12/16/2011 Adeziunea la structurile dure dentare Odontoterapie Restauratoare Medicina Dentardé 2011 / 2012 —) Evolutia remarcabila a terapiei odontale restauratoare actuale se bazeazi pe conceptul de adezivitate —) Superioritatea conceptului de adezivitate — prin aceasta: © se amelioreaza mentinerea gi stabilitatea restaurarii | in cavitatea preparata @ Se reduce indepartarea de tesuturi dure intagre Pentru realizarea unei preparatii geometrice Prestabilite — permite conservarea structurii dentare © se amelioreaza Inchiderea marginald — se limiteaza infiltrarea microorganismelor gi a toxinelor acestora —}Pentru a injetege foarte bine aplicabilitatea practica a acestui concept, trebuie detailata notiunea de adeziune ——) Termenul de ADEZIUNE necesita o definire, atat din Punct de vedere FIZIC, cat $i CHIMIC —} ADEZIUNEA FIZICA: Atractia care rita intre doud Corpuri aflate in contact foarte strans, datorita fortelor dintre moleculele (sau dintre atomil) de la suprafata acestor corpuri © Tipuri de forte de atractie implicate in adeziunea fizica: + forte intermoleculare + forte electrostatice - forte specifice (mecanice) © Fortele de atractie intermoleculare / electrostatice apar prin interactiunea dipolilor existenti in molecule vecine (din corpuri diferite, separate) © Aceste forte sunt eficiente doar daca distanta dintre corpurile c: lerd este foarte mica: ~ 1-2 A (1A= 100 pm; 1pm = 10+? m) —}Cei mai multi adezivi folositi in medicina dentara adera fizic prin forte de atractie intermoteculare _ ADEZIUNEA CHIMICA: Unirea (lipirea) a doud corpuri, din acelagi material sau din materiale diferite, cu ajutorul unui compus chimic, numit adeziv © Adeziunea chimicé se realizeaza prin formarea de Jegaturi chimice: ¢ intramoleculare (interatomice) (de valenta primara - puternice) @ intermoleculare (de valenta secundara - slabe) © Realizarea adeziunii chimice implica un proces de chemosorbtie, prin care moleculele adezivului, fixate prin adsorbtie la suprafata aderentulul, pot reactiona cu grupele active ale acestuia, formand legaturi chimice 12/16/2011_4 Tipuri de legaturi chimice: intramoleculare (interatomice): mentin atomii legati in molecule (> de valenta primara - puternice) @ legaturi ionice © legaturi covatente © legaturl (covalente) polare © legaturi (covalente) coordinative legaturi “incovoiate” (tip “banana") @ legaturi “t - "(cu 4 electron) 54 legaturi “3 -e°" (cu 3 electroni) © legaturi “3c - 2e-” (cu 3 centre gi 2 electroni) 1 legaturi “3c - 4e°" (cu 3 contre gi 4 electroni) © legaturi aromatice © legaturi metalice 4 Tipuri de legaturi chimice: eintermoleculare: se formeaza intre molecule, ioni sau atomi (fara legaturi, in atte conditii) » de valenta secundara - slabe —) par interactiuni — forte intermoleculare (polarizare » molecule polare = dipoli) forte van der Waals: se formeaza cel mai des — pot apirea ® forte Keesom (dipol permanent «> dipol permanent) @ forte Debye (dipo! permanent -+ dipol indus) @ forte (de dispersie) London (dipo! format instantaneu — dipol indus) legaturi (punti) de hidrogen (situatie speciala de interactiune dipol permanent «+ dipol permanent) > aspecte particulare ~ legaturi covalente {> apa!) @interactiuni cation ~ 17 e-(cation 4 sistem 7 bogat Ine: Nucleu aromatic - benzen) 12/16/20181262611 4 Fle ca este vorba de ADEZIUNE FIZICA sau CHIMICA, existd cAtiva factori principali care influenteaz4 adeziunea gi care trebuie luati in considerare la sistemele adezive: eo Umectabilitatea: modul in care adezivul (lichid) se Intinde pe suprafata aderentului (corp solid) © Poate fi masurata prin unghiul format intre tangenta la lichid $i suprafata aderentului: unghi de contact © Umectabilitatea crescuta (favorabila) este evidentiatd de un unghi de contact mai mic de 90° © Un unghi aproape de 0° defineste o aderenta maxima LTTE a Umectabilitate Umectabilitate crescuta 2 creseuid » scdzuta v Adeziune optima oobi Nore© Energia de supratata: importantd pentru aderent (corp said} © Moleculele de la ‘Suprafata solidului