CURS NR.

o constituiecgderile(chutes.falls).lmportanlaacestdradecurgedin incidentacrescut5,
in plan psihocomplicatiile
in planulmorbiditeti9i consecintele
etiologiamultifactoriaE,
grevate
letalitate
importante,
atat imediat
familial.
Ele
sunt,
de
asemenea,
de
o
social9i
sindromuluicdderiivarshicului.
cat 9i la distantd;toateacesteaimpuncunoagterea
Din punct de vedere geriatric ciderile sunt considerateca aspecte ale
senescenteiposturii 9i echilibruluigi nu ca accidentebanale, intampletoare;sunt
care
caracterizte printr-ocauzalitatemultipldgi prin consecinlede o marevariabilitate,
pana
h secheleinvalidante,imobilizaredefinitivela
merg de la restitutioad integrum
pat, deces, complicatiicare lin de patologiadeterminantda cdderilor,de patologia
asociatd,de complicaliilepost-cedere,de stareafiziologicda organismuluirespectiv
greutatecorporalS)
gi de condiliilemecaniceab cederii.
(varstd,constitutie,
sunt
un
fac{or
de limitarea posibilitelibrde mentinerela
Caderilerepetitive
domiciliua persoaneirespective9i de grebirea institutionalizdrii.
Consecintelecaderilorsunt importante,fiindcaafecteazdin mod serios starea
fiziceSipsihicaa varshicului,autonomiasa, relaliilesociale9i celefamiliale.
Teama de a cidea din nou genereazedemoralizare,restrangereamobilit4ii,
imobilizarela pat, complicatiigi, concomitent,cum spun francezii,"perte du gout de
vivre".
Privind mortalitatea,s-a ardtat ca printre cauzele de deces accidentalal
varstnicilorcederileocupe primulloc (33% pentrubdrbali,560/0pentrufemei),inaintea
accidentelorde circulatiegi a sinuciderilotmortalitateacregtecu varsta 9i este mai
frecventela iemei.
Din puncl de vedere practic,trebuie deosebitede la inceput "cederileunice"
(acridentvascularcerebral,infatctmiocardic)de "cdderilerepetate",carefac indeosebi
de cadere.
obiectulsindromului
Un alt aspectimportantdin punctde vederepractic,de diferentierea cdderilor,
impunedeosebireacdderilorzise mecanicegi caderileprin ameteaE,diferentierede
multeori dificilde realizat.
Factoriide risc ai caderilorincludin primulrandvarstainaintate.La varstelemici
la cele mai mari- factoriipatologici(intrinseci).
dominefactoriide mediu(extrinseci),
Un alt factorde riscil constituiesexulfemeilecad mai des $i, mai ales,fac fracturi
cu mai mareu$urinF.Fracturilede goldla femeilede peste65 de ani suntde 2-3 ori mai
frecventedecatla berbatiide aceeagiverste,aspectin relatiecu gradulde osteoporoza
gi se accentueazaprogresiv,pe masura
mai mare, care incepe la postrnenopauza
inainteriiin varste.
Alt factor de risc 1l constituiestarea ptecard a sanetatii;bolile cronice,intre
acestea fiind: arteritele membrelor inferioare,alte boli ale membrelorinferioare,
invaliditati,artrozecu afeciareafunqionalitaliiarticulaliilor9i mersului,afe4iunioculare.
perturbdrilemigcdrilor9i ale
Factoruluisdnetatedeficitarai se asociazedismotilitatea,
reflexelormotorii ale capacitStiide redresare,specificevarstnicului,chiar in cadrul
imbetraniriiJiziologice.
Cederileaparla persoanece presteazao activitatecare necesitemrectareaunei
deplasdrinea$teptate9i nu o pot face in timp util. Se reduce riscul prin incetinirea

