Sunteți pe pagina 1din 7

AITGI]ST 2015

dreptul se realtzeaz[, ?n principal.


prin intemrediul rdspunderii juridice, eare la rindui siu, este o veritabil5 institutie.iuridicd, ce nu se reduce
la aplicarea sanctfuurii. finalithtile ei
fiilld multiple, legate de adevdrate
valori umane, sanctiunea fiind doar
unul din instrumentele de realizar.e
a rlspunclerii juridice, dar nu singuru1.

Ref'erinf e bibliografi ce

1.

'-

chrorglre CIociRLAN ,
IJnivers it al cn i bcrfr I ntemalionali din Moldova
1.,

SUMMARY

Citizenship is a rrtrch discnssecl


in recent decades in rvestern literalure.
-f9r the maiority or'autlrrxs a r:l,ssir;altopic
citize,strip is considered worttrtess. ineffbctive, o,tdated and insulHcient fbr the organiiation of a,,ti-ue,,
democracy.
Keywords : citizonship. Wc5ls1n, dcmociacy

ITEZTIMAT
Barac Lidia. Elemente de teoria

dreptului. Buculeqti: Ed. ALL BECK


2001

ABORDAltt,$.1'llNTIF,rCE OCCITIENTALE
PRrVrNr) TNSTITUTTA CETATEhIIEr
t*^

"

2. Balac Lidia.
sanctiunca

Rdspr"urderea gi

juridici. Buoure;ti: Ed. Lu-

Subiectul cetri{enioi csto unul mult cliscutat in ullirnele cecenii in literatura


de
specialitate. Pentru marea ma.iorilate a autorilor, cetdlenia
clasic5 este considerat5 lipsitS de valoale, incficicrntir, dcpigitd qi irsuficientd pentru
o.g;ir*"u un"i
<<veritabile> democralii.

Cuvinte-cheie: cet6{enie" Occident, democratie

minaLex, 1997.

3. Bentham J. Introducere in principiile de moralf, 9i legislafie, 1789.


4. Bobo; Gh.. Teoria generala a
drepfului. CIuj Napoca: Ed. Dacia
1994.

5. Ceterchi Ioan, Craiovan lon. Introducele in teoria general6 a dreptului.


Bucuregti; Ed. ALL, 1993.

V.

fntrotlucere. in ultinrclc

de-

-f,cenij, celdtenia a irjuns si


fle nucleul in jurul cdruia se cristalizeazd dezbaterile

fi

losofi ce. j u-

ridice, politice qi sociologice dfur


cadrul societ6fii. Aceast6 revenire
a cetSleniei nu este intimpl5toare,

penal.

fiind impulsionatd, tn special, de


aqa imprejuriri precurn dezmem-

aspecte privind evolulia conceptului de pedeapsa

brarea marilor entit6ti fondate pe


criterii ideologice qi f,ormarea unor
noi state nationale; reveni.rea la de-

6. Dongoroz

Drept

Bucureqti, I939.

7.

Parosanu

N. Unele

in istoria gindirii politico-juridice. in;


Legea gi viapr2007, rr. 7, p. 30-33.
8. Radomir Lukic, Th6orie de
l'Etat et du Droit, Dalloz, l974,paris.

9. Santai I. Inkoducere in studiul dreptului. Universitatea din Sibiu,


1996.
10. AJerceeu C.C. O6Uas reopu,
coqrraJrucrr.rqeoKoro rrpala. Buu.2.
Cnepqnoncr. 1964.
11. Jlefrcr O.3. Canruun B coBer-

M.: Iocropulxn. 1962.


Jleiicr O.3. CaHxwr{ r{ orBercBerHoclb no coBcrcKoMy npaey. M.:
cKoM rrpaBe.

12.

Mfy

1981.

13. HzuapeHxo

I'.8. Teopru rocy-

lapcrBa tl upana: y.re6. roc.

M.: Ocr-

89, 1999.
14. Carurn

3.A.

TEr ilpaBoBOtO

Ocnonubre acflerc-

CaHKTII,IOHTIpOBAHPLF.

Amope$. KaHr{. nnc. Caparon.200l.


15. Oprz4rrara II. Bue4eurae e aue*
pr{KaHcKoe npaBo. Ivlocxsa, 1992.

rnocrafie in f5rile postcomuniste;


aparifia unor noi miroriti]i in noile state nafionale, rczuTtate fie din
migraliile umane dinspre regiunile
mai pufin sigure spre cele mai sigure, fie din retrasarea fi.ontierelor;
presiunile asupra cetf,feniei din
partea irnigrantilor, a refugiafilor
sau a popula{iei dislocate in urma
r6zboaielor; noul proiect de cetd{enie suprana}ionalE introdus prin
Tratatul de la N{aastricht; incapacitatea statului bunlst6rii de a susline
cetd{enia efectivl penhu to}i cet[{enii, in special Ia nivelul drepturilor sociale; apari{ia celei de-a treia
generatrii de drepturi ale omului,
absente in instrumentele inifiale de
protec{ie; adincirea deficitului democratio

e1c.

Itezultate 6i discufii. Subiectul


cetlferriei ests rmul rnull discutat
in ultinrele decenii in literatura de
specialitate din Occident. Pentru
marea nra.ioritatc a autorilor, cetd-

{enia clasicd este consideralE. lips!


td de rraloare, ineficientE, depdqitl
gi insuficient[ pentru organizarca
unei <<veritabile> democra{ii. <Ce-

tdfenia burghezi>, legatd penku


francezi de marea Revolufie, este
supusi unei critici radicale. ea nu
este decit <fbrmal[>, qi nu <<real6>>,

dacde s5 ne referim Ia termenii cla*


sici ai unei tradilii care a phtrrurs in

lumea intelectualS.

Totuqi. problema este ci de la


eqecul regilnurilor fasciste qi comuniste nu a aplrut o altd idee de

organizare

a societi{ilor umane.

Societ6Jile bazate pe valorile cetlleniei, cu limitele gi imperfecfiunile lor'. rSmin singurele {idele princi-

piilor provenite din revoluiiile secolului al XV[I-lea - libertatea gi


egalitatea tuturor f,infelor umane.
Istoria nu ne ofer6 un alt exemplu
preferabil de societate. Astfel, o regindire a cetI{eniei apare pregnant5. I\4ai nmlte curente de gindire
s?nt tn curs de dezyoltare la acest
subiect.

