CUPRINS

NOTIUNI DE BAZA

Il.T,1 -r^L^;^:
^1^-;^^,1^
lLttlriLl
LtcJtLL
uu +,"^Lurl).,.,..

!............"....,J

CAPITOLUL II. TEHNICI MODERNE DE TUNS

2.1 BLTINT CUT (CLUB CUTTING) t[iere in linie

dreaptd......

....................6

2.2 POINT CUT (t[iere punctatd sau

zimtatd)

.............6

2.3 DEEP POINT (tdiere punctatd in

addncime)..............

..............6

2.4. SLICING CUT

(feliere).....

2.5 FREE HAND (tuns cu mdna 1iber6, frrd, aline

2.6 LTNDERCUT (tuns
2.7 TrrNS

..................7

quvild)

pededesubt)........

FRIZERESTE.............

cAprroLUL III. NORME DE TEHNICA $r SECURTTATEA

CAPITOLUL IV. STUDIU DE

Bibliografe

CAZ...

.............7
.....................8
..............8

MUNCrr..............10
............,.....,11
.............15

Argument

Consider c[ proiectul meu care se numeqte ,,Tehnici moderne de tuns" poate

oricdrei persoane feminine care cautd s[ fie in pas cu moda.

fi de folos

in primul rAnd tunsoarea te face sd te simli mai elegant[, sd ai mai mult[ incredere in tine
qi te ajutd sI atragi multe priviri. Eu mi-am ales aceastd tem[ deoarece sunt o persoane cdreia ii
place s[ fie mereu in pas cu mod[ gi s[ iqi schimbe mereu look-ul.

in al doilea r0nd imi place s[ m[ joc cu p[rul gi vreau ca orice clientd sd fie mul]umit[ de
tunsorile mele qi md str[duiesc s[ fac o tunsoarc cdtmai reuqitd gi sd caracterizeze clienta. Mai
ales le ajut sd aibd un pdr mult mai frumos qi s[ nu mai aibe pdrul deteriorat din cauza pl[cilor de
par.

Stilistul este un artist in meseria sa deoarece cree)azalook-uri originale care sd avantqeze

persoana. De aceea, pentru a tine pasul cu moda, este indicat ca lucratorii sd se informeze despre
tot cea ce este nou, participind cu regularitatela cursuri de specializare,la expunerile teoretice qi
demonstrafiile practice ;i la diferite seminarii.
Prin forfa sa creatoare el poate imbogSli coafura. Astfel o coafur[ executatd invidual, qi
care corespunde gustului vremii, poate da mari satisfaclii omului, cu toate cd existd mulli in
mod[ care aleargd mereu dupd elementul nou, dar qi unii care rdmAn conservatori. Moda actuald
este foarte indrdzneald, stridentd, oferind mereu originalitate. De foarte multe ori omul este adept
al gustului vremi sale, cu care s-a obi;nuit, deoarece elementul nou necesiti mai int6i obiqnuin![.
Crealia in orice domeniu schimbd raprd fala lumii. Acest lucru a frcut ca imaginea
omului sd fie deosebit de importantd. Prin aspectul lor, oamenii devin elemente de culoare $i
echilibni.
persoand foloseqte tehnicile moderne de tuns pentru a fi mereu la
mod6. Formele qi culorile diferite schimbd permanent tabloul modei qi sunt decisive idealului

in concluzie fiecare

corespunz[tor de frumusele. Cei ce se ocupl de mod[ trebuie s5 fie la curent cu ce este actual,
ftumos in sensul fiumusetii actuale a omului, in formd estetic[.

CAPITOLUL

NOTIUI\I DE B'AZA

Firul de plr : StructurE

qi

tipuri

1.3 FIRUL DE PAR

Anatomia qi fizionomia firului de pdr
Pdrul este partea cea mai expusd a ac{iunii factorilor atmosferici cum ar fri praf, vapori
toxici, agenli poluanli, r aze :ultr aviolete.
AtAt prin structura, c0t qi prin functile sale, pdrul este un organ viu, care ia naqtere dintrun gernen. Celulele se inmullesc, gefinenele se dezvolta, c[p6t6nd forma unei sfere goale in
interior. in structura celulei se pot distinge trei tipuri de straturi.
A-stratul exterior-ectoderma-care asigura legdturile cu exteriorul
B-stratul interior-endoderma-care regleazd nutri{ia
C-stratul

intennediar-mezoderma

'

