Subiecte pentru verificarea cunotinelor la

Rspunderea civil contractual

1. Definii rspunderea civil contractual i stabilii normele juridice aplicabile.
In doctrina , raspunderea contractuala este definita, ca o obligatie a debitorului de a repara pecuniar
prejudiciul cauzat creditorului sau prin neexecutare, executare necorespunzatoare sau executare
tardiva a prestatiiei datorate.
In codul civil raspunderea delictuala este reglementata distinct, iar raspunderea contractuala tratat la
efectele neexecutarii obligatiilor (art 602-623)
2. Analizai particularitile faptei ilicite ca condiie a rspunderii civile contractuale.
Ilicite sunt asctiunile sau inactiunile prin care se incalca drepturile si obligatiunile prevazute sau
sanctionate de normele dreptului civil, sau chiar daca nu sunt prevazute de o norma concreta,
contravin principiilor esentiale si continutului legislatiei civile. Fapta ilicita consta in actiune
interzisa de dreptul obiectiv. Actiunea care este efectuata pentru exercitarea unui drept subiectiv in
limitele prevazute de lege nu constituie o incalcare a legii chiar si in cazul in care produce un effect
negative asupra altor personane. Illicita este fapta care cauzeaza un prejudiciu persoanei sau
patrimoniului unei persoane fizice sau juridice prin comportament ce nu corespunde cerintelor de
executare a unei obligatii. Aceste cerinte pot fi prevazute de lege, alte acte normative , de uzanta sau
de contract. Astfel in cazul existentei unui contract incheiat intre parti, fapta ilicita consta in
incalcarea de catre debitor a dreptului de creanta a creditorului prin neexecutarea obligatiilor
contractuale. Conform art 602(2) din CC neexecutarea obligatiilor contractuale include orice
incalcare a obligatiilor, inclusiv executarea necorespunzatoare sau tardiva.
3. Definii prejudicial i stabilii condiiile reparrii prejudiciului.
Prejudiciul consta in consecintele daunatoare de natura patrimoniala sau nepatrimoniala , efecte ale
incalcarii de catre debitor a dreptului de creanta ce apartine creditorului sau contractual prin
neexecutarea lato senso a prestatiei sau a prestatiilor la care s-a indatorat.
Atunci cind sint aduse atingeri valorilor nepatrimoniale suntem in prezenta prejudiciului
nepatrimonial. CC a adoptat conceptia germana de a ignora daca natura contractului este una
contractuala sau delictuala si s-a decis ca victimele care au suferit prejudiciu moral pot despagubiri
ait in context contractual cit si extracontractual.
Atunci cind creditorul cere despagubire in locul executarii obligatiei apare necesitatea de a se stabili
intinderea prejudiciului. Repararea prejudiciului are un continut patrimonial - prin aceasta
operatiune se infaptuieste raspunerea civila contractuala.

Pentru angajarea raspunderii contractuale prejudicial trebuie sa fie cert prejudiciile actuale si
viitoare care se vor produce cu siguranta.
Actuale sunt prejudiciile care s-au produs in totalitate pina la data la care se cere repararea lor
Viitoare si certe sunt prejudiciile care nu s-au produs dar care se vor produce cu siguranta si care pot
fi evaluate in present pe baza de elemente suficiente.
Conform art 610 despagubirea pe care o datoreaza debitorul pentru neexecutare cuprinde atit
prejudicial efectiv cauzat debitorului cit si venitul ratat. Prejudicial efectiv cuprinde cheltuielile pe
care creditorul le-a efectuat sau urmeaza sa le efectuieze pentru restabilirea dreptului incalcat ,
patrimoniului pierdut sau deteriorate. Ratat se considera venitul care ar fi fost posibil de obtinut in
conditiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului in imprejurari normale.
4. Clasificai despgubirile i analizai modalitatea de stabilire a ntinderii acestora.
Daunele interese reprezint despgubirile bneti pe care debitorul e obligat s le plteasc
creditorului pentru a repara prejudiciul care a aprut n urma neexecutrii obligaiilor contractuale.
Pentru a cere daunele interese, trebuie s fie ntrunite cele 3 condiii. n acest mod, creana iniial
este nlocuit cu alta, care are ca obiect o sum de bani ce reprezint echivalentul prejudiciului
suferit, nu n sensul c obligaia de baz s-a transformat n alta. Daunele interese ntotdeauna snt
stabilite n pact.
Compensatorii reprezint despgubirile bneti care se acord creditorului de ctre debitor pentru
neexecutarea total sau parial sau executarea necorespunztoare a obligaiilor contractuale.
Moratorii reprezint despgubirile bneti egale cu prejudiciul care a fost cauzat prin executarea
cu ntrziere a obligaiilor debitorului.
Deosebiri dintre daunele interese compensatorii i moratorii:
1. Daunele interese compensatorii nlocuiesc executarea n natur a obligaiilor.
2. Daunele interese moratorii se altur cu executarea n natur sau cu plata daunelor interese
compensatorii. Astfel, debitorul nu poate s fie obligat n acelai timp s plteasc daune interese
compensatorii i s execute n natur prestaiile la care s-a obligat, n schimb, cnd execut cu
ntrziere obligaiile, el va putea fi obligat i la plata daunelor interese compensatorii. Exemplu: nu
pltete pn la data de 20, pentru aceasta se stabilete o amend.
Evaluarea daunelor interese poate fi fcut prin:
Acordul prilor n contract (convenional).
Printr-o hotrre judectoreasc (judiciar).
Direct prin lege (legal).

