RESUSCITAREA

N STOPUL CARDIO-RESPIRATOR

1.

PRIMUL AJUTOR CALIFICAT

OBIECTIVE:

Sa intelegem:
Importana acordrii primului ajutor calificat n stopul
cardio-respirator
Cum se acord primul ajutor calificat
Riscurile la care se expune salvatorul n timpul
resuscitrii
Diferenele dintre primul ajutor acordat n interiorul
i n afara spitalului
Lucrul n echip
Dezvoltare personal n scopul obinerii
performanei
Asigurarea calitii actului medical

STRUCTURA:

Primul ajutor calificat notiuni generale si

importanta acestuia;
SVB algoritmul BLS;
Resuscitarea in stopul cardio-respirator la
adult;
Cunoasterea Defibrilarii notiuni generale.

Importana acordrii primului ajutor

calificat
-Lanul supravieuirii

Recunoaterea stopului cardiac; solicitarea

de ajutor n scopul aplicrii tratamentului i

manevrelor specifice in stopul cardiac la adult;
nceperea rapid a manevrelor de resuscitare;
Defibrilare imediat pentru a reporni inima;
ngrijire postresuscitare pentru pstrarea
functionalitii organismului (n special creier
i inim).

Cum se acord primul ajutor calificat ?

Se va asigura salvatorul si victima;
Se va evalua starea de constienta a victimei;
-Verificai starea de contien a victimei:
micai cu blndee umerii victimei i
ntrebai cu voce tare: Suntei bine?;

Dac victima rspunde:

lasai victima n poziia n care ai gsit-o;

dac ai stabilit c nu exist nici un alt pericol
efectuati pozitia laterala de siguranta;

ncercai s aflai ce i s-a ntmplat i

chemai ajutor specializat dac este nevoie;

reevaluai-l cu regularitate pana la sosirea

echipajului medical dotat cu echipamentul
necesar;

Dac victima nu rspunde :

se strig dup ajutor;

victima se poziioneaz n decubit dorsal i
apoi se deschid cile aeriene prin
hiperextensia capului i ridicarea brbiei, si
se verifica respiratia prin metoda PAS;
se plaseaz o man pe frunte i se mpinge
cu blndee capul pe spate;
pentru deschiderea cilor aeriene se va
ridica brbia victimei cu vrful degetelor
plasate sub menton;

ELIBERAREA CAILOR AERIENE

Meninnd cile aeriene deschise

salvatorul ncearc s stabileasc dac
victima respir utiliznd metoda PAS
(privete ascult simte) :

privete micrile peretelui toracic;

ascult zgomotele respiratorii la nivelul gurii
victimei;

simte fluxul de aer pe obraz;

decide dac respiraia este normal, anormal
sau absent .

Verificarea respiraiei

Dac victima respir normal:

se aeaz victima n poziia laterala de

siguran;

salvatorul va trimite dup ajutor va apela

112 , pentru chemarea ambulanei cu
dotarea si tehnica specifica necesara;

va continua s evalueze respiraia victimei

urmrind dac aceasta rmne normal.

Poziia lateral de
siguran

Dac victima nu respir sau respir

anormal
salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, s
gseasc i s aduc un DEA dac acesta este
disponibil; sau, dac este singur va folosi telefonul
mobil pentru alertarea serviciilor de urgen;
se ncep compresiile toracice dup cum urmeaz:
- aplicai podul palmei n zona central a toracelui i
cealalt mn deasupra;
- ncepei compresiunile toracice la o frecven de
100/minut;
- dup efectuarea a 30 de compresiuni administrai 2
ventilaii;
- compresiile i decompresiile trebuie s fie egale ca
intervale de timp;
- dup 30 de compresii se deschide calea aerian
folosind hiperextensia capului i ridicarea mandibulei;

Tehnica efectuarii compresiunilor toracic

a. Localizarea sternului; b. Plasati mna
cealalta peste cea de pe stern si
incrucisati degetele.

Compresiunile
toracice

Respiraia artificial
- pensai nasul victimei
- inei-i brbia ridicat
- inspirai adnc
- ncercai s aplicai ct mai etan buzele pe
cele ale victimei
VENTILATII

- expirai continuu (1 sec) n gura victimei

- verificai dac i se ridic pieptul
- pstrai-i brbia ridicat
- verificai micrile toracelui

VENTILATII

Verificarea revenirii toracelui

Resuscitare cardiopulmonar
efectuat de o singur persoan

Resuscitare cardiopulmonar
efectuat de doi salvatori
Primul
ajutor
calificat

Raport

Compresiuni toracice : Frecven ventilaii

30 compresiuni : 2 ventilaii

- dac salvatorul nu este instruit sau nu dorete

s administreze ventilaii gur-la-gur/gura-lanas, atunci va efectua doar compresiuni
toracice.
- n acest caz, compresiunile toracice trebuie
efectuate continuu, cu o frecven de cel puin
100 pe minut (dar nu mai mult de 120 pe
minut).

Resuscitarea se continu pn cnd:

- sosete ajutor calificat i preia resuscitarea, sau
victima d semne de via: se mic, deschide
ochii
sau respir normal, sau salvatorul este epuizat
fizic.