Prin indepdrtarca ectodermei pe lesutul conjuctiv se pot vedea glandele sebacee qi

papilele capilare. P[ru] extrage din stratul exterior (ectoderma) substanlele necesare pentru
dezvoltarea lui, iar din mesoderma substanlele necesare intrelinerii sale asigurandu-si totodata gi
restul funcliilor sale. Starea pirului depinde intotdeauna de tipul pielii, de starea generalS a
organismului. Acest lucru se poate realiza prin ingrijirea dermatologic[ qi prin influenlarea
circulaliei sanguine, a neruilor qi a glandelor.
1

.epiderma-stratul de solzi;

2.cortex-stratul fibros-careasigura rezistenta phrului;

3.maduv, respectiv canalul mdduvei, frr[ funclie specialS, cu o rezistenta slabi, format[
din celule slab imbinate, separate prin bule de aer.

Labaza firului se afla vasele sanguine qi cele necesare pentru transportul hrdnii, organele
respiratorii ale p[rului qi nervii.
Sistemul nervos simpatic asigura activitatea nervoas6 a glandelor sebacee. Ac{iunea celor
dou[ sisteme nelvoaseeste contradictorie.

func{ie de echilibrul acestora depinde buna func}ionare a glandelor sebacee qi

stratului germinativ.

in

stratului germinativ asigura cregterea plrului. Pdrul creqte

concomitent cu inveliqul epidermic pdnd la nivelul de ,,v6rsare" a glandei sebacee. Deasupra
Buna funclionare

locului

de "vdrsare" a canalului glandelor sebacee, prul creqte liber. Unitatea papila-radacinaglanda sebacee alc[tuieqte foliculul pilo-sebaceu, ce se afla intr-o cavitate fibroasd ce protejeazd

stratul germinativ. Tot aici se afla muqchiul a cf,rui acliune ,,zbArleqte" p6rul la frisoane sau
dasenzatia,,pielii de gdin[".
STRUCTURA FIRULUI DE PAR
Firul de pdr se formeazd. definitiv in piele. Starea qi aspectul depinde in mare mdsur[ qi de
condiliile extreme, de ingrijire de acliunea agenlilor fizico-chimici exteriori. Pdrul care cade este
inlocuit de altul nou. In medie, durata de via{d a firului de pdr este de 5-7 ani qi dezvoltarea
p[rului depinde de starea generald a organismului. De exemplu, la femei, dup6 sarcina, papilele
care au avut de suferit se dezvolta din nou, rdmdnind ins[ mai stabile. Creqterea p[rului qi
secrelia sebumului sunt influenlate de 3 factori:hrana, secrelia glandelor qi nervii sau a
sebumului secretat de glandele sebacee depinde de:
-hrana(excesul sau deficitul de vitamine qi aminoacizi);
-transformarea acesteia gi asimilarea ei in organism (starea aparatului digestiv, a ficatului,
a glandelor endocrine);

-agenti motrici transporta hrana, precum qi de integritatea vaselor sanguine qi

varietSlile volumului de sdnge transportat.

de

2.TIPURI DE PAR

in funclie

de aspectul,natura gi caracteristicile

firului

de pdr se prezintd astfel:

pdrul normal,sanatos-este elastic, se modeleazl uqor gi se piapt[nd uqor in stare umedd.

Prczirtd elasticitate, luciu qi finefe, deoarece stratul solzos de la suprafala firului depdr este
I

compact qi neted. Va

fi spdlat la un interval de 10 zile. Se recomanda folosirea unui qampon

cu

P.H. neutru

2.pdrul sublire Si rar-esterar ceea ce este determinat de cantitatearedus[ qi de grosimea

