Patul lui Procust

Camil Petrescu

Camil Petrescu
Camil Petrescu (n. 22 aprilie 1894
d. 14 mai 1957) a fost un romancier,
dramaturg,
doctor
n
filozofie,
nuvelist i poet. El pune capt
romanului tradiional i rmne n
literatura romn, n special, ca
iniiator al romanului modern. Nicolae
Manolescu scria c ntreaga poetic
a romanului camil-petrescian exprim
renunarea
curajoas
la
iluzia
cunoaterii absolute a omului.

Patul lui Procust-prezentare

Al doilea roman al lui Camil Petrescu, "Patul lui Procust", apare in 1933, la
numai trei ani dupa "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" si
constituie, pentru literatura romana, un eveniment deosebit, cu totul novator,
consolidand astfel romanul romanesc modern. Adept al modernismului
lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamenteaza, principiul
sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii romane cu
literatura europeana (europenizarea literaturii romane), prin aducerea unor noi
principii estetice ca autenticitatea, substantialitatea, relativismul si prin crearea
personajului intelectual lucid si analitic, in opozitie evidenta cu ideile
samanatoriste ale vremii, care promovau "o duzina de eroi plangareti". Camil
Petrescu opineaza ca literatura trebuie sa ilustreze "probleme de constiinta",
pentru care este neaparata nevoie de un mediu social, in cadrul caruia acestea sa
se poata manifesta: "Eroul de roman presupune un zbucium interior, lealitate,
convingere profunda, un simt al raspunderii dincolo de contingentele obisnuite.
Sau cel putin, chiar fara suport moral, caractere monumentale, in real conflict cu
societatea" ("Teze si antiteze. Eseuri alese"). Analizand estetica literal a lui Marcel
Proust ("Noua structura si opera lui Marcel Proust" - titlul conferintei si al
articolului publicat) si luand ca opera exemplificatoare cel mai sugestiv roman al
scriitorului francez - "In cautarea timpului pierdut"- Camil Petrescu propune o
creatie literara autentica, bazata pe experienta traita a autorului si reflectata in
propria constiinta: "Sa nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce
inregistreaza simturile mele, ceea ce gandesc eu... Aceasta-i singura realitate pe
care o pot povesti... Din mine insumi, eu nu pot iesi... Orice as face eu nu pot
descrie decat propriile mele senzatii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest
decat la persoana intai....

Rezumat
Autorul face presiuni asupra doamnei T. pentru a o convinge s scrie
despre experiena sa din ntreaga via. Rezultatul acestor presiuni se
observ imediat cnd doamna T. i trimite trei scrisori n care i
mrturisete dragostea fa de Fred Vasilescu, pe care l identifica n
acestea cu litera X. Trecuse mult timp de cnd se despriser, ns
doamna T. nu l putea uita pe fostul ei iubit.
Aceasta s-a ntors din Germania n ar, unde a pornit afaceri cu
mobil. Acest lucru a determinat apariia la micul magazin deinut de
doamna T. a lui Fred Vasilescu, care i-a solicitat acesteia s-i decoreze
apartamentul. Urmarea decorrii apartamentului a fost nceputul
relaiei ntre doamna T. i Fred.
n aceleai scrisori pe care le-a trimis autorului, doamna T. declara
cum c, dup ncheierea relaiei acesteia cu Fred, a dorit s l revad.
Istorisind o ntmplare din vremea cnd ea era iubita lui Fred, spune
c a fost invitat de acesta la el acas unde ea s-a dus cu un buchet
de flori, ns tot ce a gsit a fost o scrisoare prin care Fred i cerea
scuze c nu poate fi prezent. ntorcndu-se acas, doamna T. l-a gsit
ateptnd pe D., un brbat ce purtase iubirea acesteia timp de 16 ani.
n prima faz, doamna T. se supr pe D. care ncepe s plng.
Impresionat de suferina lui D., doamna T. i mrturisete c nu-l
iubete. Doamnei T. i era prea mil de acesta pentru a-i spune c
persoana lui i displace.

