DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL III,

25.02.2016

Principiile care guverneaz regimul autorizaiilor

Acordul privind procedurile n materie de autorizaii de import, care a fost adoptat la
Geneva 1979 sub egida vechiului acord general pentru tarife i comer (GATT), transformat
n Organizaia Mondial a Comerului. Acest acord stabilete principiile care sunt
urmtoarele:
1. Principiul egalitii de tratament ntre solicitanii de autorizaii de import statele nu
trebuie sa procedeze la nici un fel de discriminare ntre agenii economici n ceea ce
privete procedurile privind autorizaiile
2. Procedurile trebuie sa fie simple n aa fel n ct ele s nu deregleze schimburile
comerciale internaionale
3. Procedurile trebuie sa fie neutre in aplicarea lor si administrate in mod just si echitabil
4. Procedurile in materie de autorizaii de import trebuie sa fie publicate si sa nu intre in
vig dect dup trecerea unui termen rezonabil pentru ca toi comercianii sa poat lua
cunotina de ele
5. Competenta in materia emiterii autorizaiilor de import trebuie sa revin unui singurul
organ administrativ
6. Cererile de autorizaii nu trebuie sa fie respinse pentru erori minore in documenta ie,
iar eventualele sanciuni pecuniare care se aplic nu trebuie sa depeasc suma
necesara pentru a servii numai ca un simplu avertisment, cu excepia cazului in care
este vorba de frauda sau de neglijenta grava
Natura juridica a autorizaiilor si efectele pe care ele le produc asupra
contractelor comerciale internaionale
Ca natura juridic autorizaiile de import si export sunt acte administrative cu caracter
individual. Din punct de vedere al dreptului internaional privat ele constituie norme de
aplicaie imediat, aceasta nseamn ca ele se aplic cu prioritate indiferent de legea
aplicabil contractului.
De principiu, obligaia obinerii autorizaiei revine agentului economic local, aadar
daca este vorba despre autorizaii de import - export din Romania sau in Romnia, partea
romn trebuie sa obin autorizaia, dar aceasta nu este o regula, iar prile pot stabilii si
altfel n contract si acest depinde de regula inco terms aplicabil.

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL III,
25.02.2016

Obligaia de obinere a autorizaiei are o natur juridic, de principiu, a unei obligaii

de mijloace (diligen), agentul economic care s-a obligat sa obin autorizaia trebuie sa
depun toate diligentele pentru a o obine. Agentul economic nsrcinat cu obinerea
autorizaiei rspunde doar in situaia in care nu depune toate diligentele, daca le depune
atunci acesta nu rspunde (deoarece acest lucru este asimilat forei majore). Exista
posibilitatea ca prin contract prile sa prevad ca obligaia de obinere a autorizaiei este una
de rezultat, de pilda in contractele de achiziie publica (contractele de cumprare de bunuri)
unde chiar in caietul de sarcini se prevede ca obligaia este de rezultat, in aceast situaie
partea romn rspunde chiar daca nu este in culpa.
Izvoarele dreptului comerului internaional
Are ca izvoare acte normative (legi), legi interne ncepnd cu constituia, dar mai ales
izvoarele sunt internaionale.
Izvoarele specifice al dreptului comerului internaional uzanele comerciale
internaional (din comerul internaional)
Regimului juridic al uzanelor in dreptul Romn
Dreptul Romn a cunoscut o evoluie semnificativa din punct de vedere al opiniei faa
de uzane. Pana la adoptarea NCC, sub incidenta C. com. de principiu dreptul Romn nu a
recunoscu uzanele ca izvor de drept.
In C com Italian era recunoscuta fora juridica a uzinelor i acesta prevedea c in
comer se aplic C com si daca el nu dispune se aplic C civ si uzan ele comerciale. C com
Romn a preluat textul fr referire la uzane, in art. se prevedea in comer se aplic C com si
daca el nu dispune se aplic C civ (astfel legiuitorul romn nu a recunoscut uzanele ca
izvoare de drept). In mod tradiional totui in dreptul romn s-a recunoscut punctual fora
juridica a uzanelor in 3 materii si anume: in materia titlurilor de valoare unde legile 58 si 59 /
1934 asupra cambiei si biletului la ordin, respectiv al cecului, in vigoare prevd in mod
explicit ca uzanele sunt izvoare de drept, de asemenea a fost recunoscut for a juridica
uzanelor porturilor si uzanelor burselor de mrfuri si de valori.
NCC a introdus uzanele in categoria izvoarelor de drept, le-a conferit caracter
normativ art. 1 alin 3 si 4. Art. 1 alin 3: in materiile reglementate de lege uzan ele se aplic
doar daca legea trimite in mod expres la ele. Noutate o constituie art. 1 alin 4 care spune ca:
in materiile pe care legea nu le prevede uzanele se aplic ca si legea.