Primul este axat pe construcfia politic[ a Europei. Cetdfenia a

fost pind in prezent nafionald" instituliile care au organizat-o qi au


facul-o eficient[ erau qi ele de nivel
nafional. Acum_ naliunile, in rolul
lor de subiecte istorice, sint in declin, locul lor fiind treptat ocupat
de entit6{i supranafionale. in acest
context se sugereazd o cetdlenie

(-l,rlllr.;1,it, lrrrzrrlir

l)r'.lll)rll'lLr- ilr sooict[{ile

deschise

tlin lume,

'lllrc itlrtll(ellull(tl unclc cconornia.ioacd trcum un rol


s;gl.
lrr irlrrrlr*ilr; rtnlrlrri t.1: rlrcpt qi 1lc preponderent? li;

Irr..rrIrr tIrIiolrrrlt1, r.:i

rlrclrtrrr,ilir*rrrrrlrri i,*,,.'ii,ti,i,:,:rr,,L Literatura luriaicaqirecentb dcsieflectd dezbaterile


r.tttr,ttitrr!irrt;i), itlcraluriclcta;ate dc pr.
rurrgaj.rucrntur c.,urturar, cte rimbh

qi

istrrric na{ional{ - efiirt de ansamblu co,clus in special Je c[tr:e Jurgen Habermas [1; 2 ;3].

Al d.ilea c*rent s'e axe-,6 pe

c'omponenta potiticS a celI}eniei


inlesireqte actualizarea drepturilor
civile' E vorba de dreptul de a participa la procesnl politic care cuprinde dreptut lavot qi dreptul de

statu- influenlaluarea deciziilor'


lui. in *au.rro in iare ast[zi statui Prezen\a drepturilor civile 9i
o condi{ie
este in concurenJ6 cu institu{iile celor politice reprezintr
a
insuficienti
totugi
dar
,.rpro- ql in&analionale, leg[lura cu necesara"
parqi
civ-ile
Drepturile
statui pe care o are cet5lenia este egalita{ii.

".ia1"rrie asuprai'olului
.nnt**porurre

procesur politic nu au

ra
cetdl;ii.i p"ritii. poll\,; pentru care gi ea"este pusa tiiipareadecit dacr toate categoriile
Nltai mult de cit_atit,'dez- valoare
cu exislen{a unei societ[]i deschise. in ai."uti*.
capacitatea qi, deci'

compatibilitatea

esen}ei ceti{eniei se
socicta{ile sint aotu, mai-aesctrise bateriie Lupra
alte modrui cle lecit
c*
interrsificd
c;u5i lnai tli,erse tJecil i,*irrre, ele
gi reqedin{a,
domiciliul
ca
g5turA,
'
noscrc'cndic[rinccunoscutcgeneeviden!5'
in
iint,,.ou'*
t10; 111
rir(iilorlrecute" ustf"f ir.iidrepturic"t.l"rriu .onstituie.'deci, polul
1r c.hrrrfllc alc anunritor grupuri crc
juftrl
clruia so cristalizeazi atit
in
irrrlivizinu rnoipot ti lirsale, in conr]eibateritepoiilice.citqic-etregtiin"
ru
lirr.r,ir.rc: ,,, .oo*"piio'orooi.ii,
pubtica{iiraiem[
Iarirudirrc' incrivirjuarr i' cl,r,eniur nn."liiu*jrurde

sociale posed[

mijloacete efective pentru a inde-

plinirolullorinlr-unmodcleciihil'

ittu

ce impune egalizareaqanselor

lutulor acestor categorii' lnstitu{i-

otalizatea componentei sociale a


cetaleniei necesitd accesul egal Ia
resursele sociale qi absenla discrigtiinJelor min6rii' Fenlru a crea un acces egal
priv:rt, ci sint ,.runonrrt prfrf i". ,tin.pl.sptttiva drlptirlui,
j*p*- pofitice. sociologiei, firosohei hind ra toate drepturile sociale, si,t ieI)cz,tr,tcrca nu este ilil;;
or aceastd gitimate-misurile adoptate de starilc o,lturale in scnsul drepturilor ir permanenl[ c]eqtere.
cum califi- Iul-providen16, misuri care i-ilclud'
i,lelecrluale (dreptLrl Ia cunoqlereu ,.u*rrir" a cetS{ea:iului.
altelo' accesul la serviciile
i* io 1*1r- cd situaliaKymlicka 6iN-orman, nu printre
;r.iin{ilicX. ,t" *x"*pUL
de sdndtate, pensiile 9i avantajele
sul de <lrepturi ale indiviclului de esteintirnpletou,. ll2;t3;l4l.Pot sociale, gratuitatea inva![mintului
ahe trei sega poseda qi a. dezvolta - eventual fi scoase in evidenla
strul- gcolar etc" drepturile sociale cuenteaz|qi
fundam
care
mente
inrpreuna cu a{ii, intr-un grup depf,r{i atre acestor noscind recent ttansfbrrnari imporfinit, prin valori pi tradi{ii comune tute.aza diversele
dezbateri, qi anume institutiona- tante [15]'
*- o cultura proprie,
""r-rp,,"rat"rcomponentelor cetafeniei, Un alt seg$ent al dezbatetilot:
re unei identitSli .utturul. distincte hzarea
precum 9i contemporane asupla cet[lenide cea a altor persoane sau aitor diversitatea modelelor,
ei {ine de diversitatea modelelor
grupur.i. Dezbaterea este purtati .or*tu1iu a*t e egalitaie, universaa""ittiu' tematica fiind motivat[ de
qipa(icularisrn '
asupra problemei cum s[ conciliezi lism
izayl succesir.S a exiten{a neincrederii in capacitatea
libertatea individualr qi egalitatea tnstitulionat
gi statul.ui de a garanta iir continuare
civil6,
tuturor cetd{enilor - principiu, care, "o*po"""r"lor
-politica
.ami* o t"- justilia social6' interesui comun qi
experienla u O",,orrlt rt-o, tietui" sociala ale cet6{eniei
fn cadr,.i discT ;:9=:-"*io[' Aceasti neincredes6 rimin[ ,rn i*p.iutv incontes- feriolu i"evitabilX
Aceasta re privind rolul statului a favorizat
tabil -, gi recunoaqterea publicd u u.,riioi asupra cet6leniei'
deplasarea interesului spre cetateni
parlicularil[lilor culturale, care sint este o tema de cercetare a sa'r'an- qi ceta{enia orgarrizatd (societatea
care,
inmod inerent corective [a; 5; 6]. flrlui fi.ancez Danielle Juteau,
r"i ilulal.- alimentind incercdrile de
in
.stiguiia
conlinub
altfel.
de
unaltcurentdegindireesteprede
t intagro- codifliare a cet[leniei sub formd
ocupat de o altr pr:oblematicai so- Marshall in lucralea "u
precum
Autori
explicitare'
ptru"aiiste. moclele
oiet,{ile rnoderne sint tot mai mult tioi c{uns ur.'re socihtd
Giesen qi Eder [16] consideri c[
intettommttnawtaires
relations
Les
orgatizate in -lurul unui deziderat
qualita- cetalenia se refera Ia rela{ia dintre
in prinoipal economic qi social, 6i au.Qttibcc rut diagnostic
indivizi Ei societate' iar aceasta retot mai pu{in gi mai pu{in politic. tif)i:tnde autorul rda&azd"a "o*\a]ie poate Ii descrisa qi explicat[ in
Astizi qomajul sa, drepturile anga. pon.,ito civilfi a cet[]eniei se raporfeluri, ceea ce d[ na;tere la
jalilor, gi nu libertatea politicb sa-u tcaztr sislcmului de'valori i"t -u" diveise
Diverseelat. Menrbrii comunitdlii o multitudine de modele'
drepturile omului, sint sloganele contexl 'iiirun'rite
in
converg'
posibile
clrepturi funda- le interpretari
centrale ale campaniilor electorale. p,,**iin
variante
ttei
spre
autorilor'
expri- optl'?.
Cum ar trebui sI regindim cetate- ,',*r]tul"^ rfn oa libeitatea
fala posibile:
in
qi
cgalitatea
relillici
nrrlrii,
penil:
p"fiti.a qi indiriduald,
ntodelul individualist' care
"*
ca aceasta sd organizeze in trt.d tug,ii"t'r,rt;ul'legislativ li iudicipe drepturile legale gi
centreazi
se
eficient comportamentul c.lcetio ,rr''roru*sc la tbrt]ficarea acestora.