ntr-o alt scrisoare, doamna T. scrie c relaia ei cu D. nu

mai era att de cald. Cu toate acestea, doamna T. l
primete ntr-o zi acas la ea pe D. care-i cnt o melodie
de dragoste. n aceeai sear doamna T. era distrat de la
efortul lui D. de a o face s-l iubeasc i se gndea tot
timpul la Fred Vasilescu, lucru sesizat i de D. care a
observat c doamna T. nu se gndea mcar o clip la el. O
alt ntmplare descris n scrisorile doamnei T. se
desfura la teatru, unde l vede pe D. dup o perioad mai
lung cu o tnr. Pentru a-l face pe acesta s creasc n
ochii domnioarei, doamna T. l chem pe D. la ea, lucru cel ncnt pe acesta. Nu la mult timp dup aceast
ntmplare, doamna T. pleac ntr-o excursie i se
ntlnete n tren cu Fred Vasilescu i noua sa amant.
Acest lucru a fcut-o pe doamna T. s neleag c cei doi
vor urma s-i petreac srbtorile n locurile unde i ea cu
Fred veneau pentru a-i consuma timpul liber. Acest lucru a
suprat-o pe doamna T. care s-a mai bucurat n momentul
n care D. i-a trimis un buchet de flori i o carte de vizit.

Autorul ns i cere i lui Fred s scrie, dar acesta din urm i ofer n schimb
jurnalul intitulat ntr-o dup-amiaz de august. Fred Vasilescu, fiul lui
Tnase Vasilescu zis lumnrarul, era un brbat de 25 de ani care ntr-o
dup-amiaz de august i-a fcut o vizit Emiliei Rchitaru. Din cauz c nu
se simea atras n nici un fel de aceasta, el i-a dat s citeasc scrisorile lui
George Ladima care o iubise mult. Astfel, Fred a aflat c Ladima, poet i
ziarist recunoscut, o iubea pe Emilia. George Ladima, care era ndrgostit
pn peste cap de Emilia i-a fcut rost de o slujb la Teatrul Naional din
Bucureti i a scris o sumedenie de articole n ziarul Veacul, la care era
angajat, care favorizau i-i punctau talentul. Fred Vasilescu i-a dat seama
c Ladima nu a avut posibilitatea s o cunoasc foarte bine pe Emilia sau
bani s o urmeze n locurile unde ea mergea. Din acest motiv, Ladima i-a
imaginat-o pe Emilia drept femeia ideal i nu se gndea mcar o clip c
aceasta de fapt se folosea de el pentru a reui n carier. ns la un
moment dat Ladima i-a dat seama ce se ntmpla i care erau inteniile
Emiliei, ns a continuat s accepte scuzele inventate de aceasta. Dup un
timp, Ladima a nceput s stea mai mult cu Valeria, sora Emiliei. Emilia a
ncercat o relaie cu un grec, Arghiopol, ns nu a inut. Dup terminarea
relaiei dintre Emilia i Ladima, acesta i-a scris cerndu-i s l reprimeasc
n viaa ei, mrturisind c a suferit foarte mult. Emilia a avut mai multe
relaii cu mai muli brbai i de fiecare dat l-a minit pe Ladima. O dat i-a
dat ntlnire la cinematograf, dar Ladima a ateptat-o o or i jumtate
dup care a vzut-o la braul unui grec n ora. Alt dat s-a dus la ea acas
i a gsit-o nchis n camer cu Nae Gheorghidiu.

Cednd psihic i dndu-i seama c nu-l iubete, George

Ladima i-a scris o scrisoare Emiliei n care-i cerea toate
scrisorile napoi, pe care ns nu le-a primit pe motiv c
Emilia le-ar fi pierdut. La distana de dou sptmni,
Ladima s-a sinucis. Purta la el, n buzunarul hainei, o
scrisoare de dragoste ctre doamna T. Modul sinuciderii a
fost mpucare direct n inim cu un revolver. Fred
Vasilescu a stat de vorb cu prietenii lui Ladima, aflnd c
acesta n-o iubise vreodat pe doamna T. i c banii ce
fuseser gsii n buzunarul hainei dup moarte erau
mprumutai. Dup ce Fred Vasilescu i-a dat jurnalul
autorului, a murit imediat a doua zi ntr-un accident de
avion, lsndu-i toat averea prin testament doamnei T.
care a plecat n Germania. La ntoarcerea acesteia din
Germania a primit din partea autorului jurnalul iubitului ei.