redusd a firului. Deoarece fibrele elastice din interior sunt in numdr redus el prezintd un aspect
moale qi ofilit. Structura firului de pAr se poate int[ri datoritb substan{elor (de
exemplu:compuqilor din calciu), care aderd lapdr din exterior qi se infiltreazd in stratul solzos.
Ca intdritor ac\ioneaz[ asupra pdrului qi keratina, colagenul gi proteinele. Nu trebuie l6sat p[rul
sublire sd creascd mai lung de nivelul umerilor. Lungimea p[rului trebuie sd fie propor[ionald
cu volumul.P[ru] tuns drept este mai acceptabildecat tunsoarea in scara. in principiu ondularea
chimic[ este ideald pentru cd f,rrele de pir sd devind vizibil pufoase.
3.parul gras-este lipicios, umed, atdrna in quvild, se lipeqte de cap, piept[ndtura iqi pierde
repede volumul qi forma pufoasd.Cauza consta in excesul de sebum(surplusul de grdsime) care,
fiind fluidd se r[spAndeqte uqor de-a lungul firului. Daci sebumul este amestecat cu m[treafa se
fonteazdun strat umed care se aqeazdpe scalp qi duce la astuparea porilor. in acest mod pirul nu
se mai poate respira modificAndu-qi negativ aspectul qi poate duce la cdderea lui in cantitdli
considerabile. Se recomand[ qase spele atAt de des cAt este necesar. Este dovedit c[ sp[latul des
nu stimuleazd.in nici un fel secrelia suplimentar[ de grdsime. Pentru ingrijire se intrebuin]eazd
produsele speciale care cu siguranld nu con{in nici grdsime, nici balsam, nici substan}e nutritive
cu acliune de incdrcare a pdrului qi favorabile cdderii pdrului. Pf,rul gras nu se piaptdn[ prea des
pentru cd intensihcf, dispersarea grdsimii pe pdr. Foarte important este ca pieptenul gi peria sd fie

sp[late la fiecare spdlare a capului. Se vor evita coafurile care sunt lipite de cap. Este indicatd
ondularea chimicd precum qi decolorarea guvilelor de pdr.

qi

4pdrul uscat refractar-este de obicei de culoare inchisd sau roqcata, fierele con{in fibre
puternice de keratina care se opun oricdrui efort de modelare. Este lipsit de luciu deoarece
glandele produc geasime insuficientd. Se recomandS o spdlare odatd
alulabazd., gdlbenug de ou, lanolina sau lecitina.

la7-I4 zile cu sampone

5.pdrul deteriorat-suprafata firului de p6r asprd, stratul solzos

ce

sau

discontinuu,sfrr0micios. Dacd firele sunt lungi atunci capdtul firului este distrus datoritd unui
proces de imbdtrAnire, iar virfurile despicate. Se recomanda folosirea unor preparate curative cu
substanle nutritive grase precum qi substanle de refacere care niveleazd, qiinclieaza stratul solzos.

6.pdrul cret-valuril sau chiar bucle, aproape intotdeauna rezistent qi stabil qi cel
maiadesea uscat din aceastd cauzd fiind qi friabil. P[rul ondulat de la natura poseda
elasticitatea, Pdrul ardta vioi qi natural insd este greu a-i imprima forma dorit5, deoarece tinde
mereu sore forma sa intiala. Aceastl fo{6 a plrului pate fii "imbl6nzit6" incercdnd pdrul cu
substan{e nutritive. Preparatele sunt din seria p[rului uscat qi friabil. Buclele pot deveni mai
strdlucitoare cu ajutorul lacului ce con{ine grdsimi sau ulei de rdpit6. Ele trebuie dozate corect,
frecAndu-le intre palme qi apoi netezind plrul cu ele. Cea mai potrivitd tunsoare este cea in
trepte, cdrare qi bretonul evit0ndu-se.
T.pdrut ciuJulit,zbarlit-estela prima vedere neted dar pe alocuri creqte in vArtej ceea ce
impiedic[ aranjarea lui. Ondularea chimic[ ce imbldnzeqte vdrlejurile este recomandat[. Se
recomand[ preparate speciale pentru p[r uscat sau deteriorat.

din rddScina este perfect sdn[tos. Stratul

cornos este intreg, pirul luceqte, este elastic qi moale, Situa{ia se schimba c6nd p[rul
S.pdrul friabil-parul care de abia a crescut

imb[tr6neqte. Deoarece p[ru] cregte destul de incet (de exemplu:1-1,5 cm pe lun[) atunci vdrful
pirului a crescut de la cdrare p0n[ la lobul urechii. La doud spSldri pe slptdmdnf, intregul par a

suportat 100 de spdldri,a stat sub jetul fierbinte al feonului 24 de h qi a suportat cdteva mii de
pieptinSturi pe an. in final pdrul s-a degradat. Stratul solzos care aplrd firele de pdr s-a uzat,
astfel cd pdrul qi-a pierdut luciul qi se incurca u$or mai ales la v6.rfuri. Substanlele nutritive
grase, precum qi substanlele de refacere, niveleazd qi incleiazd stratul solzos. Este foarte
important ca dupd fiecare spdlare sd se fac[ o cl[tire special[ pentru pdr deteriorat, pentru cd
pieptdnul sd alunece cu uqurinj[ frrd sd agale stratul solzos. La fi.ecare 3-4 spdlSri, in loc de
subtante nutritive se folosesc creme curative. Ele conlin o concentralie maimare de substanle de
refacere qi aclroneazd un timp mai indelungat.
1.2. RESURSE NECESARE PENTRU