Evaluarea convenional poart denumirea i de clauz penal cnd ntinderea despgubirilor se

stabilete prin acordul de voin al prilor, nelegere care este fcut naintea cauzrii prejudiciului.
Clauza penal prevedere contractual stabilit prin acordul prilor prin care acestea evalueaz din
timp prejudiciul, stipulnd c debitorul n cazul neexecutrii obligaiilor urmeaz s remit
creditorului o sum de bani sau un alt bun. Clauza penal stabilit n cadrul unui contract reprezint
o garanie pentru creditor n cadrul instanei de judecat i anume c el nu e obligat s dovedeasc
existena i ntinderea prejudiciilor. Este suficient ca el s demonstreze neexecutarea, executarea
necorespunztoare sau cu ntrziere a obligaiilor pentru a obine plata clauzei penale. Clauza penal
reprezint un stimul pentru debitor n executarea prestaiilor sale fa de creditor, deoarece tie care
este sanciunea.
Evaluarea judiciar
Problema este de a ti dac judectorii au dreptul de a aloca creditorului daune viitoare pentru
fiecare zi de ntrziere adus n executarea obligaiei. Doctrina i jurisprudena le ofer judectorilor
aceast facultate, sub condiia ns de a constata n deciziile lor greeala debitorului i de a evalua
prejudiciul viitor.
n principiu, debitorul va fi obligat numai la repararea prejudiciului previzibil la momentul ncheierii
contractului. Debitorul de bun credin este obligat sa plteasc daunele interese pentru cauzele
prevzute, n ntregime iar instanele nu au dreptul sa le reduc, chiar daca li s-ar prea ca sunt
excesive. Este reparat numai prejudiciul direct, care se gsete n legtur cauzal cu faptul care a
generat neexecutarea contractului.
Evaluarea legal
Creditorul nu trebuie sa fac dovada c prin ntrziere la executare i s-a cauzat un prejudiciu.
Creditorul nu poate pretinde ca echivalent al prejudiciului dect dobnda stabilita de lege.
Daunele-interese sunt datorate, de regul, de la data chemrii n judecat.
Nu este permis plata anticipat a dobnzii i este interzis, n principiu, dobnd la dobnd

5. Stabilii domeniul de aplicare a art. 585 i 619 din Codul civil al Republicii Moldova prin
prisma Hotrrii Plenului CSJ nr.9 din 2010.
Astfel, prima (art.585 CC) are un caracter compensator i reprezint o remuneraie pentru folosirea
capitalului acordat de ctre creditor debitorului. Aceasta se aplic n cazurile n care, conform legii
sau contractului, obligaia e purttoare de dobnda, la aplicarea acesteia neexistnd nclcare sau
tardivitate n executarea obligaiei. Relevm urmtoarele cazuri, n care legea prevede c obligaia e
purttoare de dobnd:
- emisiunea obligaiilor de ctre societile pe aciuni (art.163 alin.(3) CC);

- vnzarea drepturilor litigioase (art.802 alin.(1) CC);