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL III,
25.02.2016

Definiia uzanelor: sunt practici sociale prin natura lor nescrise care au un anumit
grad de vechime repetabilitate si stabilitate, practici stabilite intre un numr nedefinit de
parteneri comerciali, de regula pe o zona geografica sau ntr-un anumit domeniu de activitate
comerciala, care prezint caracter de izvor de drept fiind aplicabile ca obligaie juridic in
temeiul legii sau al voinei parilor din raportul de comer internaional. Din aceast definiie
complexa rezulta elementele eseniale ale uzanelor:
1. Elementul obiectiv - sunt o practic social (= sunt un ansamblu de acte juridice si de
fapte materiale care au cptat caracter de practic datorita aplicrii lor repetate de
ctre participanii la comerul internaional ntr-o anumita perioada de timp, timpul
(durata) este de esena uzanelor.). elementul de vechime, stabilitate si repetabilitate
este de esena uzanelor.
2. Au un caracter colectiv (de generalitate si impersonalitate) in sensul ca se aplic intre
un numr nedefinit de parteneri comerciali, din acest punct de vedere uzanele se
asemna cu legea, legea este general si impersonala, numai ca spre deosebire de lege
care este expresia autoritii statului, uzanele sunt opera comercianilor nii
3. Uzanele sunt izvor de drept, au caracter normativ, nu toate sistemele de drept accept
caracterul normativ al uzanelor. Pentru ca o uzana sa dobndeasc un caracter
normativ trebuie sa mai existe un element, alturi de cel obiectiv si anume trebuie sa
existe un element subiectiv (psihologic) si anume trebuie sa existe sentimentul general
de obligativitate juridica, altfel spus orice comerciant care intra sub incidenta unei
uzane normative trebuie sa o aplice cu sentimentul ca ea este obligatorie ca si legea.
Comparaie intre uzane si obinuinele stabilite intre pri
Obinuinele stabilitate intre pari (uzanele parilor) au un element obiectiv ca si
uzanele, ele sunt practici sociale, ce deosebete ns in mod esenial o obinuina de o uzan a
este ca obinuinele nu au caracter de colectivitate, nu sunt generale si impersonale, ele se
aplic numai intre pri.
Rolul obinuinelor de a stabilii o baza comuna de interpretare a actelor si faptelor
parilor.
Clasificarea uzanelor
Uzanele sunt clasificate dup mai multe criterii, doua sunt eseniale.
Dup sfera lor de aplicare:
a) Uzane locale - cele care se aplic pe o anumita zona geografica (ex port).

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL III,
25.02.2016

b) Uzane speciale (care sunt de dou feluri) care se aplic ntr-o anumita
ramura a comerului (ex uzanele comperul cu cereale, fructe, lemn) si Uzane
diferiilor ageni (sunt uzane speciale)
c) Uzane generale care se aplic pe ntreg ansamblul relaiilor comerciale
Regula o constituie uzanele locale si speciale. Uzanele generale sunt mai puin
ntlnite.
Rolul uzanelor:
1. Uzanele reglementeaz raporturile juridice pe care legea nu le prevede, altfel
spus uzanele acoper lacunele legii. (rol esenial)
2. Cel mai frecvent rol al uzanelor este cel de a interpreta si completa
dispoziiile legii sau termenii contractului. Ele au aadar un rol interpretativ si
completiv.
3. Uzanele se pot aplica chiar mpotriva unor dispoziii legale care nu sunt de
ordine publica in dreptul internaional privat. Uzanele nu pot veni mpotriva
normelor de ordine publica in dreptul internaional privat, dar daca este vorba
de o lege supletiva (de la care prile pot deroga), uzanele se vor aplica cu
prioritate fata de acestea.
Manifestarea rolului uzanelor n viaa unui contract se pot manifesta oricnd,
chiar si in faza precontractuala (a negocierilor existnd uzane speciale referitoare la aceast
etapa). Marea majoritate a uzanele pot viza tehnicile de ncheiere, momentul poate fi teoria
recepiunii, expediiunii, informaiunii.
Uzanele reglementeaz executarea contractului, adic coninutul contractului pe
durata cat este in vigoare, interpreteaz si completeaz contractului si exista uzane si pentru
ncetarea efectelor contractului, inclusiv pentru sanciuni.
Modurile de aplicare ale uzanelor
Avem 2 moduri :
1. Uzanele se aplic ex lege aceasta se ntmpl in situaia din art. 1 alin 3 NCC cnd
legea trimite la uzane, se aplic printr-o delegarea de autoritate, de asemenea uzanele
se aplic ex lege in cazurile neprevzute de lege prin propria lor fora daca ndeplinesc
condiiile (caractere tul obiectiv de colectivitate si subiectiv).