CURS NR.6

migcerii,dar rdmaneacela al neregularitdtilor

ambientale:riscul de cedere este mai
marein intedorullocuinteidecatla cei ce se deplaseaze9i pot cidea in afaracasei.
Un alt factor extrinsec, hazardul ambiental, apare, de asemenea, in
determinismul
cdderilor,dar la varstecevamai mici9i la persoanemai aclive.
Pentrupersoanelecareevite iegireadin casa,deniveleribcele mai mici pe care
b intalnesccu prilejuluneideplaseripotfi cauzade cddere.
Alt factorde risc incriminateste singuratatea,
explicatdprin contextulpsihologic
stresant9i carentaunuimntrol medicalmai sustinut.
incidenta
in sfargitun faclorde risc il reprezintd9i institulia(spital,cemin-spital),
persoanele
grad
in legaturacu un
mai mare
institutionalizate,
cgderilorfiind mai mare la
de alterarea sendtdtii,princumulde boli.
clasificareacea
O caracteristice
a sindromuluicederiloro crnstituieplurietiologia,
maicitateurmandpondereafiecdreicauze,fiindcea clasicda lui Sheldon:
C6deriaccidentale34olo
DroDattacks25%
impiedicare/poticneale
1O%
Ameteli7%
Leziuniale SNC5%
Migcdribrugteale capuluispreinapoi4olo
Hipotensiune
ortostatic53,6010
Slebiciunea membrelorinferioare3,2olo
Cdderedin pat,de pe scaun2%
S-a aretatca in mecanismulcdderiiintervinfactoride mediu(extrinseci)
9i factori
de cadrulambientalin
care tin de organism(intrinseci).Cei extrinsecisunt reprezentati
care se produccaderile9i care este constituitde mediulfizic - domiciliupropriu,spatiu
(stradaetc),instituliilede ingrijire.ln acesteadin urmeincidentacdderilor
extradomiciliar
este mai mare,in mod sigurin relaliein primulrandcu stiareabiologicamai precaraa
celorinternati;s-a ardtatcA majoritateacederilorse datorasefactorilorde mediuextern,
imprudentei9i erorilorde perceptiea unor obstiacoledin mediul exterior- mobilier,
deniveleriale pardoselii.
trepte,suprafelealunecoase,
lntrucato mare parte a varshicilorigi petreccea mai mare parte a timpuluiin
case, ei pot intalni aici factori de risc cum sunt: carpeteuzate, nefixate,cu margini
rulate,mobilierinstabil,obiecteaflatepe podea (fire telefonice,alte cablurielectrice),
scdri, rampe,suprafetelucioase,iluminatinsuficient,incaltdminteinadecvate,mobiE
improprie(scaunepreainalte,preajoase,preamoi etc).
O categoriede faclori care se situeazd la mijloc, intre cei intrinseci9i cel
dar in acelagi
care vin din afara organismului,
extrinseci,o constituiemedicamentele,
timp modific5functiileacestuia.Cele care pot determinasau favorizacaderi,afedand
functia de echilibru, apa4in urmatoarelorclase: medicamentece reduc vigilenta
(narcotice, sedative, tranchilizante,psihotrope, acestea din urmd inducand 9i
alcool;medicamentece intarzieconducerea
hipotensiune9i rigiditateextrapimmidaE);
centraE (cele de mai sus, plus analepticele:medicamentece afecteazecontrolul
postural- diuretice,dlgitalice,unelebetablocante,
uneleantihipertensive.
Un alt grup de factoricare intervinin mecanismulc-deriloril constiutiefactorii
sociali 9i cei comportamentaliMulti dintre varshici refuza sd apreciezesciderea
gi eforturicu risc pentruvarsta
posibilitatbrlor de migcare9i se aventureaze
in activit5,ti
lor, inadecvatecapacitetilorpe care le au. Allii o fac datorftefenomenelorinvolutivecu
pierdereadiscemamantului.Pe de altd parte, statusul mental 9i emolional poate
influentamersul,mobilitatea9i echilibrulinmod indirect.

