1 Surse de drept

Sursele dreptului contabil japonez sunt:

Codul comercial
Legea bursei
Legea fiscala

Codul Comercial este administrat de Ministerul de Justiie i aplicat tuturor societ ilor
kabushiki kaisha. i are originea n Codul Comercial german din secolul al XIX-lea i a
fost adoptat pentru prima dat de japonezi n anul 1890. Totui, influen a german s-a
diminuat de-a lungul timpului prin noi mbuntiri i rectificri. n general, conducerea
Ministerului de Justiie are mai degrab o pregtire n domeniul legislativ dect o pregtire
contabil. n consecin, administrarea Codului Comercial este influen at ca i n
Germania de credina conform creia protecia creditorilor este cel puin la fel de important
ca i protecia acionarilor/proprietarilor. Acest lucru poate explica de ce regulile specific
contabile ale Codului Comercial pun un mai mare accent pe evaluarea prudent a
activelor dect pe msurarea venitului.
Legea valorilor mobiliare i tranzacionrii a fost administrat pn n anul 2000 de
Ministerul de Finane iar n prezent este controlat de Agenia Serviciilor Financiare
(FSA-Financial Services Agency) aplicndu-se numai acelor societi kabushiki kaisha care
sunt listate. Legea valorilor mobiliare i tranzacionrii a fost adoptat la scurt timp dupa cel
de-al doilea rzboi mondial, n timpul regimului lui MacArthur care prelua reglementrile
contabile ale sistemului SUA ca model de revizuire i verificare a sistemul japonez.
Principala influen a SUA asupra Legii japoneze a valorilor mobiliare i tranzacionrii s-a
realizat prin Actul de securitate din anul 1933 i Actul valorilor mobiliare din anul 1934. n
consecin, funciunile i puterile Ministerului de Finane i acum ale FSA privind raportarea
financiar sunt similare n multe privine cu acelea ale Comisiei de Valori Mobiliare ale SUA
(SEC).
Legislaia taxelor i a normelor are un impact semnificativ asupra raportrii financiare
deoarece ca i n multe ri continental- europene, anumite deduceri i amnri ale
cheltuielilor sunt permise numai n scopuri fiscale dac sunt reflectate n conturile
statutare ale companiei n conformitate cu Codul Comercial. Codul Comercial, Legea
valorilor mobiliare i tranzacionrii i Principiile contabile sunt evazive n ceea ce
privete anumite arii, i de aceea fiscalitatea ofer deseori norme i reguli mai detaliate. De
exemplu, Codul Comercial cere ca activele curente s fie evaluate la cost numai dac se
nregistreaz o scdere substanial a valoarii de pia. Companiile aleg deseori o practic
contabil care maximizeaz beneficiile oferite de fiscalitate n detrimentul celei care
reflect cu acuratee realitatea economic.
n concluzie, se disting trei influene diferite ale statului asupra raportrii
financiare. Influena i autoritatea FSA au crescut n raport cu Ministerul de Justi ie. Din

cauza diferenelor fundamentale n atitudine a celor dou autorit i, aceast schimbare

de influen a avut ca rezultat o ndeprtare fa de abordarea juridic i o apropiere fa de
una economic n ceea ce privete cerinele de raportare financiar

2 Organisme normalizatoare n Japonia

Corp de consiliere Ageniei pentru servicii financiare - Business Accounting Council
BAC - este organismul japonez de normalizare a contabilitii. El este apropiat, prin analogie,
de Consiliul Naional al Contabilitii (CNC) din Frana, deoarece cei mai muli din membrii
si sunt personaliti neguvernamentale.
Ca rspuns al diferitelor cereri ale Ministerului de Finane, BAC pregtete standardele
contabile, recunoscute sub numele de Business Accounting Principles". Toate companiile
japoneze care cad sub incidena Legii bursiere trebuie s respecte aceste standarde.
Pe 26 iulie 2001, prin efortul conjugat al zece instituii leader n sectorul privat al
economiei, inclusiv JICPA, s-a nfiinat Fundaia pentru standarde de contabilitate (FASF
Financial Accounting Standards Foundation).
ASBJ (Accounting Standard Board n Japan) a fost organizat sub auspiciile FASF ca o
entitate privat independent menit s pun bazele unor standarde n domeniul contabilitii
i s elaboreze ghiduri pentru aplicare acestora.

