."
(Ps. 148,5)

l
1

lumii,

Lumea a fost creatd de Dumnezeu

prin puterea Cuvdntului Sdu.

suferit. Astfel , raliunea s-a intunecat,

sentimentele s-au pervertil,iar voinla a slSbit.

c) Moarteatrupeascd precedatd de suferinle,
lipsurigi boli.
d) Pentru femeie, nagterea de copii
de durere,deoarece prin ea a venit pdcatul.

e) Limitarea puterii omului de a

natura. Pimantul nu a mai rodit cu ugurinfd.
Omul a fost nevoit sd munceascd din greu pentru
cele necesare traiului.

,,.

Dumnezeu a creat lumea (materiald gi

spirituald) ,,buni foarte", cdci aceasta
este o manifestare a desdvAr$irii,

. . ca vitzitnd ei faptele voastre cele

bune, sd-Lpreamdreascd pe Tatdl
vostru Care este in ceruri."

ql?iP,t*i9t9t

(M1.5,16)

,,$i a privit Dumnezeu toate cdte a

facut qi iatd erau bune foarte."

(Fac.1,31)

l
'1

t ?y rllr

!i -?: Tt9-,?t,l

Nici rdul fizic, nici rdul moral nu sunt

opera lui Dumnezeu gi nu existd din

vegnicie.

Dupd cdderea primilor oameni pdcatele s-au

inmullit foarte mult, adAncind tot mai mult

prdpastia intre Dumnezeu gi oameni, facand
astfel imposibila mdntuirea fara ajutorul lui
Dumnezeu.

,,Caci fdptura a fosl supusd 'i

de$ertdciunii nu de voia ei, ci din
acetuia care a supu's-o ..."

iiln

Scopul crealiei este preamdrirea lui

Dumnezeu gi fericirea creaturii.

(Rom.8,20)

3" Din primul verset biblic afldm cd ,,La inceput a fdcut Dumnezeu cerul gi
pdmdntul". Explica ce seinfelege prin cer.
, Aifostvreadatit in sifualia de a incdlca o reguld
stabilita de pdrinli? Ce s-a intdmptat dupa

aceea?

un pdcat dacd al gfl ca urm\rib

acesfuia afecteazd foarte multi lamenii
2, Ai mai face

Argumenteazd.

3, Exrsiii vrel legdfure inffe starea morale a

oamsndor gi anumite cafaslrofe care ss petrec
uneoi in lume?

4, Raspunzdnd unor intrebdri in legdturd cu starea oamenilor

dupe

I nviere, MAntuitorul a spus:,,La inviere (oamenii) nu se vor insura, nici nu

se vor mdrita, ci vor fi ca ingerii lui Dumnezeu din ceruri" .
Precizeaza, alcdtuind un text scurt, care este misiunea ingerilor,
ajutdndu-te de urmetoarele grupuri de cuvinte: fiinle spirituale,
nemuritoare, superioare omului, pot strdbate spaliul cu viteza gdndului,
preameresc pe Dumnezeu, ll slujescfdcdnd cunoscutd voia Lui.

74

(tt
Lumea a fost creatd de Dumnezeu
din nim i c, prin puterea Cur,rintului

5, Cuvdntul pimAntul din primul verset biblic se referd la lumea vdzutd.

Crednd-0, Dumnezeu a urmat o anumitd ordine a fdpturilor, ca acestea sd
se sprijine unele pe altele.
Completeazd spaliile liniate cu informafiile corecte.
Dumnezeu afdcutin

5u.

Dumnezeu a creat totul, din iubirea

Sa nemdrginitd. pentru cd a putut qi a
vrut.

Omul este creat dupi chipul lui

Dumnezeu qi poate ajunge la aserndnarea

,dziua int6i:

cuEI, adicS la s/inlenie.

,4ziua a doua:

?ziua

a treia:
fiind Creat ca unitate trup+uflet: trupul

-? ziua a patra:

omului este luat din fdrdnS, deci este

din materie, fiind muritor;

sufletul omului este de naturi
compus

spirituali, fiind indivizibil

,r?ziua a cincea:

gi nemuritor.

lnvS{dtura cregtind aratd cd trupulnu

este simpld materie, ci o materie care

?ziua

participS la viala spiritualS prin unirea sa

a $aseaj

desdvdrgitd cu sufletul, avdnd un rol

deosebit
6. Explica expresia:,,0muleste cununa creatiei", suslinand cu argumente
su perioritatea om ului fala de restul crea{iei.

in procesul de sfinlire

materiei din care a fost creat.

Sufletul omului nu este localizat intr-o
anumitd parte a trupului. Sufletulnu este

prezent doar intr-o parte a trupului, ci in

tot trupul gi intr-un mod negrdit se unegte
deopotrivdt cufiecare pafte atrupului(Sf
.

Grigorie de Nyssa).
', :',Suf leJul a J_s-sl

inzestrat de Dumnezeu
,cu,i., ,[il.f .lil !-0; ,,:,,.s n:.ti m,e n,t..,,.,s q u,

sensibilitate 9i Voinfi, fiperi; ,Astfel

:omul:pBreepe:9i:siinle'i* mod r$'fi$tient
lumea vdzutd prin intermediul celor cinci
simluri. El dd nume tuturor animalelor pi

p6sf rif io'r:*e

rul

u;.'ffi

,. 2

i!9' iffind

:estfiF.idemniEtuaqi;$jqolabii"retoT#ffi

:.?.pltl=eF;,1r,

7. Citegte din Sfanfa Scriptura psalmiiS gi 18. Discutd apoicu colegiitai

despre mesajultransmis de acegti psalmi.

L Discutalidespre

ry+..4i-+,:-e=-.+:+

relalia dintre frup gi suf/etin persoana omului.

:i
=1

9. Realizali o dezbatere cu tema: Respecfu/ cregtinului fala de lumea

creatd de Dumnezeu (nu vd limitali doar la Iumea vdzutd).

15

ff!1Liv

ra

r4.w

rr!1ill

ffi*gc

Nu putea oare dreptatea Lui cea atotputernicd gi nesfdrgita Luiinlelepciiune sd aducd la fiinla pe toate intr-o

singurd zi? Dar de ce spun eu o singurd zi? Putea sd aducd intr-o ctipal Dar pentru cd Dumnezeu n-a adus la fiinla
pentru trebuinla Luihimic, ei a fdcuttotul din pricina iubirii Siale de oameni gi a bunatdlii Lui, pentru aceea le creeazd
treptat . . . Dar pentru ce, dacd omul este mai de prel decdt toate, a fost fdtcut la urmd? Pentru o pricind foarle dreaptd!
Dupd eum atunci cdnd are sd vind un impdratintr,un orag esfe nevoie sd meargd maiinainte inso,titorii gi toli ceilalli ca
sa pregdteas cit patatulimpdrdtesc, gi aga intra impdratulin palat, in acelagi chip gi acum, vrdnd Dumnezeu sd-l pund
pe om peste toate cele de pe ptdrndnt ca imparat gi stapdnitor, i-a zidit maiintiti aceastd loicuinld frumoasd, lumea; gi,
numai dupd ce a fosttolul gata, l-a adus pe om ca sd o stdpdneascd."
(Sfdntul loan Gurd deAur, Omiliita Facere /, traducere de Pr. D. Fecioru, Editura lnstitutului Biblic Aide Misiune al
Bisericii Ortodoxe Rom6ne, Bucuregti, 1987)
.

.tt.t,.t.,,r|,- ,r:j.:...:.rr.:..ti.i_.,. :

',

il
:

,Un oarecaire om de gtiinld care sus,tinea cd universul a apdrut de la sine, cd e din vegn lcle gi ca din sine gi-a tuat
forla de migcare gi organizare, s-a dus in vizitit la un teolog cu care era in disputdt pe aceastd probtemdt. Avdzut pe un
raft, unfrumosglotb pdmdntesc,lucrataiistic, cuoFage, ape girelief, marcate prinlumini. L-aintrebatpeteolog:

Cine

Cum nimeni? E o lucrare de aftist!

li

l-a

lucrat? Efoarte frumos!

- Nimeni, i-a rdspuns acesta. Aapdrut aga din senin, in biblioteca mea.

- Nu.Aapdrutaga,ca giuniversuldesprecarecrezidumneatacdaapdrutdelasine."
(dupd tAntonie Pldmdde ald,Tdlcuiri noilatexte vechi)

,,Ciciinf.ftrtiimsi*exiscdrnsisuntera."(Faptel7,2g] :

'

Fxxrt&r&&

*e gr$j& n k*
$*{e de

&xrnlfiI&x&*r

*nxrnw

Purtarea de gnijrd pe care 0umnezeu c rnanifest* ?n rnod

permanent falp d"e intreaga erealie gi, in speclal, fafd de onn se
numeqte promie dumnezeiascd sau provid*n{d dfwnei" Deci, atunci
cdnd vorbim despre Dumnezeu care ne poarta de'grija, ne ocrotegte gi ne

indrumd pagii in viald, vorbim despre Er ca despre Du'mnezeu proniatorut.

Dupa ziua a $asea a creatiei, Dumnezeu nu s-a retras intr-un loc
inaccesibil oamenilor, ascunzdndu-Se de la fala lumii. N-ar fi rabdat
Dumn_ezeu cel plin de iubire 9i bunatate sa ficd aceasta, deoarece
fapturile.sale s-ar fi rdtacit gi ar fi pierit, nemaiindeplinindu-gi astfel scopul.
lntocmai ca un Pdrinte iubitor, Dumnezeu a purtat gi poarta de grija intr'egii
creat^urigi mai cu seamd ,,lucrului m6inllor Sale,,, omul.

lnsd se cuvine sd spunem cd intr-un fel poarta de grija Dumnezeu

creaturii neinsuflelite sau lipsite de raliune gi in alt fetiaia de faptura
ra{ionala gi libera, omul.

Astfel, Dumnezeu vegheaza ca lucrurile gi fdpturile sa-gi menlina

forma lor originara in care au fost create. El fere$te creatura de nimicire gi
influenfeaza in mod continuu crealia, pentru ci ea sa ajunga la
ei

linta
finala: desiivargirea. Fiecare fapturd este ajutata de Dum-nezeu sd-si
implineascd scopul r6nduit ei gi primegte ajritor potrivit cu firea ei gi cL
Iegile dupa care se conduce. Am putea spune, agadar, ca Dumnezeu pe
de o parte eonservd lumea, iar pe de alta parte conlucreazfr cu ea.

De asemenea, Dumnezeu conduce sau c&rmuiegte lumea, intelegdnd prin aceasta ca toatd fdptura este lndrurnatfi spre infapttiirea

scopului ei. Dumnezeu conduce creaturile neinsufletite prin legile pe care

le-a sddit in firea fiecdreia dintre ele.
fapturile create de Dumnezeu, omul are un loc o menire
,intre.toate
ai
El este fdptura rationali, cu vointi liberi, putand aitfel sa se
!partq
deschidd iubirii lui Dumne2eu sau sd o refuize. Dum'nezeu voieste ca toti
oamenii sd se mdntuiascd, sd ajungd a mogteniimpard{ia ..rriitor, inri
Dumnezeu este atdt de delicat gi de grijuriu, incat nu ddregte sd incalce
nicidecum ugjnl? noastri libera. H estefala de noi un parrnte indelungrdbdator, mult milostiv, plin de iubire gi bundtate. De fiecare dintre noi are
Dumnezeu atat de multa grijd, incat nici un fir de par din capul nostru nu se
migca fdra vola Lui.

