CELU LA

NEO PLAZ ICA

Defini ţie. G ener alităţi
C elu la m alignă
-U ni tate a m orfofu ncţi onal ă a
unei neo pl az ii
-S e fo rmeaz ă pri n
tr an sfo rmarea m al ignă a
unei cel ul e n ormal e
-R e prez intă pr ima etapă î n
Pro cesu l tr an sf or mări i unei
cel ul e norm al e în
cel ul ă n eo pl az ică co nst ă î nt r-o
al te rar e patol ogică
co mpl exă , pe rman entă,
genoti pi că şi fenoti pi că
car e se tr an smi te
genera ţiilor ce lul ar e
-Alter area con duc e la
de zo rga niz are a
ir ev ersibil ă
a fu nc ţiilo r cel ula re
- Alter area afec te ază
în de os ebi m itoza
şi d if er enţie rea celul ară .
 Ca nc eru l es te un
proc es mu ltist adia l ce
ar e la baz ă mod if ic ări
ge ne tic e n um eroa se
car e, î n ti mp,
au un efect cu mu lativ
as upra con tr ol ulu i
div iz iun ii,
Ma jori ta tea
mo di ficări lor g eneti ce
su nt do bâ ndi te p ri n
trans loca ţi ile,
de leţiile, i nv er si unile
şi m uta ţi ile
puncti form e ce au loc
Nu toa te cel ulel e
tr an sfo rmate
au , îns ă, capac itat ea de a
fo rm a
o t um oră.
Su nt imp licat e mul ti pl e
me can isme de apăr are al e
or gan ismului c are d ete ct eaz ă
Toate proce se le pri n
care e ste pos ibi lă
reg ener ar ea u nui
ţesu t se da to rea ză
ex istenţe i
cel ulel or s tem ( suş e) –
celule s ingu lare , cap
Ce lulele stem al e orică ru i
ţe sut au
2 fu nc ţii ma jo re :
 genereaz ă num eroase
cel ule de sce nde nte car e
vor aj un ge cel ule m atu re -
ce al cătu iesc ţe suturi
spe ci al izate;
 sunt ca pabi le de
 Clona – es te o
popula ţie c elu la ră care
prov ine
di ntr -o s ingu ră c elu lă d e
or ig ine şi care
păstre ază a cel eaşi
caracter e structu ra le
Fap tul că maj oritate a
tu morilor
iau naş te re în ţe sutur i cu
pr olife rar e conti nu ă sa u
în ţ esutu ri în car e a fos t
indu să pr olifer area dato rită
un ei ag resiun i ti sular e,
sugereaz ă e xistenţ a
cel ulel or s te m tu moral e
Cicl ul ce lular reprez intă
pe rioada di ntr e d ouă
di vi ziun i succe sive al e
cel ulei şi par cur ge su cce siv
fa zele : G1, S , G2 , M.
 Faz a G1 – pos tmi tot ică s au
pre sinte tică – nu cl eu l şi
ci to pl as ma î şi mă re sc v olumu l
se m atu ri ze ază, a re l oc s intez a
 Faz a S – d e si nt eză a AD N - u lui
– s e du bl ează ca nt itat ea de
AD N c ro moz om ial .
 Faz a G2 – pr emitot ică s au
po sts inte ti că – înceteaz ă s inte za
de AD N,
dar c onti nuă s intez a de ARN ş i de
enzime neces ar e m itoz ei.
 Faz a M – m itoza – cu faz e le :

– pro fa za, meta faza, an afaz a,

tel of aza.
 Pe ri oad a d intr e do uă m ito ze
În fu nc ţi e d e acti vitate a
prol ife rati vă , î n fiec are p opu laţi e
de cel ule s e di sting
3 c ate gorii de s ubpopul aţi i:
 cel ul el e ca re pr olifereaz ă