3 Profesia contabil japonez

Profesia contabil japonez a avut o influen relativ redus asupra raportrii financiare
comparativ cu influena exercitat de ctre stat, i cu mult mai restrns fa de influena pe
care o are profesia anglo-saxon. Institutul Japonez al Contabililor Publici Autorizati (JICPA The Japanese Institute of Certified Public Accountants) a fost nfiin at prin Legea contabililor
publici autorizai din anul 1948 (dei exista i un organism anterior nfiin at n anul
1927). Are aproximativ 17.000 membrii. JIPCA este aadar destul de recent ca origine i este
foarte restrns comparativ cu organismele profesionale anglo-saxone. nainte de 2001,
JIPCA emitea recomandri privind problemele contabile. O companie care raporteaz ctre
FSA sub influena Legii valorilor mobiliare i tranzacionrii trebuie s respecte
dispoziiile acesteia deoarece n caz contrar se va considera abatere de la practica
contabil acceptat. Dac abaterea este de natur material, FSA va cere companiei s- i
modifice situaiile financiare. Cu toate acestea, dei deciziile emise de JIPCA sunt susinute
prin aceast sanciune de ctre FSA, acestea au tendina de a aborda chestiuni relativ
minore. Principalele probleme ale raportrii financiare sunt acoperite prin principiile
contabile.
Profesia contabil japonez are o influen restrns asupra celor ce pregtesc informaia
financiar. Acest lucru este n contrast cu Marea Britanie, de exemplu, unde cei mai

muli directori ai marilor corporaii sunt membrii ai organismului profesiei contabile. La fel
ca i n Germania, exist profesia separat (i mult mai vast) a exper ilor fiscali.
Aadar, membrii JIPCA pot influena raportarea financiar prin influen area formei i
coninutului principiilor contabile.
n 2001 a fost nfiinat o autoritate de reglare a standardelor din sectorul privat (Funda ia
Standardelor Contabile Financiare), n mare parte pentru a exista un organism distinct care s
realizeze legtura cu noul IASB. Fundaia a fost nfiinat de 10 organizaii din sectorul privat
incluznd i JIPCA. Obiectivul era de a transfera responsabilitatea emiterii de norme i
reguli contabile de la sectorul public (BADC) la sectorul privat. Pe lng mecanismele de
reglare a standardelor din SUA, Marea Britanie i IASB, Japonia are un Consiliu de
supraveghere al Guvernatorilor i un Consiliul al Standardelor de Contabilitate (ASBJ Accounting Standards Board of Japan) compus din 13 membrii. Una din principalele sarcini
ale noului consiliu este de a asista la convergena practicilor japoneze cu practicile
internaionale.

4 Cadrul contabil general

Principiile contabile general admise n Japonia (Japanese GAAP) cuprind Principiile
contabile emise de BAC (Business Accounting Council), Standardele de contabilitate
publicate de ASBJ (Accounting Standard Board n Japan) i Ghidurile practice ntocmite de
JICPA, organismul profesional al acestei ri.
Principiile contabile reprezint un set de reguli ce cuprinde un numr de apte principii
generale, care acoper fiecare aspect al contabilitii i raportrii n domeniu:

valoarea just;
inerea registrelor;
distincia dintre capital i profit;
imaginea fidel;
permanena sau continuarea aplicrii metodelor;
consistena;
conservatorismul.

Principiul materialitii apare n Notele suplimentare la Principiile generale pentru

ntreprinderi i nu este inclus n setul de baz. Oricum, el este la fel de important ca i
celelalte apte principii generale.
Valoarea just
Principiul valorii juste este cel mai important dintre principiile generale pentru
ntreprinderi. Conform acestuia, o ntreprindere trebuie s asigure imaginea fidel a
condiiilor sale financiare i a rezultatelor operaiunilor n care este implicat.