au o energie mai mare decat cele din interior, deoarece nu tot potentialul lor ‘energetic este completat _ pot stabili legaturi adezive ‘© Tensiunea superticials: importanta pentru adeziv (lichid) @Reprezinta atractia reciproca a moleculetor de la suprafata unui corp (lichid), faté de un altul _, daca este redusa, este favorabilé adeziunii ~) Un adeziv cu o tensiune superficiala mica si un aderent cu o energie mare de suprafats Feprezinta situatia ideal pentru adeziune =p © Vascozitatoa: importanta pentru adeziv Wichid) ‘© Proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere, datorité frecarii interne (intermoleculare) ~) Adaziv cu vascozitate mare _» rezistenta mare la curgere _» capacitate de infiltrare sc&zuta —) Adeziv cu vascozitate micé _» rezistenta mica la curgere _» nu permite controlul aplicarit Thien—) Desi adeziunea ta smalt $i la dentina este guvernata de aceleasi leg! generale, apar diferente legate de complexitatea Particularitatilor structurale ale acestor tesuturi Adeziunea la smalt —| dea prepararii smaltului prin actiunea demineralizanta a unul acid, pentru a creste adeziunea, | se datoreaza lui Michael BUONOCORE (1955) —}Tratarea suprafetei smaltului cu acid: © fermen romanesc: “gravare acida” @ termen anglo ~ saxon: “etching” ‘@ termen francez: “mordangage” @ termen german: “dtzung” ~)Gravarea acida a smaltului are ca obiective: © denudarea extremitatilor prismelor de smalt — ¢resterea supratetei utilizabile pentru adeziune © crearea de microanfractuozitati —# favorizarea adeziunii mecanice (microretentii) © curdtarea suprafetel de toate detritusurile + ameliorarea umectabilitatii —) Gravarea acida a smattului este influentata d © tipul substantei utitizate © concentratia substantei utilizate © tehnica de aplicare a substantei utilizate © caracteristicile suprafejei de smalt —) Promotori: RETIEF, GWINNETT, KANGA, SILVERSTONE — eS 16201112/162011 Adetiynes ta nimatt crearea de microrstenpt prin GominereRtnre acids (gravafi i formeree de “roein tage’ Famatt Intertays do compaxit {cu tebnied adetiva standard In 3 etape 1 gravaj cu aotd fostoric 34%) —HISmal cu gravaj acid de tip ti (stuctura prismatich nu poate fi evidentiata) (dupa SILVERSTONE) Adeziunea la dentina —) Este un proces dinamic, mult mai complex decat adeziunea la smalt ~) Trebuie s4 find cont de numerosi factori: © structura heterogend a dentine! (tata de smalt): 13% apa, 20% substante organice, 67% substante anorganice © prezenja canaliculelor dentinare, cu densitate, diametru gl orientare variabile (in functie de distanta fata de camera pulpard) © existenta constanta a umiditatli pe suprafata dentine! 1216/2011-continuare Adeziunea la dentina ~) Trobule s& tind cont de numerog! factor!: © dificultatea realizérli unel reactll chimice, daca unul dintre constituanti este un corp solid, lar caldlalt lichid @ reactia chimica trobule 8A alba loc Ia temperatura corpulul @ reactia chimicé nu trebule a! \jresoze pulpa @ reactia chimica trebulo Inchole In maxinium 10 minute —) Primele rezultate utilizabile clinic ale cercetaritor privind adeziunea ta dentina | se datoreaza lui Oscar HAGGER (1949) 12/16/2011 10—) Mecanismul adeziunii la dentin’ se bazeaza pe Principiul realizarii unui strat hibrid la nivelul suprafetei dentinare, dup& conditionarea acidd a acesteia, prin intermediul difuziunii monomerilor din sistemul adeziv, care impregneaz4 zona si polimerizeaza apoi in profunzime —) Promotori; FUSAYAMA, PASHLEY, NAKABAYASHI, VANHERLE, LAMBRECHTS, van MEERBEECK *(nofiune mentlonata initial de KRAMER gi Mc LEAN ~ 1952)" —} Definirea notiunii de STRAT HIBRID: (NAKABAYASHI - 1982) Mecanismul prin care numerosi monomeri infiltreaza dentina, se combina cu colagenul ‘si cu apatita, pentru @ forma un noua structura, constituita pe de o parte din dentina $i pe de alta din ragina _)“COMPOZIT RASINO-DENTINAR” Me 12162011~)Realizarea adeziunii dentinare trebule sa tina cont de 2 parametri: © permeabilitatea dentinel ‘© capacitatoa de difuziune a raginij @ Permeabilitatea dentine: la suprafata dentinei este Prezent stratul de ‘smear layer’ (Detritus Dentinar Remanent: DDR) © prezenta DDR influenteaza realizarea adeziunil © procedeul de pregatire a substratului dentinar Pentru adeziune se numeste conditionare (gravaj) Se efectueaza utilizand acizi “(idee propusa initial de FUSAYAMA 1980)" “Smear layer” {Detritus Dentinar Remanent = DDR) “denumire propusé initial de BOYDE (1963)* 1. Definitie: —4 Strat superficial microscopic aderent, care acopera ‘Suprafata dentinara, rezultat in urma cantitatii de tumeguy dentinar produs de zdrobirea neuniforma a dentinei in timpul prepararii prin taiere (indiferent de tipul instrumentarului utilizat: actionat manual sau mecanic ~ rotativ, oscilant, vibrator, etc.), datorita deformarilor mecanice sia céldurll de frictlune Pa 1216/2011 2“Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 2. Morfologie: -$ Strat amorf, relativ neted, format din particule microcristaline inglobate intr-o ‘matrice din structuri organice denaturate, sub forma de pelicula (film) ~) Grosimea stratuiui este variabila: de la 1-5 ym, pana la 10-15 pm (dimensiunea Particulelor variaza gi ea: de la 0,5 ~ 0,8 jum, pnd la 2.5 ~3 pm) —/ Factorii care influenteaza grosimea stratului de DDR: > maria gi forma preparatiel (cantitatea de manopere necesare) > tipul instrumentarutul téletor (modul de actionare) > prezenta unci solutil de irigare gi racire in timpul sectionarii dentine! > cantitatea gi compozitia solutiel de irigare —) Stratul se prezinta sub forms de micropeticula (smear layer") gi de dopuri sau Cepuri intracanalicutare (“smear plug”). Aceste cepuri patrund in canalicule pe © lungime variabila (in mod obignult, in medie: 1 ~ 2 ym) “{descris initial de BRANNSTROM - 1984)* “Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 3. Compozitie chimicd: -(eescrisa initia de EvCK ~ 1970) —4 Constituenti de origine dentinara (si/sau ametara): > din dentina peri- §1 intereanaliculara: “hidroxtapatita * colagen denaturat (gelatina) > din canalicutt: + glicoaminoglicant si proteoglicani + elemente de origine odontoblastica * germeni microbien! -4 Constituenti de origine extra-dentinara (lichid bucal): «saliva “germoni microbieni, toxine, produgi de degradare metabolic lemente celulare (singe, gingie) 1262011 13“Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 4. Solubilizare: 4 Nu poate fi obtinuta cu marea majoritate a solutillor folosite uzual in terapia odontala ~4 Se obtine prin utilizarea de acizi (gravaj, demineralizare terapeutica) sau de chelatori (EDTA) 4 Acizii inlatura DDR in totalitate (atat micropelicula, cat gi dopurile sau cepurile canaliculare); chelatoril Inlaturd doar micropelicula (nu penetreaza intracanalicular) —)Actiunea acizilor asupra fazei minerale a dentinei: e dizolvé componenta mineral pe o anumita adancime $1, concomitent, deschid orificiile canaliculare @ dizolva dentina pericanaliculard s! expun fibrele de colagen din dentina intercanalicutara @ modifica, Indeparteaz’ total sau dizolva partial Stratul de “'smear layer" —jActiunea acizilor asupra fazei organice a dentinei: @ conduc Ia colabarea retelei de colagen dupa demineralizare ~9 determing modificarea arhitecturii sale locate 12162011126/201 © Capacitatea de difuziune a adezivului: @ primer-ul gi ragina infiltreaza substratul dentinar demineralizat, ducdnd la formarea de microprelungiri fn forma de con invers, ce cresc retentia mecanica © dupa polimerizare, raginile patrunse in dentind produc o structurd tridimensionala foarte stabilé © pentru a realiza stratul hibrid, reteaua de colagen trebuie incorporati in ragina adeziva Adezivii dentinari si abordarea terapeuticd a ‘smear layer”-ului (DDR) —}Mentinerea Intacta a DOR (inclus ca atare in interfata adeziva, sub stratul de ragina polimerizata) —)Mentinerea DDR modificat {impregnat de primer / rasina, incorporat in stratul de adeziv) —)Eliminarea DDR (indepartat total: pelicula gi dopurile canalicutare) —)DizoWvarea DDR (Indepartat partial: doar