conti nuu;
 cel ul el e di fe renţi ate – pă răs es c

ci clul
de c reş ter e ş i mor făr ă s ă s e m ai
di vidă;
Pro life rare a celulară şi ci cl ul
ce lul ar sunt pr oc ese
co mpl exe c are n ece sită
exp ri mar ea core ct ă
a nu mer oas e ge ne şi
mo difică ri sp ec ifi ce al e
pro du şilor ac est ora
 Faz ele S şi M al e cicl ului
ce lul ar s unt decl anş at e de
schi mbă ri su bt ile de medi u
intr ace lul ar ,
În tr e co mpar ti me ntu l de
ce lul e
af late în ciclul ce lular ş i ce l
al ce lul elor în G0 exi stă o
re laţ ie de fe ed-b ac k ( i n
te sut uri le n omal e ).
- as tfe l , î n c az ul î n car e
nu măru l de c el ul e ca re
pro life reaz ă s cad e,
 Inver s, când n um ăr ul de
cel ule pr olifer ante ati nge
max imul pe rmis ţesu tul ui
respe cti v,
o par te di n ele v or tr ece în
repau s.
Pr in s ti mu lare ade cvată ,
la u n mom ent da t ace ste a
 Per tur bare a cic lu lu i
cel ula r poate fi ur mată
de o scur ta re a d ur ate i
aces t u ia sau de o
creş te re a n um ărului d e
cel ule a fla te î n
prol if er are, proc es
 Din tr e regla tor ii cic lu lu i
cel ula r im pli caţi î n
on cogen eză u n r ol
partic ula r
 îl a re pro tei na p 53 care

con tr olea ză prolif er area

cel ula ră, blo când pasajul
cel ule lo r în f aza d e
 p5 3 m ai poate i ndu ce
apo ptoz a cel ular ă ( moar te a
cel ular ă pr ogram ată).
 Gena p rote inei p53 e ste

str uctu ral modi fi cată î n

apr oximati v j umătate di n
can ce rele u mane,
cons ti tu ind leziunea
mol ecu lară cea m ai
Pro prie tă ţile c elu le i
ne opla zic e
1. Mo rfol og ice
Ce lulele m al ign e s un t de
dimens iuni şi fo rm e v ari ate ,
sunt mai puţ in d ifer enţ iat e
sau chiar ne di fe ren ţi at e fa ţă
de celulele no rm al e al e
 Pro pri etăţ ile ce lul ei
ne opl az ice
 1. M or fo logi ce
 Cel ul el e tu moral e s e
car ac te ri zeaz ă p ri n :
 - nucl ei mari , ci to pl as mă
re du să c ant itat iv în rap or t
cu nuc leul, ba zo filă dato ri tă
un ui conţ inut c re scu t de
2. P ro pri etă ţi
funcţi ona le
bi ochimice
 Acumul are a a cidu lu i
la ctic p ri n glic oli ză
ana erob ă.
2. Pr op rietăţi fu ncţi onal e
bi och imice
 Anomal ii de s intez ă

cons tân d în sinte za u nor

mol ecu le pr ote ice cu
str uctu ră di ferită de a
cel or elab orate î n mod
normal sau bi osinte ză
“an ar hică” – elabo rar ea de
Pro du cţia ş i s ec reţia
abe ra ntă de p ep tide - de
ex . :
subs tan ţe le pr otei ce cu
fu ncţi i h ormon-l ike ce ap ar
în ţe sutu ri făr ă fu ncţi e
endo cr ină, u na di n
Unel e po lipe pti de s ec retate
de cel ulele m al igne pot
de cl anş a fe no mene
autoim une – par aneo pl azii
cu e xpres ie neu rolo gi că,
vasculop atie
mic roa ngi op ati că,
oste oartr opati i, anem ii
Dereg la rea s inte ze i
enzi ma ti ce
 În ce lul el e ma ligne s -au
evi de nţiat an om al ii î n
di st ri bu ţi a i zoe nzimelor –
fo rm e m olecul are d ife rite a le
un or p ro te ine c u fu nc ţi e
enz imati că sp ec ifică, avân d la
ori gi ne re activ are a u no r
3. M odif ic ări ale
sup ra fe ţei celul are
 mo difi că ri en zimati ce –
co lage naz e
 mo difi ca re a d istr ibut iei
sarc inilor e lect ri ce
( cre şt ere a s ar ci nilor
el ect ri ce n egat ive c e pe rm ite
at aş are a c at ioni lor de c al ciu
 3. M od ificări al e s upra fe ţe i
ce lul are
 mo difi că ri de pe rme ab ilita te
 mo difi că ri al e d istr ibuţ iei ş i
or ientă ri i co mpo nen telor
str uc tu ral e
 mo difi că ri de m obi litat e –
cr eşt ere a m obi lităţ ii
 mo difi că ri ant igen ice
Ma ligni ta tea i mp lică
pierde re a ad ez ivită ţii
celular e, pro du cere a
de enzi me p ro teo liti ce
în ca nt ita te cre scu tă
şi
 cre şte rea m ob ilităţi i
Celulele tu moral e s ecr etă o
seri npr oteaz ă car e a cti veaz ă
pl asm inog enul s eri c î n
pl asm ină, care h idr olizeaz ă
fi br ina,
fenomen i mpl icat î n
mod ifi carea cap aci tăţi i de
de sprin de re, i nv azi e ş i
meta sta zare
Gl ico pro te inele
mem bra nar e –
au f uncţ ii mu lti ple, cel e
ma i i mportante f iind
cele de rece pto ri
celular i pentru
 Cel ul a n eo plaz ică îşi
sint eti zeaz ă p ro pri i e i fac tor i
de c re şte re ( au to cri nie),
înce pe s ă p ro life re ze ap are nt
ne cont ro lat (a ut ono mie) ,
pi erd e i nhibi ţi a d e c ontac t.
 O i mpor ta nţ ă m ar e î n pr oc esu l

