Trimestrul 1905

ANUL II.

BULETINUL
SOCIETATEI NUMISMATICE ROMANE
APARE TRIMESTRIAL

ABONAMENT ANUAL 3 LEI

SECRETAR DE REDACTIE

GEORGE SEVEREANU

BUCURETI
INSTITUTUL DE ARTE-GRAFICE EMINESCU
.

Bulevardul Elisabeta, 6
1905

www.dacoromanica.ro

Pag.

Mina dela Perinthus

M. C.

3.

noua pecetie a lui Mihai Viteazul

al Gr. G. Tocilescu.
G. Severeanu. Greutatile
din Moldova
(1834-1849)
Noutatile medalistice

14.
24.

Sedina extra-ordinara din

Dec. 1904
6) Dtrea de seama de mersul Societatei pe anul 1904
7) Donatiuni

www.dacoromanica.ro

28.
.

29.

37.

Trimestrul I, 1905

ANUL II.

BULETINUL
SOCIETATEI NUMISMATICE ROMANE
APARE TRIMESTRIAL

ABONAMENT ANUAL 3 LEI

SECRETAR DE REDACTIE
DR.

GEORGE SEVEREANU

BUCURETI
INSTITUTUL DE ARTE-GRAFICE

EMINESCU

Bulevardul Elisabeta, 6
1905

www.dacoromanica.ro

MINA DE LA PERINTHUS
Determinatiunea
a
de greutate
antice,
un mare interes, att din punctul de
vedere numismatic, prin faptul
mai tot deauna
legturi intre monetele
normele de cntar al unuia
; precum
dintr'un punct de vedere
mai general, prin
pria

mitive care au putut

de greutate antice.

ele diferitele norme

Din nenorocire determinatiunea

a unittilor

de cntar antice este

genere foarte anevoioas.
Monumentele ponderale antice care le posedm sunt
in numr restrns ; conservarea
este aclesea re
apoi multe din aceste monumente erau destinate
materii sau obiecte comune nu erau
croite
o mare precisiune; lucru care explic diferintele ponderale, simtitoare care existl intre specimene certe a uneia
aceiai unitti, precum avem
de exemplu libra roman.
Monetele antice ne-ar
ajut mult la
determinatiune,
am cunoate bine organizatiunea
corespunzkoare. Dar cunotinta systemelor
monetare antice, este
mai anevoioasal de ct

xatiunea normelor de greutlti. Din contra texturile

antice, fie
fie manuscrise ne-au conservat
adesea valorile normale, matematice, ale unittilor de
greutate.

www.dacoromanica.ro

M. C. SUTZU

Cnd un text metrologic, de exemplu, ne spune ch

Mina
douzeci unkH, deducem
mentiune
ca mina
cnimediat din
libra
de dourispre545 grame ;
zece unkii trage 327 gr.
astfel printr'un calcul elementar de proportiune avem valoarea matematic.
mina
16
*tim printeun alt text2)
unkH, aclic o libr
o treime; lucru care permite
a
mod matematic la 436 greutatea acestei mine.
Acest fapt este de o
metrologic considerabil,
un alt text') din anonymul de la Alexandria
la trei sferturi de
attic, greutatea

minei Syriane din Antiochia lucru care dovedeste idena minei Syriane, cu libra romanilor;
ne lmureste astfel, nu numai origina orientala a
librei Romane, dar chiar punctul de plecare al acestei
Consequentele acestei determinatiuni precise
nu sunt aci nurnai de ordin metrologic, ci
de aproape istoria
a antichittei.
De am artat de molt toate aceste relatiuni, nu
am credut de prisos a le rearninti ad, ca se
mai bine interesul ridicat care
a unei
terminatiunea
unitate de greutate
antic.

La numrul foarte restrns celor cunoscute, putem

astzi aduga, gratie micului monument care
blicm, Mina de la Perinthus.
Muzeul de la Constantinopole
un patrat de
plumb care
pe ambele
inscriptiuni in litere grecesti.
Inscriptiunele acestea dovedesc natura ponderal a
Hultsch. Metr. Scrip. I 221-16; id. 248 3;
2) Hultsch. Metr. Scrip.
221
249-2;
3)
4)

Hultsch. Metr. Scrip. I 300-(15-

minei Syriana este confirmata

Metr. Scrip. I-294-12).

www.dacoromanica.ro

249
2.

id. 226

15.

de Pollux (a se vedea

MINA DE LA PERINTIRJS

locul lui de
Acest monument a
obiectului
anul 1902
in
Thracia,
aproape
de
Silivri
fost grlsit
si n'a fost
publicat.
Amabilul
savantul conservator al muzeului, Ex--

.-

(Fig.

celenta sa Hamdi Bey a bine voit

studiul lui
indeplinesc o
de recuexprimnclu'i aci gratitudinea noastr6.

www.dacoromanica.ro

M. C. SUTZU

monumentul cntrete 1541

In starea lui
in partea inferioar din dreapta lui, lipgrame
de sigur el era mai greu cnd
sete o
era complect.
natural, mo2 represint in
Figurile 1
margiEl este ptrat
numentul pe ambele
relief
pe
ambele
nele ptratului formeazi cadru
pe un cadru
astfel
fete. Inscriptiunele se
mai adnc.
1 se citete MNA HEN
Pe una din fete,

NOIA unitatea de greutate a urbei Perinthus.

este
figura 2, prima
Pe fata
locul rmas gol dovedete existenta ei; a doua

este un E
se pot chiar
litera a

verticale

care
oblice, pro-

apoi

urmele unei
era un N. Restul inscriptiunei
perfect conservat nu d natere la nici o obserdeci trebue citit :
vatiune
(II) ENT

AAIT

PONAI

KEON

adic obiectul represint o greutate normal de cinci

libre romane exact sau de cinci ori 327 grame adic
1635 grame.

Faptul c piesa cntrete efectiv numai 1541 gr.

confirm pe deplin lectura
dac s'ar aduga,
greutatea buctei mici care lipsete, ne am apropia
mult de greutatea normal.