- lezarea dreptului de proprietate al adjudecatarului asupra unui bun dobndit la licitaie (art.816 alin.
(1) CC);
- punerea n ntrziere a depozitarului privind restituirea banilor depozitai (art.1099 alin.(3) CC);
- dreptul de regres al fidejusorului care a executat obligaia principal (art.1163 alin.(1) CC); depozitul bancar (art.1224 alin.(1) CC);
- cont curent bancar (art.1232 alin.(1) CC);
- nerestituirea aportului suplimentar n cazul n care n-a avut loc majorarea capitalului social (art.33
alin.(5) din Legea privind societile cu rspundere limitat nr.135-XVI din 14.06.2007) etc.
Obligaia poate fi purttoare de dobnda i n cazurile prevzute de contract, cum ar fi, de exemplu,
n cazul contractului de mprumut (art.869 alin.(1) CC), a contractului de credit bancar (art.1236
CC) etc. Dac legea sau contractul nu prevede altfel, mrimea dobnzii prevzute la art.585 CC este
egal cu rata de refinanare a Bncii Naionale a Moldovei. Prin rata de refinanare urmeaz s
nelegem rata de baz a BNM, adic acea rat, care este aplicat la principalele operaiuni de
politic monetar pe termen scurt.
14. Dobnda de ntrziere prevzut de art.619 CC reprezint o modalitate de despgubire pentru
ntrzierea executrii obligaiilor pecuniare, considerndu-se c are loc folosirea mijloacelor
financiare strine. Folosirea mijloacelor financiare strine are loc n cazurile n care cumprtorul
reine plata pentru bunurile procurate, clientul reine plata pentru lucrrile executate i serviciile
prestate, locatarul ntrzie s achite chiria etc. Legea prevede expres dreptul la dobnda potrivit
art.619 CC n urmtoarele cazuri: - n contractul de transport (art.1017 CC);
- la depozitul bancar (art.1224 alin.(1) CC);
- n contractul de credit bancar, dac nu-i prevzut penalitatea (art.1243 alin.(2) CC);
- n contractul de asigurare (art.1328 alin.(3) CC);
- n contractul de societate (art.1343 alin.(2) CC);
- la dobndirea unui patrimoniu fr just cauz (art.1395 alin.(2) CC);
- art.38 alin.(6) din Legea privind cooperativele de ntreprinztor nr.73-XVdin 12.04.2001 etc.
5. Analizai raportul de cauzalitate i circumstanele care exclude existena lui.
Raportul de cauzalitate intre neexecutarea obligatiilor si prejudicial adus creditorului este de
asemenea o conditie pentru antrenarea raspunderii civile contractuale. Aceasta conditie este

prevazuta expres la art 610 CC unde se mentioneaza ca reparabil este numai prejudicial care
reprezinta efectul nemijlocit al neexecutarii.
Din prevederile legale reiese ca debitorul nu poate fi obligat la plata despagubirilor daca
neexecutarea se datoreaza unei forte majore (art 606), unui caz fortuit, vinovatia celui prejudicit
(art612).
6. Analizai culpa debitorului ca condiie a rspunderii civile contractuale.
Culpa este de 2 feluri:
1. imprudenta este atunci cind autorul faptei ilicite prevede rezultatul actiunilor sale dar nu il
accepta considerind fara temei ca u se va produce
2. neglijenta este atunci cind autorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea s ail
prevada.
In unele cazuri forma vinovatiei este mixta si se caracterizeaza prin:
- prejudicial este rezultatul vinovatiei debitorului si vinovatiei creditorului
- prejudicial s-a situate numai in patrimonial unei parti, si anume a creditorului
- prejudicial este comun si nu se poate determina in ce parte este cauzat e catre debitor si in care
parte de catre creditor.
In cazul vinovatiei mixte ind nu este posibila delimitarea acestei pot fi applicate gradele
determinate intinderii prejudiciului fiecarei parti.

7. Analizai riscurile contractului: imposibilitatea de executare i riscul n contractile translative de

proprietate. (Drept civil. Teoria general a obligaiilor: Manual. Tipografia Central, Chiinu,
2015. p.362-374)
Literatura recomandat:
L. Pop. I.-F. Popa. S. I. Vidu Curs de drept civil. Obligaiile. Bucureti: Universul Juridic, 2015.