de zvo ltări i u nei m eta st az e î l

are înve lişul s ialopro teic al
Anti ge nele tu mora le
– sunt foar te v ari ate d e
la o tu mo ră l a al ta şi
ge nerea ză o p ute rni că
rea cţi e imună di n
partea g az de i.
 În un ele can cer e au fost
ide nti ficate macr omol ecu le
imun och imic i de nti ce cu
an um ite anti gene
em brionar e l a ni vel ul
suprafeţe lor ce lular e:
 CEA , A FP , s ul fo glicop rote ina

fetal ă, fo sfataz a al cal ină

fetal ă (R egan ).
Celul ele maligne


pose dă o v ari eta te d e

si ste me de a nti gene :
- de o rg an,
- de
histoco mp ati bilitate ,
- de d ifere nţi ere ,
Boal a n eopl az ică tr ebu ie
cons ider ată un an sa mbl u
al cătui t di n tu mora car e
cr eşte loc al ş i ce lul ele
neop laz ice detaş ate ş i
metastaz ate l a di stan ţă.
Ace astă capaci tate a ce lulei
mal igne dep inde, î n es enţă
de modi ficăr ile de l a ni vel ul
CELU LA

NEO PLAZ ICA

Defini ţie. G ener alităţi
C elu la m alignă
-U ni tate a m orfofu ncţi onal ă a
unei neo pl az ii
-S e fo rmeaz ă pri n
tr an sfo rmarea m al ignă a
unei cel ul e n ormal e
-R e prez intă pr ima etapă î n
Pro cesu l tr an sf or mări i unei
cel ul e norm al e în
cel ul ă n eo pl az ică co nst ă î nt r-o
al te rar e patol ogică
co mpl exă , pe rman entă,
genoti pi că şi fenoti pi că
car e se tr an smi te
genera ţiilor ce lul ar e
-Alter area con duc e la
de zo rga niz are a
ir ev ersibil ă
a fu nc ţiilo r cel ula re
- Alter area afec te ază
în de os ebi m itoza
şi d if er enţie rea celul ară .
 Ca nc eru l es te un
proc es mu ltist adia l ce
ar e la baz ă mod if ic ări
ge ne tic e n um eroa se
car e, î n ti mp,
au un efect cu mu lativ
as upra con tr ol ulu i
div iz iun ii,
Ma jori ta tea
mo di ficări lor g eneti ce
su nt do bâ ndi te p ri n
trans loca ţi ile,
de leţiile, i nv er si unile
şi m uta ţi ile
puncti form e ce au loc
Nu toa te cel ulel e
tr an sfo rmate
au , îns ă, capac itat ea de a
fo rm a
o t um oră.
Su nt imp licat e mul ti pl e
me can isme de apăr are al e
or gan ismului c are d ete ct eaz ă
Toate proce se le pri n
care e ste pos ibi lă
reg ener ar ea u nui
ţesu t se da to rea ză
ex istenţe i
cel ulel or s tem ( suş e) –
celule s ingu lare , cap
Ce lulele stem al e orică ru i
ţe sut au
2 fu nc ţii ma jo re :
 genereaz ă num eroase
cel ule de sce nde nte car e
vor aj un ge cel ule m atu re -
ce al cătu iesc ţe suturi
spe ci al izate;
 sunt ca pabi le de
 Clona – es te o
popula ţie c elu la ră care
prov ine
di ntr -o s ingu ră c elu lă d e
or ig ine şi care
păstre ază a cel eaşi
caracter e structu ra le
Fap tul că maj oritate a
tu morilor
iau naş te re în ţe sutur i cu
pr olife rar e conti nu ă sa u
în ţ esutu ri în car e a fos t
indu să pr olifer area dato rită
un ei ag resiun i ti sular e,
sugereaz ă e xistenţ a
cel ulel or s te m tu moral e
Cicl ul ce lular reprez intă
pe rioada di ntr e d ouă
di vi ziun i succe sive al e
cel ulei şi par cur ge su cce siv
fa zele : G1, S , G2 , M.
 Faz a G1 – pos tmi tot ică s au
pre sinte tică – nu cl eu l şi
ci to pl as ma î şi mă re sc v olumu l
se m atu ri ze ază, a re l oc s intez a
 Faz a S – d e si nt eză a AD N - u lui
– s e du bl ează ca nt itat ea de
AD N c ro moz om ial .
 Faz a G2 – pr emitot ică s au
po sts inte ti că – înceteaz ă s inte za
de AD N,
dar c onti nuă s intez a de ARN ş i de
enzime neces ar e m itoz ei.
 Faz a M – m itoza – cu faz e le :

