Trsturi REALISM

Perspectiva
narativa
caracterizata prin
obiectivitate
arta este chemat
s reflecte
realitatea obiectiv,
veridic, fr s o
nfrumuseeze

Naratorul
omniscient
Stil impersonal si
sobru
Verosimilitate
Personajele sunt
caractere umane
eterne
Tipizarea ca mijloc
de generalizare a
fenomenelor vietii
intr-o forma
concreta
Interesul pentru
descrierea
mediului,
stabilindu-se o
legatura directa

Opere/ reprezentani

Teme i motive

Tehnici narative, mrci stilistice

Amintiri din
Copilrie de Ion
Creang

Tema: evocarea vieii

satului romnesc din a doua
jumtate a secolului XIXlea i anume a satului
Humuleti, cu oamenii si,
gospodari tot unul i
unul, mediul social n care
Nic evolueaz de la
copilrie la
adolescen.Este evocata
copilaria autorului si sunt
prezentate diverse tipologii
de oameni in viziunea unui
copil de 5 ani ,deseori
identificat cu autorul.

Modaliti de realizare a oralitii stilului:

Dialogul: -Aa a fi, n-a fi aa, zise mama, vreau s-mi fac bietul
pop, ce ai tu? -Numaidect pop, zise tata.;
Folosirea dativului etic: ct mi i-i gliganul;
Exclamaii, interogaii, interjecii: -Ei, ei! Acu-i acu, mi, Nic!,
iaca;
Autoadresare: Apoi las-i, baiete, satul cu tot farmecul frumuse ilor
lui i pas de te du n loc strein i ala deprtat, dac te las prdalnica
de inim!;
Adresarea directa: i, dup cum am cinstea s v spun,...;
Diminutive: drgu de trebuoar, clcuoar
Forme specifice oralitii : Toate ca toate, Vorba ceea, de voie
nevoie, Vorba unei babe;
Proverbe i zictori: Goltatea nconjur, iar foamea d de-a dreptul;
Versuri populare sau fraze ritmate: Hai fiecare pe la casa cui ne are,
c mai bine pare
Cuvinte populare, regionalisme: a fogi, a clmpni, a gbui, a trage
la carte.
Modaliti de realizare a umorului:
Combinaii neateptate de cuvinte: He, he! Bine ai venit,
nepurcele, slvit de lene;
Vobe de duh: Vorba ceea: un nebun arunc o piatr n balt i zece
nelepi n-o pot scoate;
Ironia: -Moule, ie sama de ine bine telegarii ceia, s nu-i ieie vntul;
c Iaul ista-i mare i, Doamne ferete, s nu faci vreo primejdie!...;
Poreclele personajelor: Trznea, Mogorogea, mo Chioperc,Torclu.
Tehnica Narativ:
1. Persoana I
2. Tehnica Detaliului
3. Retrospecia

Motivele literare:
Jocul
Labirintului
Obstacolelor
Prieteniei
Cltoriei
Satul
Mama
Lacul
Ciresul
Scoala

intre acestea si
individ
Specii narative
preferate(drama si
comedia)
Nerespectarea
datelor cronologice
Analiza
psihologica
Monologuri
interioare
Reflexiuni,luciditat
e

4. Colajul
Fraii Jderi de
Mihail Sadoveanu

Tema: lupta pentru

aprarea fiinei naionale i
pentru afirmarea contiinei
naionale. Cunoaterea
personal i nvingerea
problemelor sociale.
Motive:
Istoria i
rzboiul(Vol III
reluarea legendei
ntemeierii
Moldovei cu
vntoarea
bourului- tefan
cel Mare particip
la vntoare, pretext
fiind ntlnirea cu
Sihatrii.
Dragostea i Natura
Satul i Biserica( la
nceputul
romanului)
Divanul i Judecata
(dreptatea pentru
starostele Nichifor
Climan,
restituindu-i
pmnturile rpite.)
ara aflat sub
dominaie strin