REALIZAREA LUCNANTT

-Lenjerie:manta de tuns, prosop;

-Produse:qampon, balsam de p6r, spum[ de modelare,

fixativ;

-Instrumente:pieptene, foarfeca de tuns, perie rotundf,, perie pentru scuturat p[rul

mirunt,stropitor pentru umezirea pdrului;
-Aparate:uscdtor de p6r, placd de intins pdrul;

1.3.

EXAMINAREA CLIENTULUI

Examinarea clientului se realizeazd, chrar de la primul contact cu clientul, in timpul

consilierii qi imediat dup[ consiliere. Se examineazd forma fe1ei, forma qi imperfec]iunile
capului qi alte caracteristici frzice sau de personalitate necesare pentru a creea o tunsoare sau
coafura cdt mai adaptatd clientului.

EXAMINAREA PARULUI $I PIELII CAPULUI

Pentru examinarea pielii capului gi pdrului se traseazd o cdrare pe mijlocul capului qi se
obserua starea pielii capului qi p[rului, apoi se aleg produsele necesare pentru opera]iile de tuns,
vopsire, decolorare, coafare, etc.

N rnapul

ExAMINARTT

-tratamentele

suusrul

ptNE ixrnpsARr DESpRE:

la care pdrul a fost

supus (vopsire, oxigenare, perrnanent), despre

problemele legate de c[derea pS"rului pe care le are clientul, despre eventualele boli de piele pe
care clientul le-a avut;
-alergiile pe care le are la produsele utilizate pentru spdlat sau alte operalii cum sunt
vopsirea pdrului, decolorarea, etc;
-daca clientul are cunogtinJd

c[ sufer[

de afec]iuni dermatologice.

Dacd se observa prezen\aunor boli de piele lafecliuni dermatologice) transmisibile sau a

unor leziuni pe pielea clintului, stilistul va proceda astfel:
-va comunica cu tact a motivului pentru care nu poate realiza lucrarea;
-va enumerd posibilele riscuri la care este supus lucrdtorul daci executa aceastd lucrare;

-va sugera consultarea unui dermatolog qi apoi revenirea clientului la salon pentru
realizarca lucrdrilor, cu o adeverin![ de lamedic din care sf, reiasi cf, afec]iunea este vindecatd qi
nu este pericol de transmitere a bolii.

COMLINICAREA CU CLIENTUL:
-Pe tot parcursul examindrii, stilistul va vorbi cu clientul pe un ton calm gi politicos.
-Se va comunica delicat imposibilitatearealizdrii lucrdrii solicitate datoritd prezenlei unor
modificdri patologice ale pielii qi clientul va fi indrumat spre consult de specialitate.

-Stilistul va face cunoscut clientului existenla unor imperfecfiuni ale felei, ale cutiei
craniene qi modul recomandat de estompare a acestor imperfec{iuni, intr-un mod politicos gi
elegant pentru cd clientul gase simtd confortabil.
-Stilistul va purta o conversafie plScutd cu clientul, iar subiectul va
clientului.
-Se vor evita disculiile in contradictoriu.

Datele despre client vor

fi

consemnate in fiqa clientului.

fi

l5"sat

la latitudinea

1.4

TEIINICI CLASICE DE TT]NS

Pentru a putea realiza o tunsoare cu succes, trebuie mai intdi sd cunoastem instrumentul
debazd: foarfeca.

Tehnicile de tuns clasice constau labaza din doua miscari: tunsul "pe degete" qi tunsul "in
mflna" sau "in palma". Tunsul "pe degete" se realizeazd cel mai uqor: dupd ce s-a ales suvifa, se
tine intre degetul aratator qi cel mijlociu al mdinii st6ngi, iar cu foarfeca in m6na dreapt[ se tunde
suvi[a. Tunsul "in mdnd" este pulin mai dificil qi de obicei se realizeazd pentru pdrul de la ceafr"
sau pentru p6rul lung pentru aJ line drept vertical orientat in jos.