– pro fa za, meta faza, an afaz a,

tel of aza.
 Pe ri oad a d intr e do uă m ito ze
În fu nc ţi e d e acti vitate a
prol ife rati vă , î n fiec are p opu laţi e
de cel ule s e di sting
3 c ate gorii de s ubpopul aţi i:
 cel ul el e ca re pr olifereaz ă

conti nuu;
 cel ul el e di fe renţi ate – pă răs es c

ci clul
de c reş ter e ş i mor făr ă s ă s e m ai
di vidă;
Pro life rare a celulară şi ci cl ul
ce lul ar sunt pr oc ese
co mpl exe c are n ece sită
exp ri mar ea core ct ă
a nu mer oas e ge ne şi
mo difică ri sp ec ifi ce al e
pro du şilor ac est ora
 Faz ele S şi M al e cicl ului
ce lul ar s unt decl anş at e de
schi mbă ri su bt ile de medi u
intr ace lul ar ,
În tr e co mpar ti me ntu l de
ce lul e
af late în ciclul ce lular ş i ce l
al ce lul elor în G0 exi stă o
re laţ ie de fe ed-b ac k ( i n
te sut uri le n omal e ).
- as tfe l , î n c az ul î n car e
nu măru l de c el ul e ca re
pro life reaz ă s cad e,
 Inver s, când n um ăr ul de
cel ule pr olifer ante ati nge
max imul pe rmis ţesu tul ui
respe cti v,
o par te di n ele v or tr ece în
repau s.
Pr in s ti mu lare ade cvată ,
la u n mom ent da t ace ste a
 Per tur bare a cic lu lu i
cel ula r poate fi ur mată
de o scur ta re a d ur ate i
aces t u ia sau de o
creş te re a n um ărului d e
cel ule a fla te î n
prol if er are, proc es
 Din tr e regla tor ii cic lu lu i
cel ula r im pli caţi î n
on cogen eză u n r ol
partic ula r
 îl a re pro tei na p 53 care

con tr olea ză prolif er area

cel ula ră, blo când pasajul
cel ule lo r în f aza d e
 p5 3 m ai poate i ndu ce
apo ptoz a cel ular ă ( moar te a
cel ular ă pr ogram ată).
 Gena p rote inei p53 e ste

str uctu ral modi fi cată î n

apr oximati v j umătate di n
can ce rele u mane,
cons ti tu ind leziunea
mol ecu lară cea m ai
Pro prie tă ţile c elu le i
ne opla zic e
1. Mo rfol og ice
Ce lulele m al ign e s un t de
dimens iuni şi fo rm e v ari ate ,
sunt mai puţ in d ifer enţ iat e
sau chiar ne di fe ren ţi at e fa ţă
de celulele no rm al e al e
 Pro pri etăţ ile ce lul ei
ne opl az ice
 1. M or fo logi ce
 Cel ul el e tu moral e s e
car ac te ri zeaz ă p ri n :
 - nucl ei mari , ci to pl as mă
re du să c ant itat iv în rap or t
cu nuc leul, ba zo filă dato ri tă
un ui conţ inut c re scu t de
2. P ro pri etă ţi
funcţi ona le
bi ochimice
 Acumul are a a cidu lu i
la ctic p ri n glic oli ză
ana erob ă.
2. Pr op rietăţi fu ncţi onal e
bi och imice
 Anomal ii de s intez ă