Limbaj arhaic : Arhimandrit, Lipani, Cheluieli, Lotrilor,

Jold, rodin, far, hodin, pristav.
Expresii figurative de tip metaforic: s-l osptez cu veti, cel care-i
cumpn lumii, ca un tunet luntric, sloiuri de ceara,
Expresii ale limbii vorbite de Creang: pru a-i face socoteli,s
asculte cu luare aminte.
Simbolizarea : petele cel mare pe care st aezat pmntul.
,,tefan cel Mare,clcnd atunci n al 40 an al vrstei,avea obrazul ars
proaspt de primvar.Se purta ras ,cu mustaa uor crunit.
Se regsesc figuri istorice reali cu tangene din cadrul letopise ului
Este prezentat aciunea din mai multe perspective i din mai multe
puncte de vedere
Aciunea romanului este ncadrat n contextul diversor evenimente
istorice

Ultima noapte de
dragoste, ntia
noapte de rzboi de
Camil Petrescu

Moia i poporul

Tema: Drama
intelectualului lucid, nsetat
de absolutul sentimentului
de iubire, dominat de
incertitudini, care se
salveaz prin
constientizarea unei drame
mai puternice, aceea a
omenirii ce trieste
tragismul unui rzboi
absurd, vzut ca iminent a
mortii.
Viaa social romneasc
naintea i n timpul
primului rzboi mondial.

Narrator-personaj
Tehnica memoriei involuntare: ( discuia de a popot)
Relatarea la persoana I :n cele trei zile, ct am stat la Odobeti, am
fost ca i bolnav, cu toate c pream uneori de o veselie excesiv.; .
i rezervasem locul din dreapta mea, dar m-a deprimat c nimeni n-a
ocupat locul care trebuia s fie in dreapta ei Era un fel de oficializare
a situaiei care mi nnegrea sufletul. M ntrebam dac ea nu-i d
seama de aceast realitate, dac nu simte piedestalul de ridicul pe care
m suia
Introspecia: Simeam c nu voi mai apuca ziua de mine. Dac a
putea s m ntorc, i simeam, material, c drumul vieii mele o ia
acum pe o perspectiv de judeci, ecouri de gazet, ocn. C de pe
acum nu mai sunt ce am fost. Dac nu m ntorc ns, nnebunesc. Tot
ce era n mine cptase o via exasperat, ca i cnd un virus puternic

Motive:
Rzboiul
Tradarea
Gelozia
Noaptea
Dragostea
Motenirea
Familia
Trdarea
Adulter
Pasiunea
Cuplul

Patul lui Procust

de Camil Petrescu

Tema:Drama intelectualilor
impui s se conformeze
normelor sociale impuse de
lume,s se ncadreze n acel
Pat Procustian i acele
probleme pe care le
ntmpin.
Tema romanului ilustreaza
problematica fundamentala
a prozei Camil Petresciene,
drama iubirii si drama
intelectualului lucid,
inflexibil si intransigent,
insetat de atingerea

rupsese esuturi abia refcute, mi gonea sngele din organ n organ i-l
izbea n creier, ca un puhoi n mal. Tot ce fusese fericire, culoare i
lumin nduioat n trecutul iubirii mele, acum deveneau motive de
furie.
Fluxul memoriei: Era pe atunci un joc de alb i negru. O foaie era
mprit n romburi alturate, albe i negre. Uneori, cnd priveai, aveai
impresia c sunt cuburi pline, cu muchiile spre tine, dar alteori, aceleai
romburi erau goluri cu muchii adncite. Lucruri pe care le
interpretasem ntr-un fel, le nelegeam acum altfel. Cnd n-a vrut s
plece la ar, cnd a vrut mai ales s vie de la ar, dei el era acolo (eu
am crezut atunci c o plictiseau toi i c vrea s fim noi amndoi,
acas; iar acum neleg c probabil era gelos i c se certase cu el),
cnd mergeam la teatru, cnd nu i-a mai vorbit cu Anioara, cnd mi
se ddea i cnd nu mi se ddea. Pentru tot trecutul acesta, a fi vrut
acum o explicaie care s rsuceasc totul, o rfuial nnebunitoare.
Monologul interior : Spune spune tot! mi ziceam n gnd. D-mi
pe gt tot paharul de otrav pn la fund, pn la drojdie, l i simt n
snge.
Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamenteaza, principiul
sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii romane cu
literatura europeana (europenizarea literaturii romane), prin aducerea unor noi
principii estetice ca autenticitatea, substantialitatea, relativismul si prin crearea
personajului intelectual lucid si analitic, in opozitie evidenta cu ideile
samanatoriste ale vremii, care promovau "o duzina de eroi plangareti".
Modalitatea narativa se remarca, asadar, prin prezenfa marcilor formale ale
naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, pana la
substituirea lui de catre personaj. Perspectiva temperala este discontinuea
bazata pe alternanta temporala a evenimentelor, pe dislocari
Ca modalitate estetica, se manifesta aici memoria afectiva, cea care aduce, in
timpul obiectiv al relatarii, intamplarile petrecute in timpul subiectiv al
amintirilor.
Structura romanului este complexa, determinand compozitia pe mai multe