Conceptul de valoare just nu este echivalent cu adevrul absolut despre ntreprindere, n

condiiile n care regulile financiare ce intervin n activitatea firmei sunt rezultatul estimrilor
i a judecilor de management. Principiul valorii juste cere adevrul comparativ cu privire la
imaginea diferitelor ntreprinderilor.
Principiile generale nu definesc scopul valorii juste. Ea este definit mai mult raional,
obiectivul principal fiind de fapt aplicarea tuturor principiilor.
inerea corect a registrelor
Principiul inerii registrelor specific faptul c o ntreprindere trebuie s-i in registrele
de contabilitate ntr-o ordine foarte strict. n plus, dei nu se specific n mod direct, acest
principiu presupune c toate tratamentele contabile realizate de ntreprindere trebuie s fie
foarte stricte. n acest context, principiul inerii registrelor implic aceeai filozofie ca i
principiul valorii juste.
inerea strict a registrelor contabile asigur nregistrarea ordonat, complet i
verificabil n contabilitate a operaiunilor ntreprinderii.
Distincia dintre capital i profit
Principiul distinciei dintre capital i profit se refer n principal la distincia dintre
surplusul de capital i cel de profit. n Japonia accentul cade pe repartizarea profitului ctre
acionari i autoriti. Din punctul de vedere al determinrii venitului ce urmeaz a se
distribui, distincia care trebuie fcut se refer n special la capitalul nerepartizabil i profitul
ce se distribuie. n momentul promulgrii principiilor contabile pentru ntreprinderile de
afaceri, diferena dintre capital i profit era att de vag, nct a generat numeroase fraude
financiare. Principiile au asigurat i un avertisment adus comunitii de afaceri.
Imaginea fidel
Principiul imaginii fidele stipuleaz c o ntreprindere trebuie s prezinte n mod clar
condiiile sale financiare i rezultatele operaiunilor pe care le ntreprinde, astfel nct
informaiile s nu i induc n eroare pe utilizatori. Acest principiu se aplic situaiilor
financiare ale ntreprinderii n ansamblul lor, dar i notelor explicative.
n legtur cu acest principiu, dezvluirile cu privire la celelalte principii contabile i
balana de verificare final sunt absolut necesare, utilizatorii finali putnd nelege mai bine
condiiile financiare i rezultatele obinute de ntreprinderea n cauz.
Permanena sau continuitatea aplicrii metodelor
Principiul continuitii impune ca o ntreprindere s nu-i schimbe politicile sale contabile
fr a avea motive justificate. Dac ea i schimb politicile, trebuie comunicate motivele
care au dus la o astfel de modificare.
n general, n practic, motivele ce ar putea justifica modificri contabile au fost ndelung
interpretate. Acest principiu este criticat i considerat foarte flexibil n aplicarea lui. De

