Alimentatia sanatoasa .

Model de consum
alimentar.
Atitudini si cunostinte individuale.
Factori care influenteaza alegerea in alimentatie
Hypocrates afirma: "Alimentele sa va fie medicamente si medicamentele
sa va fie alimente!" cuvinte ce, din pacate, aveau mai mult ecou in
antichitate decat au acum.
De aceea trebuie sa acordam o atentie sporita produselor pe care le
consumam.
Desigur, alimentatia nu este singurul factor de care depinde starea
sanatatii noastre, dar ea are un rol deosebit de important, iar pentru a-l
intelege trebuie sa trecem dincolo de limbajul si explicatiile strict
medicale, chimice sau fizice, fara a le ignora.
Corpul uman are nevoie pentru a creste si capata energia necesara
muncii, invataturii, de alimente diverse, de substante nutritive , dar in
cantitati potrivite.
Se recomanda de catre medicii nutritionisti cateva mese echilibrate , in
care alimentele diferite se completeaza in meniul zilnic.
Substantele de baza din mancare, absorbite de intestin , sunt: proteinele ,
glucidele, lipidele.
Proteinele sunt cele care construies corpul uman , gasindu-se in muschi,
oase, piele, creier, ficat, inima. Oamenii le iau din alimente de origine
vegetala (fasole, mazare , nuci , soia, cereale).
Glucidele sunt o sursa importanta de energie pentru copii si adolescenti
Sanatos ar fi sa se satisfaca necesarul de glucide din fructe si legume
proaspete , din cereale sau lapte si mai putin din dulciuri (inghetata ,
ciocolata).
Lipidele se gasesc mai ales in grasimi Cu exceptia legumelor si fructelor ,
toate produsele alimentare contin grasimi. Necesitatea medie a omului
sanatos in grasimi constituie 30% din valoarea energetica a ratiei
Folosirea in limite normale a grasimilor constituie 1-1.5g la kg sau 70100g pe zi pentru o persoana cu masa corpului de 70 kg.
Vitaminele sunt substante esentiale pentru cresterea si mentinerea starii
de sanatate a tanarului. Cele mai multe se afla in verdeturi, legume si
fructe. In general se cunosc peste 20 de vitamine dar cele mai cunoscute
sunt vitaminele A, B, C, D, K.

Vitamine, Minerale - Funcii Majore - Sursele de alimente

Vitamina A/Beta-caroten
Vedere, cretere, piele sntoas, imunitate
Spanac, legume verzi, morcov, broccoli, caise, lapte, cereale
Vitamina D
Benefic pentru: Sntatea oaselor
Lapte, cereale, somon, sardine
Vitamina E
Asigur sntatea membranelor celulare, antioxidant
Uleiuri vegetale, nuci, semine, cereale
Vitamina K
Coagularea sngelui
Legume verzi, lapte
Vitamina B-1 (Tiamin)
Extragerea energiei din alimente, asigur un sistem nervos sntos
Cereale integrale, fasole boabe, carne
Vitamina B2 (Riboflavin)
Ajut la extragerea energiei din alimente
Lapte, ciuperci, spanac, cereale integrale
Vitamina B3 (Niacin)
Ajut la extragerea energiei din alimente
Ciuperci, pete, vit, pui, alune, tre, cereale mbogite
Vitamina B6
Ajut la procesarea proteinelor.asigur sntatea sistemului nervos
Carne, pete, pui, spanac, broccoli, banane, semine de floarea soarelui
Acid Folic
Protejeaz materialul genetic i previne anumite defecte din natere
Suc de portocale i legume cu frunze verzi
Vitamina B12
Asigur sntatea sistemului nervos
Produse de provenien animal, cereale mbogite
Vitamina C
Asigur sntatea esuturilor conjuctive, antioxidant
Citrice, cpune, legume cu frunze verzi, piper, roii, kiwi
Potasiu
Asigur sntatea sistemului nervos
Spanac, banane, portocale, roii, pepene, fasole boabe, cereale integrale,
lapte
Calciu
Asigur sntatea sistemului nervos, dantur i oase sntoase
Lapte, iaurt, brnz de cas, tofu, legume cu frunze verzi, alimente
mbogite
Cupru
Asigur creterea, previne anemia
Fasole, leguminoase, nuci, cereale integrale