pelicula)s21672011 ee Adezivii dentinari —) Din punct de vedere clinic, trebule sa indeplineasca urmatoarole calitati: leziune eficienta la dentina (comparabilé cu cea obfinuta ta nivelut smaltulul) » contracararea contractiel (te priza (de polimerizare) a materialulul de restaurare igilare etanga a canaliculelor dentinare (impiedica migcdrile limfel dentinare - dispare sensibilitatea e Postoperatorio) © adeziune obfinuth $1 in prozonfa umidititl pe substrat (*molst / wet bonding") @ blocompatibilitate Adezivii dentinari (continuare) ‘© sistem de potimerizare eficient (auto-, foto- sau dual) © grosime optima a stratulul adeziv (eca. 20,p) © realizate rapida a adezlunii (durata scurta, de ordinul Sec. /min., pand la producerea'teactiei de polimerizare) adeziune obfinuta la mal mutte tipuri de substraturi ‘© manipulare 9! apiicare usoara, in timp scurt ‘© compatibiitate cu materialul de restaurare finala (cel mal frecvent: material compozit » polimertzare)Clasificarea adezivilor dentinari @ Dupa modu! de actiune (abordarea terapeutic’ a DDR): ~)! generatie: per, 1950 - 1980 © forta de adeziune: 2-4 MPa © adeziune chimica, prin legaturi ionice sau covalente, de stratul de “smear layer” (DDR) ® nu pot contracara contractia de polimerizare a Il-a generatie: per. 1950 - 1980 @ forta de adeziune: 4-6 MPa @ impregneaza §i modifica “smear layer”-ul (DDR) (illeaga de dentina subiacenta) Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) Ill-a generatie: per, ‘80 @ forta de adeziune: cca. 10-12 MPa @ contracareaza partial contractia de polimerizare e impregneaza si modifica “smear layer”-ul (DDR) © capacitate de adeziune $i pe substrat metalic / ceramic IV-a generatie: per. '90 @ forta de aieziune: 18 - 25 MPa (pnd la 32 MPa) © formeaza strat hibrid (prin Indepartarea total a DDR) @ gravaj acid separat: 3 componente (acid / primer / ragina) @gravaj acid total: smalt + dentina = “total etch” {dupa FUSAYAMA) 12/672011Clasificarea adezivilor dentinarl (continuara} ~) a¥-a generatio: per. "95 © forta de adeziune: 16 ~ 18 MPa © formeaza strat hibrid (prin indepértarea totalé a DDR) © adeziune gi pe substrat umed (“moist / wet bonding") © ugurinta in manipulare (mai putine componente) © gravaj acid separat: 2 componente (acid / primer + raging) © gravaj acid total: smait + dentina = “total etch” Clasificarea adezivilor dentinari {(continuare) ~) aVLa generatie: 1999 - 2000 ‘e forta de adoziune: 16-18 MPa ‘@ formeaza strat hibrid (prin Indepartarea parflali a DDR) @ adeziune si pe substrat umed (“motst/ wet bonding") © Upurintd in man{pulare (mal putine componente) ‘© 2 components (acid + primer / raging) © demineralizare fara spatare (nu au etapa separats de gravaj acid = sisteme autogravante: “self-etch", cu primeri autogravanti— initial “moi” (pH = 2) _) par modificdri ulterioare: dupa 2000 + fortd de adeziune crescuth (peste 18 MPa) > primer! autogrevanti cu eficienta sporita: “tari” (pH s 1) Se i601 18Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) —) 2a generatie (continuare): —) apar modificari ulterioare: dupa 2000 © gen. a Vi-a: tip | ("two-step") 2 componente ~ se aplica separat, succesiv © gen. a Vi-a: tip.t| (“one-step”) 2 componente ~ se aplicd simultan — necesita mixare (in momentul utilizaril) {>monodoze ~ de unica utilizare) Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) ~) a Vila generatie: actuala (2002 - 2005 —): inca In discutie If © forta de adeziune: superioara gen. a Vi-a (peste 25 MPa) © formeaza strat hibrid (prin indepartarea partial a ODR) adeziune gi pe substrat umed ("moist / wet bonding") © usurinfé In manipulare (sisteme monocomponente) © 1 component (acid + primer + rasina) @ nu necesita mixare (» monodoze — de unica utilizare) © primeri autogravanti cu eficienta sporitd: “tari” (pH $1) © vulnorabill la separarea fazelor componente (compromiterea stratulul hibrid) @ rise de nanoinfiltratie (membrane semipermeabile) —) aVilla genoratie: Pe cand ? Similard cua Vil-a 71 Sau...altceva 71 12/16/2011Clasificarea