Al 1(ir rs't':r) r{

pe reatrizarea ralional5 a intereselor


individuale. Acest model se bazeazd pe ideea liberalS conform cSreia
flecare individ trebuie s5 ob{ind acces pe scena politic6 qi si se rnanif'este in viafa publicS:

- mc,rJclul politic^ ca-re puxe


in prim-plan palticipalea activ5 pe
arena public6. In acest model accentul este pus nu pe drepturile qi
liberta{ile formale, ci pe societatea
cirril6, parteneriaful civic, negocierea colectivd qi cetifenie critici
(.,critical citizenship), iar acfiunea
politicl este vdzut6 ca sursi principal6 a cetifeniei;
- modelul identitdtrii colective
pune in valoare solidaritatea uman6, valorile qi proiectele comune,
apartenenfa gi simbolistica identitaril

se axeazd pe coeziune socialb qi


construclia culfuralE a cetdJeniei.

Modelul individualist poate fi


exemplifi cal tn baza modelului evolulionist ai lui Marshall. acest autor
fiind cel care a relansat, practic, interesul academic pentru cet[lenie.

Marshail s-a ocupat indeosebi de


problema in ce mlsuri capitalismul poate coexista cu cet5{enia,
dat fiind faptul ci egalitatea intrinsec5. pe cale o presupune statuflrl
de cet6fean este in contradiclie cu
structura sociald real6, profund inegaiitard. Astfel, Marshall a fost cel
care a evidentiat contradicfia fundamental[ dintre principiile cetaleniei gi existenfa claselor sociale. in

timp oe cetS{enia se referd rnai ales


la membrii comunit6lii care sint
egali in drepturile 5i in obligaiiile
ce {in de acest statut, clasa sociall
reprezint[ un sistern de inegalitate.
Automl se str[duie sd concilieze
convingerea sa liberal6 cu ideea
cetd{eniei egale pentru toti. Pentru
el. cetS{enia este un stahrt conferit
in mod egal tuturor membrilor comunitbfii politice, ceea ce are drept
consecin|[ acordarea drepturilor qi
libertiiilor egale. Clasa sociali se
bazeazd pe o ierarhie de statut, iar
cet[fenia o pune la tndoiald. Din
aceasti contradicfie se vor na$te
politici mai mult egalitare gi se va

ffi

transforma conrponcnta sociali a


cetdfeniei. Astfel. Marslrall prevede ca evolrrlia cctdfcnici va provoca apari[ia politicilor egalilarisle in
secolul nostru. in marc partc acea^sta ya avea loc datoritd aparifiei

drepturilor politice purtltoare de


contestlri 5i de puneri la irrdoiall a
ordinii sociale stabilite [17.1.

Modelul lui Ma::shall este interesant, pe de o parte" pentru cd analizeazh componentele cetf,leniei in

funclie de drepturile acordate, pe


de alta, pentru cI ia in considera{ie ansamblul celor trei dirnensiuni,
respectiv aspectele civile, politice
gi sociale. Democrafia. ca sistem
sooial, nu este eficientd decit in mdsura in care incolporeaz[ toate cele
trei aspecte. Totodatd, acest model

a fost considerat incornplet, argumentindu-se cd [18]:

dimensiunile civilh, politicd

gi sociall nu sint echivalente

ca

importanlb 9i nici nu pot fr separ-ate sau lratate ca nigte cornponente


SUCCESlVE;

modelul este Iinear qi sirnpli-

ficator;

- se ignord aspectele economice, cum ar fi rolul reglator al statului in rela{ia cu pia}a, precum qi
drepturile culfurale;
-

rimine in umbrd faptul

c6

cetdfenia poate genera ea insdqi


conflicte sociale; astfrl, se lasi im*
presia c5 drepturile sint acordate
automat gi echitabil, farl sd se invoce negocierile gi tensiunile dintre stat gi cet6{eni pe tema drepturilor omului;
- nu este clard distincJia dinhe
cet5{enia oa expresie a egalitilii qi
cetS{enia ca. suport al solidaritl{ii
umane in cadrul unui sistem social
extrem dc stratiflcat.
Astfel, modelul lui N{arshall
las6 deschisd intrebarea dac[ exis-

t[ o singurl formi

de cetifenie
(multidimcnsioual[, insS unitari,
echivalt:nt al,.congtiin{ei colec-

tive", o apartenenjd secular5 comunl care transcende diferen{ele


de sex. proprietate sau grup etnic)
sau, din contra, cetifenia este con-

textualS qi mLrllilorrrrii. lrr lirrrt:{ic


de circumstantc, c()nlL.xl f ltllltrttl
sau prioritSfi.