CAPITOLUL

il

TETINICI MODERNE DE TUNS

cur (.LUB curING)

,.1 BLUNr

-H:;ffi:;H:e dreapta orizontarr, verticara sau obricd;

::.";ffi:,:::T..:jffi;r
frin

I
I
I

peparumedsauusca,;

aceast[ tehnic[ se scufteaz[ lungimea firelor de

pir.

Dac[ linia tdierii este orizontald pdrul iqi va pdstra greutatea qi vor
"nduleurilor

fi

descurajate

naturale (de exemplu tunsoarea dreaptd a p[rului lung sau tunsoarea bob).

Dacd insd linia tdierii este verlical[ sau oblica se oblin straturi de pdr, care incurajeaz[
natural[ a pdrului.
"ndularea

Recomand[ri:

plrului la aceasi lungim

Pentru tunderea

::H;:'J,::':;;::"',#ffiTn:;Jr:*,iu,de,riere

::r",#;i::Ii..;:",*",*ndereainzis-zag
linia de tundere pe care se taie repetat dup[ o linie oblica la aproximativ
de grade, oblindnd o line de tunsoare in zig-zag (zimlata)
Se stabileqte

"dincimea

Recomanddri:
Este o tehnicd,fillizatdpentru tunderea simultand cu texturizarea

45

tdierii este de aproximativ 0.5 cm-l cm

(triere punctat[)
sauzim{are

I
I
'

cur

,.2 PoINT

"ontur

Se utilizeazd pentru tunderea, finisarea gi texturizarea

de la spate qi lateral.

virfurilor quvilelor.

virfurilor bretonul

sau a

liniei

de

23. DEEP POINT CUT (tfliere punctatl in adffncime)

I,u,r,,,"1',liiJ,irm'..,T""H':ffixii[|Ji,iffi:.,,."utitizatd'inspeciarpentrutexturizarea
-Da suplele gi forma tunsorii.

I
6

-Suvita este pieptinata sa intins[ intre degete 16sflnd vdrfurile lungi de 2-4 cm apor
foarfeca va p[trunde oblic sub unghi foarte asculit la aproximativ 10-20 de grade, addncimea(2
cm- 3,5cm) in vArfurile lungi qi va tdia oblic din loc in loc porliuni mici de pdr, r[rind vdrfurile.
Recomand[ri:
-Finisarea tunsorii

2.4. SLICE-SLICING CUT (fetiere) pentru

pir normal

-Se utilizeazd.pentru sublierea(feliere) quvilelor de pdr qi lejeritafli

-Reduce greutatea p6ru1ui qi adaugd miqcare qi texturd

-Suvita aleasa este linutd cu m0na stAngd de virf iar cu m6na dreaptd foarfeca deschisd
este impins[ (alunecata) pe quviJe spre vArf, inchizind gi deschizdnd pu{in lama, tdind progresiv
fire de p[r qi subliind quvila. $uvi{ele apar feliate (separate)
-Nu se vor inchide brusc sau total lamele foarfecei pentru ci produce o t[iere neuniformd
sau totald a quvilei
Recomanddri:
-Se utilizeazd pentru gradarea quvilelor in

jurui fetei, finisarea,

scoaterea

din volum

qi

texturizarea tunsorii

-Nu este recomandatd pentru pdr foare sublire sau gros.

2.5.FREE HAND (mflna

liberi)

-Este o tehnicd in care se utrlizeazd doar foarfeca fird. ca quvilele s[ fie ]inute la celalat
cap[t cu un pieptene sau cu cealaltd min6. De aceea se numeqte free hand sau mina liber[.

d[ forma doritd conturului tunsorii.

-Se aluneca foarfeca pe quvile subliindu-le sau se

-Linia de contur poate fi definitivatd' cu free hand.

-Varful foarfecelui poate frindreptat in jos sau in

sus.

-Se obline textura qi volum.

Recomand[ri:

-Se ttllizeazd pentru texturarea plrului sipentru definitaivarea conturului tunsorii,

bretonul, etc.
-Pentru p[ru] ondulat sau cre{ se va aplica pe par uscat pentru adaptarea texturdrii p[rului
la forma lui naturald.