exemplu, FIFO, LIFO, CMP sunt metode de evaluare a costurilor pentru stocuri ce pot fi
schimbate de la o perioad la alta, dac situaia o cere.
Multiplele ajustri generate de schimbrile de metod nu sunt n general recunoscute. De
asemenea, schimbrile de metod contabil nu au efect retroactiv. ntreprinderile aplic noile
politici fr a schimba baza activelor sau pasivelor pentru care au fost aplicate primele
politici. Literatura de specialitate nu aduce lmuriri cu privire la ajustrile acumulate, dar
legislaia fiscal specific anumite impozite care interzic aceste proceduri retroactive. Spre
exemplu, ntreprinderea nu ajusteaz baza de evaluare pentru activele depreciabile n cazul n
care se trece de la regimul de amortizare liniar la cel accelerat.
Conservatorismul
Principiul conservatorismului, cunoscut i sub denumirea de principiul prudenei, solicit
ca ntreprinderea s realizeze modificri contabile prudente i s estimeze momentele n care
evenimente viitoare vor avea impact negativ asupra situaiei sale financiare. Pe de alt parte,
principiul interzice estimrile prea prudente. Multe principii contabile cum ar fi cel al
realizrii, principiul costului istoric i regula LOCOM sunt derivate pn la un punct din
acest principiu.
Acest principiu este adesea criticat pentru nclinaia sa doar evenimentele negative care
pot afecta ntreprinderea. Muli contabili consider c acest principiu afecteaz neutralitatea
contabilitii. Consistena n Japonia, o ntreprindere adesea pregtete mai multe seturi de
comunicate financiare, dedicate anumitor scopuri, incluznd aici informarea acionarilor,
extinderea i rambursarea creditelor, plata taxelor. Acest principiu solicit ca o ntreprindere
s dispun de un set de comunicate pentru fiecare scop n parte i s nu deformeze n niciun
fel datele obinute din contabilitate n scopuri manageriale.
Pragul de semnificaie
Principiul pragului de semnificaie a fost emis nainte de principiile anterioare, n Notele
suplimentare la Principiile generale pentru ntreprinderile de afaceri. El solicit ca o
ntreprindere s fac judeci cu privire la costurile sau veniturile implicate de o schimbare de
metod contabil. Standardele contabile nu trebuie s se aplice elementelor necorporale.
Acest principiu nu este contradictoriu celui al inerii registrelor sau imaginii fidele,
deoarece el urmrete s ating scopul unor situaii financiare eficiente, acesta fiind i
finalitatea celor dou principii menionate.

5 Calitatea situaiilor financiare

O particularitate a economiei japoneze este functionarea grupurilor financiar-industriale
mari.Intreprinderile mari si mijlocii ale Japoniei intra in componenta companiilor monpoliste
care au filiale si intreprinderii fiice peste hotare, de aceea intreprinderile trebuie sa prezinte

rapoarte financiare consolidate.In legatura cu faptul ca companiile sunt obligate sa calculeze

dividende de doua ori pe an, pe 1 ianuarie si pe 1 iulie, raportarea financiara a
intreprrinderilor trebuie de asemenea intocmita de doua ori pe an. Particularitatile evidentei si
darilor de seama ale companiilor japoneze constituie reflectarea detaliata a operatiilor cu
instrumente financiare si restructurarea capitalului public.La intocmirea rapoartelor financiare
consolidate sunt utilizate metodele de cota si de contopire, iar consolidarea este insotita de
audit.Cerinta raportarii financiare consolidate , in caz de investitii mai mari de 10% din
vanzarile holdingului si publicarea darilor de seama este stabilitata pentru societatile pe
actiuni cu capital strain.Auditul independent este obilgatoriu numai pentru companiile mixtemari(capital peste 500 mln yen, obligatii peste 20 mln yen).Pentru intreprinderile cu
raspundere limitata, controlul de audit se efectueza de serviciul de audit al insasi
companiei(audit intern).Auditul independent al companiilor japoneze se efectueaza si de
institutiile de audit al contabililor publici autorizati.Din cauza instabilitatii cererii, ofertei si
conjuncturii pietei, o problema deosebita pentru contabili companiilor japoneze o prezinta
evaluarea activelor inverse(curente), alegerea metodei de calculare a amortizarii si
cheltuielior, investitiilor capitale.
In asemenea situatii, contabilul se afla intre doua focuri:necesitatea respectarii regulilor
normative si fiscale si tendinta spre asigurarea profitului maxim pentru companiile sale.
Conform legislatiei in vigoare una dintre regulile evidentei este ca metodele de evaluare si
decontare folosite in decurs de cateva perioade de raportare sa fie aceleasi, ceea ce asigura
metodica unica de calculare a indicilor in diferitele forme ale darilor de seama pe una si
aceeasi data, coordonarea reciproca si succesiunea datelor rapoartelor financiare pe diferiti
ani.In contabilitatea intreprinderilor japoneze se utilizeaza principiile sistemului zecimal de
formare a planului de conturi, folosirea carora nu este reglementata in ordine legislative.

6 Reguli de prezentare a situaiilor financiare

CC (Comercial Code) a eliminat recent cerintele lui de contabilitate, ele fiind preluate de
MinisterulJustitiei, si impune companiilor mari sa intocmeasca conturi consolidate, care ar fi
identicepentru companiile publice, situatiilor financiare consolidate cerute de SEL si celor
cerute delege si GAAP.