Modelul,,lib-lah" nl lui ! )rrlrrclrdorf, care poale fi Hlli[:rril lrr cc:ler


politice, desemnc:rzil cornhinn{irr
ideologicl dinlre libor.;rlisrl 6i lnburism. Aceastd viziune ,tsltllril cet[]eniei pune accenlul ;:e eulrilibnrl
care hebuie s[ cxistc inlrc oltor*
tunita{ile oferite dc eoorrorrriir tlc
piald qi drepturile garantale rle r+llt.
Cetl]enia ar fi o lonnl de cg,nlilnle
redistributivf,, nrocla I italca pnrcl ir:i1
de a echilibra oportunit5{ile q."provisionsr') cu drcpturilc (,.cnlitlernents"). Dahrendor{' oonsidnrfi ch
cet6fenii nu dispun niciodatl dc un
stahrt identic. Acordarea cle clr*pttrri

civile nu anuleazzi inegalllrllile economice structurale. Mai nrrrll- oriza statului bundsttrrii din anii '90 a

ftcut ca principiile cet6{cnici sh lic


practic inaplicabile pen1ru llumeroase categorii de persoanc. cllnl ar
fi ,,noncet5{enii" (de exenrplu. imigran{ii); cei care nu mai sint oetdfeni (persoanele ihrd discerulminl,
de!inu{ii); cei care sint doar par{ial
cet6{eni (persoanele IErfi addpost,
marginalizate sau exchsc social);
cei care nu sint incd cetdteni (tinerii qi copiii). Pentru Dahrendorf,
toli aceqtia constiluie o ,,subolas6"
(,,underclass") lipsitl de garanfii
civice gi neorganizat5. Ilste o zonl
albd a cet6{eniei, caracterizat[ prin
incompetenfi politicl gi incnpacitate de exercitare efectivd a drepturilor civice lL9; 201. Politicile
publice trebuie sd aib[ drept scop o
redistribuire a bunurilor, asttbl ?ncit
s5 atenueze inegalil5{ile produse de
economia de pia]'6. Accesul la servicii sociale, garantat de staful bun[stirii, este corolarul obligatoriu
al piefei. In acest fel, cet[{enia este
liantul dinlre piala gi stat, o formi
de repartizare a bunsstArli pe bazL
de echitate qijustilie sociali.
Donati are rezerve fafd de modelul expus, considerindu-1 inoperant. Autorul socoate cd cetS{enia
nu poate fi rcalizatd, prin simpla
extensie a sistemului de securita-

AUGUST 2015

a apdnit ccua{ia irrtlivitl - t'adiiia


;i-a indrviclului,
c.mbinS presiunea de ios in slrs cll
dL u :
e" lar" murli o c.rrsitrcrh
"*ral"rr,
poriticc. rur interes putemic pentru viala pu-

republicanb tl'anceza

te social[, iar statul b,nasti,ii

nierdut r1e mult


"upu"iirt*u
contracara inegalitatril; structurale. Dupd Donati, cet,lenia modern6 este din ce in ce *ai rnurt o
surn[ de drept,ri qi obliga{ii decit
aoarlenen{r. comunitarea politica
nu se rednce ra reg,lile sdcte are
descenden{ei sau teritorialit[{ii, ci
sc raporteaza ia o serie J"

.u o uriio*a u anarizci
crr""r=,^ira;vicluarisnrur',iu

a".1u

blicd, asociat

c* reticen!, gi cliiar

"st*
de sfera pri'at,:
irr"o*pJiuii-cu ceta[cnia, a$ir cum suspiciune-fat,
'pluralisrnul liberal' specific
,oorii"*,-J"-t'*-pl''.r''"i**'it
(*d*J;;;;"i a,i." 11-,,*,"lllitl ll*::Tt:*"iamerican'secaractemiqcari de jos in
(teza_coruperii cel[{e- ri,eazh^protample
sa.u cochin
^"atoJ
individuirraiuia,iurisn",l.- i .'- sus in favoarea drepturilor
ni.i, a"
gi
apb'area
rec*noaqterea
cu
da,
toror t*iJ.rri-.a ir,rirr,t,rarisnrul ale,
""r"uri irrr.";;;;;i*ri lq,"{]carca in consecventSavie{iiprivate;
concenrrice ate apafienen{ei: <,e la
- democrafia pasi'd, exempliflpr* ,o'i.iti, a-i,idivictuatildti 6r*
rocal ia general, de ra nalionar Ia
catr de pasivismul politic brilanic'
propilusuprana.lionar .r.. CJt,ii*;i;;J; ,s-q."i"i"tli: 1lnLr"trrttr':'Ji"p
cxistr nicin unde nu existd o haditie
rnent,,), astfer i,cit
drep.
cucerirea
considerata cte autor rn'urrsumblu
nentru
a
luptei
intrc *."'t, qi zis6
legitimide interac{iuni (,,the complex -of incompatibilitate.
recunoa$tc
d"
turilorcerateiie. ionStiinla
'" reprezentalil'e (de
'tr*,rturri''i'ral- tatea instiMiilor
citizc'ship.-) car.e unesc pr.in rcra- .,riarr,,i--li
at'*t'
p#.,Lrlut*ii.
o
pe
de
"''u*if*
gistatul de drept)'
{ii formale,
r,.,oto.rr ."i;G;;;a excmpru. justilia
o slrategie
pc de arta parre, rnsritu{iirc carc p.oo*ri'o.vin
r,mine
Astfei.
L J;;;r,-^iraluiarufi.*ui ,",r, de reglementare
""ta1rni,' qi institu{ionaliformeazS comunfiareapolitic'. ceirrseamra autoizorare, "g;il ;i
t[{enia *u este un simpru mediator
sociale, a c6ror
social6, ci autonornie , zare a conflictelor
grr.ri*.
n
in
ea
apare
cum
qi
piafa,
ins[' unor
intre stat
qi doru4a rie a de- rezolvare este atribuit['
rire
.rt*
Bu
Dalu.eJori
modelul lui
"fir*;;;;;
a"rtN. St"* r"rtit"lii qi agenlii gu,ernamentale'
o
de fapr co-cetdrenie, presupu,i,f ci$e;;;p;; n!"q4"r"r
i,, ri"iu Modeiur britanic este considerat
pri'aiat;;;ilitn;
cetaleni,
intr"
lipimpricit
un contract
^tr.r
oasiv6''' deoarece
'denrocra{ie
plrblica- prin ceta{cnicexpri-rnat pri,, negocier"o ."rri,rra
de presiune de jos
elemeniu]
seqte
aduse mo,iiti"lt.
[i"t*
interprin
ahibuli*or,
a rolurilor 5i
. ,Li;;
delului lui Marshall, in special de in sus;
plebiscil
ferenfe. coalilii $i j";;r;i;;;;;.-.
:irarismul plebiscitar'
a fost etnocentrismul: - autoritarismul
Mann,
c[tre
citre
de
se
totanu
,,acord#,
Drepturile
r-u-r"Jur r* exemplificat prin regimurile
hipartit
.a.,
,,oi.iri
gi
aplise
insuqeso
se
de sus
autoritate, ci
p* .1r1rvt*rrrr]i a litare, imnune autoritatea ges;;;;[i,
de_
Aceast[
cotidiani.
c6 in viala
joi, staiul fiind principalul
oorriaouT-* .""-ptura p*t u utu- in
construc{ie cotidian, a drepftrrlo,
u:if 'l spa{iului public' cet,{enii
**iia ie cat,e trr ""pii"i;tt ct.r!*'i#;^M;
qi obliga{iilo,
oeriodic s5-5i desemne"rt"
o anahza mai complex,, sint invitati
u
Donati ,,cet,{enre p;;il;;;;.ins[ deciziile sale
"tut*ut
model" ir;;;i;. a;
cinci
i,
*,*ra
Dorrati,
de
propus
"o"du"iioruf
'"
modelul
printr-u, sistem
.