absolutului in iubire si in
demnitate umana.
Elementele de noutate
estetica ale romanului
Camil Petrescian sunt bine
conturate in romanul "Patui
lui Procust":
substantialitatea este
evidenta prin cele doua
aspecte ale existentei
umane, iubirea si
demnitatea, ca substanta a
vietii; relativismul este
prezent prin viziunea
diversiflcata a iubirii si a
demnitatii, reflectate diferit
in constiinta mai multor
personaje; autenticitatea
este receptarea realitatii in
propria constiinta, de catre
fiecare personaj in parte
("dosare de existenta");
naratiunea este la persoana
intai este modul de relatare
al fiecarui erou care se
confeseaza; stilul anticalofil
(impotriva scrisului
frumos) presupune
exprimarea concisa si
exacta a ideilor, trairilor,
conceptiilor, "ca intr-un
proces-verbal".

planuri narative care se intersecteaza si se determina reciproc:

trei scrisori ale Doamnei T. adresate autorului;
jurnalul lui Fred Vasilescu, o confesiune care cuprinde si scrisorile lui
G.D.Ladima si comentariile Emiliei Rachitaru, fiind partea cea mai extinsa din
roman si avand titlul "Intr-o dupa-amiaza de august";
"Epilog I" care apartine lui Fred Vasilescu;
"Epilog II", subintitulat "Povestit de autor", apartinand, asadar, scriitorului
insusi;
Notele de subsol ale autorului, care expliciteaza si incheaga intr-un tot unitar
planurile narative ale romanului.

Motivele:
Scrisori
Jurnal
Redacie
Degradare social
nalta Societate

Cel mai iubit dintre

pmnteni de Marin
Preda

Drama intelectualului aflat

sub regim comunist
Tema romanului este
independenta spiritului in
fata istoriei aberante, a
compromisurilor de toate
felurile.
Motive:
Filozof
Comunism
Jurnalului
nchisorii
Familiei
Casei i prinilor
Vieii
Dragostei

Romanul are trei volume alcatuite din zece parti. Fiecare parte e formata
din microstructuri distribuite in functie de memoria personajului narator. La
nivelul instantelor de comunicare, subiectivitatea artistica se amplifica prin
aceasta narare a majoritatii evenimentelor la persoana I de catre personajul
principal Victor Petrini. Evocarea e dublata de interpretarea evenimentelor
traite sau numai cunoscute de narator. Cronologia nu este total respectata, in
plan existential, rememorarea incepand dupa ce personajul principal, Victor
Petrini, e pe punctul sa fie condamnat la inchisoare pentru a doua oara.
Desi scris in intregime la persoana intai, Cel mai iubit dintre
pamanteni conserva in mare formula clasica a retrospectivei ordonate, in care
experientele sunt restituite intr-un prezent proustian al memoriei. Povestirea lui
Petrini alterneaza realismul sumar, publicistic, cu fantezia caricaturala, proza
de aventuri cu cea de idei, intr-un stil original, accesibil si inegal.
Scriitorul reface intr-un fel experienta subiectivitatii de tip
camilpetrescian modelul se resimte dar problematica romanului capata
accentele tragice ale unor impasuri istorice. Altfel spus, Marin Preda reuseste
sa fie, in special prin acest roman, in mijlocul intrebarilor celor mai grele pe
care si le putea pune, in ultima parte a secolului XX, pe care si le putea pune o

constiinta.