Semnificatia titlului
Titlul este o metafora, "Patui lui Procust" face trimitere directa la o
poveste mitologica din antichitate, conform careia talharul Procust
din Atica aducea oaspetii la han si ii silea sa incapa perfect in
singurul pat existent, socotit de el ca spatiu ideal. Orice nepotrivire
a calatorului in patui lui Procust, atragea dupa sine ciuntirea
omului, daca acesta era prea lung, ori, dimpotriva, intinderea lui,
daca acesta era prea scurt, pana cand individul se potrivea exact
masurarii impuse.
Titlul romanului imagineaza societatea ca pe un "pat al lui Procust",
ca spatiu limitat, in care valorile intelectuale si orice aspiratie catre
un ideal respins de societate sunt ostracizate. Ea impune tuturor
oamenilor un tipar fix de existenta si oricine se abate de la regulile
sociale stricte este supus deformarilor chinuitoare, carora nu le
rezista. Dupa cum insusi autorul marturisea intr-un interviu,
actiunea romanului are loc, "in sens strict [...] intr-un pat", care
constituie o ambianta pentru ilustrarea vietii literare, politice si
financiare a societatii romanesti, intre anii 1926-1928.

Structura si compozitia romanului

Novator al autenticitatii, substantialitatii si al relativismului in
literatura romana, Camil Petrescu realizeaza in romanul "Patul lui
Procust" adevarate "dosare de existenta", toate fiind confesiuni
de constiinta, pe care fiecare personaj-narator le face - fireste, la
persoana I - pe baza reflectarii realitatii in propria constiinta.
Despre acest roman, Nicolae Manolescu opina ca e "o forma de
garantare a autenticitatii realitatii si impresiilor, inraurita de
Stendhal si de Gide, creatorii dosarului de existente".
Daca in "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi",
autorul se substituie personajului stefan Gheorghidiu, ilustrand
realitatea printr-o singura constiinta, in "Patul lui Procust", vocea
auctoriala" se face auzita prin fluxul constiintei personajelornaratori care se confeseaza (Fred Vasilescu, G.D.Ladima,
Doamna T., Emilia Rachitaru), a celorlalte personaje secundare
(Penciuiescu, CibSnoiu, procurorul etc.) si a autorului insusi (in
ineditele note de subsol), toate insa exprimand, intr-o unitate
evidenta, viziunea artistica a lui Camil Petrescu.

Modalitatea narativa
Modalitatea narativa se remarca, asadar, prin prezenfa marcilor formale ale
naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, pana la
substituirea lui de catre personaj. Perspectiva temperala este discontinuea bazata
pe alternanta temporala a evenimentelor, pe dislocari sub forma de flash-back si
feed-back. Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real, casa Emiliei, redactia
ziarului, etc., dar mai ales un spatiu imaginar inchis, al framantarilor, chinurilor si
zbuciumului din constiinta personajelor.
Ca modalitate estetica, se manifesta aici memoria afectiva, cea care aduce, in
timpul obiectiv al relatarii, intamplarile petrecute in timpul subiectiv al amintirilor.
Structura romanului este complexa, determinand compozitia pe mai multe planuri
narative care se intersecteaza si se determina reciproc:
trei scrisori ale Doamnei T. adresate autorului;
jurnalul lui Fred Vasilescu, o confesiune care cuprinde si scrisorile lui G.D.Ladima
si comentariile Emiliei Rachitaru, fiind partea cea mai extinsa din roman si
avand titlul "Intr-o dupa-amiaza de august";
"Epilog I" care apartine lui Fred Vasilescu;
"Epilog II", subintitulat "Povestit de autor", apartinand, asadar, scriitorului insusi;
Notele de subsol ale autorului, care expliciteaza si incheaga intr-un tot unitar
planurile narative ale romanului.

Tema
Tema romanului ilustreaza problematica fundamentala a
prozei Camil Petresciene, drama iubirii si drama intelectualului
lucid, inflexibil si intransigent, insetat de atingerea absolutului
in iubire si in demnitate umana.
Elementele de noutate estetica ale romanului Camil Petrescian
sunt bine conturate in romanul "Patui lui Procust":
substantialitatea este evidenta prin cele doua aspecte ale
existentei umane, iubirea si demnitatea, ca substanta a vietii;
relativismul este prezent prin viziunea diversiflcata a iubirii si a
demnitatii, reflectate diferit in constiinta mai multor personaje;
autenticitatea este receptarea realitatii in propria constiinta, de
catre fiecare personaj in parte ("dosare de existenta");
naratiunea este la persoana intai este modul de relatare al
fiecarui erou care se confeseaza; stilul anticalofil (impotriva
scrisului frumos) presupune exprimarea concisa si exacta a
ideilor, trairilor, conceptiilor, "ca intr-un proces-verbal.