Daca noi ne propunem un scop bun ne dorim din toatd inima sa-l
9i

implinim, Dumnezeu vine cu harul sdu oi ne da ajutor. El ne ugureazd

gdsirea.mijloacelor gi depagirea greutdlirbr gi ne menlinaravniii

entuziasmul in desfagurarea acliunii faptelor hoastre.
Iar dacd ne indreptim spre o faptd rea, Dumnezeu ne lumineazd
mintea
Trg q inlelege urmdrile faptei noastre gi ne ajuta sa incetdm a o
maisdv6rgi. lnsa El nu anuleaza niciodata riberiatea noastra, pentru cd in
virtutea libertdtii cu care am fost inzestrati vom da rdspuns la judecatd de
faptele noastre.
De aceea, trebuie sd inlelegem cd toate le lucreazd Dumnezeu spre
folosul gi mantuirea noastrd, degi de multe ori ni se pare cd suferintele
semenilor nogtri sau ale noastre, nenorocirile, cataciismele, rdzboaiele

sunt fdra sens gi inutile. in toate trebuie sd cautdm a vedea mana lui
Dumnezeu Proniatorul, care neincetat ne oferd prilejuri pentru a lucra

fapte bune gia ne mdntui.

t7

fu Apuca,i
1.

Com plete aza cu i nforma[i i le coresp

nzdtoa re :

Biserica il aduce slavd

qi
multrumire lui Dumnezeu printr-o serie
c)

de slujbe care se sdvArqesc zilnic (in

mdnastiri qi catedrale) sau cel pulin-in
sdrbdtori (in bisericile parohiale)

numite ..Cele gapte Laude

Bisericeqti".

Cirmuirea: Dumnezeu conduce sau cArmuiegte

lumea,

inlelegdnd prin aceasta cd toatd fdptura este

.. spre infdptuirea scopului ei.
Dumnezeu conduce creaturile neinsuflelite prin
,..... pe care le-a sddit in firea fiecdreia dintre ele.

De aceea zic voud: Nu vd

sufletulvostru ce veti mdnca, nici pentru trupul

vostru cu ce va veli imbrdca; au nu este

sufletul mai mult decdt hrana gi trupul decdt

la

pasarile cerului, cd
nu seamdnd, nici nu secerd, nici nu adund in
gi Tatal vostru Celceresc le hrdnegte.
Oare nu suntelivoi cu mult maipresus decdt
ele? ... Deci, nu duce,tigr'ya, spundnd: Ce vom

imbrdcdmintea? Privrtj

mdnca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom

imbrdca? Ca dupa toate acesfea se

sfrddulesc neamurile; gtie doar Tatal vostru
Cel ceresc cd aveli nevoie de ele. Cautali mai
intaiimpara,tia lui Dumnezeu gi dreptatea Lui
gi foafe

acestea se vor adduga voud.

2. 0mul poate sd opreascd acliunea legilor naturii? Motiveaza rdspunsurile.

3. Citegte cu atenlie verbetele de pe coloana din stdnga gi, cu

profesorulu

i,

ajutorul

formuleazi invdldturile acestora.

+ lnvdlSturile acestor versete nu intrd

in

contradiclie cu invS!5tura
Mdntuitorului din Rugaciunea Domneascd; ,Pdinea noastrd cea de toate
zilele dd-ne-o noud astdzi"?

4. Povestegte o intAmplare din viala ta (sau a celor dragi tie)in care ai simlit
ajutorullui Dumnezeu.
5. Comenteazd citatele din perspectiva libertSlii cu care a fostinzestrat omul:
Toate imi suntingitduite dar nu toate imi sunt de folos. (Sf. Apostol Pavel)

FdrdMine nu puteliface nimic. (loan 15, 5)

18

6. Poporul romAn folosegte in anumite contexte expresia ,,Tot raul e spre bine". Explica{i aceasta expresie din
perspectiva cunogtin{elor dobdndite in aceastd leclie. Dali exemple concrete. Ajuta}i-vd gi de textul urmitor:

lubirea lui Dumnezeu

de lancu Vdcdrescu
$-acele rele ce ne vin, boli gi multe cdte
Ce orice limb-ar osfeni voind sd le arate,
Ce mult ne folosesc vedem chiar prin nenorocire;
Cd Providenta deseori ne-o dd spre fericire."

,,Cd ne lubegfe Dumnezeu cu dragoste curatd

ln toatd vremea o vedem, in toate ni s-aratd.

Fulgere, vijelii gi ploi, obldduiri ascunse,
Ce Providenla-i ingrijind, sunt tot la vreme- ajunse.

$&4t*e

frfl*oi

n
UU

lJn om evlavios avea obiceiul de a zice la orice intilmplare: ,,E bine aga". Odatd trebuia sd plece intr-o afacere
urgentd in Anglia. Cand voi sit se urce pe vapor, alunecii gr-gi frdns e piciorul. Vaporul plecd fdrd el. La compdtimirile
prietenilor, el rdspunse: ,E bine aga". Atunci' prietenii s-au supdrat 5i'l-au intrebat indignali, eum poate fi bine cu un
picior frant gi cu caldtoria amdrlatd, H rdspunset: ,,Eu.nu gtiu, dar Durnnezeu gfr'e, gi ce face Dumniezeu. este:bun

fdcut". Peste vreo cdteva zile, prieteniiii aduserd vestea cd vaporul cu care trebuia sd plece e/, s-a scufundat.
replicabunulcregtin,aga.icdceeace,faceDumnezeuestebinefdcut?,,,

,,Ei,

tJn principe tdndr zicea odatd: ,,Pentru ce a mai fdcut oare, Dumnezeu, mutgtele gi paianjeniil Astfet de jivini
nimdnui ntu-i sunt folositoare! Dacd ag putea, pe toate le-ag prapddi!'! Odatd, dupdt obittdtie, prinaipele a trdbuit sa
fugd, fiind urmdrit de dugmani. Elfiind foarte obosil se culcd peste noapte sub un copac Ai adormi. lJn soldat din ai
dugmanului se furigit la el cu spada trasd, ca sal ucida. Dar deodatd veni o muscd, i se puse printcipelui pe obraz gi-l
inlepa aga de tare, incdt se trezi din somn. Et sdtriin picioare, igl scoase sabia gi alunga pe dugman. Acum insd
principele se ascunse intr-o pegtera din padure. Peste noapte un pdianjen igifdcu roiultocmai la intrarea pegterii.
Diminealdt, dai soldali duq;mani care il cdutau, venid la pegteird. Principele ii auzea ci,um vsrbeau intreolaltd, ,,Uite",
pdienjenigul!".

Dupa.cese.duserd soldalii, pirincipele migcat in sufletul sdu ridicilndu-gi mainile spre cer eixclamd:,,Oh,'
Daamne! A,il am sd-li mufumesc! leri mi-ai scdpat viala printr:o muscd, iar astdzi printr-un pdianjen. Toate iucrdrile
Tale, Doamne, sunt mi nu n ate!".

19

8.,

nnxm

ffiffi+s - fimffio*:

ffi

mffimruffi*

,.Prglrt:.1., r.l,rl ,.. .,I ,,. r.i,r t.1, !y,{tt,,t ';lt,L:.:;n{i 0-f t{tLftllti:.
r:l:u*ci. rird" *;v{c * izz;etrrtt, t:* dr #.ie ss{t, -idrt! zg*:nt;t -ri -ittr'ri
t *i6iLr*.r*. " {di* Trcparirl $i?r:tuhii },,{are &,{ucr:nir- If it:ritri*i

ffi *wwmffi #red&xx$e&

ry&

e prf,etemfrcf, -

W&xx$wm&v&& s&;&fu &m*gxx$xx&

d&sx ffimperslex&ffi%

*!

iup* clteua zile s-a auzit c6 estQ

?n *as&" $ifrrdxt& s-ax adunat rnui{i, ii:c*t nu rxai *r,a l*e, nieifnmint*a&
,,$i intrand ia16$;?n Capernaum.

Sd te ducide dimineala

*6ii, 6i ie gr*ia l*r cuv&ntul" $i ar: v*nit la ffii, adu*&nd un sl*h*r"rm*, p* \,

*mre-l 6:e;rtau paku ingi. $i *eput&nel ol, din pricina r:r:l{imii, s& se \:
apr*pie eI* f;i, *u eimsf&*ut a*opcriqul eas*i L.lnds *ra lisus 6i, pri*
*p&rtur*, au i*xat in3*x 6:atulln eare z*ee* sl&b&n*g*l. $iv&a*nd tisits :*
er*din{a lor, }^a xlx sl&b#nnguiui: F;ulc, i*r?at* ?$i *unt p&ratele tale! $i
erair aeci* irnii dintrs c&durar!, ear* g*deau pi *ugatau in ii:imile lor;
Penti'u ** vrrb*6t* Acest* a*tf*i? Ht hul*gte. f;in* pmat* s5 iette
p&r*tml*, f&r* numai unrl"ii *umnezeu? $iine.ial* cur:*sc&i:d Iisus, *u
duhul l-ui, ** aqa cug*tau siln sirie, le-* zis i*n: ** ee *ug*ta{! aeestea
in imimiie v**str*? e* *sts mai ug*r a ziee sl*b&nogului: l*rtata ?ti sunt
p&*at*i*, sa* * zie*: $e*al&-t*, {a-{i patuitau giilrnbta? *an *a sa gtlli

Sd gtergi lacrima rdzlealit

c*

*@q&u*#
l.i

lr

E frumos

de Costache loanid

;'

,
a.aa

l;.

t:

frumos cdnd po{iin viala

Sa fiidarnic Ai milos ...
E

e frumos ...
E frumos, cdnd zboard anii,
S5-!i faci viala un prinos,..

puter* are Fiu{ *rfiului

!*rta p*eai*i* p*

p&rn&r:t,

xim

*t*h*mogului: Xie 1ie: $**a|&-tu, ia-{i palu; t&:": 6i mergi la *asa ia" $i s-a
,1 **ulat ?ndat*
6i, lu&ridu-pi patul, e ie6it inaint*a tutur*r, ine&t er*u toli
i\urimili gi slav*ai* p* *umneaeu, uie*nd:Asern*nea lueruri n-am v*eut

f$ici*dat*," (Mc. 2,

Sd hrdnegticu drag orfanii

S5-i ajuli pe tofi sdrmanii

-1

2)

e6ry

"sa'

%"#

Minunea vindecdrii sldbdnogului scoate in eviden!5 datoria

noastrd de a ne ruga pentru aproapele, de a-l ajuta la nevoie, dar 9i

efrumos...
E

frumos c6nd nu-i rapusd

Jertfa ta de-un g0nd fdlos ...

puterea credinlei gi a prieteniei.

Cand in taind nepdtrunsd

lisus gi uga blocata de oamenii ce vroiau sa-L

llifegi haina cea ascunsd

efrumos...

prieteni nu s-au descurajat, intrucdt credinta nu cedeazd niciodata, ci

insa fapta cea mai mare,

Darulcel maide folos
E sd chemi pe-un om, pe-oricare,
Dintr-oviala de pierzare la Hristos ...