De pe acum se vede norma de cntar de la

rinthus, era foarte grea ; de cinci ori mai mare de ct

cea
i de 33/4 mai mare de ct mina attic.
Nu suntem astzi in msur s dm seam de
latiunile care existau intre monetele din Perinthus
aceasta unitate ; dar faptul
piesele imperiale de
bronz din acest ora numite medalioane sunt nume-

www.dacoromanica.ro

MINA DE LA PERINTIIUS

foarte grele, dovedeste legtura

intre
unitate att de ponderoasa.
Ne vom mrgini astzi ca
studiul nostru,
relatiunile care pot exist intro unitatea

roase
ele

(Fig. 2)

care am dovedit-o acum

antice deja cunoscute.

celelalte norme de cntar

Mina de la Perinthus este un multiplu al unittii

www.dacoromanica.ro

M. C. SUTZU

Egyptiane de greutate, debenul1). Ia cntreste 18

adicl
duzine de debene sau
debene sau 180
15 duzine de kip.
Talentul Perinthei
90 duzine de debene
1080 deben.
Raporturile unitAtei noastre
normele attice sunt
ele elementare : Mina de la Perinthus valora 375
drachme attice sau 33/4 mine attice. Drachma
valora
obole sau 33/4 drachme attice ; in
fine talentul Perinthian valora 22500 drachme attice
sau 225 mine attice.
Mina
Relatinniie Minei Perinthiane
de
douzeci unkii, sunt de asemenea simple. Mina de
Perinthus cntrea trei mine Romane. Talentul
rinthian deci valora trei talente Romane ; drachma
de la Perinthus, valora trei drachme Romane.
Cu greuttile proprii Romane, raporturile simple
isvorsc din faptul
mini cntrea cinci
libre sau
unkii sau 360 dinari din prima
;

420 dinari din

de 7 la unkie

480 di-

nari Neroniani. Talentul la rndul

trgea 300 de
libre sau trei centupondii.
Cu unitatea
1), raporturile erau
rele :

Mina de la Perinthus valora

21/2

mine bilibrale sau

250 drachme.

Talentul Perinthian valora 150 de mine bilibrale.

Raporturile
mina de 18 unkii sunt
simple :
Mina de la Perinthus valora
din aceste mine.
Talentul Perinthian valora 200 din aceste mine.
Cu mina
Talentul Ptolemaic 1) relatiunile sunt
mai strnse.
Revue Numismatique. Paris 1895. Recherches sur les origines et

es rapporte de quelques poids antiques par M. C. Soutzo, pg.

lag. 28 ; pg. 32.

www.dacoromanica.ro

ELA rERINTHUS

Mina de la Perinthus valora 15 Mine Ptolemaice

Deci drachma Perinthiana-15 drachme Ptolemaice
Talentul, 15 talente ptolemaice.
Cu unittile Ciliciane

1),

raporturile sunt

jumtate.

Talentul de la Perinthus valora 71/2 Talente

ciane ; Mina, 71/2 mine
ciane.

Cu Talentul de

CHi-

drachma 71/2 drachme

Egina

1),

sunt

simple :

Talentul Perinthian cntrea 21/4 talente de Egina ;

mina, 21/4 mine, drachma,
drachme.

Cu unittile Iliriane ') relatiunile devin deja mai

assiriane sau Babicomplexe 5
cu
loniane raportu este
deprtat
Mina de la Perinthus .valora 33/14 mine assiriane.
acum de ct valorile
Nu cunoastem bine
tematice ale greutkilor normale antice mentionate
mai
ne oprim aci,
;
suntem deci
cnd imprejurki favorabile va permite
se mai
altele.
M. C. SUTZU.

i) Revue Nrmismatique. Ibidem.

www.dacoromanica.ro

GR. G. TOC1LESCU

10

NOUA PECETIE A

MIHAI-VODA VITEAZUL

astzi ale lui Mihai-Vod5

Pecetiile cunoscute
Viteazul se reduc la trei :
la corespona) Pecetie mic9 inelar
figurnd pe o scriparticular a Domnului
in Colecsoare romneasc, al crui original se
tiunea Academiei Romne ;
6) Pecetie de mrime mijlocie; sus vultur cu crucea
indreptat spre stnga, la stnga soarele, la
in
Constantin
dreapta luna, apoi scutul cu
Elena
cu legenda : t
30K. Aceasta se completeaz :
mila lui Dumnezeu

Atilgare

se traduce : Cu

Io Mihail Voevoda

in

anal

7120=1593-4" (vezi reproducerea pecetiei in

nualul meu de

Romnilor 1900).

(Fig..1).

c) A treia pecetie care se

formate,
in
ceva mai mic, altul cu dirnensiuni putin mai mari,

1).
dar purtnd acela tip aceiai
vulturul
crucea
cioc, soarele la stnga, luna la
:

www.dacoromanica.ro

11

NOUX PECETIE A LUI MIHAI-VODX VITEAZUL

clreapta, apoi scutul cu cele

figuri: Sf. Con-

arborele de la

stantin
Elena
mijloc. Inscriptiunea
H

se traduce
Jur
legenda :
Mihail Voevocla.

cmpul pecetei sun:

care
(lui

Rmnea chestiunea de a se
Mihaiu
teazul, in urma cucerirei Ardealului
Moldovei, a
continuat a se servi cu aceiasi pecetie descris mai
sus. In ce priveste Ardealul, un document latinesc cu
autograful eroului
datnd din 10 Februarie 1600,
in colectiunea subscrisului, rspunde in mod
afirmativ.
Documentul
pecetie,
ceva

aplicat pe dnsul

tip de

mai mare de ct tipul obicinuit.

Mihaiu Viteazul a cucerit

Moldova, lucru a
trebuit
se schimbe. Stpnitorul
celei
nu se putea servi cu pecetia cea veche.
Cum fusese inst pecetia cea nou, nimeni nu
Dar la inceputul lui Fevr. a.
cercetri
Archivele Statului in vederea alegerii unei pecetii mai
bine pstrate spre a figura pe reversul medaliei comemorative ce Societatea
pentru trecentenarul eroului de la Clugreni, am dat
peste acea pecetie
am comunicat-o AcadCmiei Romne in
din 18 Februarie 1905. Un desemn

mrit al ei, fcut de ctre d. W. Sabo,

senator,
insrcinarea indicatiunile noastre,
dela 4 Martie a. c.1).
prezentat tot Academiei in
Ea figureaz
pe un Chrisov al lui Mihai
Este vorba de acelasi:desemn pe care d. profesor Onciu,
mutndu-1 mai trziu dela d. Sabo,
aratat d-lui fars alta
care Academiei in
publica dela
Martie 1905.

www.dacoromanica.ro

G. TOCILESCU

12

dat din Iai, in ziva de 27 lie 1600, prin care

permisiune Mnstirii Bistrita din Moldova

se

de a

zecimea de miere de la toate satele din

preajma mnstirei.
In chrisov, domnul se intituleaz

:
H

adiel :

Milian Voevoda cu mila lui Dumnezeu domTdrei Ungrovlahiei,

voevod al Ardealului

Moldovei.
Damn al
Pecetia, din cele mari, i foarte frumos executat,

este

in chinovar rosu

josul documentului.