Personaje
Acest roman are 4 tipuri de personaje:
personajele implicate (Emilia, doamna T., Fred),
personajele implicate emotional (Fred, doamna T, Ladima),
personajele implicate secvential (Victoria- sora Emiliei,
Ghiorghidiu, Vasilescu- tatal lui Fred, etc)
personajele implicate conventional (autorul insasi si doar
el).
Ladima- indragostitul orbit de imaginea Emiliei reflectata in
inima sa.
Emilia- femeia usuratica si superficiala incapabila de
sentimente reale si profunde.
Fred- baiatul rasfatat de femei gratie calitatilor- fizice,
intelectuale, etc- si banilor sai, lipsit de implicarea
emotionala si maturitatea bietului Ladima.

Modernitatea
romanului

Modernitatea romanului e dat de subtilitatea t profunzimea

analitic a contiinelor, de dramele interioare suferite din iubire
i demnitate, de identificarea deplin a timpului subiectiv cu cel
obiectiv, de faptul c personajele sunt n acelai timp i naratori
diegetici. Principalele modalitile de analiz psihologic utilizate
de Camil Petrescu n roman constituie tehnici specifice creaiilor
literare psihologice, pe care le mbin, cu miestrie i talent;
monologul interior, dialogul, introspecia contiinei i a
sufletului, retrospecia, autoanaliza i autointrospecia, care scot
n eviden zbuciumul interior al personajelor, cauzat de
aspiraia spre absolut.

Camil Petrescu, romancier prin excelen citadin, realizeaz o

literatur intelectual, situndu-se pe linia ideii c actul scrisului
este, n primul rnd, o experien spiritual, o form de
confesiune destinat s ating suprema sinceritate i s duc la
o revelaie existenial (Ovid S. Crohmlniceanu - Literatura
romn ntre cele dou rzboaie mondiale).

Notele de subsol
Notele de subsol ale autorului (narator heterodiegetic) sunt o alt
perspectiv narativ i temporal i se constituie ntr-o satir
vehement privind statutul ceteanului n societatea vremii, tinde
toate ansele sunt de partea afaceritilor veroi, pe cnd cei cinstii,
ca Ladima, triesc mizerabil i n umbra celorlali. Astfel c talentul,
cinstea i demnitatea gazetarului Ladima nu pot nvinge pienjeniul
afacerilor frauduloase ale, lui Gheorghidiu i Lumnraru.

Ziaristul descoper ntmpltor neregulile dintr-o afacere n industria

minier i la C.F.R., care pgubea statul romn cu un miliard de lei
anual, fr s bnuiasc implicarea total a patronilor si n aceast
fraud. Gestul decisiv care a dus la ruperea definitiv a acestei
colaborri a fost apariia unui articol de o violen deosebit, prin care
Ladima acuza puterea politic de matrapazlcuri n domeniul
financiar-bancar. Fred i amintete c l rugase pe Ladima s renune
Ia demisie, dar acesta refuzase categoric; Nu sunt n stare s scriu
dou rnduri care s nu vie dintr-o convingere adnc, afirmaie ce
individualizeaz concepia camilpetrescian despre autenticitate.

Perspectiva narativ
Perspectiva narativ relativizat este modern i definete punctul de
vedere al personajelor-naratori sau naratori autodiegetici i
hemodiegetici. Situaia diegetic implic anumite trsturi gramaticale
i semantice ale textului: naraiunea la persoana i a III-a, focalizarea
intern mpreuna cu i focalizarea dindrt, frecvena monologului
interior, organizarea subiectiv a secvenei temporale.
Modernitatea romanului se definete i prin fluxul contiinei naratorilor
diegetici: Fred Vasilescu, personaj secundar, este narator homodiegetic,
ntruct relateaz, la persoana a III-a, evenimente care nu se refer
exclusiv la el nsui, ci i la G.D. Ladima, Emilia Rchitaru, Doamna T.;
narator autodiegetic este ziaristul G.D. Ladima, care se confeseaz, la
persoana I, n scrisorile adresate Emiliei; naratorul heterodiegetic este
autorul nsui, prin notele de subsol.
Caracterul de roman subiectiv este argumentat de confesiunea
personajelor prin modaliti literare diverse: stilul epistolar (G.D. Ladima
i Doamna T.), formula jurnalului (Fred Vasilescu), autenticitatea (notele
de subsol ale autorului).