2.6.UNDERCUT (tuns pe dedesubt)

-Parul de dedesubt este tuns mai scurl decdt pdrul de deasupra.
-Se poate obline un volum sporit deoarece pdrul de dedesubt mai scurt ridicd qi sprijin[
p[rul mai lung.
-Incur aj eaza curb area(ondul area) vdrfuri I or spre interi or.
-Se poate executa cu foarfecd sau cu

briciul de tuns.

-Se pozilioneazd foarfbca sau briciul de tuns sub guvila de p[r pe jumdtatea lungimii
ei(sau dup6 cum cere tunsoarea) qi se aluneca spre vdrful quvi{ei sub}iind-o.

-In altd variantd pdrul este tuns scurt cu pdrlile inferioare ale capului chai fird scurt
cumasina de tuns, iar pdrul din parlea superioard este lung qi cade peste partea tunsd scurt.

Recomandiri:
-Finisarea tunsorilor.
-

Subtierea vArfurilor guvilelor.

-Obtinerea volumui in parlea superioar[ a capului.

-Executarea unor tunsori moderne sdu av6nt sard.

2.7. Tuns frizereste ( foarfeci peste pieptene)

-Parul este tuns foarte scurl de aceastd tehnici este foarte utilizatd,la tunsorile barbdteqti
dar gi la unele tunsori de dam[ cum este de exemplu tunsoarea Garcon.
-Pieptenele este condus in sens ascendent ridicdnd secliuni de pdr, iar firele de pdr
ridicate sunt tunse cu foarfecd sau maqina de tuns deasupra pieptenului
-Lama fix5 a foarfecei (de jos) este pozifionat[ paralel cu marginea pieptenului iar pdrul
este t6iat prin miqcarea de inchidere a lamei de sus.
Recomanddri:

-La tunsorile birb[teqti unde nu se doreqte utilizarea maqinii de tuns.

-La tunsorile de damd unde p[rul trebuie tuns scurt qi nu poate fi tuns pe deget

F*liile ar nchui su ilr spirl*ie in ap* caki* *x s5,pun p*ntru a s* i*dcpafia scbumul si
rezkk:*ril* cle pr*cluse. *5 rirai *p*i si tl* ir:m*iat,-- intl-un dezitrfecta*t {barbiridr-} pu-ntru ccl
n,rtin lft .i.-'-.i^.-t*!
all
tlllL.
l,ui;rl

-v

F*ari*ceie a;: trei:ui s[ fie cr-lr'61ate p*ri*dic peillr'u a

sterilizrtc ru i"irritrrtrl 1c|r e1*leltx'sIeIilu' sau x :i'rfc\ lrlui rterilizarit

"

[i

indr'partate firele de;.:s1

11

La*rele qi ust*nsiicic luiositc pt'rlrllr aran]*rea pirului ?n riilerite &lnx* ar tr*b*i s5 f;*

,'r:r'.i,t.rr+,ip
nir',irrri,',I:li',.',.Ll;l.llltla
Llt] f,rlt
LIL!!rfl l{ili!/Ll.lf

sP.'iiult lldiiii'Ll

. l.'*.-lLdi:iilC

!.,r!'r
Lrti(

nn!
l:{,t

{l
li

l'-1,r,.',i:*
:;!lttiLitlC

i,--h,,;Lli-UUjg

i-.",,lit,n-!,)!r;'',-,r.',*;
";
5"t
i!U .l; l-l!it!.lLg
ltl

lU5Ui

sc 1:1"*'i1113nrpin* ac"itlelriclc. Cu;rrlil* sp*t'ialr sunl rolceli.rle fnti'rr iricinrla:'i

dc eSlre ager:i1ia l*eaia *cniri-i sitttttie. Mlner*l poate li stet'iliz*t cu a-luicrul serl,elcle1oy sterili:
saa a

..1

sprav*lui streriljzant.
8

h"{*bilieru} gi accesr:riile, sear.:nelo, p*sturile rJe }ucru. *glinzile, eaqtile c1e c*afi:r,
aparatura cle i"rscare a p*runui tip clir:razciie sau cr: aNrur trebi;ie sa {ie gte:"se zilr*c pentru a l'r
?ndep5r:late

firel*

rie

pir.

pr*dr"is*tre s}:lilxice

ryi

de aranjare gi, ?r: general. praful

;i n:urd*ria.