adezivilor dentinari {continuare) Dupa forma de prezentare si tehnica de lucru: forma de pi _) adeziv tip}: “etch-and-rin: (grava) acid separat) —) adeziv tip il: “etch-and-tinse” in 2 etape {gravaj acid separaty —) adeziv tip Il: “self-etch” in 2 etape {primer acid - autogravant) —) adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa (primer acid - autogravant) in 3 etape Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) © Dup3 forma de prezentare si tehnica de luctu, corelatd cu modul de actiune (generatia de care apartin): —) adeziv tip |: “etch-and-rinse” in 3 etape = gen, a lV-a (gravaj acid separat: acid / primer / ragina) —) adeziv tip Il: “etch-and-rinse” in 2 etape = gen. a V-a (gravaj acid separat: acid / primer + ragina) ~) adeziv tip Ill: “seif-etch” in 2 etape = gen. a Vi-a (tip !) ; (autogravant: acid + primer / ragina) —) adeziv tip IV: “setf-etch" in 1 etapa = gen. a Viea (tip Il) = gen. a Vil-a (autogravant: acid + primer + raginal 12/16/2015 20Compozitia unui adeziv dentinar 4 realizeaza demineralizarea (gravajul) dentinei (“etching”) =) umecteaza zona demineralizata, favorizand penetrarea rasinii (“priming”) Eq -9 prin polimerizare, realizeaza adeziunea propriu-zisa (“bonding”) Timpi de lucru — mod de actiune _) pas | - Aplicare acid (“acid” / “etchant") > gravaj (“etching”): ecreste permeabilitatea dentinara prin indepartarea “smear layer”-ului (DDR) deschide orificiile canaliculetor dentinare @ produce demineralizarea dentinei pericanaliculare gi intercanaliculare @ conduce Ja colabarea retelei de colagen prin pierderea suportului anorganic 12/16/2011 21Timpi de lucru — mod de actiune {continuare) —)pas Il ~ Aplicare primer (“primer”) » 27? (“priming”): @ primerul contine unul sau mai multi monomeri bifunctionali (cel mai ades 2-HEMA gi / sau 4-META) (gruparile hidrotobe confera afinitate pentru ragina, iar gruparile hidrofile contera afinitate pentru dentind) © primerul se infiltreaza gi umecteazé refeaua de colagen, e care o redimensioneaza (ii reface structura spatlala) @ primerul creste umectabilitatea suprafetei dentinare Timpi de lucru -— mod de actiune (continuare) —) pas Ill ~ Aplicare ragina adeziva (“adhesive resin”) > adeziune (“bonding”): © ragina patrunde in roteaua de colagen (dupa pregatirea realizata de primer = obligatorle |!) 9 ragina se infiltreaza In orificiite canaliculelar dentinare ‘$i fn dentina peri-/ intercanaliculara demineralizata © prin polimerizarea raginil se realizeaza legaturile adezive propriu-zise (eventual, se formeaza stratul hibrid) 12N162011 22| | ~) Rolul stratutui hibrid: einvelis acido-rezistent ce sigileaz’ suprafata dentinara © reduce sensibilitatea postoperatorie ¢ blocheaza invazia microorganismelor in canaticule e reduce stressul indus de contractia de polimerizare © previne detagarea restaurarii Metode pentru realizarea unei hibridizari adecvate —) Tehnica gravarii acide totale a smaltului $} dentinei: (“total-eteh”) © Adeziune uscata (“dry bonding") ~ mentinerea uscatd 4 suprafetei dentare gravate gi utilizarea de primeri ce contin apa @ Adeziune umeda ("moist wet bonding") — mentinerea umeda a suprafetei dentare gravate gi utilizarea de primeri ce contin aceton& 17162011 3Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE ~ 2003) ~) Sisteme adezive “etch-and-rinse” (“total-etch”) —) Sisteme adezive “solf-etch” ~) Sisteme adezive pe bazé de CIS © Adezivi “in trei timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch”) ‘®@ Adezivi “in dol timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch” 1 “single-bottie”) @ Adezivi “in doi timpi” autogravanti Ht-etch”) @ Adezivi “Intr-un timp” autogravanti (“seif-etch" /“all-in-one") @ Adezivi “in doi timp” pe baz de CIS. © Adezivi “intr-un timp” pe baza de CIS 1 Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE — 2003) ~) Sisteme adezive “etch-and-rinse” (“total-etch") ‘© Adezivi “in trei timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch”) mm = & bo J oe GS = &= 12/16/2011 24aay Bo