Riscurile salvatorului
Eliminarea sau minimizarea riscului
Manipularea
Evitarea pericolelor exterioare:
(trafic,electricitate,gaz,ap)

Otrvirea
Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat
Substanele corozive

Infeciile
Tuberculoza
SARS
Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV
Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV dup
aplicarea manevrelor de resuscitare

Obstrucia cilor aeriene la

adult
Evalueaz
severitatea

Obstrucie sever a
cilor aeriene

Incontient
ncepe resuscitarea
de baz

Contient
5 lovituri interscapulare
5 compresiuni abdominale

Obstrucie uoar a
cilor aeriene
ncurajeaz tusea
Continuai s evaluai dac
tusea devine ineficient
nainte ca pacientul s
devin
incontient

Pacient incontient?
Solicitai ajutor

Algoritmul
DAE

Eliberarea cilor aeriene

Nu respir normal

RCP 30 : 2
Pana la sosirea defibrilatorului

Evaluarea
Ritmului

Se indic oc

Nu se
indic oc

Defibrilai o singur
dat
150 200 J bifazic
360 J monofazic

RCP 2 min
30 : 2

RCP 2 min
30 : 2
Pn la reluarea
respiraiilor normale

Diferenele dintre primul ajutor

acordat n interiorul si n afara
spitalului
sunt reprezentate de :

Timpul de incepere a manevrelor de

resuscitare;

Echipamentul necesar resuscitarii;

Locatia efectuarii resuscitarii.

Lucrul n echip

Resuscitarea este ideal s fie facut in echipa

de 2-3 membrii
(asistent+medic+paramedic/ambulantier);
Coordonarea resuscitrii fiecare membru al
echipei indeplinete o sarcin bine stabilita
de coordonator, in efectuarea manevrelor de
resuscitare;

Dezvoltarea personal

Insuirea de aptitudini si abilitati prin

efectuarea frecvent si corecta a
manevrelor de resuscitare.
Frecventa efectuarii corecte a
manevrelor de RCP duce la cresterea
performantei

Asigurarea calitii actului medical

- mbuntirea cunotinelor prin noutile

care apar in domeniu;
- tehnica RCP efectuat corect;
- materiale i echipamente noi;
- reusita resuscitarii.

SUPORTUL VITAL DE BAZA

SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT:
-

Persoana inconstienta?
Strigam dupa ajutor
Deschidem si eliberam caile aeriene
Verificam respiratia ( metoda PAS )
Nu respira?
Sunam la 112
30 compresiuni toracice/2 ventilatii
RCP pana la sosirea defibrilatorului, apoi respectarea
protocolului

STOPUL CARDIO-RESPIRATOR SI
RESUSCITAREA
Stopul cardiac apare cnd inima inceteaza sa
se mai
contracte si sngele nu mai este pompat prin
vase.
componentele resuscitarii cardio-pulmonare
(RCP)
Tehnica RCP cuprinde 3 componente:
A- calea aeriana= (Airway),
B- respiratia =(Breathing) si
C- circulatia =(Circulation)

ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE

RESUSCITARII:

Echipament de protectie personala;

Echipament de resuscitare:
(masti si balon de ventilatie,deschizator de

gura, canule nazale,aspirator si sonde de

secretii,defibrilator extern automat sau
semiautomat,eletrozi
defibrilare,pulsoximetru)
Echipament necesar pentru administrarea
oxigenului;

CUNOASTEREA DEFIBRILARII
ncetarea fibrilaiei sau oprirea FV/TV la 5 secunde
de la aplicarea ocului;
Succesul depinde de transmiterea curentului la
miocard;
Tipuri defibrilatoare:
- manuale
- automate
- semiautomate;
Tipuri:
- monofazice
- bifazice.

DEFIBRILAREA
Personalul medical cu sarcina de a practica RCP
trebuie instruit, echipat i autorizat s
efectuez
defibrilarea.
Defibrilatoarele semiautomate externe:
- Analizeaz ritmul cardiac
- Pregtesc aplicarea ocului
- Au specificitate pentru recunoaterea
ritmului ce se preteaz pentru defibrilare, de
pn la 100%

Se aplic electrozii adezivi;

Se urmresc instruciunile audio-video;
Se face analiza ECG automat;
Se ncarc automat dac ritmul cardiac se preteaz
la defibrilare;
+/- trecere pe modul manual.

Avantaje:

Necesit mai puin pregtire;

Nu este necesar interpretarea ECG;
Convenabile pentru defibrilarea de prim-ajutor;
Programe de defibrilare pentru public.

 Defibrilarea este singura metod eficient de

restabilire a debitului cardiac la un pacient cu FV sau

TV fr puls;
Defibrilarea trebuie efectuat prompt i eficient, n
condiii de siguran;
Noi tehnologii au mbuntit performanele
aparatelor i au simplificat folosirea lor.
Se recomanda efectuarea RCP si in timpul incarcarii
defibrilatorului;
Se pune o valoare mare pe scaderea la minimum cu
putinta a pauzelor pre si post soc electric in
efectuarea compresiilor toracice;
Se incurajeaza utilizarea dispozitivelor ce ofera
instructiuni si feedback salvatorului in timpul
manevrelor de resuscitare.

Concluzii
Eficiena RCP depinde de profesionalismul
echipei medicale
- rolul salvatorului(lor) n lanul
supravieuirii
- munca n echip
- manevre de RCP efectuate corect
- coordonarea
Prin calitatea actului medical RCP corect >
salvarea unei viei.

ntrebri?