,-

-- : "--- -!i!-;--i_- (Blira{orcsr"

-* -'
_E.-,/

;='.Ji!i:*;rr,"g

'

- infirm, paralitic,

bolnav.
localitate din
{.-t,:pcr"r'**rl*iti
Israel, astdzi in ruine, in care a
copilSrit Mdntuitorul Hristo s.

Cdnd au vdzut mullimea adunatd in lurul casei in care se afla

vadi

gi sd-L audd, cei patru

persevereazd.
Vindecarea acestui slabanog nu este o rasplata pentru osteneala
sa, ci pentru credinla gi puterea prieteniei dintre ei. Cdci dacd ei nu ar fi
avut credinfd gi nu l-ar fi iubit pe prietenul lor, ei nu s-ar fi ostenit cu cel
bolnav pentru a-l aduce in fala MAntuitorului. lisus le-a vdzut deci de
indata credinla gi s-a milostivit de prietenul lor. Dar El avazutgi altceva:
cAnd cei patru s-au hotdrdt sa meargd sd vadd pe Hristos, ei gi-au amintit
gi de prietenul lor care nu putea merge. Ei gi-au fdcut timp deci gi pentru
acela gi s-au hotdrAt sa faca un efortin plus, ca sa il aducd gi pe el la lisus.
Dumnezeu iubegte pe astfel de oameni. Agadar, cel mai mare serviciu pe
care il putem face cuiva este sd-l aducem gi pe elin fafa lui Hristos.
Dumnezeu, Care a vindecat pe sldbdnogul din Capernaum, face

la El cu dreaptd credin!5 gi
rugdciune fierbinte. Prietenia de care au dat dovadi tovar5gii
minuni cu to{i credinciogii care aleargd

slabdnogului este o pilda de iubire cregtind pentru noi, indemndndu-ne sa

ne iubim aproapele gi si ne rugdm pentru el.

-*ti3;i,i,kl!te4ij4tgj**sli14:rae,,--, *-,- 8.,..

20

l:

Adeviratul prieten este deci cel ce nu rdmdne indiferent, ci se

implica sufletegte. Prietenia adevdratd se vede at6t la vreme de bucurie,
cdt gi la vreme de necaz, de cumpdnd in viala cuiva.
Acegti patru tineri au ardtat Iumiiintregi cd adevarata credinld nu
este o simpla incercare de apropiere de Hristos, ci este un efortcontinuu,
fiindcd impdr5lia Cerurilor se ia numai prin nevointe.

fu Apltce6{

.. -:1_ ...,,_.--.-.__"- .- .,_,-.._.!1-_, -

r.#.S$?ffi#gf
,1

i *

O prietenie intre oameni este

in

i adevdratd atunci c6nd suntem

primul rand prieteni ai lui Hristos.
respectim cuv6ntul S[u qi il
I cAnd

limplinim.

Povestegte textul scripturistic, precizdnd : locul acliunii, personajele,

desfSgurarea evenimentelor, finalul acfiu ni i.
Enumerd insugirile morale ale prietenilor celui bolnav gi ale cdrturarilor

iffql

__________1J

t 4$s$* rx**

__il

mx$tf

prezen!i!

ldentifica fragmentul in care este prezentat motivul pentru care

Domnul nostru lisus Hristos a spus: ,,Fiule, iertate ili sunt pdcatele
fale!". Argumenteaza de ce lisus a spus aceste cuvinte.

Alcdtuiegte un scurt text care sd ilustreze provebul ,,Prietenul la nevoie

se cunoagte", folosindu-te de urmatorul plan:
- definilia prieteniei
- criteriile prieteniei adevdrate;
- roadele prieteniei.

{i) ,,Prietenul credincios este

acoperdmint tare; qi cel ce l-a
aflat pe el, aflat-a comoard."
(inqelepciunea lui Isus Sirah
6,14\

Doicolegide-aitdi, foarte buniprieteni, s-au certat, Fiecare dintre eie

convins cd are dreptate. Sunt atdt de supdrali, inc6t nici nu se mai
salutd.
a) Ce aiface tu ca sd-i ajuli sd seimpace?
b) Daca ai fi chiar tu unul dintre ei? Scrie-i o scrisoare prietenului
prin care sd-l convingi sd nu maifie supirat.
Alcdtuiegte, oral, portretul prietenului tau. Motiveaza de ce ti

l-ai

tiu

ales

prieten.

ldentifica o situa{ie in care ai dat dovada unei prietenii cregtine

adevdrate l!i amintegti gi o situalie in care ai fi putut sd ajuli pe cineva
gi nu aifacut-o?
Cauta proverbe gi citate celebre despre prietenie.

.W*$r

AjutAnd un prieten accide

2t

#ewpe"m preera&e.
Dumnezeu l-a creat pe om cu trup vdzut gi suflet nevdzut, gdnditor gi simlitor.

Dacd trupul se hrdnegfe din roadele pdmdntului, sufletul se hrdnegte din

comunicarea cu Dumnezeu prin rugdciune, din sentimentele frumoase pe care le
are fald de ceila$i oameni, din relaliile pe care /e sfab/egfe g i le intreline.
Una dintre cele maifrumoase Eimainobile relaliidintre oamenieste prietenia.

Prietenia adevdratd nu e o simpld atraclie emotivd, nici

o pasiune oarbd sau o

camaraderie obignuitdt. Ceea ce o deosebegfe de acestea este folosul moral,

temelia autenticd de inlelegere gi iubirea reciproca vadita in spiritul de sacrificiu.
in aprecierea une'i prieteniitrebuie sd avem in vedere, mai intdi, inftuenla pe

care o are aceasta asupra vie,tii morale a persoanelor implicate, din punct de
vedere religios gi socia/. Prietenia adevdratd presupune un aiutor reciproc in
vederea biruirii pdcatului gi un indemn permanent spre virtute.

Firegte, prietenia esfe intemeiatd pe inlelegere, deoarece prietenii

impdrtagesc interese, gusturi, preferinle. Aceastd in,telegere trebuie sit fie
profundd gi sincerd, cuprinzdnd addncul fiinlei, nu doar suprafala.
Pe baza acesfel inlelegeri se c/ddegfe iubirea. Proba iubirii std in jerlfirea
pentru aproapele, in ajutorul giinlelegerea noastrd. Cine doregte sd se bucure de
roadele prietenieitrebuie e/insugi sd doreascd sd-giformeze spiritul de sacrificiu gi
nu sd agtepte ca prietenul sa-gi facd el intdi datoria.
Pentru oftodocAi, prietenia are o bazd mai soliddtdec1tinlelegerea reciprocd,
gi anume: Cuvdntul Mdntuitorului gi ascultarea poruncilor Lui: ,,Voi sunteli prietenii

Meidacdfaceliceea ce vd poruncesc. De acum nuvit maizic slugi, cd sluga nu gtie

ce f ace stdpinul sdu, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru cd toate cdte am auzit de

la TatdlMeu vile-am fdcut cunoscute." (loan 15, 14-15)

0 prietenie intre oameni este adevdratd atunci cAnd de fapt suntem in primul
rdnd prieteni ai lui Hristos, cdnd respectdm cuvdntul Sau gi ilimplinim. Sd facem
aceasta gi sa nadajduim cd ne vom int1lni cu prietenii nogtri de aici gi cu Prietenul

Hristosin Rai!
k

se poate discuta Despre prietenie inainte sau dupd leclia propriu-zisd

,, ,&S&M.
latd cum a rezolvat un caz un judecdtor dintr-un mic ordgel de provincie. l-a venit spre judecatd un caz ciudat.
lnculpatuleratocmaiprietenulluicelmaibun. Era reclamatde Cinevaintr-o cauzd oarecare, pasibila de condamnare cu
amendd de la cinci la zece mii de franci. Cunoscdnd prietenia lor, tot oragul era curios sd vadd cum va rezolva
judecdtorul cazul. Sala de judecatd a devenit neincdpdtoare pentru numdrul mare de aslsfenfl la judecatd. Marea
majoritate era de parlea reclamantului care, li se pdrea tuturor, avea dreptate. $flau gi de prietenia judecdtorului cu
inculpatul.
Spre surprinderea tuturor, judecdtorul a fost foarte aspru. Sau mai bine zis, s-a strdduit sd fie drept, impartjal, aga
cum ii gade bine unui judecdtor.
La sfdrgit, degi arfi putut sit-i dea inculpatului minimulde amendd, de cinci miide franci, precum avea dreptul dupd
lege, intre cinci gi zece mii de franci sau mdcar o sumd intermediard, l-a amendat cu zece mii de franci. Cei din sald au
inldmpinat seninla cu aprecieri asupra obiectivitdliijudecatorului, dar prietenul sdu s-a supdrat. Et arfidorit sdfie chiar
achitat, dar judecdtorull-a declaratvinovat gi, ca atare, i-a aplicat maximum de pedeapsd prevdzutdin CodulPenal. La
plecare nu s-au maiintAlnit. Peste cdteva zile, celpedepslf s -a dus la bancdt sd ptdteascd amenda.
Funclionarul deschide un registru, controleazd ceva, dupd care ii spune: ,,Eram sigur cd memoria nu md ingala.
Amenda este pldttitd. Doar atitrimis pe cineva ieri gi a platit-o. Nu vetifivrdnd sd o platiiri de doud ori !". ,,N-am trimis pe
nimeni. Cred cd e o gregeald !". ,,NtJ e nici o gregeald, domnule, banii au fost adugl de domnuljudecdtor, spundnd cd
I

-ali trimi s

A$g

d um n e

:-a

avo a strd !".

facut gi dreptate gi bundtate.

nedreptate'
*ii?}*iiti,tH;X!{iit*y'i*r;:i**}ii;M*..

