culorile palesc si-apoi se sting in umbra ingradita de lumina. ecourile au cazut demult in orizontul pasilor pierduti... deasupra alb,sub noi acelasi alb, pictura de maestrii surzi si muti. lumina parca moare cite-un pic in ochii care pling cu lacrimi moi, si drumul a-ncetat sa fie drum e doar...o biata urma de noroi. si peste toate dragoste si chin si crucea rastignitului de dor. aici se nasc morgane fumurii si sus in cer sint ingeri care mor...