in
o* *o"i",ut.u nu sint controlate
este .nic6 qi idenli- ..*ti""i., i" r*.u..
cet[]cnia
,*iorroirta, de responsabilitate publicf,' \riata
[beral6,
;;f;;*6:
d"
^r
pretindea
cum
aqa
c5 pentru to{i,
un tabu qi constituie
iirscista gi -";;;i;t"r: privat[- rimine
pentru contestaMarshai' ci este contextual, qi "rrr"iriirtarefugiu
un
deseori
diferenliat6 in ftrnc{ie cle interac{i- toritaristl [23]'fost dezvoltata de lia ceti{eneasc['
unile reale care se produc. Aceste A";;;; ' ii'attr ta"' i"tiJ"
aeeste tipi*i istorice
T6;}.,#*r"
rlupd
difer[
rr3{rl.de
interac{iuni
au evoluat' De exemplu'
--,::]**t'
cet[{enia nu este unic[ qi unita- p:tTT^
autonomie $i afrlie;l iidi ririlor, cE
autoritarismului plebisciitrategia
produzul.rrr*i rirg.r.l;;rt"
,q
tle
tipuri
patru
rezurt,
european'
astfel incit
qi ," ;.-;ai"* tar a dispdrut din spaliul
in sociecet6{enie: etatist, Sinra; *tutirta .. ;k*-i;oriti".
doar
prezenta
astazi
iiear. rle-ac...n irr'r".rr tina
tip
u*
ta
societar-corporatistd:
fei, exist[
certrarrzatb;
,r *tat*i"i, 11il?. nonociidentare. LadepartajSri'
primeie
in
au
societal-pruraiist'.
unele
"""i-#d"Lstandard
o schem;;;t;trc, dubii privitoare la
liberal nu invedere drepturile 9i obligaliile ofi- T;;;p;;pune
oruralismul
ium
a.iversete va- dup'
institu{ionaror
versiunea
ciale, in
"";;;i,;'r{:"rrl".dl
istorice. Aceast, seamna neaodrat dezetatizarc l24l'
iizat6, recunoscutd de stat; ceieralte ,rrltii.rrt,*rre'gi
ModeleG cetd{eniei a.,alizate
combina o*a ,r.--"[=,"ii.*e
shrt
c*rente,
practicii
sint rez,ltat,r
mai sus incearc[ q[ propunl o "tep,#atr*-qi
baz,eazbpern
se
explica
interindividuare
"r*atoareroi'oi-.rsi
aiuiri**u pri- orie" a cetafeniei, cafe arrealitate'
ol*l
-r"
irnplicit
contract
[21].
""trt651inctia. .*J*lr-l a,samblul situaliilor' in
"i
este
Moclelul individualist al lui l,eca vat/public;
intersectria fle.o3re..dintre aceste modele
individ
rle
inbaz.ttra,l\ia
astfel
ca
are
subiectiv qi incomplet'
".fi;;;"pu1ar[..Dir
axe de analizd,r.;i;;;#;
u"Lrto,
c6
'a
fapt,l
^
Datfiind
paro
cetS{ean
la
122).
cit reu$e$te s6'explice doar
de cet5{enie'
drepturile omului sint drepturi ale

"t;;;

AU(it )s t' .)0 I q

te a problematicii. Ar,rtori precum


Kyrnlicka qi Nornran susfin cd
presiunile in favoarea unei teorii a
cetdleniei sint nerealiste. in primul
rind, o astfel de teorie este poten*
[ial farh limite. clci ,.obiectul" de

referinf[ (ceti{enia) este extrem de


rrast. Astfel, cei care incearcd sd
producd astfbl de teorii lie se limiteazla \a modele (forme inferioare
ale analizei teoretice), fie reduc
..obiecful" Ia unele cornponente ale
sale. In al doilea rind, riscul provine din dualitatea cetdleniei ca statut legal (dedus din apartenen{a la
o cotnunitate poiiticd) gi activitate
concretS (participarea efeotiva la
via{a societS{ii politice).
Cugetlrile qi dezbaterile asupra
legdturilor ce unesc cet[]enia, identitatea 5i na{iunea reprezintl all pol
al analizei" Penhu mai mulli autori.
statul-naliune se referd mai ales ln
o concepfie de omogenitate na{ionall, de unde apare gi contradic{ia
dinhe cet5{enie ca concept <de universaliz-are>> qi pluralismul societ[filor contemporane. Relevant in
acest aspect este articolul lui Parsons, apd.rut inci in 1965, in care
autorul incearc6 sI analizeze situalia negrilor din Statele Unite ale

Americii tn lumina conceptului de


cetSfenie. Baz?ndu-se mai ales pe
acfiializarea drepturilor cet5lene gti
intr-o societate cancterizath prrn
diversitate religioasS, etnic[ gi rasiald, autorul insistd cI apartenen{a la
o na{iune trebuie sI se tndepdrteze
de o viziune asirnilafionist[ qi omogenizantd. Na{iunea este perceputd
cle autor ca o comunitate politic[
caracterizatd prin diversitate gi prin
omniprezenla egalit5lii. ca concepl
gi ca scop de atins.
S oarJa r ezerv atd, nenalionalilor,
condi{iile de accedere Ia cet5{enie
qi drepfurile care le sint acordate
ca urmare reprezintd un alt subiect

important pentru dezbateri. Penlru

Hali gi Held, <rasu gi imigrarea


constituie doui probleme in institu{ionalizarea drepturilor: la cetifenie.
Controlul imigrdrii gi reglementa-

rea ei sint cauza unei construcfii

rasiste a frontierelor na{ionale [21


].
Potrivit lui Carens, bazele teoretice
9i morale ale liberalisrnului nu.justifica excludclea dreplului Ia cel6{enie str6iniior. Acest drept trebuie
sd fie acordat luturor qi sd nu coltstituie un privilegiu rezervat doar
nativilor ldrii 1251.
Bazatd pe o abordare libera16, teza lui Carens diferh de cea a
Iui Walzer, comunitarismul clreia
constd in excluderea imigraniilor,
in virhltea drepfului la autodeterminare a comunitafilor. Acest drept
la excludcre este. lotu;i. slrpus unof
conslrtugeri 126l:
1) obligafia de a acorda ajutor
celor nea.iutorafi: trebuie, deci, de
acceptat sh'iinii nevoiaqi. de oferit
resurse rgi chiar loc de hai;
2) strlinii, odatl admigicarezidenli qi participanli la dezl.oltarea
cconon:iei, hebuie sh aib[ dreptul
cle a primi cetS{enia;
3) statelc sau guvernele nu tre*
buie s6 expulzeze indivizii, chiar
dacb rcstul popula{iei ii consider5

drepl strtrini.