cons tân d în sinte za u nor

mol ecu le pr ote ice cu
str uctu ră di ferită de a
cel or elab orate î n mod
normal sau bi osinte ză
“an ar hică” – elabo rar ea de
Pro du cţia ş i s ec reţia
abe ra ntă de p ep tide - de
ex . :
subs tan ţe le pr otei ce cu
fu ncţi i h ormon-l ike ce ap ar
în ţe sutu ri făr ă fu ncţi e
endo cr ină, u na di n
Unel e po lipe pti de s ec retate
de cel ulele m al igne pot
de cl anş a fe no mene
autoim une – par aneo pl azii
cu e xpres ie neu rolo gi că,
vasculop atie
mic roa ngi op ati că,
oste oartr opati i, anem ii
Dereg la rea s inte ze i
enzi ma ti ce
 În ce lul el e ma ligne s -au
evi de nţiat an om al ii î n
di st ri bu ţi a i zoe nzimelor –
fo rm e m olecul are d ife rite a le
un or p ro te ine c u fu nc ţi e
enz imati că sp ec ifică, avân d la
ori gi ne re activ are a u no r
3. M odif ic ări ale
sup ra fe ţei celul are
 mo difi că ri en zimati ce –
co lage naz e
 mo difi ca re a d istr ibut iei
sarc inilor e lect ri ce
( cre şt ere a s ar ci nilor
el ect ri ce n egat ive c e pe rm ite
at aş are a c at ioni lor de c al ciu
 3. M od ificări al e s upra fe ţe i
ce lul are
 mo difi că ri de pe rme ab ilita te
 mo difi că ri al e d istr ibuţ iei ş i
or ientă ri i co mpo nen telor
str uc tu ral e
 mo difi că ri de m obi litat e –
cr eşt ere a m obi lităţ ii
 mo difi că ri ant igen ice
Ma ligni ta tea i mp lică
pierde re a ad ez ivită ţii
celular e, pro du cere a
de enzi me p ro teo liti ce
în ca nt ita te cre scu tă
şi
 cre şte rea m ob ilităţi i
Celulele tu moral e s ecr etă o
seri npr oteaz ă car e a cti veaz ă
pl asm inog enul s eri c î n
pl asm ină, care h idr olizeaz ă
fi br ina,
fenomen i mpl icat î n
mod ifi carea cap aci tăţi i de
de sprin de re, i nv azi e ş i
meta sta zare
Gl ico pro te inele
mem bra nar e –
au f uncţ ii mu lti ple, cel e
ma i i mportante f iind
cele de rece pto ri
celular i pentru
 Cel ul a n eo plaz ică îşi
sint eti zeaz ă p ro pri i e i fac tor i
de c re şte re ( au to cri nie),
înce pe s ă p ro life re ze ap are nt
ne cont ro lat (a ut ono mie) ,
pi erd e i nhibi ţi a d e c ontac t.
 O i mpor ta nţ ă m ar e î n pr oc esu l

de zvo ltări i u nei m eta st az e î l

are înve lişul s ialopro teic al
Anti ge nele tu mora le
– sunt foar te v ari ate d e
la o tu mo ră l a al ta şi
ge nerea ză o p ute rni că
rea cţi e imună di n
partea g az de i.
 În un ele can cer e au fost
ide nti ficate macr omol ecu le
imun och imic i de nti ce cu
an um ite anti gene
em brionar e l a ni vel ul
suprafeţe lor ce lular e:
 CEA , A FP , s ul fo glicop rote ina

fetal ă, fo sfataz a al cal ină

fetal ă (R egan ).
Celul ele maligne


pose dă o v ari eta te d e

si ste me de a nti gene :
- de o rg an,
- de
histoco mp ati bilitate ,
- de d ifere nţi ere ,
Boal a n eopl az ică tr ebu ie
cons ider ată un an sa mbl u
al cătui t di n tu mora car e
cr eşte loc al ş i ce lul ele
neop laz ice detaş ate ş i
metastaz ate l a di stan ţă.
Ace astă capaci tate a ce lulei
mal igne dep inde, î n es enţă
de modi ficăr ile de l a ni vel ul