$i

prietenia dintre cei doi a fost salvatd. Cdci ea nu putea dura spriiinitd pe

(Antonie plamideara, Thtcuiri noi

-,

la

texte vechi, ediliaa ll-a, Bucuregti, 1gg6, p. a88)

.,@=..*-r;#{

.@-

22

2.wsffimffi@s-@mffiMftwffi@m
..,Pentrurtii {uminii

;i

si[n timpuInoptii. Cdndeste oarefarui

fumina ce{ ffire are fumind fu ixiffia sa? Sau ciw{nu are satre si zi ace{a
pentru care S{ristos este Soare ;i Zi? " lsflntui Ciprian)
este

Ftrlstos,

Lmsmfrma larrsrii:

W&mdmm&#ee mr&axXax& d*xa

nlestere

un cr{l Offi 0fn na$tsB.'si- ueenlcil

intrebat, zie*nd: ir:v&{*1*rul*, *in* a p*e*tui{; a**sta rx* p*r!n!ii !i.:i, de s-a
n&srut *rb? lisus a r&spuns: fl{iei ei n-a p&efrtuit, niei p&rin{ii iui, ci ca s& s*

arat* ir: al lu*r&ril* fui Dumnezeu.". Trebuie s* fac, p*n* est* aiu&,
iuer*rile C*lui ee M-a trimis pe Min*; e& vim* n*aptea, a*neJ nirxeni nu
poate s& lu*reze" Atat eat sunt fn luni*, Lurnin* x lurxii saJr"rt. A*est*a
ai*&r:d, a *euipat j*s pi a facr.;t tin* din seuipat, pi a uns cu tin& ochii orbului.
$i i-a;is; Mcrgi de te spal* in se&ld*tnarea $il*amului [...]. E**is-a dus 6i
s-a sp*lat.pi a v*nit v*z*r:d. larreeinii gi c*i c*-{ v*xuser* mai inainte c*
era *rb zieeau: f{u e*t* ac*sta ae} *e gedea gi c*rg*a? [",]n!izi**au: Hl *ste.
&l{ii aieeau: Nu este *1, ei seam6n* eu *i. Sar a*e!a eieea: Hu sunt. il*ei ii
zi**au: 0um {is-au d*sehis r*hi!?Ace!* a r&spuns; Omulears e* nurn*gte
r:^
rr*x
^ d^ dx^"'
^
r{}u5
tdutn ili,d ^'
}r d Lin$ mchii nrei; gi mi-a zis: fi**rgi ia sc*ld*tnarea
$il*amului6it* spai&. De*i, dxc&ndi.r-m* gisp&l&ndu-rn*, an: v*zut".. Au
xis deeiorbului iarapi: ilartu ee xicl d*s6:r* Xl, e* {i-* deschis cehii? lerel a

.i

ta.

xis a& pru*roc mste" ", ffieei au ehemat a d*ua oar& p* *mui *ar* fusese orb

*a slav& lui *urxnereu" Noi gtim eS *mulAcesta * p*n6tos. A

r&spuns de*i ***la: *ac& *st* p&c*t*s, ni"rgtlu. {Jn lucru 6tir.r; e& f,ind or[:,
acum v*d. . " Tmrmal in aeeasta st& rni*un*x: *& v*i nu 6ti!i eJe x*de *nte 6i
6i i-au a!x:

i
ii

$i r:*i gtim ea Sumncxeu nu-i ascuit* p* p*e*topi;

dmr de *ste eineva einstitnr tJ* ffiurnnexeu pi fa** vsia l-ui, pe aeesta il
ascult*, *in v*a* n{r $-& *uzit s* fi d*sehis *inmve r*hil unr*i *rb din
nmgtar*. ile n-al" {iA*esta d* la ilurrtneu*u n-sr putea s& faca nimi*" Au
r&spuns 6i i-su xl*: in parn{e t*-ai n&scut tnt, 6itu n* inve{l pe na;? $i i-au
sJ*t sfar&. $i a aueit lisus c& l-mu dmt afarS" $i, E$sir:du-|, i-a zis: er*zi tu ?n
Fiui !*i *xr:rn*x**? il a r&*i:uns gi a xis: ilar eine estc, ffioarnn*, ea s&
ered in El? $im eis lisus: L-ai giv*rut! $i fi*l *e v*rbept* *u tineArela est*.
lar el a zis; Cred, B*arnne, $i s-a ln*h!*at Lui. $i a zis: Spr*,ia:d*eat& am
v*nit 1'n lurnea aeeasta, ca e*i cmr* nu v*d s& vad&, iar eei ear* vad sa fle
r:rbi. $i aii ai.:z;t aceslea uniidintre faris*ii, care erau *u Hl, 5i.{-au zis: CIare
i noi sunt*m arbi? iisus le-* xis: *x** a{ifiorbi n-a{iavea p$cat. ffiara*urn
Noi ved*n. Ee aeeea p5*mtui i"alx ane a*up,g1 v*111r'S "' { n 9,
ffil mi-a desahis ochii.

t,.,t,,

%4gs

'''":''g

i;s;d -pdmdnt, !6r0nd.

g - un
bazincu apd care izvora dintr-un
rzyor din localitatea Siloam,
Israel. Acolo, din cdnd ?n c6nd,
se cobora Duhul Sftnt gi vindeca
pe cei care intrau in acel moment
inapa.
{ ia; p*ri*{ia* - a pune in pericol, a
primejdui.
sr-'etf*frsf r'ia;,p'rs* s::f#cd;.=t rri;':

.:!)

0rbirea este de doud feluri: trupeascdgi suflefeascd.

Daca orbirea trupeascd este plind de suferin[e , cea sufleteascd este

gi

rnai grea, pentru cd ea pericliteaza mantuirea, viala vegnicd: ,,Dacd ali fiorbi

n-a!i avea picat. Dar acum ziceli: Noi vedem. De aceea pdcatul rdmdne
asupra voastrd" (ln. 9, 41). lisus ne aueriizeaza cd mult mai grea este orbirea
inimii din cauza careia omul nu mai este capabil sd perceapd binele din jurul
lui. Tot El ne mai spune gi cd orbirea trupeascd nu este neapdrat o urmare a
gregelilor personale ale omului, nu se intdmpla intotdeauna din vina lui, pe

c6nd orbirea spiritualit presupune

decizie libera impotriva Luminii,

impotrivaAdevdrului.

23

Orbul din nagtere a primit de la M6ntuitorul lisus Hristos nu numai

lumina ochilor trupegti, ci el a fost luminat gi sufletegte. Dovada o avem in
felul inlelept in care le-a vorbit celor care-l ispiteau, fariseilor. Agadar,
lisus nu vindecd numai ochiul, vederea fizica, ci El a venit ca sa lumineze
cu lumina Lui ochii inimii. A vedea cu inima, a vedea in sens spiritual,
inseamnd a prevedea consecinlele acfiunilor tale, a te strddui sd pricepi

's:,1

Doamne /isuse Hrisfoase,

Dumnezeul nostnt, primegte smerita

mea rugdciune pentru iertarea

pdcatelor mele gi ca un indurat, cu

atotputernicd, sfinge-mi

d reapta Ta cea

focul ce m-a cuprins, inceteazd-mi

'boala gi cu milostivirea Ta, ndicd-md
din, paW| durerii,",,f91vg,,,sJava numelui

.,Tiu; cd' tu,'e$tl docforul s ufl etellor pi al

r u p'i,ril;o,;r.,.'1: n,0 8 s f
Hrislo a'se
,,1

r,

Dumnezeule

gi Te

rosturile lucrurilor, a inlelege sensul cregtin alvielii.

Cuvintele Mdntuitorului: ,,Lumina a lumiisunt," (ln.9,5)vorsd arate ca
El a adus lumind pe pamdnt in cele mai grele probleme ale vielii noastre
omenegti, Mdntuitorul ne cheamd cu stdruinla spre o viald luminoasd, la
acceptarea luminii Sale, a Adevdrului: ,,lncd pulini vreme Lumina este cu
voi. Umblali c6t avefi lumin6, ca sd nu vd prindd intunericul. Cdci cel ce
umbla in intuneric nu gtie unde merge. Cdt aveli luminS, credeli in
Lumind, ca sd fi{ifii ai Luminii" (loan '12, 35-36).

slavd indffdm:

:,{Atdlui-i.,f ialgi$i:Si$n{-uluiOuh,.ddim.

@.

Ap3tae@$

el,,'

Care crezi cd sunt urmdrile orbirii trupegti? Dar ale celei sufletegti?
Care dintre cele doud tipuri de orbire este maigravd? De ce?
Compard atitudinea orbului din nagtere cu cea a fariseilor. Ce au
demonstrat fiecare in parte?
Comenteaza rdspunsul dat de orb fariseilor.
Crezi ca orbirea trupeascd poate sd ducd la orbire sufleteasca?
Comenteazd rdspunsul impreund cu colegii tai.
Argumenteazd prima parte a titlului, folosindute de conlinutul lecliei.
Enumerali obstacolele care ne impiedicd sd acceptdm lumina lui
Hdsfos.

'

Unde poli gdsi ,,aprinsd" permanent lumina Lui Hristos?

Argumenteazd.

,. Continud oral povestirea de maijos, din perspectiva mesajului minunii Vindecarea orbului din nagtere.
intr-un sat, trdia ofamilie de agricultoricare avea maimullicopii.in casdt cu eilocuia gibuniculcopiilor. Dupa o viala
de sacrificii gi muncd, bdtranultata igitrdia ultimile zile ale vielii langa unicul sdu fiu, pe careJ iubea ca pe lumina
ochilor.
Ajuns acum tatd de copii, fiul, care toatd viala sa a fost rdtsfalat gi inconjurat cu multd iubire din partea payinliloa
descoperi cdt de multd rdspundere apasd pe umerii sai. lntr-o zi, un gdnd intunecat s-a agternut pesfe suf/eful gl
mintea lui: ,,Oare nu-miajunge cdte probleme am pe cap? Recolta pe cdmp, vitele giintreaga gospoddrie imi mdndncdt

micigiau^nevoiede
tottimpul,dinzoriqipdndinnoapte,denumaiamtimpnicideodihnd.Apoi,soliagicopiiicare-s
toatecele...lartata,uitd-telael,de-abiasemigcd decolo-colofdrdspor,iarpentruminefdrdniciunfolos.lncdogurd
la masd, incd o grija in p/us. Dac-ag scdpa de el, mare u$urare ag avea, cdci ag scdpa de privirea lui care mereu md
urmdregte gitace, face gi cere gieu nu maipot, nu maivreau sd-idau nimic, cd gi-aga o ducgrett.".
Cu ochii sufletului gi ai minlii orbili de acest g1nd ticdlos, fdrd a sta pe gdnduri, fiul a luat cdteva scdnduri uscate din
podulgrajdului gi, fdrd a spune nimdnui, afdcutin grabd un sicriu trainic. $i-a chemattatal gil-a rugat sd intrein sicriu.
Fdtrd a rosti nici un cuvdnt, tatdl s-a conformat. Fiul, cu sufletul giinimaimpietrite, cu mintea orbitdt de gdndul cel ucigaq,
a tras sicriulin caru{a gi a pornitin grabd spre o prdpastie din apropierea casei. Cand a ajuns la marginea prdpastiei, a
tras cdrula astfelincdt, cu o simpld smuciturdm, sd arunce sicriul.

Cdnd sd facd gestul criminal, fiul auzi o bdtaie, un ciocdnit in capacul sicriuluigi g/asu/ tatdlui sdu, rostind: ,,Fiule,
lumina vielii mele, te rog, dacdtot scapide mine acum, ce rost are sdte pitgubegfi de acesf sicriu? Maibine aruncd-md

aganeputincioscumsunfgipdstreazdsicriul,du-lacasd.S-arputeacapesfe

ani,copiiitdisdaibdnevoiedeel...".

-I

q$-**##'"
il'a'-5
A-r-

--

I
-^*:^,,^:

--^^
mrf?#f?,
,q##w#f#tr#

Un tdnitr fdrd credinld spunea mereu cd el nu crede in minuni. Dar intr-o zi, mergdnd pe stradd, a intdlnit un om,
care,plimbdndu-seincet,seoprealato/pasu/gr, privindindreaptagiinstdnga,exclamaintruna:
-

Doamne, ce minune! Ce minundlii mi-a fost dat sd vdd!