Bstc important de recunoscut


laptul cd legdturile dintre nalionalitato qi cetfi{enie, la fel ca qi dintre dilerilele ei componente, rflmtn
conrplcxc qi multiforme. Institu{ionalizarea conrponentelor cetdfeniei

nu se faoc izolat, ea fiind dependentlt dc c,c"rntexlul social qi politic


concret. ln acest sens Einhorn, in
analiz,a sn n drepturilor Iegate de
ccthlcnia frnreilur inainte qi dupa
anul 1989 in llirile li,uropei Cenhale, dezvdluic impactul sisternului
politic asupril acestora. Socialisnrul a lSrgit dropturile fbrneilor pe
pia{a nrunoii pi itr dorneniul politic.
lbtuqi. aulorul concluzioneazl" cd,
partioip*rea I'errrcilor la activitatea poliliclt rAntinea artiflciald. iar
denrcrcratizRre

t,

care

marcheazh

dezvoltnrsn reccntl a acestor fdri,


nu pare sI li r.rousolidat drepfurile
fcmcilor. Aecst proces se imbind
cu o dinrirrrrare a participlrii lor la
activitrttea politic[ qi tn domeniul
murrcii l?.7l,
Ollscrvilnr numdrul ruare de cer-

cetdtori francezi gi atrglolirrri r.:al.c


participd la o migcare tlorrrliirlii tL:
rneditare asupra cetllcrlrici. I,rirrrii,
de altf'el, sint inrrinuili o[ c:e11:!:1fi*
rile lor sint <prea fiancezc>. arlicil

prea <'uridlcinate> in expericnta


lor istoricl nalional5. Ilrancezii ur,
de fapt. iluziacd au invenlat irrsf;rsi
ideea de cetSjenie, legatl dc isloriil
lor prin Revolu{ia din I7Bg. Autorii
anglofoni argLrmenteazh cd ploelilfilarea cetEleniei in elamrl revolutioilar nu inseamn6 qi institu{ionalizarea acesteia.
in toate {5rile democratice. cetf,fenia este pritrcipiul care std labaza

legitimit6fii politicc qi constituie


sursa unei

leglfuri juridico-politice

intre stat gi cetdtean. Dar acesta nu


este un principiu static, ci o cotlstmc{ie istoric6 care ia forme concrete diferite in timp qi in spaliu.
Asffel, in fiecare fari, cercetdtorii
pornesc de la erperienla lor socia"
15 qi politicd irnediata. Acesta este
motivul penfi'u cal'e francezii nu se
pot distanfa de la experienJa na]iona15 in care au fost forma{i, chiar
qi atunci cind aud criticindu-se
aceastb experien{d, chiar qi afunci
cind fac efortul de a o <<relativizar>
prin cunoagterea altor traditii inte-

lectuale gi politice.

in

continuare

vom prezenta citeva lucrlri cale

se

itrscriu ?ntr-o rnanierd francezil de a

gindi cetS{enia.
Pascale Gonod

Dubois.

gi

in lucrarea

Jean-Pierre
Citoyennetd,

soci|td civile. argumenteazl cd, dacd cetdfenia este


shins legat[ de suveranitate. aceas-

sctuverairuet1,

ta in Franla avind la bazd o singurd


qi indivizibili nafiune, se creeaz6
un tip special de cet5{enie. Anurne
pe aceasta se axeazil analizele cet5leniei ,,de tip franeez". Din punct
de vederejuridic" cetdtreanul se deosetregte de omul din Declaratia de
La7789 prin drepturi specifice, pre-

cum votarea legii. consimJlm?ntul la impozit, accesul la funcliile


publice, care ii sint recunoscute ca
membru al suveranului, Preambulul Constitu{iei Franceze din 1946
nu garanta chiar qi formal egalita-

AUGUS',II 2015

15{enia

la intleprindere,

comunitaristd nu poalc [i cottrtrii(Lrtdfarh a da frecimia nriilotrcclcr dc


a construi idenlitalea s.l. ('elitlel)ia
noui va fi o ceta{enie clcsc'ltish. citpabild sE reconciliezer sltttttltll irrdividual qi emanciparea colcctiv6. In

cetd{enia

adrninistrativS sau cetS{enia europeand, de exemplu [28].


Culegerea lui Claude Fi6vet,
lnventiot't et rdinvention de la cito'
),en(tetd, se axeazb pe originile cet6{eniei qi pe evolufia ei din punct de
vedere istoric, juridic gi sociologic'
Curlegere de acte a unui seminar de
rnare amploare, desfbEurat in I998,
edilia a adunat impreun[ analizele
mai multor cercet6tori care dez-

volt[ probleme diverse.

Precum
cetd{enia qi dreptul fiscal, cetSlenia
social6. cetd{enia local[ sau raportul dintre cetS{enie 9i na{ionalitate,
cetIlenie 9i qtiin{[ sau chiar televiziune. Bazindu-se pe niqte expei:i*
enie equate sau reuqite in domeniul
dreptului comparat, Pe exemPle is-

torice. autorii nu evitl problemele


cetl{eniei europene, ale imigrdlii gi
propun chiar o reinnoire a con{inutului no{iunii de cetd{enie, penlru a
r5spunde transformdlilor ce au avut
loc' in timp qi spafiu, cu alte cuvin-

te, evoluliei acesteia. Diversitatea


analizelor deschide perspective noi
pentru un subiect care Pare totuqi
bine cunoscut [29].

Lucrarea lui Etienne Balibar


Droit de citi este o meditalie asttpra evoluliei democra{iei. Dreptul
de cetdJean este "drePtul la drePtlui", o impletire shins6 a clrePturilor omului qi cet6feanu1ui. El se
opLrne unei,,preferinle nationale",
comunitare sau elropene gi se inscrie intr-o culhrrS rnondiald. Cri
za modelelor cetdleniei are nevoie

de solu{ii pentru depiqire. Autorul

cil

criza statului-providen!6 este criza unui ,,stat na{ionalsoeial", care impune cetilenilor sii
rolul de asistenli, adic6 cetifeni pasivi. in opinia sa, cetElenia moderconsider[

nd nu ar putea sd se menlind numai

cu ajulorul drepturilor politice;