Perspectiva
psihologic
Perspectiva
psihologic
este
realizat
prin
mijloacele de analiz a contiinei i procesele
psihologice ale eroilor, naratorii autodiegetici
apelnd
la
dialog,
monolog
interior,
autointrospecie, flashback, analeps, retrospecie,
cuvinte cu valoare de simbol, observaie atentai
profund a contiinei personajelor etc.

Perspectiva temporal
Perspectiva temporal este discontinu, bazat pe
alternana temporal a evenimentelor,-pe dislocri
sub form de flashback i analeps. Perspectiva
spaial reflect un spaiu real, casa Emiliei i
redacia ziarului din Bucureti, Techirghiol etc., dar
mai ales un spaiu imaginar nchis, al frmntrilor,
chinurilor i zbuciumului din contiina personajelor.
Ca modalitate estetic modern, se manifest aici
memoria afectiv, cea care aduce, n timpul
obiectiv al relatrii, ntmplrile petrecute n timpul
subiectiv al amintirilor, prin analeps.

Incipit-final

Incipitul este realizat printr-o adresare directa, constand in

mustrarile pe care doamna T. le face autorului si pe care acesta le
explica in subsolul primei pagini.
Romanul incepe cu cele trei scrisori ale doamnei T. si cu notele
explicative din subsolul paginilor ale autorului, care o indeamna sa faca
publica experienta nefericita a sentimentului de iubire neimplinita, cu
scopul de a crea un dosar de existenta. Ea refuza si scriitorul o convinge
sa se confeseze in scris, recomandandu-i un stil precis si concis.
Camil Petrescu apeleaza la formula romanului epistolar pentru ca
impresia de autenticitate, ce se desprinde din scrisori, sa se constitute
intr-o confesiune cuprinzatoare a adevarului, ca experienta traita, ca
valoare esentiala a vietii, asa cum a fost perceputa de catre fiecare
personaj in parte, autorul realizand o creatie literara dupa formula
romanului in roman.
Finalul romanului cuprinde discutia doamnei T cu naratorul, din
care reiese ca ea fusese tot timpul framantata de incertitudinea iubirii si
marturisirea ei ca l-a iubit pe Fred cu pasiune, cu voluptate si nu a
inteles niciodata de ce el intrerupsese aceasta relatie. Naratorul renunta
definitiv la aflarea unor eventuale raspunsuri lamuritoare privind iubirea
ciudata dintre cei doi, deoarece adevarurile nu pot fi limitate.

Camil Petrescu, romancier prin excelenta

citadin, realizeaza o literature intelectuala,
situandu-se pe linia ideii ca actul scrisului este, in
primul rand, o experienta spirituala, o forma de
confesiune destinata sa atinga suprema
sinceritate si sa duca la o revelatie
existentiala (Ov.S.Crohmalniceanu).

Revista presei

Profesorul i menajera

Romancier, autoare a numeroase volume de proz scurt i

eseist, recompensat cu cele mai importante premii literare din
Japonia, tradus n peste 20 de limbi, Yko Ogawa este mai cu
seam cunoscut datorit romanului Profesorul i menajera,
ecranizat n 2006 de regizorul Takashi Koizumi.
Cnd o tnr menajer ajunge n casa Profesorului, un
matematician ilustru care i poate folosi memoria doar 80 de
minute pe zi, descoper cu mirare c unicul mod al acestuia de
privi lumea este prin intermediul numerelor i al matematicii.
Relaia dintre ei se transform pe nesimite ntr-una de nelegere
reciproc i empatie. Cnd menajera i mrturisete c are un fiu
de zece ani care o ateapt singur acas, Profesorul i cere s-l
aduc n fiecare zi, dup coal. Treptat, Profesorul i iniiaz n
jocurile matematice, reprezentnd pentru el adevrurile supreme
pe care se sprijin lumea, iar acest mod inedit i emoionant de
comunicare reuete s creeze o legtur puternic ntre cei trei.
Menajera, Profesorul i micul Radical vor descoperi c sentimentele
pe care le nutresc unii fa de alii sunt att de puternice, nct
ecuaia propriilor viei s-a schimbat definitiv.