Maromeii de Marin
Preda

Tema o
constituie destrmar
ea unei familii de
rani din satul
Silitea-Gumeti din
Cmpia Dunrii, n
perioada de dinaintea
celui de-al Doilea
Rzboi Mondial.
Problematica celor
dou volume este
diferit, dar tematica
este unitar,
reconstituindu-se
imaginea satului
romnesc ntr-o
perioad de criz i
nregistrnd
transformri ale
instituiilor i
mentalitilor.
Romanul are mai
multe niveluri de
interpretare: poate fi
roman de dragoste,
din perspectica
cuplului Polina-Biric,
dar i roman al

Ca si Rebreanu, M. Preda credea ca adevarata valoare a unei opere

literare, care-i asigura drumul spre universalitate, este continutul, care
trebuie sa primeze asupra formei.Cuvintele au doar o valoare
functionala, fiind menite sa exprime precis intentia autorului.
Credincios acestui crez, el respinge mestesugul stilistic, fiind
preocupat doar deexprimarea exacta.
Dar stilul lui nu este lipsit de expresivitate si farmec.
O prima calitate a sa este limpezimea.
Desi foloseste o sintaxa complicata, topind intr-o singura
fraza exprimarea directa si indirecta ( gandul scriitorului exprimat
prin evocare si gandul personajului evidentiat prin dialog), Preda se
exprima clar, transparent.
Ilustrativa este scena in care autorul il prezinta pentru ultima oara
in mod direct pe Moromete.
Ploua torential si apa din santul cel mare, comun tuturor
gradinilor, da peste mal. Moromete ii face loc cu sapa si vorbeste linistit
si netulburat.
Caracterul narativ al stilului deriva aici din abundenta verbelor.

formrii unei
personaliti, prin
evoluia lui Niculae.
Volumul al II-lea
propune alt lume i
alte concepii i
vizeaz o realitate
social mai ntins.
Una dintre temele
simbolice ale
romanului rmne ce
a timpului istoric n
raport cu destinul
individului,
urmrindu-se modul
n care se poate
pstra libertatea
moral, individual, n
lupt cu fatalitile
istoriei.

Scriitorul alterneaza subtil timpurile verbale ( prezentul, perfectul

simplu si imperfectul), sugerand mai multe actiuni simultane.
Cele trei gerunzii din finalul scenei ("Conducand" , "facand" ,
"continuand") ne prezinta un Moromete prins intr-o actiune fara durata.
Se observa numarul mare al propozitiilor subordonate, sugerand
ca actiunea principala intra in relatii multiple si complexe.
O alta trasatura a stilului lui M.Preda este oralitatea.
Astfel unele fraze cuprind propozitii ce apartin unor planuri narative
diferite : al naratorului si al personajului.
Aceasta trecere de la un plan la altul, de la vorbirea indirecte la cea
directa nu este marcata prin mijloace gramaticale sau prin semne de
punctuatie:
"...iesira si celelalte surori si incepura si ele sa strige spre
gradina, tata, vin incoace, insa fara ca el sa le asculte".
Aceasta fuziune dintre vorbirea directa si indirecta, unde trecerea
este anuntata de ton, este specifica limbii vorbite.
Dar oralitatea stilului lui M.Preda nu rezulta din copierea
limbajului taranesc.
In ciuda unor cruditati verbale, scriitorul nu este un naturalist.

Ca si Creanga si Caragiale, el stilizeaza vorbirea taraneasca urmarind

un efect artistic.
Stilul lui M.Preda difera de la un volum la altul, in functie de
constructia sintactica a frazelor.
In primul volum predomina stilul indirect liber, imbinarea stilului
direct cu cel indirect facandu-se dupa o tehnica normala, prin folosirea
semnelor de punctuatie de marcare a vorbirii directe.
In volumul al doilea predominant este stilul
autorului, care da gandirii coerenta si cursivitate.

direct

al

Privit din punct de vedere al figurilor de stil, textul romanului

este lipsit de podoabe.
Cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu.
Numai rareori apar cu sensul lor figurat, producand un vag ecou
liric, ca in expresia "apa se scurgea la vale cantand".
Cand autorul vorbeste despre Moromete ca despre un
"prizonier...fara scapare al elementelor si al lui", metafora "prizonier"
simbolizeaza un destin prins parca intr-un cerc al fatalitatii.
Dar maiestria literara a lui M.Preda se evidentiaza si in arta
organizarii epice.
Autorul distribuie episoadele, faptele si intamplarile in asa fel, incat sa

urmareasca un inteles.
Naratiunea in totalitatea ei lasa impresia covarsitoare de viata.
Principalele procedee artistice folosite, viziunea scenica, vorbirea
aluziva, parafraza neologistica, textul si subtextul ironic, pauzele si
diferentele de ritm dovedesc vocatia de povestitor a lui M.Preda.