(Fig 2).

reproducem aci

(fig. 2) dupii

desemnul d-lui W.

crucea in
stnd intre
Sabo. Sus: vulturul
; de desubt semicercul purtnd aceiasi
soare i
t
ca la tipul lit.
mai jos un
scut in care
zimbrul
stea intre coarne,
roseta la stnga i semiluna la dreapta, marca
a

Moldovei.

Acest scut este sustinut de Sf. Constantin

Elena
representati in picioare, avnd
dnsii mai
:

www.dacoromanica.ro

NOU PECETIE A LUI MIHAI VOD VITEAZUL

13

doui lei afruntati ce

ghiarele dinainte o
dreapt,
se
pe 7 vrfuri de munti, de
gur cele 7
ale Ardealului.
avem aci marca

cum ea se vede figurnd

pe o
medalie a lui Moise Szkeli din acela timp 1).
genda
jurul pecetei,
cum am descifrat o,
Transilvaniei,

slavone,te :

t
adic:
Io

voevod

al

Tara

Ardealului

pe mormntul lui Mihaiu

In inscriptiunea

teazul din interiorul

Trgovi,te, Domnul
si Ardealului

Dealului de
titlu: aomn

Astfel astzi posedm pecetia care consacreaz

pnirea celor trei

in 1600

pe cari eroul de la Clugreni

le reuneasc sub a sa stpnire.
o poate
Societatca Numismatic
pe medalia
cu tot dreptul
a lui Mihaiu Viteazul, medalie ce va
gata peste cteva
GR. G. TOCILESCU

1) Vezi Siebenbrgische Mnzen und Medaillen. A. Resch, Kron14. No.

stad t pag. 49
1900, p. 313.
2) Vezi Tocilescu, Manual de

www.dacoromanica.ro

14

G. SEVEREANU

GREUT4ILE MONETARE DIN

DIN

1834-1849
DE

Dr. GEORGE

Inainte de a incepe studiul greutAtilor monetare din

timpul
lui Mihail Sturdza, cred interesant de a
arunca o
privire, asupra sistemului monetar din
Moldova pentru a aminti astfcl strile prin care a trecut
numismatica, de la formarea principatului
in
timpii moderni.

Din punctul de vedere al telurilor de monete ce

aveau cursul in principatul Moldovei, trebue sii deosibim
trei perioade anume :
I.
Din cele mai vechi timpuri
la
secolului al XIV-lea.
II. Perioada
Din anul 1348, de sub domnia
lui Bogdan I
1666 sub domnia lui Eustratie
Dabija.

III. Perioada modernd.

In perioada
sistemul monetar era toarte variat
depindea cu deosebire de monetele popoarelor care
ocupau aceste provincii. Incep dar denarii romani,
mele grece
monetele bizantine. In aceast
nu
se cunosc monete proprii acestor tinute. Nici sub domnia
lui Dragos, tondatorul statului Moldovean a flului su,
nu cunoastem monete proprii. In aceste timpuri
rile comerciale
mai
statele vecine
urmeaz sistemul monetar al acestor state,
adoptat
in Moldova ; astfel in
cu
probabilitate
tele poloneze, lituane, ungare bizantine
aveau cursul
Cu domnia lui Bogdan I (1348) incepe ca principatul
Moldovei
bat monete nationale. Si aceste monet e
nationale, care se contin0
in secolul XVII sub
domnia lui Eustratie Dabija (1666), sunt btute in ger. Cu

figuri desenate

natura de

D-1

www.dacoromanica.ro

W. Sabo.

GREUTTILE MONETARE DIN MOLDOVA

15

dup sistemul monetar polonez. In orm sistemul

monetar moldovean se apropie de
ungar, ca sub
de sistemul turcesc ca in
clomnia lui A.
Cumplit ; de treigroul (Dreimonetele lui loan VodA
groschen) polonez ca sub
Vod ; de ilingii
deburgi i suedezi, ca sub domnia lui Dabija.
vedem, chiar in perioada nationali, Moldova
Dup
nu
avea un sistem propria i bine definit. Monetele
moldovene prin urmare, copiate
monetele statelor

urm
vecine, ii aveau
un curs ca i acestea
probabil
aceiai
hi tratirile comerciale
nu erau primonetele
valoare Adese ori

mite de vecinii str.' ini, in transactiile comerciale 9.

In fine hi a III perioa&i, circulau in Moldova tot felul
de monete : poloneze, suedeze, ungare, germane
turceti, etc..., de
argint i aur. Varietatea aceasta
o gsim
in ultimii timpi i sub domnia lui Mihail
Sturdza.
*

Studiul de fat provine din cunoa0erea unei numeroase

de
monetare moldovenesti, btute
sub domnia lui Mihail Sturdza (1834-1849). Aceste greumonetare care nu represintau de cM valoarea ponderal a monetelor de aur
curs
care serveau prin

urmare ca un

de control pentru determinarea

a valorilor monetelor, au importanta

prin faptul
ne arat intreg sistemul monetar ce ii avea curs in
acea epoca.
monetare ce le posed din decrete dom.
sub domnia lui M. Sturdza, circulau in
Moldova urmntoarele monete de
:
Galbenul austriac, olandez,
Dublozzul austriac,
Din

neti, se

turcesc. Pol imperial turcese. Irnzilicul de 16 ; Pol

de 8 lei. Irnzilicul de 14 lei. Pol irnzilic de 7 lei,
a 4-a parte din Irnzilic de 14 lei. Rubiaua.
Valoarea acestor monete de aur era
de acea a mo1) Hurmuzache

Doc. H 2 pag. 16.

www.dacoromanica.ro

16

G. SEVEREANU

netelor de aram argint, mai mare.

in schimburi,
o
treime.
Acest
agiu
este dealtagiul
urcat
gsim
la
un offs domnesc
mintrelea oficial, precum
5 lanuarie 1837, eltre dregiltoril tinuturilor 1).
Prin acest fie domnesc se aduce la cunostinta dregItorilor
circul in tar o
de monete de aur
zimtii ciuntiti, a
valoare scade cl de asemenea
circula paralelor mrunte. Care dupl valoarea chiar din
Tarigrad unde se fac mersul
galben
rspunde
ca trei parale drept
Pentru aceasta se pune in
petrele greutvedere cl dreg".torii
tile doveditoare de lipsa
dar, cum prin acest decret pe ling
Vedem
se
stabilea valoarea comparativd a monetelor, se mai
gea atentiunea asupra scoaterei aurului. Pentru a se
pune la adApostul acestor escrocherii se institui,
din 1834, greutti oficiale, numite pietre, care find puse
in circulatiune, deveneau un control sigur att pentru
stat ct pentru particulari. Un alt decret dat in 5 De.
cembre 1847, stabilegte chiar valoarea unui grunte de
aur care trebuia s se scad
monetele ciuntite 2).
Dispozitii din Jurnalul
din 5 Decembre 1847
din Anaforana lui din 12 Ianuarie 1848 atingatoare
n

la plata ce
aur In schimbarea

a se lea pentre lipsa banilor de

Lipsa monetelor al se socoteascii de 20 parale la un

grunte ;
10 parale pe
grunte de 5 parale pc o

a 1/4 parte din gr unte ; mai ales acum rar se intmpl

a se vedea in circulatie galbini teti
cererile obstesti
in transactie sunt ca galbenii s fie cu zimti.