Fier
Previne anemia, asigur sntatea sistemului imunitar
Carne, fructe mare, cereal integrale, broccoli, mazre, tre.
Magneziu
Rezistena oaselor, funcia nervoas i cardiac
Tre de gru, legume verzi, nuci, ciocolat, fasole
Seleniu
Antioxidant
Ou, carne, pete, cereale integrale
Zinc
Cretere i dezvoltare, imunitate
Fructe de mare, carne, legume verzi i cereale integrale
Consumul alimentelor presupune un act de comunicare si inseamna cu
mult mai mult decat "necesitate fiziologica". Emitatorul acestui proces de
comunicare este alimentul, iar receptorul este organismul. Intre aliment si
organism se stabilesc fara indoiala diferite relatii si calitatea acestora este
data de calitatea alimentatiei.
Alimentele consumate zilnic ar trebui sa mentina si sa promoveze starea
de sanatate a consumatorului , insa acest lucru nu se intampla.
Toxiinfectiile alimentare si reactiile alergice sunt poate cele mai blande
forme de manifestare ale unei alimentatii nocive care pot duce la
cresterea morbiditatii si mortalitatii.
Constientizarea importantei nutritiei ca determinant al starii de sanatate
si al dezvoltarii socio-economice a avut ca urmare cresterea importantei
si amplorii supravegherii starii de nutritie a oamenilor.
In ultimii ani epidemia de obezitate are tendinta de extindere atat la copii
si tineri, cat si la adulti, cu consecinte imediate si pe termen lung asupra
starii de sanatate , sperantei de viata si a statutului socio-economic al
populatiei
Unele companii care prelucreaza si comercializeaza alimente si produse
alimentare au adoptat deja o varietate de programe in care se abordeaza
valoarea nutritionala si de sustinere a calitatii vietii a produselor lor pe
care le includ in politicile de educatie si marketing.
Industria alimentara devine astfel un actor important in activitatea de
combatere a epidemiei de subnutriti si de supranutriti.

Factori emotionali in alegerea mancarii

Dieta optima este aceea care promoveaza sanatatea fizica,
mentala, emotionala si spirituala

Majoritatea obiceiurilor noastre alimentare se bazeaza pe

emotii
Majoritatea omenilor sunt atasati emotional de dieta pe care o urmeaza.
Cei care mananca carne considera ca omul este omnivor, vegetarienii
aprecieaza mai mult respectul pentru animale. Fiecare crede ca gandirea
lui este corecta.
Dieta optima poate fi recunoscuta si evaluata atunci cand ne debarasam
de emotii si ego. Acest lucru este foarte dificil de realizat intrucat suntem
foarte atasati de ideile si teoriile noastre.
Toti vrem sa credem ca avem dreptate. Nimanui nu-i place sa realizeze ca
s-a inselat asupra credintelor pe care le nutreste, fie ele politice,
religioase sau nutritionale.
Totusi, daca este sa vedem dincolo de aceste emotii si identificari
personale cu dieta pe care o urmam in prezent, si sa intelegem
adevaratul rol al nutritiei pentru sanatate, trebuie sa fim deschisi la minte
si sa lasam in urma credintele care nu ne mai servesc si care si-au spus
cuvantul la nivel de consecinte.
Cu siguranta, experienta personala si educatia pot sa ne ajute in alegerea
unei diete corecte. Dificultatile exista, insa cel mai simplu este sa ne
eliberam de prejudecati, atata cat putem.