- Nute supdra, aintrebatnecredinciosul, darlacete uilidete minuneziagadetare?

floarea aceasta minunatd! $i la copacul de acolo gi, uite, privegte norii, cdt sunt de frumogi!
li-e, omule, a mai spus necredinciosul, n-ai mai vdzutflori sau copaci pdnd acum? Ce, pdnd acum nu te-ai mai
uitat
" niciodata pe ce r sd v ezi norii gi pasdrile zburdnd?
i r{Wiiti*ut. Vezi dumneata, pdnd astdzi am fost orb din naqtere. insd cu o sdptdmdnd in urmd, familia
m-a adus in acest orag /a un medic celebru care m-a operat gi m-a ingrijit cu multd dragoste. Chiar dimineald mi-a scos
bandajele de la ochi gi, dupd ce a vdzut cd nu maiam nimic Ai m-am vindecat complet, m-a lasat sd plec. De cdnd am
iegitdin spital, md plimbinsd pe strdziginu ma maisatursd privesc atdtea lucrurifrumoase, atdtea minuni. Dumneata
poatecd,vazandinfiecareziflorile,copacii,oameniidin jurultdu,nicinumairealizezicdf esfe deminunatdaceastd
lume. Dar eu, eu ovdd pentru prima oard gi, crede-md, niciodata nu mi-am imaginatceva at1tdefrumos. Mul,tumesc
lui Dumnezeu pentru toate aceste lucrurifrumoase pe care le-a creat gi pentru faptul cd mi-a ajutat sd pot,in sfargif, sa
- Cum la ce? La
- Ce

"

/e

iit

vadgleugisa
ma bucurde ele.
-

(t.on Madgan,

Cele mai frumoase pilcle ;i povestiri,Edirura ,,Aramis", Bucuregti, 1998, p. 69 - 70 )

25

#"ilffiffiffiffiffi-$wffimryMmrem
,..L'.t,

sun:

i,"t ir;e.r.ij , 'r.r/r.' ttt re ;rcJc iil

muri. va f:a;. "ili;an i i. )J

-1'/;,,e. ..{,n,'J,t..'J

t;

-&*mgpxx*wxxx&*&m Kxx* ffixxmafiletreu

$ffiw$as&& &mfr Lmx&x

qia$fuiart*i, s*ia si. laifuiaria ra acee& ff&r* a un

,,$iera bolnav un CIareeare LaaSrdin Betania, satul
mir pe ffi*rnnul 6i {-a gt*rs pieioareie *u pfrr'ul *ap*}ui ei, al *&rei {rat* Lar*r era bn{nav. ile*i au trimls surnriie la
zie&ncj: S*amne, imt&, ee} p* eart*fl iirb*6tiest* b*lnxv. {*r lisus, auzind, * z}s:Aeeast& b*al& nu cste spre mmcde,
p*nku slava |ui Sumnez*u, *4, prir: ea, Fiul lui Durnneu*u s& S* sl&vrase&. $i iubea lixxs pe fr,{arta gi pe **ra ci

gi.

pc L*z*r" e&r:d a auri{, d*ei, e& *st* hnlr:av, atunei a r*rna* dnu& xile ?n lq:eul in *ar* *ra, Apoi, dup* a***a, a zis
ue*nieiior: $& m*rgem iaragi?n {udeea" tieeniei! l-au zi*:?nvalat*mie, aeur$ c&utmu iurjeii s& T* ueid& *u pietre, gi
iarapi Te du*i a**io? A r$*pur:s lisus: fdii *unt *er* d*x&spr*z*ee *easuri ?ntr-s ei? *a*& urxbl* *ineva xiua nu s*
?rnpi*di*fr, p*ntra; *S *i ved* lumina ixeest*i }un:i; iar de aa umbl* eineva noap{*a s* impiedie&, p*ntru ** lumina nu
este ?n ei. Axis an**t**, 6i e*up& &ffe*e {e-a spu*: Laa&r, prietenu! n*stru, a admnmit; *:& duc s&-l tr*x**e , **ei I-au

xis ueeni*ii: ffi*arnnc, da** a ad*rrr:it, se uvm face bin*. lar lisus v*rbi** de*pro rnsartes lui, iar ei *r*deau *a
v*rbe6te d**;:r* $*ffin *fr odihn&. *c*i atunei lisus l*-m spux !*r p* fa!&: Lazar * murit. $i M& bueu:r paRtn* voi, ea sa
cr*de{i e* n-arn fmst se*}*. *ar s* merg*rn !a *1. ffi*ci a zis Jbmm, e&r* $e nurxept* G*am&r:ul, c*loriai{i l;*cniei; $S
r?l*rg*ffi gi nni pi s& murir* eu Sl" ffi*ci, venind, iisu* i-a gasit pus de patru eiie in morrn&nt. lar Bctania *ra aprCIape
dc feruralim, *a la cinei*prexcee st*ciii" $i rnul{i dintre ir.rdei vcniser& }a &,{ada 6i Maria ca s& le rrr&ng&i* g:entru
fratei* i*r" S**i &,4ada, **nd a auuit ** vine ii*us, a i*gitii: ?nt*mpinan*a l-ui, iar {\{aria gedea in casa. $i a zi* c&tr*
lisus: iloary:ne, dae& ai fi fcst ai*I, frat*l* n"xeu n-&r fi murit. Dar pi aeum rytiu e* oric&te v*i eer* de la *urnR*z*u,
&: EurRn*x*u i{iva
da. lisus i-n ri*: {rrat*ie t*u va invia" fuilarta i-a ai*: $ti* e& va inryis la inviere, in riua *** de ap*i. $i
@i
tisus i-a xis; *u sunt fnvimrea gi vix{a; c*l as *r*de ?n Min*, ehiar ela*& vm rnuri, va {r*i" $i *rieine tr&i*gt* gi *r*de in
&,4ine nu v* R:uri {n vsse. erexi tu ae*asta? Xis-a Lui: *a, **amn*. ffiu ary: *rezut ** Tu *gti f"'iristosul, Fiul iui
Durnn*zeu, eare a venit in lume. $i zie&nd aceasta s-a dus 6i a ehernat p* Maria, s*ra si, zir;*ndu-i in iaina:
}*vm{&t*rul ents aiei ryi te- *h*arx&. S*nd n aueit a**sia, s-a seulat d*graba gi x ver:it la ffii. $i lislis nu ve*ise ixra ?n
sat, *i *ra ?n *o*u! unels ?l?nt*mpinas* L,'larta. lar ixd*ii CI&r* &r&u cu *a in eas* ryi c nr*ng,Siau, v&a&r:* p* &,4aria e&
s-a scuimt d*gnab& 6i * i*git afxr&, *u rn*rs d*g:& *m, s*c*tlnd ** a p!*eat l* rxarm&nt, e* x& pl&nga mr*i*. D*ci
&4aria, c$nd a v*nit unds *rm {isxs, v&r&*du-t, a *&rut ia pici*xreic i-ui, xi**nd*-l: il*amne, dae& ai fi f*st nici,
frmt*l* m*ti r'1-&r fi munit" Se*! lixxs, e&rlcj a v&xut-* pi&ng;&r'ld gi p* iudei! *ar* v*nis*r* *i.: *a pl*ng&nd g[ ci, a
su*pinxt cu duhu! 6i $-a t*iburat fnk* $ine" $i a ui*: Linde !-a!i purs? Zis-au Lui: B*an:n*, vinn 6i vexi. $i a l&erimat
lisus" *eeiei*eau i*d*ii; l*t& **tde ma;it?l iuh*m. lar uniidir:kc eizic*ax: Nu putmx, car*,&*esla *are & d*sehis *rhii
*rbului s* {ac& a$a ee ryi a**sta s& nx m*en*? ffi*ci suspin*nd iar*pi lisus ?ntru $in*, ff ffi*r$ la morm&nt. $i *ra n
g*$ter& gi * piatr& cr* mg*rat* p* *ffi" {isus * zis: R}diam}i platrm. fi,trarta, s*ra c*lui r*pnsat, N-a zi*: *ramn*, deja
miroaso, e& *st* ;l patra zi. lisus i-a xix: Fir.r fi-am xpux ** d**a vai *rsd*, v*irredea slava kli Sumnea*u?Ax ridicat
dsd pimira, imr lisus $i-a rldi*at **hii ?n *us g! a eis; Parinte, f1i rnu{1un:es* c& M-a! aseultxt. ffiu gti*m *& intctde*una
;&,
F'da aseul{!, dar p*r:ku rnui{irnea ear* st& ?mprcjur am zis, ca *& cr*ad& e* Tu &,{-ai trimis. gi ai*&nd a*est*s, a strlgat
&tr*u glas nnere: Lax&ra, vins afar&l $i* i*git mmntul, fiind legat ia Bieioar* 6i la rn&ini*u fa6iid* p*nxa pifxla lui6r*
'! @f&6urmt& er"* mahrsm&. iisu* l*-a xix: **a!egali-i 6i iasali-i s* r**arg*, Se*i rxul{i dintre iudcii ear* v*niser& ia tularia

'

,
i

Ce invaldturd morald putem deduce din aceasti intAmplare? Vedem, in primul r6nd, cd Domnul lisus era prieten al
celor trei frati pentru ca, ne spune Sfantul Evanghelist loan, ,,iubea lisus pe Marta gi pe sora ei 9i pe Lazdf'. O prietenie
adevdratd se intemeiazd agadar pe iubire.

lubirea este cea mai mare porunc6 a Mdntuitorului. Ea se aratd nu prin vorbe, ci prin fapte, prin ajutorul dat gi prin
compasiune, prin trdirea sufleteascd, Prietenul adevdrat este acela care se bucurd de bucuria prietenului sdu gi se
intristeazd de necazul lui, S-a intristat Mantuitorul vdzAnd lacrimile Mariei, a suspinat gi S-a tulburat intru Sine. El a
impartagit durerea surorilor 9i a venit sd le mangAie.

26

Adevdratul prieten, agadar, este cel care nu rdmane indiferent, ci se implica

sufletegte. De asemenea, prietenia adevdrata se vede Ia vreme de necaz, de
cumpdnd in viala cuiva. A ldcrimat lisus, Dumnezeu gi omul, pentru suferinta
prie,tenilor sai gi, biruind legile firii,
$i-a ardtat atotputennicia, ridicand pe
din mormAnt.

Lazir

Noi, oamenii, nu putem readuce viata intr-un trup neinsufletit, aga cum a

facuto lisus, cdciviata, ca gi moartea, nu depind de noi. Dumnezeu este cel ce

dd viala, gi tot El este gi cel ce o ia. Moartea lui Lazdra fost doar un pretext pentru
ca lisus sd lanseze o noud invdlaturd legata de atotputernicia Sa in privinla vielii.

DacdLazir ar fi iegit dln mormant gata dezlegat, s-ar fi putut banui cd a fost
vorba de o inscenare a mo(ii lui, cd de fapt el nu era mort, ci doar
gi-a inscenat moartea. [n patru zile c6t a stat in mormdnt, ar fi avut timp sa se
dezlege, dacd ar fi fost aga. Lazar insd chiar era mort gi a dovedit-o iegind din
morm6nt ca un mort, adicd infagurat cu f6gii de pdnzi.
lnvierea luiLazar e simbolul invierii viitoare a neamului omenesc gi ardtarea
atotputernicieilui Dumnezeu, Care poate rdsturna legile naturii.

&

Apucafi
G

{" citegte cu atenlie acest episod scripturistic ai rdspunde ra urmdtoarele

intrebdri:
a) Ce legiturd era intre Lazar,l{iaria, Marta gi lisus?
b) ce dovedegte lisus prin hotdrdrea de a se intoarce in rudeea, degi gtia ca
acolo este in pericol?
c) Cum se explicd indemnul luiToma?
d) De ce crezi cd lisus a agteptat caLazar sd moard gi nu a fdcut sd nu moard?
3" Analizand explicatiile aflate

.,Cel care crede in Mine,

chiar daca va

muri. va fi viu.'' (loan

11

,25)

..