Scoaterea aurului din

se
pe o scar
,
guvernul lui Mihail Sturdza este nevoit
a institui o comisiune pentru a verifica greutatea monede

1) Manualul administrativ al Moldovel. Decretul No. 643 pag. 139

Tom. Il.
2)

Idem. Decrutul No. 140. Tom. I pag

www.dacoromanica.ro

GREUTXTILE MONETARE

17

MOLDOVA

tar a pieselor de aur ce circulau in Moldova. In

cheerea acestei comisiuni se enumer toate piesele de
aur ce
aveau cursul oficial, precum se stabilete
greutatea fie-crei monete in parte 1).
Jurnalul incheiat de

la 18 Noembre

1847 dupe invitarea sfatului carmuitor, pentru lmu-

rirea

monede de aur, precum se

in Jurnalul sfatului din 5 Decembre 1847

raua din 12 lanuarie 1848.

in

Anul 1847 luna Noembre in optsprezece zile ; isclitii

dupe chemarea ce ni s'a fcut prin Dumnealui marele

Staroste, aduninclu-ne astKzi in camera Eforiei spre cercetarea greuttilor diferitelor monete de aur coprinse

porunca secretarului de stat cu No. 2290

Politia Capitalei
Eforiei
copie pe
adresul ei
No. 19.076
incheerea acestui jurnal,
incredintm cl unele au tot aceeai greutate insemnats
prin citata poruncA, lar altele cu schimbare,
:
Griunte Pol Griunte

1. Galbenul austriacesc sau olandez

2. Dublonul austriacesc
3. Dublonul turcesc
4. Galben
5. Pol imperial
6. Irmilicul de 16 lei

7. Pol irmilic de 8 lei

8. Irmilic de 14 lei
9. Pol irmilic de 7 lei
10. A 4-a parte din irmilicul de 14 lei in
umblare de
11. Rubiaua

65
130
135
67
120
33
16
29
14
7

/2

/2
1/4

15

(Aceasta s'a comunicat la 3 Noembre 1847 sub No. 2290

politiei capitalei).
Pentru fie care din monetele de aur citate acest tablou,
existau greutti oficiale (pietre), care de altfel le gAsim
1)

No. 645 Tom. II pag. 139.

www.dacoromanica.ro

18

G. SEVEREANU

mult anterioare acestui jurnal, adic din primul an al

lui Mihail Sturdza.
Unitatea de greutate, intrebuintat la antirirea monetelor era grzmtele.
dar pietrele oficiale, erau socotite
unitate. Instate de a descrie pietrele este nepe
de Moldova.
valoarea
cesar de a
se
Prin
o msur de greutate
buintat in deosebi, la clintrirea metalelor. AstAzi nu se
intrebuinteaz de cit in Anglia si Olanda. Valoarea lui
la
ponderala varia foarte mult, nu numai de la o
alta, dar chiar in diferitele provincii ale aceleasi
Din urm6torul tablou se pot vedea aceste varialiuni

grame.

cotite

Corespunde la grame

Anglia.
Olanda
Fran (poids de

0648
01
de 1840) 0,053

(grain, livre de Charlemagne) 0,064

(grain usuel, livre de 500 gr.) 0,042

nia
Genua
Venetia

0 0498
0
0 208
0 049

Portug
Rush
In Moldova

423

avea o valoare de gr. 0,0534

pe care am constatat-o
mare, vedem

pietrele oficiale. Prin

de Moldova, ar corespunde
griluntelui din Franta, intrebuintat
de 1840, sub
denumirea de poids de mare.
Cunoscind
deduce
dar greutatea unui grilunte,
cu cea mai mai mare
greutatea monetelor de
aur, in grame.
Feint

Greut.In grame

Galben austriacesc sau olandes

Dublonul austriacesc
Dublonul turcesc (lira)
Galben turcesc

www.dacoromanica.ro

Val. In

7 209

1300
2600
2700

3 604

1350

. 3,471

6,942

19

MONETARE DIN MOLDOVA

Felul monetei

grame

Val. In parale

Pol imperial turcese

Irmilicul de 16 lei
Pol irmilic de 8 lei
Irmilic de 14 lei
Pol irmilic de lei
A 4-a parte din irmilicul de 14 lei

6,408
1 730
0,865
1,549
0,774

2400
660
330
580
290

in umblare de 31/2
Rubiaua

0 184
0,801

145
300

acum de a descrie greutotile monetare,

tabloul de mai sus. Din nenorocire nu am
lectiune toate pietrele, din care cauz sunt nevoit a denumai pe acelea ce le posed, le
astzi.
Ne-ar

I. Greutatea galbenului austriacesc sau olandez

Greutatea monetark sau piatra intrebuintatii pentru

cntArirea galbenului austriac este
printeo
pies de
regulat circular% un diametru de 15
Greutatea ei de 55
corespunde la gr.
care
prin urmare represintii greutatea
a galbenului
austriac
olandez. Din aceste pietre, eunoastem mai
multe
anume.