Numai cand vom avea mintea limpede vom putea sa

vedem clar si sa recunoastem calea corecta catre o dieta
sanatoasa si catre o viata echilibrata.
A avea o dieta optima ar fi simplu daca toti am fi fiinte rationale, eliberate
de conditionari emotionale.
Totusi, in ceea ce priveste dieta, deseori isi pun amprenta emotiile si
obiceiurile care sunt regele si regina in locul necesitatii si a unei
perceptii clare.
Mancam inghetata, produse fast-food, dulciuri si alte non-alimente in
primul rand pentru a ne satisface nevoile emotionale si asocierile
emotionale cu aceste alimente, si nu pentru a ne satisface nevoile fizice.
Oamenii isi formeaza atasamente emotionale fata de anumite alimente ca
rezultat a experientelor din copilarie, obiceiurilor culinare ale celor din
grupurile frecventate in trecut sau in prezent sau auto-conditionarilor.
Ca o consecinta, anumite alimente sunt consumate in anumite stari
emotionale, ca depresii sau in speranta de a induce emotii speciale, ca
starea de multumire sau fericire.

De exemplu, inghetata si alte dulciuri sunt asociate cu anumite

recompense din copilarie. In copilarie, inghetata reprezenta o amenintare
sau un semn al indulgentei parintilor.
Daca vei fi cuminte, iti voi cumpara o inghetata, este o bine-cunoscuta
afirmatie a multor parinti. Astfel, cand devenim maturi si suntem intr-o
stare buna, deseori decidem sa ne recompensam cu un bol de inghetata.
In mod similar, cand suntem intr-o stare de depresie alegem sa mancam
alte alimente, avand senzatia ca acest lucru ne-ar scapa temporar de
problemele noastre ca adulti.
Craciunul si Pastele sunt asociate cu emotii puternice si anumite ritualuri
culinare. Carnea de miel sau cea de porc, pasca sau cozonacul sunt
nelipsite din meniul de Craciun sau de Paste.
Nici un argument logic nu ar putea inlocui asocierile si atasamentele fata
de anumite alimente sau mancaruri.

Ca o consecinta, toate sau majoritatea obiceiurilor

noastre alimentare, fie ca ne plac fie ca nu ne plac, se
bazeaza pe emotii.
Prea putini oameni mananca din motive pur rationale. Totusi, este util sa
observam faptul ca, este necesar sa fim constienti de rolul pe care
emotiile il au in alegerile noastre culinare.
Daca mancam anumite alimente nesanatoase ar trebui sa fim constienti
de comportamentul nostru si sa incercam sa abordam problemele noastre
intr-o alta maniera decat aceea legata de mancare.

Mancarea in sine nu ne poate satisface nevoile

emotionale.
Daca suntem suparati si mancam ciocolata si inghetata, ne poate aminti
de copilarie insa nu va elimina cauza depresiei. In plus, alimentele pe
care le mancam, ne pot accentua problemele emotionale de care
incercam sa scapam.
Toate recompensele din copilarie devin un tipar, un model pe care il
purtam pana la maturitate.
O stare emotionala negativa (singuratate, insecuritatea, neliniste,
plicitseala) poate influenta alegerea de a manca ciocolata, prajiturele,
snacks-uri, pufuleti, inghetata, etc.
Aceste produse sunt bogate in zahar si ne pot induce o stare temporara
de crestere a energiee si emotii puternice.

Dupa aceasta supratensiune, zaharul are efect de a ne sustrage

vitaminele B si alti nutrienti si sa ne induca o stare de oboseala,
adancindu-ne starea de stres in care ne aflam, continuindu-se in acest fel
ciclul depresiei.
In acelasi timp, exista anumite alimente care ne plac si altele care nu ne
plac.
Multi adolescenti si adulti refuza legumele datorita faptului ca, copii fiind,
au fost dojeniti si mustrati de parintii lor sa-si spele farfuriile daca nu vor
manca si salata de legume aferenta. Acum, asociaza refuzul lor de a
manca vegetale cu independenta fata de parinti. Sau, copii fiind, am fost
fortati sau conditionati sa mancam un anumit fruct ca pedeapsa ca nu neam mancat supa.
Nu numai alegerile noastre culinare sunt inflentate de emotii dar si
cantitatea si modul in care consumam mancarea. Cand suntem nervosi
sau stresati, avem tendinta sa mancam mai mult, sa rontaim ceva in
permanenta, deseori inghitind mancarea nemestecata.