.>). Eu sunt invierea Ei viala.'

./rsus, cand a

'\

vitzulo plilngand [9i

pe Marial 9i pe iudeii care veniserd

ea plangdnd gi ei, a suspinat cu

duhut gi S-a tulburat intru Sine [...]
gi a ldcrimat /isus. '' (loan 11 , 33-35)
cu

Sufletele celor adormi{i sunt vii

trup gi ascultd de
porunca Mdnruitorului.

^$(3
Invierea din morfi este o
realitate dovediti de Domnul

Prin aceste cuvinte, MAntuitorul aratd

ca pentru a-l invia peLazdr, El nu are

nevoie de ajutorul altuia.

nostru IisusHristos.

,,W

l-au adresat mustrdri. Ei nu-gi dideau seama ci

este mult mai minunat sd intorci un mort la viald,
decAt a alunga moartea de la cel viu.

!
I

11,37) )

(t

aoe.as tal,ii' repr0.Q B,D,

,n:crq,dinCioqii).' Dar,,face'
,(

erin tristelea 9i prin Iacrimile MAntuitorutui, se

dovedegte adevdrul intruparii. Daca lisus Hristosi
n-ar fi fost de natura noastra (cu sldbiciunea gi
neajunsurile ei), El n-ar fi simlit suspinul,
tutnurarea in tristete giin

durere. /

Cei mulli credeau ca lisus merge la morm6ntul lui

I Lazdr, nu pentru a-l invia, ci pentru a-l pldnge pe
prietenul Sdu pe care il iubea foarte

mult.

(Explicalii dupd Sfantul loan Gura de Aur)

27

rnrref

Iisus l-a chemat pe mort. Nu

a zis ,,Pdrintele Meu, inviazd,-ll"
sau ,,in numele Tatdlui, ieqi
afard!", dovedind astfel foarte
clar cd este trimis de Dumnezeu

Unii, degi au cunoscut cd lisus a mai ficut gi alte

minuni (a deschis ochii orbului), din rdutatea gi
stricdciunea inimii lor, fdrd a gti ceea ce va face El,

Acesta care a deschis ochii orbului

sd facd aga ca gi acesta sd nu

FT

&*W,

'

Ziceau iudeii: ,latd cdt de mult il

iubea.'(loan 11,36)

moara?" (loan

(9

qi dupd ieqirea din

Moartea nu este de temut pentru cel

care crede, cdci lisus Hristos este
uga de intrare in impdrdlia cerurilor.

(loan 11,23-24)

b)

(9

|,-\
,,Fratele tdu va invia (deci nu a zis <Eu
voi cere

este

Dumnezeu adevdrat, Ziditorul

nostru, Stdpinul vie{ii qi al morfii.

in dreapta, stabilegte corespondenta intre

versetele biblice gi acestea:

*l

LY

Domnul Iisus Hristos

l
.

iE ng

..,;pi!_n..,p,fierpa,,.,,r$'a,

vorbindu-i mortului ca qi cum

acestaarfi fostviu.
:$

&

El a poruncit s6-1 dezlege, ca

atingeau qi se
apropiau de el sd vadd cd era cu
adey!9,41:L rygygi s6, nu fi epiivit.el,

tofi cei care il

3. Comenteazd afirmatiile:
*) ,,Dumnezeu poate c6t vrea, dar nu vrea c6te poate: cdci poate pierde lumnea, dar nu vrea." (Sf. loan Damaschin)
h) Cele ce nu suni cu putinfd la oameni sunt cu putinla la Dumnezeu. ,,Este oare, ceva cu neputinld la Dumnezeu?"
(Facere 18,14).
ti.

;)..

W@ig*

{$seus"$

rlJ \-r

:'

il

Intr-o noapte, apostolii se aJlau tntr-o corabie tn largul Marii Galileii. Era furtuna si vdnt
naprasnic. La miezul noplii au zarit o.fiinta umbland pe ape ca o naluca si. cuprinsi de spaima, au
strigat.Atunci,dinmijloculfurtuniiauauzitcuvintedeincurajare:,,Eusunt;nuvdtemeli".Eralisus,
Care Se apropia de ucenici, pasind pe mare

ca

pe uscctt.

Petruazis; .,Doamne.dacaestiTu,poruncestesavinlaTinepeapa."El i-azis:..Vino".larPetru.

cobordndu-se din corabie, a mers pe apti si a venit catre lisus. Daryqzdndvdntul, s-a temut;i, tncepdnd
sa se scufunde, a

strigat zicdnd:,,

bor*nr,

scapa-ma.l

Intinzdndu-i mdna, Mdntuitorul l-a mustrat si i-a zis: ,,Pulin credinciosule, pentru ce te-ai
indoit? ". Si suindu-se apoi amdndoi in corabie, tndatas-apotolitvdntul (dupaMatei 14, 23-32).
E dincolo de legilefirii ca sa meargacineva pe apa, pe marea involburata, ca si cum armerge pe
uscat. Dacei la Dumnezeu, in a,totputerniciu Lui, acest lucru e cu putinld, la ont minunea aceasta se
poate intampla numai cand exismfoarte multa credinta. Omul credincios poate. prin puterea rugaciunii
catre Dumnezeu. sa mute chiar si muntii din loc.

Dumnezeurdsplatuste credinta dreaptti;i statornicd. Credinla;ovaielnicdnu aduce roade bogate ;i

nu e pldcutci inaintea lui Dumnezeu. Petru nu s-a tncrezut intru totul in cuvdntul Mdntuitorului ;i s-a
indoit cdnd s-a rugat; .,Doamne, dacd e;ti Tu, porunceste-mi..." indoiala sa a crescut cand s-a lasat
b irui t d e fri ca di n p r i c in a fur tun ii ; i a in c ep u t s a s e s c ufun d e.
Marea involburata reprezinta, de.fapt, viala noastrd cu grijile $i necazurile ei. Singurul lucru care
ne tine deasupra e rugriciunea curatd, Jllcutd cu credinlri. Indoiala ne trage in jos, in noroiul ispitelor ;i
al durerii. Dumnezeu dore$te ca noi sa ne menlinem deasupra $i nu sci nu ne scufundam. De aceea El
mustrci ;ovdiala ;i indoiala' Si ne aratti cci doar prin credinla putem potolifurtunile vietii.
Dar pentru ce Domnul nu a por;uncit sd tnceteze vdntul, ci, intinzdnd mdna, l-a apucat? Pentu cci
era nevoie de credinla lui Petru. Cand noi nufacem ce trebuie safacem. nici Dumnezeu nu sta alaturi de
noi. Pentru a-i arata lui Petru cd nufuria vantului l-aJhcut sa se scufunde, ci pulinatatea credinlei lui ...
,flristos afucut cu Petru asa cum face o pasdre cu puiul ei, sprijinindu-l cu aripile si aducandu-l
din nou in cuib cdnd puiul iese din cuib inainte de vreme $i cctde.
,fu sunt, nu vCi temeli." Iisus, prin cuvdntul Sau, alungci teama din inima lor (ucenicilor) [...]; gi
penlru ce nu urca El in barca? Pentru aface o minune mai mare si, in acelasi tinp, pentru a-Si ardta mai
clar divinilatea Sa. El permite cafurtuna sa se ridice, pentru a-i angaja sa-L caute mai mult si a potolit-o
imediat pentru a-Si ordta pulerea.
,f doua zi, multimea care sta de cealaltd parte a mdrii, a vdzut cd nu era acolo decdt numai o
corabie mai mica in care intrasera ucenicii Lui si ca Iisus nu intrase in corabie impreuna cu ucenicii Sai,
ci plecaserci numai ucenicii Lui ..." Iisus plecase [...] traversdnd marea cu piiioarele. Si au intrebat
ucenicii; .invalatorule, cand [cum] aivenit aici?" ...
Iisus Hristos lucreazd totul prin suprema Sa autoritate ;i puterea Sa suprema [...] Apa, fAra sa-;i
piarda nimic din natura sa, il poortti pe Domnul pe spatele ii, confirmdni acest cuvdit din Vechiul
Testament: .Domnul unbla pe apele marii" tlov 9,8) [...]
Instruili prin aceste exemple [...], sa binecuvdntdm pe Domnul, sa-I multumim nu numai pentru
bunurilepamdnte;ti, cimaimultpentru bunurile duhovnice$tipe careni da.^
le
^^
(dupa Sf6.ntul
Ioan Gur6 de Aur)

t
f

,,

[t

$
ti

I
fi

:
:

H " fiffiffi iflrft]Iffiffi -

MWm

m#twffiffi

,,ltru e4st* pac*te t{e neiertat, in af*ra de pctcc.tu{ rueysordit."

{Slintriilsac Sirul)

#&&xx*& w& $ww*&Kffi *

ffi$&dm ffi ax&ax& w&w&gx&*mw
Dumnezeu ii iubegte pe toli oameniiin aceeagi mdsuri, aga cum un tatd
igi iubegte fiii. El doregte ca toli sa se mdntuiasca gi sa se bucure de fericirea gi
binecuvAntarea mpdraf iei Sale.
Pe cei care s-au depdrtat de El 9i au rdtacit pe caile pdcatului, Dumnezeu
ii agteapta sd vind in Biserica Fiului Sdu, lisus Hristos, pocaili gi hotdrafi sa
inceapd o viald noud, de curdfie, de fapte bune gi ascultare de voia Sa. Pe
acegtia, care se leapadd de obiceiurile cele rele gi se intorc pe calea cea
bun5, Dumnezeu ii iartd giii primegte in bralele Sale pdrintegti, cu bucurie.
Vorbind despre pocainld giiertare, Domnul lisus Hristos a dat urmatoarea
I

pildS:

*ffi
* -ry,
ry ffi'"ffi
:

- "'
#-m-*,ffi"s'
ryi 'r+ e 4" SWffiq

',$

,,Ll{i} *m *v*;e d*i fii. $i a zis **} rxmi t&m&r di:t{r* *i tat6}mi s5
Tata" rj;i-nri part.:a ** m:i xr: *uvin* *ia: :ev*r*. $i cl tr*-a k::p*r