Fig

un cap de bou,
A. (fig. 1 2). 1.834 Aversul
6 raze totul Hind
coarne o stea
avnd
jurat de o casual de frunze. Reversal presint in

www.dacoromanica.ro

20

o rozet

G. SEVEREANU

12 ramuri dedesuptul creia

1834 ;

de jur

citim :

Pe marginea piesei este gravat :

B. (fig. 3). 1837 Avers& este ocupat de marca familiei
Sturdza,
o mic diferint din punct de vedere eraldie.
dou. In
scutul despicat
anume : In
se
capul de bou,
primul cartier pe un fond de aur se
coarne o stea
6 raze ; in cartierul al II-lea

Fig

Fig. 3

pe un fond albastru, este un leu natural (ea culoare)

in ghiare, o spadA. Scutul este timbrat de o
princiar ;
delfini de argint.
ea suporti
Reversul (fig. 4) presint in
numArul gruntelor
dedesuptul creia anul 1837. De jur imprejur

Pe margine este gravat ca

la piesa precedent :

II. Greutatea Dublonului Austriacesc

Ca
de greutate pentru cntArirea galbenului
dublu austriac, avem o pies de arami circular eu un
diametru de 21 mm. Greutatea este de 130

de 6 gr. 942 in valoare de 2600 parale. Piatra pe care

in 1849 in timpul domnici lui
o descriem este
Grigore Alexandru

Ghika V, V,

www.dacoromanica.ro

GREUTTILE MONETARE DIN MOLDOVA

21

Aversul (fig. 5)
sterna tlrei din timpul
domniei lui Grigore Alexandra Ghika ; sterna')
dintr'un scat
transversal, sus rou, jos azur,
o
intilnire de zinibru pe argint, avnd
coarne o stea
cu 6 raze, de acelasi metal.

Fig 6

Fig. 5

princiarA, iar
suporti
o
Scutul timbrat
doi delfini de argint. Totul sub pavilion domnesc, clipfrangiuri de aur timbrat o
tusit cu cacom
La spatele pavilionului se vd incruciate.
roan
un buzdugan o sabie, apoi stindarde, drapele trrnbite
o
o pil de ghiulele
Jos
tunuri
;
Pe margine de jur

Reversul (fig.

6)

presinti pe 6

No.

a
2

130
1849

III. Greutatea Dublonului

Piatra

Lira Turceasch

la cntirirea monetei turceti este

acea precedenn. Greutatea ei

1) Vezi

Romniei de L'..-Col.

P, V. Nsturel 1892 pag. 74-75.

www.dacoromanica.ro

22

G. SEVEREANU

putin, find de 135 grilunte, edict 7 gr., 209

in valoare

de 2700 parale.
Averse! este

ca acel al pietrei dublonului

(fig. 5). Prin urmare
piest pe care o
avem, este din timpul domniei lui Grigore Alexandru
Ghika, fiind

in 1849.

2 IrA
5

9
Fig. 7

pe 6

(fig. 7)

urmitoarea

scriptie :
No.

a
2

135
1849

IV. Greutatea unei rubiele

unei rubiele ce era cea mai

Pentru
moneti de aur a timpului, avem o piatri foarte bine ludin punct de vedere artistic.
aceasti piace se presiett un
diametru numai de 12 mm. este
o exactitate
o
rar
la
gravats
piesele bItute in acele vremuri. Piatra in greutate
15
gr:iunte, adici gr. 801
valoare de 300 parale a fost
b itut
1818, in al 14-lea
ultirnul an de domnie a lui

www.dacoromanica.ro

DIN MOLDOVA

GREUTTILE

Mihail Sturdza, dup cum de

inscrip-

ne

marca familiei SturAversnl (fig. 8)

1).
aci avem scutul
dza cu o diferint
despicat in douli. In primul cartier pe un fond rosa avem
6 raze de acelas
capul de bou, in argint, en o stea

q
Fig

Diametrul normal

metal. In al doilea cartier pe un fond albastru avem

Sturdza. Scutul timbrat cu o
leul
delfini de argint.
ciarl, iar ca suporti

De jur imprejur avem inscriptiunea:

14 au

R.

Reversal fig. 9) presint pe 6

scriptie :
No.

a
1

15

1848.

din punct de vedere eraldic se deosibeste

de
1) Aceast
Nsturel de aceea descris la piatra
cartea
sterna descria
austriac (B).
dar cum
3
pentru cintrirea ga
piese

gravate 3

era cu totul

deosebite, cea

ne

la o parte In acele timpuri.

www.dacoromanica.ro

of eraldica

24

BULETINUL

NOUTATI MEDALISTICE
Medalia Bisericei

din

In luna Octombre 1904 s'a inaugurat la Iai, Biserica

Nicolae zidit de
cldit din temelie

Voevod

domn al Moldovei

4 secole de la moartea marelui

voevod, de Regele Carol I al Rornniei. Cu ocasiunea
gurrei, s'a b6tut o plaquet executat
mod foarte artistic

Fig 2

Fig. I

de D-1 C. Popescu, singurul

cel mai de valoare gravor
romn, medaliat al Scoalei de Bele-arte din Paris. Medalia
represint pe avers (fig. 1) bustul Majest4ei Sale Regelui

inscriptiunea : Carol I Domn fi Rege al Romaniei.

Reversul (fig. 2) represint un medalion cu bustul lui
Voevod 1nconjurat de u ramur de lauri; perspectiva bisericei

www.dacoromanica.ro

cele

Biserica

25

NUMISMATICE ROMANE

treimi inferioare, sunt ocupate de inscriptiunea :

Domneasa Sf. Nicolae
in Iasi de

Stefan Voevod Domnul Moldo-.-ei 1491-1493 rec11dit din temelie dup patru secoli de la moartea ma-

relui domn de Regele Carol I

Domnie 1904." Medalia
gelui, a fost

in

al 38-lea an de

din initiativa M. Sale Re-

persoanelor oficiale care au asistat la

inaugurare.

Dimensiunea este de

mm.

Bisericei

Trei lerarki din Iafi

Tot in luna Octombre 1904,

Nicolae din Iasi s'a inaugurat
Trei
din Iasi.

inaugurarea bisericei

aceeai solemnitate si
biseric a fost

if

Fig. 3

rig.

de Vasile Voevod si
al Moldovei (1639)
de M. S. Regele Carol in 1904. Cu ocasiunea

www.dacoromanica.ro

26

BULETINUL

s'a btut o plachet special, datorit

gut
acestei
talentului aceluiasi gravor roman, D-1 C. Popescu. Aversul
(fig. 3) represint capul M. S.
Carol I
inscriptia :
ji
Rege
al
Rombniei.
Carol
(fig.4) represint biserica Sf.
in
perspectiv cu busturile celor
sfinti intre
La stnga

un stejar avnd la radcin 2 scuturi ce represint capul

vulturul cu crucea
cu sabia in ghiare,
bour,
mrcile
surori. Inscriptiuni pe 7 rnduri Biserica
Trei
Iasi de Vasile Voevod
:

domnul Moldovei 1639

din temelie de
Carol I
al. 38-lea an al Domniei 1904.
Aceast plaquet a fost de asemenea btut
initiativa
oferit odat cu plaqueta precedent.
mensiunea este de
mm.
M. S. Regelui

Medalia D-lui Dim. A.