Fs:delele trebuie sE {le m5turale !a inten'ale regulate pe pa}'curslll zi}ei pentru a se er,rita
supralelele alunecoase. Tcate seil:stan{e}e r,Srsat* trebuie sE fie cr:::*{ate in:ediat" Fodene?e tret"rr:ie

"

s* fie ccr*late cu prod*se de cur6{are la iinai*X fiecdrei zile dc }ucru. *ezinfectangii sli*t eflcienli
d*ar dac5 sunt udnizali c*rect. Trei:uie sX fie iblosili in concentratriile p*trivite, iar instri:rrentel*
trebuie s5 fle l5sate ?n dezinfeeta*li pe durata rec<,rmandat*. (citili instmclir:nile de frrtrcsire].

Ap* fierbiete {la minirnurn 60 cte gracle} irentru prosoapc gi halate. F*ate }i lirlcsit
pr*gramr-1l ..fier"trrir:t*" al rnaryinii cie sp5lat. Sclulii dezinfectante. spre *xemplu barl:i*ide Nts
Feriile gi pieptenii trebuie sa tie spalali in ap5 eand6 cu s5pux inainte de a ii aqezali, pentru cen
pulin 2* de miraxte,

(citi{i instruc}irxriie de i*l*sir-e)"

* $erveielele sterile gi sprayurile - potrivit* ?n special pe*tru obiectene d.iil metal, spre
ex*mplu fbarfece, agrale ;i m&nere rte trrice {nu latae}. i*dep6$a}i fir*ie de p5.r inainte ene a iclosi
ger-r.'elelele sau splayul. instalalia de radialie cu utrtra-viol*te - potrivii* pentru toate
instr*mentele. Cu tr:ate acestea, instrun:enteie rrebuie sd fie ?r**arse astfel ?rrc0t {iecare parle sE

fi fust expnsd

?n soluge

Ia iunriit6 20-3i) de minute.

instrurnentele trel:rii* sa

fie curdlate

?nairlts de a

tl

puse sub larlpa cu raclialii UV.

* *:retod* fbarte eficie*tf, de steritrizare, ?n special a instrunlenteior rcetalice. Cu toilte

acestra, ur"lele tipul"i de plastic nu pot &rnera temperatr"rriie ridicate (cititri iirstrucliunine de
Autoe?arra -

f*trosire). Autoclavele au nevoie de cca 2i] de minute pentnr a steriliza instruralentele.

I
I
I

CAPITOLUL

III

NORME DE TEHNICA SI SECURITATEA MUNCII

Reguli privind echipamente de protectie

- Lucrdtorul va lucra cu echipament de protecfie: halat, imbrlcdminte comod6 si curatd

iar parul nu va incomoda privirea ;i activitdfile lucrdtorului
-

Echipamentul de proteclie se va schimba cu unul curat de cel pgin 2 ori pe s6ptdm6n6

qi obligatoriu atunci cdnd se pdteazd,.

Reguli privind instrumentele, ustensilete qi aparatura

Instrumente t[ioase precum foarfeca gi briciul nu se

speciale

lin in buzunare, ci in suporturi

Atunci c6nd nu sunt utilizate instrumentele tdioase sunt depozitate in spalii curate,

dezinfectate, cum sunt sertare, suporturi, teci, huse, truse.

in timpul lucrului instrumentele tdioase pot fi ldsate pe suprafala de lucru curatd.,

dezinfectat[, doar in suporturi speciale, pentru a nu aluneca pejos qi p.odr.. accidente.

Pentru fiecare client se utilizeazd instrumente qi aparatard. curfiatd,;i dezinfectat[

neutllizatd' la alt client. De aceea lucrdtorul va avea in trusa sa personald mai multe exemplare
de
brici, brici cu lamd, lame de schimb, foarfeci, piepteni,perie scuturdtoare, etc, toate preg5tite
conform legislaliei in vigoare pe care le va schimba la fiecare client. Instrumentele utilizate vor
fi depozitate separat qi vor fi pregdtite corespunzdtor pentru urmdtoarea utilizare in cel mai scurt
timp posibil. Se vor cwd[a qi dezinfecta de fiecare datd qi suporturile de depozit are a
instrmentelor de lucru (suporturile de pe suprafelele de lucru, teci, etcf

- Borcanul pentru dezinfeclie prin imersie va fr aqezat in zona destinatd pregdtirii

instrumentelor, asigurat sd nu poatd aluneca jos. Solulia de dezinfecfie va fi schimbata p"iioai.
con form indicaliilor date de producdtor.
-

Maqina de tuns va fi curdlitd de resturile de par cu o periuld speciald, apoi va fi stearsd

cu dischete imbibate in spirt sau alte substanfe dezinfectante recomandate de produc6tor.