&v*r*a. $i rau eXrip& u:lmh,* zii*, *du**nri t*at'*, llul c*l lxai t*.*6r:;*
dus ?ntr*c: {*::5 **p$rtai*. fi ***l* ryi-a r''ipil fi1'cr*4. ir;ri"ld ?x
**s&&m&ri.
i$i {trr;p5 r* a chcltuit l*txX" s-* &*i;t &aivl*t* ur*.re in {ara;l***a, gi -!1
*! a ?n**put s* clu*H ll;:s&. $i Ejuc*r:q*u-sc. s-u ;,it1u!i cl rirr r:i:ul di* !'
l**uit*rii ae*l*i {*ri, g{ xc*sta i-x, trimis 1a qarinil* gxl* p$ p*xc,is*fi
prrrcti. !r rl,"rrra.,'i-gi si*t*r* p&nr***ir din r*ry**vcle p* cars ir:
m&;r*iiu p*rcii, ?::s* ili$:lc:ri x*-i *i#d*a" {}err'" v*nixclu*gi?x *i**. e
xis: {"l$1i arga-i ai tal#}*i xr*ti sun{ i**i*s*,;ia1i ** pfri**, iar *u pi*r"
aie i ete tira*;.sl
-{
lcui*p,.lu-m;r rrlil \,oi due* llr laiii lnr"u ii ll,,i l;]r:rle: *rJ" lr;tt
grcsin 1: cr"r" sr itrair,teit la. \; rt;ri hr:ri{ .,r".it:"' "'r *t;i i"lu::;e", liul
i;.'.'I *"rr"li r"a 1:c i*,:;l-,.l:;r."rp,l[u ii:
ti s;uijgdli-5d" fi r "r'ir l:' r'rfil ;:ir; \i ;'""'; J "" "':^ r:'''l '1" l'i
*,,,, ,#*T',';; ; : ;:;;';,:,;;i.:1" ,i-;-,;;;.',-;'1,;;'l'. r,"*-,,'i
' qi I .itrutat.;, i-a
11tr
a
rrs trrri. l.rti" "r11::.rclit i; '"'l "i ,r::i:llt"'a l::5i
$i
*r.l *:*i. sux{ vl"*u:lni* s* rn& **rn*s* llui r&i:r. $i * zis tal&l -r*tre siugit",
:
sele : A<lue*!{ c"l*grah# }raina nui **a eiil:tSi *ri-} i*:rbr6*x{i 9i eta{i im*tr
i* rnana Iur 5i inc;rllllrnintc ?n pirroirrci.'lur 5r adrreclr i'i1*lrii .cl
ingr&5al. gi-I ?:-:;unghi*{i 6i, t::l$n*5n*, s& ne vrN*ii:a.
ila*i ae*st fill al m*u lt:*l{ *ra $i ;e i::viat, i:i*relut *ra ryi s-;: arlat.
$iau in*cnut ti sc vr'qeicaqe i Iar l,irl c*lrrarc r:'"r la qarrna. ]r rand
a venit gi s*a apr*piat de cfi.s$, a *urit *&nt*r,* $ii*r*ri. $r, *i:*rnrurd
Ia si** i-le i";.x1r1 ilir:tr* slugi. *i ?ntrei:ml** ins*al;:n* x**se*a. lsr *a i-*
spils. fralcic tau *: i rn:t" $' tsil'litirrr a ?rr.iurr*huu r i1;l*l ':cl irgrl;at"
pextr* c* l-;l prrimit sdn$t*s. $i *tr s-a mfrr:int gi n* r,*ie sS i*tre ; d*r
tat* j lui" ieginrt, iI r-ugil. 1ns$, el" r*spu.nx*nd. a zis tat*lmi s5u: {ai& dc
ar&{i* *ni i{i x}.r:jese ryi r.ii*i*eXat& *-arx e&ie*t p*run*a ia. $i nric
rai*i*rXat& *u rxi-*i da't un i*ri, *a s* rrl*....*selose *n pri*l*;:ii rlei.
**r e&r:d n v*mit er*e$t fiu *l t#cl. giar* ti-* rcfln**l ,rv*r*a c$
lr;inntr:lc, ai injungh!atp*ntml cl vitr*L*l e e}?*grSryxt"
Iat;lI llrsa i"a ri* Ei'.rl*. 1u tr]t(isaunir u"1ri rrri nrilri: T: io:ic aic
c at" t;rir sunt.-3 rcbui* insa ril ilc r"r:qrltrtm ri r[ nc birrr,r Jr:;.,-'-'ir]'
.1

.].

l::+*i!;;z;i;
!;ri;r':.:,:'lai
!

29

lr:

- pdrere de

i:

r[u.

r'l' - destrSb6lare;

imora litate: depravare.

imparalia cereasce e deschisd tuturor celor care, prin pocainla

gi

staruinla in practicarea virtufilor, doresc sd intre in ea.

Pentru reprimirea celor pdcdtogi gi iertarea pdcatelor lor, Mdntuitorul a

i*

u) Sd fim ascultitori faf[

instituit Sfanta Taind

de

i Dumnezeu gi fafd de pdrin{i!

b) Se cerem iertare celor pe
care i-am sup[rat!

invidiogi!

I^;

4-*_.---_.-.4...--.

fu AryIiee$ii
tr. incearcd, impreund

ffirytYry.

ohzeazd l6comia

murddria,

fiind

cu colegii tdi, sd reproducefi conlinutul pildei,

interpret6nd rolul personajelor.

2. ldentificd insugiri ale personajelor din pilda gi completeazd tabelul:

Pentru evrei, porcii

simb

Spovedaniei, Prin spovedanie, cregtinul igi

m6nieisau geloziei precum fratele cel mare.

c) Sd ne mdrturisim pdcatele!
d) Sa nu fim

mirturisegte cu smerenie pdcatele gi primegte iertarea.

Datori suntem sd ne bucurdm impreund cu ingerii din ceruri de
revenirea la Dumnezeu a oricdrui om pdcdtos gi sd nu ne ldsdm pradd

Tatil

qi

insugiri

considera{i

Fiul cel mare

Fiul cel mic

insugiri

insugiri
pozitive I negative

pozitive[negative

SfatulTatilui
de Traian Dorz
Argumenteazd alegeri le fdcute.

Sfatul tatalui, in viatd,

Totdeauna sd-l asculli,
N-aica el mai bun prieten,
Oricdt ai avea de mullil

semnificaliile simbolurilor din pild5, gdsind coresponden{e potrivite

intre elementele celor doud coloane.

3" AflS

(A)

N-aica el mai bun profesor,

C6t sunt allii de-nvalali,
El te-nva[a tot ce-i bine
$i spre ce sI nu te-abali.

trezirea din pacat gi nddejdea

tatdl celor doifii

*q?Jilte.rcl

.,

fiul cel tanar (risipitor)

El li-aratd ce e vrednic,
Elte-ntoarce de la rdu,
Cdt il ai, inseamnd-ti bine

Pilda gicuvdntulsdul

Cici nimic nu-nlocuiegte

ln viafa ta, ilispun,
Vrednicia gi-adevarul
Ce te-nvald latil bun.,,.

fiulcelmare

,,r-,,,

fiului risipitor de
a se intoarce acasd

Wdtr* irpi

r,rd,r,,6,$

,.

alegerea unei vielitrdite in robia

',

pdcatului

4. Comenteazd proverbul: A gregi e

omenegte, a stdrui in gregeala e
diavolegte, fdcdnd referire atdt la
conlinutul pildei, cdt gi la viata de
elev.

fiului risipibr de
cdtre tatal sdu cu bralele
deschrse
5. Scrie o scrisoare pentru fiul cel mic prin care sd-l convingi sd nu plece
de acasd. lmagineazi-li cd egti un prieten de-al Iuicare a trecut printr-o
situatie similard.

.@Mxx*&-

lit

ln 0ar1nt2 tanar traia singur pe un munte din partite Egiptutui. Cand venise el in acel loc, pdrintele loan
promrsese lui Dumnezeu cd nu va pdrdsi acelloc decdt atunci cdnd
ingeriivorveni sa-i ia suftetul spre a-lduce la
cer.

Mu$i oameni credinciogi primeau sfaturifolositoare mergdnd la pegtera unde trdia pdrintele
loan in multa
rugdciune, impletind coguri. Nigte prieteni ai pdrintelui tuau icete coguri gi le vindeau
intr-o cetate, iar
astfel cagtigali

I ip

se

.cumpdrau

u h rana gi cele d e treb

mdncare

gi materiale pentru impletirea atior ciguri. nstit, din

u i nld, d e

gi

cu banii

pegtera pdrintetui nu

ra atat d e d e p a rte d e I u m e.

intr-una din zile, parinteluii'a vinit un gilnd re-i ,purra sd meargdsrngursa-gi va ndd
cogurile in acea cetate,
spre a nu mai necdii pe prietenii sdi cu aceatstd treaba. Nepricepand ia ,rritr-i ,n'gand
viclean, parintele loan s-a
ridicat gi, incalcandu-gi promisiunea ce o fdcuse cdtre Durmnezeu, a luat cogurilegi a p/ecaf
sp re cetate pentru a le
vinde.

cetate gi.-a vandut cu pre! bun cogurile gi, afland cdte lucruri putea face cu banii cagtiga{i, stand
de
cu.nigte oameni pdcdtogi a ascultat de sfaturite loringeldtoare. Dupa cdteva zite de fnsoyire
ci acei oameni
pdtimagi, parintele loan, urmdnd exempruilor rdu, a ajuns safacd pdcate grele.

liunsj1
vorbd
,

Terminand de cheltuit banii cagtigali, pdrintete loan s-a aflat parasii de

,,prietenii" pdcdtogi gi, atunci, gi-a dat
seama cdt de mult a gregit in fala lui Dumnezeu. intristandu-se pesfe mdsurd de starea
in
ujunrrse, p|rintele
loan a inceput sa planga.

,rri

Acum, un alt gand ii spunea cd nu mai are rost sa traiasca pentru cd, orice ar face,
Dumnezeu nu-l va mai
ierta. Parintele simlea cum il cuprinde deznddeidea gitruput sdu'a incepuf sii
slabeas ca din p46na acestei lupte
lduntrice.

Dumnezeuinsd,pretuindmultelerugaciuniginevoinleleparinteluipecareacesfa lefdcusetimpdeat1liaani,
l-a intdrit, aiutandu-lsa-gi vrna in fire. Pirintetui toan i-aru venit atunci ganduri bune
ca, prin multaosfeneald gi
pocainld, prin lacrimi qidorinld de sfinlenie, sa ajungd din nou in
starea ti d, dinaintea cdderii.
S-a dus parintele iardgi;i la chilia sa gi, iniuindu-gl ug/e, a inceput sa plangagi
sa se ioage tui Dumnezeu,
postind gi priveghind cu sarguinla pand ce i-a sldbittrupul idu, incdt
ajunsese nuiai'piele gi
os.

Oamenii credinciogi ce-l iubeau gi ii cautau sfaturile gi rugaciunile veneau zitiic ta iga
lui, dar el le spunea:
,,Nu veli putea deschide pentru cd l-am fagdduit tui Dumnezeu cdt md voi pocai un an. Rugali-va pentru
mine,
nevrednicul!

Deci, s-aimplinitanulde nevoinld a parintetuiloan gi, apropiindu-se Pagtile, iatd-lajunsin

noapteainvierii.

Parintele gi-a pregatit

candeld, a umplut-o cu untdelemn gi, incd de seara,'a inceput'sd se roage lui

spundnd: ,,Milostivegte-Te, Doamne, cd, iatd, iaragi marturlsesc cdderea gi deznadajduirea-mea.
!uyn2ze1,
lnviazd-md pe mine cet sfdrdmat de pdcate. Poruncegte, Doamne, ca din foculldu
sd se iprinda aceastd candela,
ca aa sa primescincredinlare de milostiva Ta ieftare. Apoi, in cealaltd vreme a vietii
ce-mivei ddrui, fagaduiesc ca
voipdziporuncileTale gifricaTa nu o voipdrasi. cigimaimuttdecet pteni

lacrimi pdrintele,

in

u;;*ilir;itiiliyir.,.nritt;;;;ri;;;-,

noaptea Sfintei invieri, s-a ridicat ca

neaprinsd.

sa vaia de I s-a

aiprins

ii,idrtr.