Ststeme adexive tip t: “etch-and-sinse’ in 3 stape - gen ate | | ~, Caracteristici de utiizare clinica: (© Oat matte flaccane (primer, raging} - seid > seringt (© Decenita condifionare acidd (gravajl. ca etapS separaté (© necesité spalares cu apé a acidului, ca etapa separsté e © mecanism de priz’ fotopofimerizabl sau dual (foto-/ auto) © wtilizare in tetnici adezive directe, semidirecte, indirecte Componentes nentele'g! Caracteristicile sistemelor adezive actuale MEERBEEX, YOSHIDA VARGAS, LAMBRECHTS, VANMERLE — 2003) e —~/ Sistome adezive “etch-and-rinse” (“total-etch") @ Adezivi “in do! timp(” eu graval acid separat (~totsl-etclr” | “single-bettie”) = C=. om 4 & = ==Sisteme adezive tip “etch-and-rinse" in 2 etape = gen. a V-a ~—) Caracteristici de utilizare clinica: © un Singur flacon (primer + ragin’j — cid > sering’ @ necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separata © necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa separata © mecanism de priza fotopolimerizabit (poate exista catalizator, Suplimentar, pentru mecanism dual de prizé (foto-/ auto-) outilizare in tehnici adezive directe - cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile Componentele gi caracteristicile sistemelor adezive actuale {Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE — 2003) _) Sisteme adezive “self-etch” © Adezivi “in doi timpi” autogravanti (“self-etch”) Ee tn W621 26A262} Sistem adeziv tip Il: “seltf-etch” in 2 etape = gen. a VI-a (tip y (“two-step") —) Caracteristici de utilizare clinica: © 2 flacoane (primer acid autogravant; ragina) © nu necesita conditionare acid (gravaj), ca etapa separata © FU necesita spalarea cu apa a acidulul, ca etapa separata @ Se aplica separat: intai primer-ul, apoi rasina @ mecanism de priza fotopolimerizabit (poate exista catalizator, Suplimentar, pentru mecanism dual de priza (foto- / auto-) © utilizare in tehnici adezive directe, semidirecte, indirecte (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE ~ 2003) —) Sisteme adezive “seif-etch” © Adezivi “intr-un timp" autogravanti (“self-etch" / “all-in-one”) tm. 4 dt te Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale 2712/16/2051 Sistem adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a VI-a (tip I!) “one-step” / “mixing”) —) Caracteristici de utilizare clinica: © 2 flacoane (primer acid autogravant; rigina) © NU necesita conditionare acid (gravaj), ca etapa separatd @ nu necesita spalarea cu apa a acidulul, ca etapa separaté © Se aplicé simultan: necesita mixare (in momentul utilizarii) @ Mecanism de priza fotopolimerizabil © utilizare in tehnici adezive directe ~ cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile aa Sistem adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a Vil-a (“one-step” / “no mix”) _} Caracteristici de utilizare clinica: © 1 flacon (primer acid autogravant + ragina) © nu necesita conditionare acida (gravaj}, ca etapa separata @ NU necesiti spalarea cu api a acidului, ca etapa separata © Nu necesité mixare (monocomponent) » permite monodoze © mecanism de prizé fotopolimerizabil © utilizare in tehnici adezive directe ~ cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile 28ihe Componentele gi caracteristicile sistemelor adezive actuale (Ven MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE - 2003) ~) Sisteme adezive pe bazd de CIS ® Adezivi “in doi timpi” pe baz de CIS © Adezivi “intr-un timp” pe baza de CIS Caracteristicile de baza ale principalilor solventi folositi in adezivii comercializati += Votatiltate ridicata (se evapord rapid) . Indepartare a apet + Agent doshidratant puternic (rise de suprauscare dentinard) « Probleme de pistrare gi aplicare ‘corespuntzétoare din punct de vedere al evapora + Energle de supratatl favorablia pentru umectarea retell fibrilare 0 colagen expuse + Potenteard canacitatea autogravant’ a monomerilor actzi + Se evapord lent}, in consecinta, este mal dificil de Indepartat + Apa remanents poate impiedica penetrarea pollmertzarea raginil 29