Cu ocaziunea unui banchet dat in sala teatrului National

intro serbtorirea a '70 ani de la
domnului Dim.
A. Sturdza, fost prim-ministru ji
partidului
liberal, s'a btut o plaquet comemorativ, care a
oferit
tutulor comesenilor.

Aceast plaquet, datorit lui Ernest Dubois, sculptor de

valoare, care a executat monumentul lui Ion C. Brtianu,
este lucrat cu mult Ingrijire. Din lucrarea D-lui E. Dubois
reese arta
modern, care se caracteriseaz
redarea expresiunei
cldura in formele diferitelor persoane represintate
gravur.
Aversul
5) presint bustul domnului Dim. A. Sturdza
spre stnga cu urmtoarea inscriptiune : Partidul
lui D. A. Sturdza
amintirea aniverssdrei
sale de 70 ani -1903.
Reversul
6) represint o alegorie.

www.dacoromanica.ro

femee (munca

SOCIETXTEI NUMISMATICE ROMANE

27

Fig 5

Fig. G

leaptl) stnd pe un scaun la un birou cu o carte

cu urmtorul dicton latin : Labor improbus crania vincit.
Dimensiunea plaquetei este de
mm.
G. S.

PROGRAMA
EXTRA-ORDINARE DIN SEARA DE 18 DECEMBRE 1904

Darea de seama de mersul Societatei pe

1904.
Conferinta d-lui Prof. Gr. Tocilescu.
3. Votarea Membrilor Onorifici a d-lui Spiru Haret si Adrien Blanr.
2.

chet

a Membrilor Corespondenti: Dr. Emil Bahrfeld ; M-me

mond Serrure; Prof. Jean Justice ; M. Bahrfeld.

4. Votarea, conf. Art. 14, a unui membru in consiliu de Administratie in locul defunctului D. Panku. Consiliul propune pe d. Colonel
A. Budisteanu.
5. Modificarea art. 15, 22 0i 51.
6. Discutiuni diferite cerute de
membrii.

www.dacoromanica.ro

28

BULETINUL

EXTRA-ORDINARE

SEDINTA
DIN

4 ora 9 p.
In Palatul Universitatei
PRES1DENTIA D-LUI

M. C. SUTZU

se deschkle sub presidentia Dumnului M. C. Sutzu care in

ctc-va cuvinte, arata domnilor membri, mersul progresnd a 8;cie-

tatei Numismatice. Multumeste domnilor membri, pentru onoarea

spera
viitor progresul facut de
facuta alegndu-1 presedinte
Arata cum numai gratie activitatei
Societate sa fie mai
ceptional de folositoare depuse de D. Al. G. Cantacuzino, societatea
a putut lua
mersul
Severeanu citeste darea de
a. D. subsecretar Dr.
pe anul 1904.
2. D. Profesor Gr. G.
conferintl sa Despre
ohs.
numisinatica anticilor orase dobrogene Tomis,
in consiliul de admiSe voteaza D. Colonel A Budistranu
nistratie in
ramas
prin moartea regrttatului D.
4. In urma petitiei semnate de to domni membri ai Societatei prin
care cer modificarea art. : 15, 22
Societatea in unanimitate
aproba modificarea ceruta.
5. Se proclama, cu unanimitate de voturi ca Membrii de Onoare,
domnii :
Haret, Adricn Blanchet. Membrii Corespondenti, domnii :
M.

Justice.
6.

Dr. Emil Bahrfeldt, M-me

Membrii Activi, domnii : CoL

Raymond Serrure,
G.

Prof.

Jean
-st.

Co

aproba cheltuelile facute de Consiliul de Administratie in

cursul anului 1904.

7. Discutiuni :
D. Al. G. Cantacuzino, multumeste d-lui Presedinte pentru onoarea
ce i-a facut, aratnd partea ce a luat la formarea Societatei adauga,
ca sa nu se uite
partea activa a initiatorilor, iubitii sai colegi. In
acelasi timp Dornnia-sa arata ca in cursul anului, nu s'au
nici odata membrii societatei
In prezent nici nu ne conoastem
totii. Pentru aceasta se simte necesitatea de a ne
De oare-ce nu avem mijloace de a avea un
crede ca ar trebui
ca odata pe luna sa se tina
intime
sala a universitatel.

www.dacoromanica.ro

ROMANE
D. Prof. Gr. G. Tocile:cu, este de.aceiasi Were, Domnia-sa mai propune

ca

aceste

sa se tina

conferinte si

D. Zamfirescu este de aceiasi rarere. Domnia-sa vorbind cu

dintele Camerei de Comert, arata,

se pune la dispositiunea societatei o
pentru a se tine conferintele intime. Ramane
ca
sediul Societatei et
tot la cancelaria Muzeului
antichitati.
Societatea aproba
propunerea de mai sus, a d-lui Al. G. Cantacuzin o.

Sedinta se ridica la

p. m.

DARE DE SEAMA
DE MERSUL SOCIETXTEI NUMISMATICE PE ANUL 1904
Extra-ordinar

de CoRsiliul de
18

1904

Cteva
ne mai desparte pentru
formarea Societtei Numismatice Romne.

un an dela
totii cum

ctiva dintre noi in dorinta ce o aveam de a strnge

rile dintre amitorii
cunosctorii de monete
medalii,
precum
pentru a contribul a scoate din amorteala in care
se gsea la noi medalistica, au
la fondarea acestei
cietti, care, numai gratie Domniilor-Voastre a putut lua
a merge
past repezi spre un
progres.
Societatea
romn, a fost
in ziva de
28 Decembre 1903 cu
numr de 37 membri fondatori.
pn astzi, au cerut a face parte din societate
De atunci
23 domni pe care Consiliul de Adrninistratie,
virtutea
Art. 10 din Statute a proclamat cu unanimitate de voturi pe
22 ca membri activi,
in ct societatea
astzi 57
membri fondatori
activi. Desi acest nurnr este mic, totusi
avnd
vedere mersul progresnd al societtei, precum
desvoltared
a gustului medalisticei la noi, credem

www.dacoromanica.ro

30

in mod simtitor. In
pe viitor numrul membrilor vor
numismatici
cursul acestui an, diferite persoane
strini eruditi, au intrat in relatiuni de colegialitate cu noi,
artndu-ne un deosebit interes. Credem
aceast adunare
o prielnic ocaziune de a vi-i prezenta
extra-ordinar
Domniilor-Voastre, pentru a-i vota membri onorifici
dar v supunem conform Art. 6 la votul
respondenti.
Domniilor-Voastre

Membrii

D-1 Spiru Haret.