Dar candela era

$l rarrigi, cdzdnd cu fala la pdmdnt, a mai spus o datd rugaciunea sa. Dar nici acum nu s-a aprins candela.
Ce.n! a rostit a.treia oara dii tot sufletut qi cu toatd puterea sa igdciunea, s-a intamplat
minunea: cand gi-a ridicat
privirea gi-a aflat candela lumindnd, primind astfel semnutiertaiii. ingenunchind
dii nou, parintele toai a fnieii,t
sd se roage, spundnd acum: ,,Multumesc tie, Doamne, cd in aciasta vremelnicd ,ia,ya *-ai
miluit pe minet,
nevrednicul, prin semnulacesta mare gi nou, ddruindu-mi mie indrdzneald cdtre
Tine. Ca ierli, cu milostivirei,,
sufletele cele zidite

deTine.".

(adaptare dupa protoage)

fF

31

61

H" ilffis ffimxtrttr$s - frmmffiffimem: m: mftmruru@ffi

,,f*ctd t{area ff* buna si iod ddrw{ dbs{ftdrsit
pog*rdrcdw-se e{a {aQdriffts{e {uffiiftiibr" "{Iaccv

ffiw$ffie&$m ffi.mwasw$&mw
g"*,tu& B

1, i

/r

sr-r rsrs,

7i

ffies& ffiaxxms*H&ffiffi#&&

**4

ffiH$ffiffi Hffi&ffitrBtr$${pr

st*pxnui *e*l*r sh:gi gi e f&**t #*e*t*sl* r* *l*" $i

apr*piir:**-** s#i r*i'* ia**** rin*! iaia*{i, m fr{ili$ *i{i *inci ta.imn1i,
xi*&nd: i)**mn*, ciricitni*nlr mi-ej **i. iata *i!i*ir:*itela*limre *aptigxt
*rJ *i, Xr$-fr tuisl;*p*nx{: *!r*, si*gl* *un& girr'**{ir:*i*ac&, p*xt* pe;!i**
vrcms e

mi

'"rarrit gi

f**i *r**in*i**r;&. pe*l*:*uit* {e v*i pun*; ink* lntru h***r!*

d*mm*ixi t*.r. &.pr**ii**u-** g! **! *x ri*i tsinnti, x ris; *r;*rmn*, d*i

tai**{i rxi-a! ii*t, lata aiii **i taie*li am **ptigat eu si" 3!*-x l':} nt&p*nul;

*in*, *lug*

hur** p: *redi:,r;ica:*, p*ste put:pry ai f*st rr**inui*asa,

S*${* ffiuit* i* v*i punr,

ir:tr"a intru bu*uri* d*mnx}*i t**. &prupiine*u11.;ffiil* {e_;j*;iii,t l*ESi,

-..;f^-"rr".in,r;1r*1p.^*."ir:-..:."'*:-e"
:
:i := U: t{1':.r} ii. 1l
;){; {}"J\J" ili t-r:l ".Jrf C r
l"t;}. t-!U

*ffi

aers s*caii i.;nd* r-mi s*ry]*fiffi1 gi .l*i;ni .i8 "t[,.:fi r:-&i

l,np.igtiat" $i ltr:ar*l;-:x;1, m-*n: dx* d* effi ffi$fftjr'i$ iai**txl tgu ?n
:,rm;:nt
:," rtl{ :i, ,'n 6.,'-:r- :l t*r, .Qi
... rien;
Hd:1
--.: "re:, .ri ii Stircrn'r gd- )-.1 :;;
gtin;
Slugx v!*i*mn* 6: l*n*;a,
c;* secer,Je rji:d* *-*nr **#en*i $i **l{i:
** xnd* ft-*mr Tirrpi*?iiai? $* ff"!v*fi** d**i ** tu s* pui *snti r*c*i lm
i.. :, :i.}Al Ce tSif; Al r"le ii Cu de b"AtCa rr,*ii: ieC: -je
--, ,,',-y
"a:ft{ s. rii, !+rr..i
lm *l {alnnt*i gi *,t{i-i e*iui cm &r# a*** t*lan{i. e** t*t **iil! ** fii* i
rr*
r'i* ni ; 5'm
nr!.r.*; ,Xl
*r* ; cp
l*:l }dr
l*n ryg
1.1,-5
}a r;*
Vd {td
rg,1;=:
f{-; UO p;: rr-:5; $ dS !A fi*! ** t-ei* $!
- i:p
nmtr*hi:i** *;"i:r:ea!i-* intru ?ntirr:*rirui *ai mai din *i*ra.,&**i*
*spy"L.r,

s*

ts

Dumnezeu ii iubegte pe toli oamenii, d6ndu-le daruri prin care sd

implineascd lucrarea dragostei, pentru mdntuirea tuturor. Toate aceste

L--*-,,,*,*,*-,-*"*".&*--"-----,--,, * -::i $' ':--:--:-X

8\*** 6***
'.$-i3'EE

e?

$EL,{[{,eB'

dey Es*crr*feiexd/a *rrsfr*s

(de ceva) -

a pldti ceea ce i se cuvine.

sfrfur#rr - (aici) persoand in
serviciul cdreia se afld slujitori.
{*sf tcxt

moned[ veche de

aur sau argint, cu o valoare mare.

;*x;,sr"f'- persoand care se
ocupd cu schimbul banilor.

daruri sunt imparfite de Dumnezeu oamenilor, dupd voia Sa, dar 9i dupa
puterea fiecdruia de a le folosiin mod creativ. De modul cum ne folosim de
aceste daruri gi cum Ie inmullim, adicd le facem sd rodeascd, depinde gi
plata de aici, dar mai ales plata de dincolo, care trebuie sd ne intereseze
pe toli. Lucrarea cu talanfiiinseamnd punerea lorin slujba semenilor, pe
cdnd ascunderea lor in pdmdnt inseamnd refuzul ajutoririi celor in nevoi,
dar gi refuzul de a pune in valoare darurile primite de la Dumnezeu, de
citre fiecare in parte.
Talanlii Lul sunt tot binele gi cinstea ce o dd pe lumea aceasta
oamenilor, toate darurile cele sufletegti gi pamantegti: via[a aceasta,
mintea, cu infelepciunea ei, toatele talentele, sdndtatea, priceperea de a
lucra, de a chivernisi bine, precum gitoate bogaliile pdmdntegti.
Cdnd a dat unora mai mult gi altora mai pulin, nu a insemnat cd
cel ce-a primit mai pulin a fost necinstit de Dumnezeu, caci tot acelagi
Stdpdn a dat gi unuia gi altuia. Dar Milostivul Dumnezeu a gtiut cAt poate
sd

duci unul gi cdt poate sa duca altul.

i)i

:;
lr'

Fiecare dintre noi avem datoria de

a inmulli talanlii

cei

incredintalinoud de Dumnezeu, cdcivom da socoteald pentru inmullirea

darurilor oferite de Dumnezeu, inmultirea ror ne aduce mdntuirea
sufletului gi intrarea in impdralia Cerurilor.

&

:a::::. :: :-a:.t. r.r..::.i..::::t.:::::

:

ApHea&ri

{, Ajutandu-te de imaginile alaturate lectiei, formureazd ideile principale

ale pildei.

i ::a:.. :

.:.:.:...

--

..::..-

.:::.::

ln aceastd pilda, sfiipanul care

pleacd pentru un timp este Domnul
nostru /isus Hrisfos care S-a inaltat
la cer, iar slujitorii sunt cregfinri din
toate timpurile. Talanlii impa(ili de
stdpdn slujitorilor sdi sunt darurile

de Dumnezeu oamenilor.
Calatoria reprezintd perioada dintre

oferite

prima gi

a doua venire

Mantuitorului. Momentul intoarcerii

stdpdnului la o vreme negtiuta de ei
este momentul, venirii Mantuitorului
pentru. Judecata de Apoi. Atuncir. va
trebuisi ddm socoteali pentru ceea
'ce am fAcut eu:daruiile date noud,de

3, Scrie proverbe despre hdrnicie gidespre lene.

cdtre Dumnezeu. Cei Care vom

putea da rdspuns ci primii doi
3, De ce crezi cd stipdnul a impdrlitin mod inegar averea sa slujitorilor?

4. Comenteazd atitudinea stdpdnului fald de slujitorii sdi.

s" continua textul de maijos scriind cum crezi cd a reugit fiecare din cei trei

prieteni, cu talentul sdu, sa surprindd frumuselea parcului in care s-au

oprit,

loan, Elena giTeofil sunt colegi de clasd gl /ocuiesc pe aceeagi stradd. Ei se inleleg foarte bine gi
deseori se
viziteazd spre a-gi arata unul altuia realizarite.
loan picteazafoartefrumos, Elena spune ceea ce simte prin minunatele eicdntece, iarTeofile
un adevarat poet.
Astdzi, intimp ce se intorceau de la gcoald, ceitrei prieteni s-au oprit pentru cdteva clipein parcutaflatin
drumul
lorgi, privindiniur, au admiratfrumuselile pe care le-a ddruit Dumnezeu oamenilorcetraietscin
orasullor.

$" Gdndegtete cdror colegi de ai tdi le corespund personaje din Pilda Talanlilor. Fard a le
da numele, formuleazd

aprecieri gi sfaturi la adresa fiecdruia, descriind comportamentul lor ca elevi aflafi in situaliile personajelor
din

Pildatalanlilor.

7" Ca fiecare dintre oameni, tu ai primit anumite daruri de Ia Dumnezeu.

9i
$tii care sunt ele? Ce agteaptd Dumnezeu

sa facicu aceste daruri?

-JJ

in Biserica ortodoxd, rugaciunea r.;u$,flY,Y,.Yf,f'mr.;; crestinii nu uitd

,,.*n r, *

mullumire lui Dumnezeu pentru toate: pentru bucuriigi necazuri, pentru roadele pamantutri
gi pentru hrana cea
de toate zilele, pentru via{a gisanatate gi pentru binefaterile revdrsate
de cdtre Dumnezeu peste lumea intreagd.

La slujba Ldrel gi in alte imprejurdri, preotul

binecuvinteazd darurile adese de cregtini la biserica
pentru a fiimpS(ite ce_lor prezenti, celor nevoiagi gi lipsifi.

lar in timpul Sfintei Liturghii, preotul ofeia

'Ui

Dumnezeu rugdciunile de mu$umire ale credinciogilor

impreund cu darurile de pdine givin pe care acegtia le-au

adus Ia altar, zicdnd : Ale Taie, dintru ale frii,-f,r-iti

aducem de toate gi pentru toate. prin aceasia se
mdrturisegte cu smerenie gi multumire cd darurile pe care
oamenii gi le fac unii altora sau le aduc la biserica nu le
ap9fin, ci sunt daruri luate din darurile pe care Dumnezeu
Ia face neincetat lumiiintregi.

Sfdnfa mwnea
de Alexandru Vlahuld

Sfdnta munca e aceea

Ce rdsplata-n ea-gi gasegte.
De-nlelegi tu asta, cheia
Fericirii tale-o !ii.
Urgisit de toli sd fii,
Tu de-a pururea iubegte,
lar ca sd traiegti in pace,
Nimic lumii sd nu-i ceri,
Binele te-nva!-a-l face
Ca albina mierea ei.