CURSNR,6

Cel mai adeseah varstniciicare au suferito cddere,dar 9i la cei ce n-au trdit

aceasteexperiente,se instaleazao teamade a nu avea un asemeneaeveniment,ceea
ce determindo restrengerea mobiliteliicare, in mod paradoxal,nu previne, ci
favorizeazecedereaprinpierdereaantrenamentului,
a siguranteimi$cdrilor.
Entitefb clinicecare se afla adeseala baza cederilor,ln mod determinant9i in
asociere,intreele gi cu altifactorifavorizanti,sunturmetoarele:
. Tulbudrile de ritm cardiac ai de conducere sunt principaleleGluze de
ametealdla varstnici.Oprireainimiideterminao amelealebrutaE,de tip sincopai,pe
candin tahicardiiacesttip de ametealSsurvinefoarterar,
O cauze frecventda tulburerilorde ritm gi conducereo constituie,mai ales,
infarctulmiocardicrecent.
Tulburarilede ritm cardiacai de conducereapar Si ca iatrogene(dupi digitalS,
betablocante,
atropinice,amiodarond).
. Angorul de efort, sincopal.
. Emboliile pulmonarc.
. Embolii ale arterelor cerebrale(boalatromboembolica,
trombozaventriculului
stang,fibrilatiaatriald).
. Aterosclerozasistemului carotidian (cu declangare
la migceri
de microembolii
ale coloaneicervicale).
. Valvulopatiiie(stenozaaorticS,insuficienta
aorticd,stenozamitraE).
. Tratamentelecu anticoagulantefavorizandhemoragii.
. HipotEnsiuneaortostatici, cauze frecvent implicatein cederi.Eapoate fi
L-dopa,diuretice,neuroleptice).
frecventgi iakogena(antihipertensive,
. Sindromul pseudobulbar;dementsle.Bolnaviidemenli,cunoscutica avand
un risc crescut de cddere, cad totu$i mai pulin, datoritd vigilenteipersonaluluide
ingrijire.
. Crizeleconvulsive in comitialismul tardiv sau de debut,in tumoricerebrale
gi accidentevascularecerebrale.
. lnsuticientacirculatorievertebro-bazilard.
. Sindroamelevertiginoaseacute (detip M6ni6resau vasculare).
. Stirile de deshidHtare, in general ignorate,nediagnosticate.
Metabolismul
hidroelectrolitic
al varstniculuieste foarte labil, el nu-gi corecteazedeficitelehidrominerale;Siacesteapot fi iatrogene(diuretice).
. Stirile de hipoglicemie,aproapeintotdeaunaiatrogene(tratamente
cu insulina
sulfamidice).
sau cu hipoglicemiante
. Anemiile,stArilede marasm hiponufitionale.
. Afectiuni ncuro- 9i locomotorii (hemipareze9i hemiplegii,artroze ale
articulatiilor
membrelorinferioare.
Consecintele ciderilor sunt cl mai adesea grave, ample, afectandplanud
multiple- medicale,somatice,functjonale,psihice,psihologice9i sociale.in multecazui
cddereaesteo puntecareleagdpatologiapre-cdderede cea post-cidere.
Atunci cand nu sunt fatale, ele previn asupra unui prognosticrezervat,care
impune masuri individualizatepentru prevenirearepet5riicederii.Pe plan economic
costulingrijirilorestefoartemare.
lmportantacederilorin ingrijireavarstniculuitine in special de amploarea9i
complexitatea
consecintelor,
cu o rdsfrangerelarganu numaiasupravarstniciloringigi,
gi
anturajului,
reteleide asistenta,bugetelor.
ci asuprafamiliei,