Raportarea financiara obligatorie include:

Bilantul,
Raportul cu privire la profituri si pierderi,
Raportul cu privire la circulatia mijloacelor banesti.

Raportul financiar intocmit dupa regulile Ministerului de Finante este mai detaliatdecat cel
intocmit dupa regulile Codului comercial.

Bilantul contabil
clasifica activele, obligatiile, rezervele de evidenta si
capitalulconform tipurilor si se aseamana cu cel american in ceea ce priveste plasarea
activelor, pemasura descresterii lichiditatilor si pasivelor, conform termenelor de solicitare.
Spre deosebire de practica americana, capitalul public nu contine informatie despretipurile
principale si numarul de actiuni.
Raportul financiar se publica in doua limbi (engleza si japoneza) si se intocmeste indoua
valute (dolari si ieni) in conformitate cu doua standarde (SUA si Japonia). Companiile
japoneze sunt obligate sa prezinte doua seturi de situatii financiare:
situatiile financiare consolidate
situatiile financiare individuale.
Tipurile de situatii financiare consolidate cerute de standardele internationale nu
suntsemnificativ diferite fata de cele cerute de GAAP japoneze.
Conform GAAP japoneze (Generally Accepted Accounting Principles in Japan), setul
complet al situatiilor financiare cuprinde:

Bilant (balance sheet)

Cont de rezultat (income statement)
Situatia fluxului de numerar (cash flow statement)
Situatia modificarilor activelor nete (statement of changes in net assets)
Programe aferente (the related schedules)
Note la situatiile financiare (NOTES TO FINANCIAL STATEMENTS)
- Baza de prezentare (Basis of presentation
- Politici contabile semnificative (significant accounting policies)

Modificarile in metodele contabile sunt in general interzise conform

GAAPjaponeze cu exceptia cazului in care asemenea schimbari sunt justificate, cum ar fi
pentru caaceste schimbari rezulta din modificari in legislatia si standardele de contabilitate
sau pentruca aceste modificari ar aduce o reprezentare mai justa. Cu toate acestea, se spune
ca entitatiledin Japonia care sunt susceptibile de a-si schimba politicile lor contabile sunt mai
frecvente,decat entitatile care sunt conforme cu standarde internationale.
In plus, GAAP japoneze impun dezvaluirea efectelor schimbarilor de contabilitate, darnu
specifica modul in care schimbarile de contabilitate ar trebui sa fie contabilizate si modulin
care acestea ar trebui sa fie prezentate in declaratiile de venit . In practica, de
exemplu,schimbarile in metoda de amortizare a unui mijloc fix sunt tratate in mod prospectiv,
adica,orice castiguri sau pierderi cu privire la ajustarea nu sunt recunoscute in prezent, dar
suntamanate pentru a fi recunoscute in anii ramasi de utilizare, prin intermediul procesului
deamortizare

7 Tendine n evoluia contabilitii japoneze

Ultimii ani au adus schimbri de anvergur la nivelul sistemului contabil japonez. n 2001
sau pus bazele unui organism privat care s creeze un cadru conceptual i s emit standarde
de contabilitate. ncepnd cu anul fiscal 2002 multe dintre caracteristicile tradiionale ale
contabilitii au fost abandonate, n ideea orientrii ctre modelul contabil internaional.
Sintetiznd trsturile contabilitii japoneze, Christopher Nobes ajunge la urmtoarele
concluzii:
Influena trsturilor germane se manifest prin:

controlul guvernamental;
caracterul inaccesibil al conturilor;
formate uniforme pentru situaiile financiare;
predominana regulilor fiscale;
aplicarea cu strictee a costurilor istorice;
forma juridic predomin realitatea;
rezerva legal (25%)

Influena trsturilor americane se manifest prin:

reguli speciale pentru companiile cotate;

prezena unor formate americane;
informaii privind fluxurile de trezorerie;
amortizarea fondului comercial