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL III,
25.02.2016

Uzanele normative sunt de regula uzanele generale, dar sunt si unele sisteme de
drept in care aceste uzane normative au fost legiferate (ex solidaritatea pasiva, punerea de
drept in ntrziere a debitorului comercial, anatocismul (dobnda la dobnda) a conturilor
bancare, efectul suspensiv al forei majore in civil fora majora are efect dirimant, in comer
nu, regula este ca el se suspenda, ex de uzan general principiul colaborrii intre pr i,
aceast uzan este nelegiferata).
2. Uzanele se aplic in temeiul voinei prilor uzane convenionale i au temeiul
de aplicare al lor in voina prilor contractante (principiul forei obligatorii a contractului
pacta sunt servanda).
Voina este de doua feluri:

Voina expresa sau explicita atunci cnd prile in contract trimit la uzane (o fac
foarte des mai ales cnd este vorba de uzane codificate, spre ex contractele
internaionale de antrepriza). Convenia de la Viena din 1980 privind vnzarea
internaional de mrfuri prevede explicit in art 9 prile sunt legate prin uzanele la
care au consimit.

Voina tacita sau prezumat a prilor , iar convenia de la Viena din 1980 in art 9
instituie chiar o prezumie de aplicare a uzanelor. Convenia spune aa: prile sunt
considerate ca s-au referit in mod tacit in contract la orice uzan pe care au cunoscuto sau ar fi trebuit sa o cunoasc si care in comerul internaional este larg cunoscuta si
in mod regulat respectat de ctre prile la contractele de acest tip in ramura
comerciala avuta in vedere. Convenia vrea sa spun ca sunt obligat sa cunosc toate
uzanele care sunt larg cunoscute si in mod regulat respectate in ramura de comer in
care mi desfor activ.
Cauzele care explica rolul uzanelor
In primul rnd, uzanele sunt preferate de comerciani pentru ca ele sunt speciale

comerului internaional adic sunt adaptate raporturilor juridice din comerul internaional.
Legile statale nu se aplic de regula, comerului internaional, ele sunt concentrate pe
raporturi juridice interne, ns uzanele sunt adaptate particularitilor raporturilor dintre
comerciani.
In al doilea rnd, uzanele sunt mai dinamice in aplicarea lor dect legea statal,
acoper situaii litigioase unde nu exista nc lege statala (de pild regulile comerului
electronic au fost reglementate mai nti prin uzane si dup aceea prin lege).

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL III,
25.02.2016

Uzanele acoper lacunele legii, ele constituie lex mercatoria.

Cum se fixeaz uzanele si cum se probeaz
Prin natura lor uzanele sunt practici nescrise si de aici se ridica problema fixrii si
probrii lor.
Mijloacele de fixare si probare a uzanelor
a)

uzanele se fixeaz prin aa

numitele clauzale standard, care pot

mbrac forma condiiilor generale, contractelor tip, contractelor cadru, contractelor

de adeziune. Acestea sunt elaborate chiar de participanii la comerul internaional
marile SC., marii acionari au propriile lor contracte tip (uzane).
b)

Uzanele se fixeaz de ctre organisme neutre organisme intenionale

organizate (UNCITRAL are condiii generale, contracte tip). Dar codificrile foarte
frecvent se fac de camerele de comer (camera de comer internaional de la Paris
ICC) sau de federaiile internaionale, bursele de mrfuri.
c)

Uzanele se fixeaz prin hotrri judectoreti dar mai ales prin hotrri

arbitrale
d)

Uzanele se fixeaz prin certificate de cutum acestea sunt emise de

ctre camerele de comer (camera de comer si industrie a Romniei are dreptul sa

emit certificate de cutuma) pot fi burse, asociaii profesionale.
e)

Expertiza (rapoartele de expertiza)

f)

Uzanele se pot dovedii prin orice mijloc de prob pentru ca ele sunt

practici sociale care in ultima instan nu sunt restricionate de a fi probate prin orice
mijloc de proba.