D-1 Adrien Blanchet, Presedintele Societtei numismatice
franceze
membru onorific a mai multor
numismatice strine.
Membrii

1. Dr. Emil Bahrfeldt, Directorul ziarului Berliner

batter".
2, M-me
Raymond Serrure, Direct. Bulletin de
Numismatique de Paris".
3. Profess. Jean Justice '72 Chausse de Bruxelles Gaud.
Redactorul ziarului Gtte Numism. Belge".
4. Mr M. Bahrfeld, Directorul ziarului ,,Numismatisches
Literatur Blatt din Gumbinen (Ostpreussen).

Un alt factor important care ne-a fcut cunoscuti nu numai in

dar mai cu deosebire in centrele cunosctoare
din straintate a fost de sigur aparitiunea 13uletinului"
nostru.
in prezent s'au tiprit 8 numere in care s'au

publicat drile de seam ale adunrilor consiliulai de

nistratie; rezumate din revistele strine; inforrnatiuni ; precum
urmtoarele studii originale :
D-1 M. C. Sutzu, Greutate de plumb
a urbei Tomis
(No. 2).

www.dacoromanica.ro

NUMISMATICE ROMANE

31

D. W. Knehtel, ateva monete antice inedite din Dacia

Moesia (No. 3

4).

D. Panku, Medalia Unirei Principatelor Romne 7

9
Octombre 1857 (No. 3
4).
Lt.-Col. G. Iordnescu, Medalia
normale militare
din Iasi (No. 5
6).
Lt-Col. G. Iordnescu, Cum se bat la noi medaliile, care
au un interes istoric (No. 5
6).
Dr. G. Severeanu, Medalia de la Socola 1859 (No. 2).
privire la
Dr. G. Severeanu, Despre medaliile
istoria
4).
(No. 3
Dr. G. Severeanu, Medalia lui
Sobieski
ocasia luptei de la Hotin 1673 (No. 7
8).
Buletinul Societ4ei noastre, s'a trimes diferitelor institutiuni
culturale din
precum
societtilor revistelor strine
de numismatich. In fine, in urma dorintelor exprimate de
Directorii urmhtoarelor reviste, se trimete Buletinul nostru
in schimb.
1. Bulletin International de Numismatique din Paris, Director Adrien Blanchet.
2. Bulletin de Numismatiqu de Paris, Directoare M-me
Raymond Serrure.
3. Gazette Numismatique Belge, Director Prof. Jean Justice Gand.
4. Numismatiche Literatur-Blatt din Germania, Director
M. Bahrfeldt.
5. Berliner

Director Dr. Ermil Bahrfeldt.

Aceste 5 reviste de numismaticn de altfel destul de
portante nu represint
de ct o mich parte din totalul
publicatiunilor periodice ce apar
ramur a tiintei.
Pentru aceasta, Consiliul de Administratie a hothrt ca pentru
anul 1905
ne abonm la principalele reviste strine :
1. Numismatische Zeitschrifta din Viena.
2. Monatsblatt der numismatichen Gesselschaft in Wien".
3. Gazette numismatique frangaise" din Paris.

www.dacoromanica.ro

72

BULETINUL

4. Zeitschrift
Numismatik" din Berlin.
5. The Numismatik Chronicle" din Londra.

6. Rivista Italiana di numismatica e scienze alfini" din

Milano.

7. Bulettino di numismatica e di Arte della medaglia" din

Milano.

8. Wiadomosci numismatyezno archeologique" din

covia".

Vom avea prin urmare

decursul anului urm.tor 13
viste de numismatic cu ajutorul crora vom putea cu toti
urmri toate descoperirile

studiile

Cheltuelile de abonament la aceste reviste, vor costa suma

de 100 lei.
In cea ce priveste diferitele tratate de
ele nu
s'au putut cumpra
in prezent din cauza lipsei de fonduri. Nu este
mai putin adevrat c acestea sunt
solut trebuincioase membrilor doritori de a studia mai de
aproape senile monetare antice
medievale.
Unul din punctele de cpetenie ale scopului pentru care
s'a fondat societatea noastr a fost
incuragearea artei
noastre medalistice prin acordri de premii anuale artistilor
romni In decursul acestui an, folosindu-ne de o ocaziune
fericit ce ne-a venit prin importanta comand
de
Onor Minist. Cultelor
publice, s'a publicat
un concurs general pentru facerea miei machete de gips
care s represinte aversul medaliei lui
cal Mare. Cu
aceast ocasiune d. Presedinte M. C. Sutzu a bine voit a
dona suma de 300 lei.
V este la toti cunoscut prin Buletin, rezultat acestui concurs. S'a trimis
5 machete de gips acute de artisti din
dintre acestea, comitetul instituit pentru
judecarea
compus din DD. M. C. Sutzu, Gr. G.
cilescu, Al. G. Cantacuzino
Dr. G. Severeanu, a acordat
suma de 200 lei machetei ce purta motto : Ramnuzia Rvit
executat de d. Celesti Fabio prof. de desemn la
de

www.dacoromanica.ro

SOCIETXTEI NUMISATICE ROMANE.

33

meserii din Iasi. Aceast

neputndu-se grav
i in urma licitatiunei
s'a
cu executarea ei, marea
de gravur din Stuttgart Wilh. Mayer
Frz. Wilhelm. Gratie numrului mare de medalii comandate de Onor Minister
mai cu deosebire gratie executiei
artistice
a pretului
care a fost oferit medalia lui
Stefan cel Mare s'a putut vinde, un
foarte insemnat
de aceste medalii. Inteadevr s'au
3710 bronz 40 de
argint din care s'au vndut aproape toate, nu ne rmne in
colectiunea noastr de ct un
neinsemnat.
Dar medalia lui
Mare nu represint de ct un
ea trebuia
fie cea dintiu piatr din monumentul
glyptic pe care l'a propus s'l
Societatea noastr;
adie formarea unei colectiuni speciale ale medaliilor domarte
in

surori. Seria a fost

cu unul din
nitorilor
mai gloriosi domni Moldoveni, ia trebui continuat cu medalia Domnului Mihai Viteazul.
aceast privin de
se implinise
de 3 ani,
3 centenari de la moartea
cale de a
teazului erou, totusi societatea noastr a gsit
baterea ei.
nu
mult
Aceast medalie istoric a
fost comandat la aceiasi
mretului Domea va represent
cas din Stuttgart
aceia a
dupe cea mai bun gravur a
nitor,
artist al secolului XVII-a, Sadler; iar pe reves pecetea
de sub domnia lui Mihai. Sperm ca
trei
toate colturile
pentru
rnd
o putem
glorificarea memoriei lui Mihai Vod Viteazul.