Reguli privind lenjeria qi materialele utilizate

- Pentru fiecare client se utilizeazl, materiale qi lenjerie curatd, nefolosita la alt client.
Lenjeria fillizatd, se depoxziteazd, in containere in spalii special amenajate p6nd la curdfare.
Materialele :utllizate (vata, ;erve{elele de unicd folosinf[, dischete, lami, eti)se arunc[ dupd
fiecare utllizare in containere special destinate.
Reguli privind aparatura electricr qi instatafiile electrice

Orice aparat electric utilizat va fi curdfat dupd utilizarealafiecare client prin qtergerea
cu substanle dezinfectante urmatd de pulverizarc cu solufii biocide

Orice defecliune apdrutFt la aparatele electrice sau instalaliile electrice vor fi remediate

de un electrician

attoizat.

10

CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ

Figa clientei

Datd:18:04:2015

Numele qi prenumele coafor stilist: Dr[gan Nicoleta Simona

Numele qi prenumele clientei: Bidescu Laura

Aspecte

Caracteristici generale

urmlrite

Tipul de pdr
Grosimea firelor de pdr

Aspectul firelor de p[r

Aspectul pielii capului
Cantitatea qi tipul
secreliei

Caracteristicile
clientului

Normal, gras, uscat,

aspru, moale
Fir gros, normal, sublire

Normal

S[n[tos, virfurile
despicate. fire deteriorate
Normal. Cu sau frrd
mdtr eatd, iritat6, etc.

VArfurile despicate

Secre{ie normal6, Piele

uscat[, piele grasd,etc.

SecreJie normalS

Culoarea pirului

Natural[ blond,brunet,
:

Normal

Fdr6 m[trea{d

Par vopsit blond

etc.

Par vopsit.... culoare

Lungimea pdrului

Scurt, mediu,lung.

Gradul de ondulare

Drept, ondulat, cre{

Pdr str[lucitor, tern, mat
Pdr des, normal, rar,

Str[lucire
Desimea firelor de p[r

Mediu
Drept
Tern

Normal

foarte rar
Adolescent, adult,

V6rsta clientului

Adolescent 18 ani

bdtrdn

Ocupa{ia clientului

Loc de muncd cu
predispozi{ie la stres :dalnu

tL

Elev frrd ocupalie

Se pregdtesc instrumentele

72

Tdierea pdrului.in linie dreaptd

Tlierea pdrului cu point cut (tdierea zimtatd)

13

Tiierea laterala cu point cut

-'-- ..

:--.:i::::j

L.

,ir,.

14A.$

Finalizarea tunsorii

74

Bibliografia

l.Manualul frizerului si coaforului, manual pentru scoali profesionale anii I si Il,Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, I97I; Autori: Dr. A Pop, P Dumitriev, A Lengyel, M
Arghir, F Purica, M Konia
2.Curriculul pentru clasa a X-a, ciclu inferior asl liceului, filiera tehnologica, domeniul de
pregatire debaza Estetica si igiena corpului omenesc, 2010
3.Standard de pregatire profesionala Calificarea Frtzer-Coafor-Manichiurist-Pedichiurist,

Nivel , Bucuresti,2009
4.Auxiliar curricular clasa a X-a, DOMENIUL: Estetica si ingrijirea corpului omonosc,
calificarea: Lucrator in estetica si ingijirea corpului omenesc, nivelul: 1, modelul: Tunsori, 2005,
autor: Mirela Prefac-Grup Scolar de Arte si Meserii"Spiru Haret" Bucuresti
5.Auxiliar Curricular,clasa a XI-a, Modulul :Relatia cu clientii, Domeniul:Estetica si
igiena corpului omenesc, Nivel 2, Calificare:Fnzer-Coafor-Manichiurist-Pedichiurist, Martie
2009, Autor Cosma Daniela-profesor, Grup Scolar de Arte si Meserii ,,Spiru Haret" al
Cooperatiei Mestesugaresti-Timiso ara

15