filosof,ce a Republicii a treia nu


poli vorbi bretona gi sa fii francez,.
Clriar qi astdzi. modeiul republican
este diflcil de oonciliat ou rectlnoagterea de drepturi sPeciale Pentru
gmpuri de indivizi, ceea ce americanii practicd prtn discriminatea
pozitivd. Discriminarea pozitivd
aoest sens, Europa lrebrrie stl-i fie
urmlregte si atingb egalitatea cet[un sprijin [30]"
Lucrhrile franceze, ca qi cele lenilor prin acordarea fiecfu'ui grup
ale autorilor altor {5ri, continuE o de drepturi. oporlunitSfi, constrtntradilie intelec.lual6 na[ional5 qi geri diferite, in func{ie de situa}ia
lor, in timp ce conceplia universaintegreezia o expcrient6 istoric6 delistd a cetSleniei consistl de a ofeosebitd. Iv{odul fi'ancez de a gindi
ri aceleagi drepluri gi obligafiuni
cet[lenia trebuic, deci. s[ fie considerat, la fel ca 5i abttrdarea sa- pentru fiecare. In Franfa, Prolifevan{ilor vorbitori de limbd engle- rarea programelor de discrin, inare
pozitiv[ in f-avoarea unor minoriz6, ca o contribu{ie la cunoa5terea
universali. Ea nu este a Priori mai t5{i este consideratS o incdlcare a
bun[ sau mai.iust6, ea este desigur egafitefli cet6{enilor. tn timp ce in
SUA aceasta este PercePuti ca un
parfialS, dar ea este alta qi, in acest
contexl, dd ocazia de a elabora rli mecanism pentru a corecta inegalit6file dinti'e oarneni. Acest lucru
de a discuta un all puncf de vedere qtiin{ific, deci de a contribui la ilustreazd varietatea de modele in
inteligibilitatea lnmii noastre so- ceea ce privegte cetSlcnja.
Concluzii. Aqadar, Putem conciale prin cunoagtere qi cugetare.
chide cd societatea fondatd Pe leCa qi societatea insdSi, cunoaqterea
gitimitate, pe instituliile gi valorile
nu poate tinde spre universal decit
asumindu-gi din plin relativitatea cet[{eniei este o fbrmi de organizare atit improbabil[, cit qi fraginationali proprie.
Astfel, in funclie de {ard, con- 16. Fa nu funclioneazd decit dacd
ceptul de cetdfenie este mai mult este construit un spa{iu public care
transcende societatea concret5, cu
sau mai pulin universalistl el opediviziunile qi inegalitd{ile ei- Este
rearAo distinglie mai mult sau mai
puiin puternicd intre cetd[ean gi o societate fragil6 in care legdturile dintre oameni sint in primul rind
indivjd. ln tradi{ia alrglo-saxon[,
aceastd distinc{ie este mai pulin juridice qi politice. De asemenea,
este o societate fi'agili, deoarece
promur{atE qi cetf,lenia presupune
mai multe drephri qi garanlii pen- se bazeazb pe un PrinciPiu de intru indivizi reali. securitatea per- versare a lumii sociale. Ea afirnE'
soanelor (habeas corpus), liberta- contral fufuror experien{elor sociale reale, egalitatea civila" juridic[
tea de a acfiona, libertatea credinlei
qi politic[ a indivizilor diferifi si
etc. Se lasd mai rnult spa{iu pentru
identitdli individuale sau identitl{i inegali in originile lor qi capacitireligioase, economice etc. ale in- {ile 1or. Ea suscit6, in mod inevitadivizilor. Democratia englez5 este, bil, critici perfect justificate, atunci
cind realitatea social6 de zi cu zi
apadar, mai deschisd sPre recueste comparatl cu valorile pe care
noaqterea rulor grupwi particulare,
guvernanlii qi cetilenii le reclam6.
ea este mult rnai favorabilS multiMai mult decit atit, deschiderea
culturalisrnului.
in Fran a, din contra, Particu- societ[lilor nafionale gi preeminenlarismele sint percepute ca imper{a vio}ii economice la etapa actualS
fecliuni sau arnenin{5ri Ia adresa lorrneazi o multitudine de Provocetlfeniei qi a identitfiii nafionale. c[ri, cate continu6 istoria unei sinAsttbl, pentru reprezentantii gcolii gure idei de care disPunem Pentru

striinilor reeuropclti. (lttp,cl,arca

tea qi libertatea decit numai celi{enilor. Aceast5 disociere in sinul


societd{ii civile implicd regindirea
unei no{iuni modeme de cetS{'enie.
care evitd riscrtl excluderii 5i care
ar lua mai bine in consideralie ce-

ea

critioi,,aparteidul social" contra

:..,t".rii++sE&qF:i+!@!a_q:=i

n{l(ill 'l l{)lr

a orgariza viata oameirilor in

so-

cietate intr-un mod uman. Astf'el


cd ate gindi la cetifenie, Ia sensul
valoarea ei. la limitele gi uneorl
imperfec{iuniie ei inseamn6 a fi un
cetS{ean critic, deci a fi un cetd{ean
adev[rat.

;i

iitical Change in Societies.


celon Utrivesity llrss^ 1997,

10. Brun I-I., Bnurello Clh Les stahrts respectifi; de ciloyen. rdsident et dlranger, i la
lumidre des chartes des droits. 1988, 689 p.
11. TurnerB.S. Outline of aTheorl,of
Citizenship. In: B.S. T'urner" P. Hamilton
(eds.). Clitizenship: Critical Concepts. London, l{otrtiedge, vol. l, 1994,p.199-226.

12. Kyrnlicka Will. I\fulticuttural Citizenship. A Liberal Theory of Minorit-v

Referin{e bihliografice
Habetmas J. Citizenship uurd National Identity: Somc Reflections on flre Iuture ofEurope. R. Beiner (ed.) Theolizing
Citizenship. Albany State Universily of
|Jew York Press. 1995" p. 255-282.
2. ilabennas J. Reconciliation through the Public LIse of Reason. In: The Jo1995,
urnal ofPhilosophy, r,o1. 92. nr.

i,

p.109-131.

l'he

Stru.chual Transfbrmation of the Public Sphere: An tnquir_v into a Category of Bourgeois Society.
Cambridge Massachusefis: The Mllll Presq
Habemzr-s. J.

1991" 301 p.

4. RenautAlain" Libdlalisme politique


et pluralisme culturel. In: Ardr6 Stanguennec. dir. Le droit et la R.6publique. Nantes:
Editions Pleins Feu! 2000, p. 17-53.
5. Renaut Alain. Rdpublicanisme et
modernit6. ln: Stdphane Chauvier, dir. Li.
bdralisme et reipublicanisme. Caen: Presses
universitaires de Caen,2000, p. 165-187.

6. Sylvie Mesure. Libdralisme

et

pluralisme cullurel. In: Critique, nr. 610,


Paris, 1998, p. 39-55.

7.