Comedia neagra Omul perna, in premiera la Teatrul Act pe

12 noiembrie
Intr-un stat totalitar fictiv, un scriitor
anonim (Ionut Grama) este interogat in
legatura cu povestile lui macabre si
asemanarile dintre acestea si o serie de
crime petrecute in oras. Timp de doua
ore, publicul devine martorul anchetei
conduse de doi detectivi excentrici
(Lucian Iftime si Catalin Babliuc) intr-o
comedie (foarte, foarte) neagra ce
imbina suspansul lui Hitchcock cu
umorul lui Tarantino si lumea magica si
intunecata a lui Tim Burton. O poveste
cu rasturnari de situatie neasteptate, in
care basmul se confunda cu realitatea,
iar personajele nu sunt nici pe departe
ceea ce par a fi. "Omul perna", o
comedie neagra cu accente de thriller
noir, are premiera pe 12, 13 si 14
noiembrie, la ora 19:00, la Teatrul Act
din Bucuresti. "Omul perna" are in
distributie
patru
dintre
cei
mai
importanti actori ai tinerei generatii -

"<Omul Perna> este o arta poetica pentru ce inseamna contemporaneitatea in

teatru sau in literatura, in acest moment. Construit sub forma unei povesti pe
jumatate naive, o poveste fantastica de groaza despre un scriitor de astfel de
povesti, <Omul Perna> este un labirint de rasturnari de situatie, ca o ghicitoare
al carei raspuns se transforma in continuu, transformand odata cu el si datele
ghicitorii. Sub aparenta copilareasca sta un manifest implicit, care pledeaza
pentru o arta nepretentioasa, pentru inventie si pentru libertatea de a crea fara
vesnica cenzura a unor reguli presupuse. E un manifest subtil, ironic, pentru
dreptul de a incalca orice regula, in favoarea placerii pe care o provoaca jocul,
de orice fel ar fi acesta." - Eugen Gyemant, regizor
Este creatia artistica o experienta profund personala, adeseori intunecata si
introspectiva, sau un mijloc de a-i seduce pe altii si a crea modele? Unde este
limita dintre realitate si fictiune si ce se intampla cand aceasta granita se
estompeaza? "Omul-Perna" nu isi propune sa raspunda la aceste intrebari, dar
cu siguranta le trezeste in mintea spectatorului.
Publicul este asteptat la un spectacol deschis, puternic interactiv, care isi
propune sa arate spectatorilor care se indeparteaza de formele clasice ale artei
ca teatrul poate fi o experienta cel putin la fel de vie si de intensa precum filmul,
animatia sau jocurile video.

"Omul perna" este cea mai cunoscuta piesa a lui Martin McDonagh, unul
dintre cei mai apreciati dramaturgi contemporani. Textul a castigat Premiul
Olivier pentru Cea mai buna piesa in 2004 si are o nominalizare la Premiul
Tony in anul 2005. Martin McDonagh a fost distins cu premiul Critics' Circle
Theatre Awards pentru debut in dramaturgie in 1996, iar in 2006 a castigat
Premiul Oscar pentru Cel mai bun scurt-metraj de actiune, cu filmul "Six
Shooter", scris si regizat de el.
"OMUL PERNA"
de Martin McDonagh
Traducerea: Eugen Gyemant
Cu: Ionut Grama, Lucian Iftime, Catalin Babliuc, Dan Radulescu si Teodora
Iancu
Regizor si coproducator: Eugen Gyemant
Scenografia si grafica: Maria Nicola
Un proiect realizat de Fundatia Calea Victoriei, in parteneriat cu Teatrul Act,
conceput de Roxana Crisan si finantat de ArCuB prin programul cultural "Esti
Bucuresti" 2015
Durata: 2 ore
Pret bilete: 35 lei
Rezervari la 0723.10.31.03 / 021 310.31.03 / info@teatrulact.ro
Mai
multe
detalii
despre
proiect
pe
site-ul
www.omulperna.ro si pe pagina de Facebook www.facebook.com/OmulPerna13.