Din punctul de vedere fmanciar starea societtei noastre

este satisfctoare. Inteadevr dac lum de baz raportul
situatiunea averei saciettei, raport fcut de d. Casierverificat conform art. 24
contabil Lt.-Col. G. Iordnescu
din Statute de 2 membri din consiliul de Administratie de
DD. C. Alessandrescu
C. Storck ; vedem situatiunea
mtoare :

www.dacoromanica.ro

BULETINUL

34

INCAS XRI
Lei

Taxa de 5 lei de admitere

Cotizatii lunare de 2 lei
Donatiunea d-lui Preedinte Sutzu

d-lui Al. G. Gantacuzino

Din abonamentul l3uletinului . . .
Din
medaliei lui
Mare
Total . .

.
.

B.

260,689,300,200,-

75,-

6792,87
8316,87

CHELTUELI
Lei B.

de imprimate
Costal medaliilor
Remise

de cancelarie.

Mare .

20,-

Premiul pentru modelul medaliei

200,-

205,35
6964,39

Plata imprimrei Buletinului

Total.
Scznd dar cheltuelile ne
numerar.
La aceasta se
28

471,30
5567,74

suma de 1852,48 lei

bronz
de argint i
date spre vnzare i care reprezint
total
lei care
cu suma de 1852,48 face un total de lei 2656,48
cu care
pe anal 1904.
Din aceast sum lei 1609,25 sunt depusi la Banca National a Romniei iar lei 243,23 sunt asupra D-lui casier

In cursul acestui an, societatea noastr a prima mai multe

donatiuni, gratie crora am putut face pe deoparte fat cheltuelilor indispensabile la inceput ; iar pe de alt parte am
inceput s
formarea bibliotecei i a colectiunei
noastre.

S'a primit din partea:

D-lui Preedinte
C. Sutzu suma de 300 lei. Din partea

www.dacoromanica.ro

SOCIETXTEI NUMISMATICE ROMANE

35

D-lui Al. G. Cantacuzino, secretar 200 lei

actualmente
Domnia-Sa a mai donat suma de
lei pentru premiarea
celui mai complect catalog al medaliilor romne.
D-1 E. Groner a donat
volume :
1. SiebenbUrgische
und Medaillen de Adolf Resch.
2. Un anuar international de numismatic.
D-1 Dr. G. Severeanu:1. Meclalia de
a Faculttei
din
de
; 2. Medalia de bronz a Dr. Davila.
Precum
urmtoarele publicatiuni donate de autori;

1. Poids et monnaies de Tomis de M. C. Sutzu.

2. Variet indite d'un jeton des Pays-Bas par I. Justice.
3. Le cours des assignats a Gaud
l'occupation
frangaise par J. Justice.
Ne
ne
o dureroas
v
cu o
de ru, perderea
dintre
mai buni amici, moartea iubitului coleg Dimitrie Panku.
Defunctul, ca initiator
ca membru
ccinsiliul de administratie a luat o parte
mersul societtei
prin
moartea sa, perdem nu numai pe un coleg amic, dar
pe un colaborator harnic de ale clear sfaturi cunostinte
ne-am folosit.
.Domnilor,

Terminnd aceast dare de seam,

multumim pentru
binevoitoarea atentiune cu care ne-ati onorat ascultndu-o
urm ca anul ce vine s
pentru tnra noastr societate un an rodnic de munc de progres.

www.dacoromanica.ro

36

BULETINUL

Domnule Pre.yedime,

Societei, sub-semna0i, avern

binevoiti a supune la discutiunea
nilor rnembrii
in adunarea extraordinarA din 18 Decembrie 1904, modificarea
articole din Statute
sensul
Conform art. 52 din Statute le

onoare a v ruga

SO
Art. 15.

-Consiliul deleaga din

un secretar, un sub-

secretar si un
contabil.
Art. 22.-Secretarul, ajutat de
sub-secretar, condtic coresponct
toate lucrarile ce
nu privesc
manipularile de
de bani. Aduc la indeplinire
sarcinarile date de consiliu.
Art. 51. abonamen-

la acest buletin va

fi

de

se mo

deleaga din
snul su un secretar general, un
secretar si un
contabil.
Art.

Art. 22. - Secretarul general

ajutat
secretar condue
si toate lucrarile
ce nu privesc manipularile de
bani. Aduc la indeplinire insardate de consiliu.

Art.

tului la acest

fi

lei anul pentru straini si gra-

3 lei anual.

tuit pentru
:

desert,

Gr. G. Tocilescu, Colonel

C. Alessandrescu,

G.

C.

Carol Storck, Dr. George Severeanu, C.

Panai-

Zamfirescu,

E. D. Mirea.

Prwdinte de olloare : DIm. A.

STURDZA.
ADRIEN BLAN-

Membrii de onoare : SPIRU HARET

CHET.

Membrii corespondenti : Dr. EMIL BAURFELDT, Prof.

JEAN JUSTICE, M-me
MIBAHRFELDT.

RAYMOND SERRURE,

www.dacoromanica.ro

SOCIETTEI NUMISMATICE ROMANE

3'7

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

Presedinte: M. C. SUTZU.
Vice-Presedinte : GR. G. TOCILESCU.
Secretar General: AL. G. CANTACUZINO.
Casier-Contabil : Lt.-Col. G. IORDNESCU.
secretar : Dr. GEORGE SEVEREANU.
Membrii : Colonel A. BUDISTEANU, CONST. ALESSANDRESCU, CAROL STORCK, E. D. MIREA.

DONATIUNI
: Patru medalii
anume :
1) Plaqueta in bronz. Societatea de binefacere Regina
Elisabeta
la 1891. Asilul cldit
1902.
2) Academia
lui G. Baritiu 1812-1892 Bronz.
3) Jubileul de 25 ani de domnie a M. S. Regele Carol L
1866-1901, medalie
popular.
4) Medalia
Independentei 1877-1878.
: Monete
D. Lt.-Col. G.
din
timpul ocupatiunei Rusesti din 177.0-1774
anume :
Una rnonet de 3 Denghi, 1772.
2 Para 3 denghi 1'772.
D. VICTOR N.

1773.
1774.

Dr. GEORGE SEVEREANU : 1) Medalia Palatului Curtei de

Conturi, Bronz 1899.

2) Medalia Serbrei proclam'rei Regatului 10 Mai
1881, Bronz.
3) Medalia Manufactura de Arme, Bronz 1863.
din 1828 din Rasboiul Ruso-Turc,
4) Medalia
Bronz.

diferite monete de bronz romane

6) Cinci monete de argint romane.

5)

www.dacoromanica.ro

grece.

www.dacoromanica.ro