Bulmer Martirq ReesAnthony lv{. Ci-

tizenship Toda-v*: Contemporarl' Relevancc:


of T.H. Nlarshail, http :.i/books. goo gl e. com/

13. Kynrlicka Wil1. Nonlan Wbyne.


Ilc{urll o['thc (]itizen: A suri,e,v of Recent
\\'(lrk ()lr (litizcnslrif Theory. Lr: R. Beiner

X&oi=book_
result& cFresult&resnum=3 &ve d:0C
B

IQ6AEwAg#v:onepage&q&Ffalse
8. Giddens Anthon;.. Consequence of

N{oderniry, 1990.
http ://books. goo gl e. com/books?id-Cl

46N9wtBl0gC&dq=Giddens*Conseque
nce+of+Model nityt-(1990),&printsecfrontcover& source:bn&hl'=ro&ei-qX5_
TOmXOc6O-iAfftv 1 7&sa: X&oi:bookjr
e sult&cFresult&resntmr: &ved-0 Cl CEQ
6AEwAw#v:onepage& q& Ftalse.
9. Ingleharl R Modernization and Postmodemization. Culnu'al Economic and Po-

l!rrrrril-

24. Birnbaum I,. Srrr lrr ( ilr)\'L.nilr,tri. ln:

L'Anlde sociologiqt.rc,. vol. ,llr" ,,s l.lUt)rr,


p.57-85.
25. Carens Joscph ll. 4lirrrE rurrl ('ilizens: The Case fur Oyrcrr llrr'r[-r:+ lrr. W

ol hiiirtlilr

Krvmlicka (dd.). l-hc [tig.lrts


Llulturcs. Oxford

l_ln

ivulsi

lt,

tr

r:

r;s, I t195.

llisobediencc, Wlrl
Harv.ardUniversill, I)r'clrs.

nnr I

l1::=

{'i l i:i:l rsllilr

l'lli:]. l,! I ll

27. Flinhm Barblrir. Cirrrh:r'' Il;r { jrrr=s lo

h{arket. Citizenship,

G cnrlqr rrr rrl Utr rrc.lr's


(lcrrtt'ul l.Irr'upr. l.uri*

).'l'lrcori zing C itizenship. Alban-r; Sta1c l lniv,:rsitv ol'Nevv York Press, 1995, p.

I4ovements in

283^322.
14" Kvnrlic.ka

28. Gonod Pascale. I)rrhois ,lt:trr=lliet=


re. Citciyen-net, sour..crnint:li'. r'ot ir:I11 rit,i"
lc. [n: Dalloz. coll. ]'lrr'ntcs r| ( r)nurr( nlrti
res,2()03, p. 102.

Cd.

Will. Social

Unif in a

l,ibclal Statc. ln: Social Philosophy and


Policy. vol. 13. nr. l. 1996, p. 105-136.
I 5. .l rrtcrrrr l)anicllc. l.' integration dans
unc sooidlC lilrrraliste. Les relations intercorrrnrunlrul.ailcls atr Qu6bec: un diagnos1io qrrulilutil' nrinisltre des Communaut6s
cullurr:llcs cl de l'imnrigration. Montrdai,
199.i. 50 p.
l(r. (iiersen l]., Ilcler K. Inlroduction:
liulrpenn (lililr,cnship: An Avenue fbr the
Sociul InlepLrulion o1'Iiurope. In: Eder K.
irrtl lJ. fiiesr-:rr (ecls..i liurcpean Citizensirip
bclwcen NlliruLrl Lcgacics and Postnational |trojccls, ()xlirrd: OxIord University
Plcss. ](r01. p l-13.

I7, ,hrleiut I)uniellc. l:ixclusions, minoritcis el clnrils rl lu cikrycnnct6. Communi


cnlion pr{scnldq tftl (v11tlxr('tun !'orms ar.rd
[)l,nrrnrics ol' lixcrlusion in Contemporar,v
Socrir":tics: irtirrsliee

und Discrimination

don. lltiullcdgu* vol" I"1994. p,199-226.


19. Drtlu'r,ndot'l' Ilulll. I",aw and order.
l,oncl()n: Sli:vrtl*, I985" 179 p.

zC g& s a='

I'

says on

&hl='o&ei:b
-TMmyK JGLIj Atdn43

l:'1.S.'lrrr'rrq.r.

199(r, 296 p.

llNIitif(

ln:

I{iglrts. Oxibrd: Oxfold Universi8 Fress.

books?id:sgTgBlK6E IIC&printsec:front
cover&dq:T.+H.+Mars
hall&source-bi&ots-30b68zAyR& sig
-lY3 W5 Wlfnn2o3 IIA5 SmbSCbyPb0
A

anti Citizenship.

ton (eds.). Citizclrslrip: ( lrilrr ll ( 'r


'ri(,r lrtr;.
I-ondon, R-outiedgc. vol. I, l(]rl l. ll i' l,7i).

p.231.
26. Walzer Miclia(:1. OhliErttrorih;

3.

Princeton: Irrirr-

-tr53 p.

?3-20.iuiq I997.
Ili. lirnrer l'1,$. ()rrtline of a Theory of
Citizenship, lit: 11.S, 'l'urnor', I'}. Hamilton
(cdr, 1, {.-'i t i acnrlti p ; (lri tica I Concepls. Lon)" l'uris,

20, llnlir"cndur" l' llnl l "'I'lre Challenging


Qrrnlitv ol tlitIzenship. Jn: I]. \fu.n Steenbergcn (rll,i'l'lrr: (lttttdition ot' Citizenship,
l,ortrlolr; ltgc" lr)'J4, p. l0-19.
2l. lluturti lt lll6rnl.ily and Solidarity in
thr' (.'orirFlcx ol' (litizcnship: The Relationt I A ppronr.rh, ln : llllcmfltional Sociology,
vu[, l{]. nr', ,1, lg!s, p.299-311.

?2, 1,.:rir.,l. lrllividualism and Citlzcr rs!

! i

f , lu : 11, ti,'

l't rrnor; P.

Hamitton (eds.).

(lilir,errslrilr: ('LlticLrl Concepts. London,


llorrll,=rtlEe, vol l" I91)4, p. 148-187.
?.1. L4iirrrr h4. Il.rrling Class Sfrategies

F,as1

donA.treq, Yr.rrk Verso. 1993, p, ?ttt).

29. Fidvet Claudc 1clir.1, lrrvclrliur

r.1

rdinvention de lir citoycnncld .lLrelk: Hunrpy,2A00. p.11930. Balibar Etiennc. I)r'oil tlr: uili:,

PUF, 1998: rdid", coll. QrrnrIigr:


2002, p.217.

asr;ai,

31. Schnapper Dorrrirriqtrc, Irr l'ilrr"

In: Encl,clopadia llrrir,ci'sitlic.


http:i/iwvwcrdp-nicc,ncl/r,{ lil ir tiiq/

yennet6.

2001.

supplements/2-86629-3 6lt- I /li

CS