CURS NR.6

Mai mult decet incidenla,gravitateaconsecinleloraducein prim plan problema

caderilor.Cele mai importanleconsecintesunt pe plan fizic, somaticai sunt in relalie
directe cu traumatismul.Date epidemiologiceadunateinlre timp informeazeasupra
incidenteiglobale a consecintelor,a incidenteloracestorape categoriide leziuni,a
gi mortalitelii.
Astfel,in statisticalui Gyfese constata:in 54%din cdderinu au
invalidite$i
fost semnalateleziuni,in 28Vo- leziunileau fost minore;in rest, morbiditateaa fost
Fracturileau fost repartizate
severa:fracturi- 61,'t%, leziunide peru moi - 11,460/o.
astfel:35% membresuDerioare.30% membreinferioare,20o/osate, bazin, coloane
vertebralSetc. ln concluzie,din totalulcdderilorstudiate,in aproape18% morbiditatea
determinate
de cdderea fost imDortanta.
FractunTe
sunt printrecele mai importanteconsecinteab caderilor.Osleoporoza
principal
este factorul
care ste la baza incidenteicrescutea fracturilorpost-ciderela
varstniciSise coreleazecu inaintareain varstd.
Majoriiateastudiiloreuropeneconfirmao cregterea incidenteifracturilorde gold
in relatiecu cregtereadurateimediide viata. De altfel,fracturade f6murproximaleste
nu numaicea mai frecvente(1% din totalitateacaderilorcare se produc),dar 9i cea mai
importantepringravitategi evoluliepost-cidere.
Dupdfracturade Sold,in ordineafrecvenlei,se produc:fracturade antebr4 distal
(incheieturameinii),de humerusproximal,de pelvis;fraclurileincheieturiimeiniisunt
favorizatede pierdereareflexuluide apararela cedere,pierderecare aparedupavarsta
de 70 de ani.
Consecinle psiho-sociale.Privindimplicaliilepsihologiceab cederiise poate
afirmace in unelecazuriacesteaau fost mai grelein consecintedecat boalacauzalS
sau leziuniletraumaticecareurmeaza.
Cedereareprezinta,atat pentruvarstniccat 9i pentrufamilia9i anturajulacestuia'
viitorului
un evenimentgrav.Pentruel poateapareac{r un semnalprivindincertitudinea
apropiat.Esteun semnce trebuiesa-gireordonezemodulde viataintr-unperimetrumai
limitat9i,de asemenea,un semncd mai are putinde treit.
indeosebi
acesteiperspectiveii strecoareo teama permanente,
Congtientizarea
pentruo noud cedere,ca 9i o teamede moane;anxietateaigi pune peceteape toatd
existentasa: igi reducemobilitateaactivitatea,initiativele,se repliazaasupralui insusi,
social.Se constituieadeseao veritabilashre nevrotice,care a fost
se dezangajeazd
denumitd"maladiedes chutes", a carei evolulie se face independentde patologia
cauzale.
Caderilesunt posibilegiin spital,cu deosebirein unitdlilecu internarepe termen
lung. Legat de aceastaeste de remarcat,aga cum am observat9i noi 9i altii (Loevi,
ignorand
Morrin,lsaacs),reactiafamiliei,care atribuiecederilenegliienleipersonalului,
cauzele reale: alteori, in frecventecazuri observatede noi, leziunilepost-cadere
(contuzii,echimozeetc.) sunt atribuiteunei pretinsemolestaride cetre personalulde
ingrijire,mai ales in cazul bolnavilorpsihici,familia nefiindinformateasupraacestui
accidenttipicgeriatric.
in spitalfacloriiambianti
Dacepatologia@uzalda cederiloreste asemdnetoare,
pardoselii
ude
sunt reprezentati,mai ales, de suprafetele
9i alunecoasedin bai 9i
toalete,holurietc.
Prevsni.ea ciderilor. Mesurileprofilacticecapetao importanFmajord,finand
cont de consecinleb cederilorin plan medical (riscurilecomplicaliilor,angajarea
(costurileridicateale ingriiirilor),psihologicai
prognosticuluivital), medical-economic
social (angajareaprognosticuluifunqional, imobilizarea,depresia,dezinse4iasocioNursatrebuiesd cunoascebine modalite{lede prevenire,
familiala,institutionalizarea).

CURSNR, 6

pentrua instituimesurileprofilactice,a face instruirea persoaneisupuseriscului9i a

anturajului.
Primamasurain cadrulprofilaxieieste evaluareafactorilorde risc. Perry,intr-o analiza
epidemiologice
a cederilor,identificefactoriiasociaticu un risccrescutde cadere:
. factori care tin de aubiect (intrinseci): varstd inaintate, sexul feminin,
peBoane traind singure. Patologiadeterminantda cdderilor(a se vedea anterior)
mai sustinutasi o avertizarea subiectuluigi a
impuneo tratarecorec'te,o supraveghere
anturajuluiseu pivind risculcgderilor;
. factori exteriori subiectului (extinseci): iatrogenia medicamentoasd.
Eliminareafactoriloriatrogenicicaretin de medicatiatecunoscuteca favorizandciderile
vor fi reduse la doze
antihipertensivele
- psihotropele,diureticele',vasodilatatoarele,
minime eficace,adaptandu-sede doua ori posologia:o datd la varstd (in general
varstniculnecesitedoze de circa o treimedin doza adultului)9i o data la riscul individuaial persoaneirespective,
tinandseamade datelebiologiceale acestuia.Se va lua
individuale,
interacliunegide hipersensibilizare
risculde
in consideratie,
de asemenea,
. factorii ecologici, conditiile ambientalela domiciliusau in afaraacestuia,in
spital,sunt, de asemenea,factoride risc importanlidin grupa celor extrinseci.Se vor
identificacele mai importantespatiidin incepericare pot determinacaderisau se pot
asocia altor factori de cedere:suprafatapardoselii(sd nu fie alunecoase),marginile
covoarelorsa Iie intoarse ineuntru,dace nu este posibild mochetareacompbte a
incdperilor,mochetelese fie fixate;pardosealade la baie se fie amperitacu suprafete
sd existe bare de sprijin.
covoaredin materialsinteticnealunecoase;
antideraDante.
mai ales pe scdri 9i ceilede acces;intrerupitoarele
lluminarease fie corespunzatoare,
firul
de
telefonsd fie fixat in perete;evitareamobilierului
sd fie fixate la indemand;
(pe rotile,col.turos,
fotolii prea inalte sau prea joase, prea moi, fdre
necorespunzator
sprijin pentru coate). O atenlie deosebitase va acorda scaribr; in afara ilumindrii,
acesteavor fi prevezutecu balustrade(manacurente),iar ultimatreapteva fi vopsita
intr-o culoarediferita,vizibila.Nu lipsitade importanteeste verificareaincdtemintei:
piciorului,nicipreastramte,niciprealarge'
aceastatrebuiese fie adaptatadimensiunilor
cu suprafatatelpilornetedg,dar nealunecoase.
Aceeasi grija in depistareafactorilorambientali9i eliminareasau atenuarea
riscurilorlegatede aceitiatrebuiemanifestate
9i in spital9i in institiliilede ocrotireVor fi
in selib de baie,
podelele
lipsa
covoarelor
anitiderapante,
alunemase,
identificate
se vor face amenajdride
covoarelerdu fixate,paturilepreainalte, luminainsuficiente;
"
intregrezecapacitatea
gi
de
facilitare
care
sa
alte
elemente
maini
curente
tipul "
fundionale a varstnicului,permilandu-iaccesul la viata sociale. Se va controla
intotdeaunapurtareaochelarilorpotriviti,adaptali.
O alta mdsuraprofilacticeeficaceo constituieeducaliapeFoanelor9i a anturajului,
Drivindrisculcederilof.
Toate aspectelementionatevor face partedin demersuleducativ.Este gre9ita
impunesubiectilorvarstnicilimitareamigcirilor 9i activiteti,pentrucd efectul acestei
atitudiniva fi invers,va favorizacdderileprin pierdereasiguranteiin mers, pierderea
fortpimusculare,addncireaanxietelii.Dimpotriva,va fi promovatun regimde activitate
adaptatvarsteiSisteriibiologicea subiectuluirespectiv,cu mentiuniprivindcunoagterea
9i evitareafactorilorde riscambientali,un regimde prudente9i atentiemai riguros.Sunt
capacitatle;in acest caz intervenimpentru
situatiide varstnicicare igi supraevalueaze
riscantsi a motivatieisociale.
schimbareammportamentului

CURSNR 6

in spital, in instituliade ocrotire,va fi instruclatcorespunzetorpersonalulde

ingriiire,in a carui pregatirese vor include obligatoriutoate problemelelegate de
fenomenulcdderilor,cu accentspecialpe prevenire.
ln cazutin care cddereaa avut loc se va intocmiplanulindividualizat
de ingrijire
gi se va instituide urgentdprofilaxiacomplicatiilorimediate9i tardive,cu deosebire
combatereasindromuluide imobilizare,prin remobilizareprecoce,exercitiide echilibru,
utilizareabastonuluisau a cadrului de mers, incd[aminte adecvate ii folosirea
ochelarilorindicati.
In caz de instalarea imobilizeriise va instituiun " programde prevenirea
patologieide decubit" - escarele(a se vedeacapitolulrespectiv),afectareapulmonard,
atrofiilemusculareetcConcomitentse va instituipsihoterapiasuslinutd,intr4inereaunei atmosferede
increderegi optimism.V66tniciicare au cazutvor fi incurajatise revindla activitatealor
zilnicdcat mai raDid.
in paralelcu acestemdsurise incepe programulde recuperare,care are drept
autonomieisubiectului,reintegrarea
sa sociale.
scopredobandirea
pecate,
Din
dup5 cedere9i dupe ce eventualau fost depasitesituatiilecu risc
vital, se acordd mai pulind importanlesubiectuluiin sensul restabiliriicontrolului
echilibrului,a inctederiiin fo4eleproprii,bolnavul
redobandirea
congtientgi incongtient,
devenind
ramanandimobilizat,un infirm,venindsa ingroagerendurileirecuperabililor,
un balastpentrufamiliesau pentruinstituliade ocrotire.