SUBIECTELE DREPTULUI COMERULUI INTERNAIONAL

Regimul juridic al subiectelor de naionalitate romn

Societile de naionalitate romn ca subiecte de dreptul comerului internaional
Societile de naionalitate romn constituite ca participare strain sunt o categorie
special de persoane juridice de naionalitate romn care mbrac elementele caracteristice ale
societilor n general, dar care au i numeroase particulariti.
Definiie:
Este acea societate care are o participare strain la capitalul social, aadar elementul de
extraneitate relevant pt ca o scocietate s fie socotit cu participare strin este participarea
strain la capital. Niciun alt element cum ar fi faptul ca administratorul sau directorii sau cenzorii
sunt strini nu ofer acest caracter de societate cu participare strain.
Societatea cu praticipare strain se constituie prin parcurgerea a 3 etape:
1) ntocmirea actului constitutiv - la intocmire sunt elemente specifice privind
identitatea prilor, denumirea societaii, subscriptia capitalului social, organizarea si
funcionarea, soluionarea litigiilor;
2) nregistrrii n registrul comerului i a autorizrii funcionrii societii principale acte normtive Legea nr. 31/1990, Legea nr. 26/1990, Ordinul Ministrului Justiie nr
2594/2008 pt. aprobarea normelor metodologice privind modul de inere al registrelor
comerului, de efectuare a nregistrrilor i de eliberare a informaiilor, care reglementeaz modul
de nregistrare a societailor cu o participare strain;
3) nregistrarea fiscal i public - obligaia societii da a se nregistra la autoritatile
romne;
Din punct de vedere al atributelor de identificare particularitai apar n ceea ce privete
sediul i naionalitatea societii contituite cu participare strain care au sediul pe teritoriul
Romniei au naionalitate romn, sediul este criteriul principal de determinare a naionalitii
dar nu si singurul.Un alt criteriul este cel al controlului care este reglementat ntr-o Convenie
internaional - Convenia pt. reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si
persoane ale altor state, Washington 1965, care prevede ca o societate dei are sediul pe teritoriul

unei ri nu are totusi naionalitatea acestei tari dac asupra ei se exercita un control de catre
interese straine.
n ceea ce priveste capitalul social exist particulariti n ceea ce privete subscripia i
vrsarea. Subscripia este o obligaie de a face, adic o obligaie de a vrsa n viitor un aport la
capital, potrivit legii contabilitatii nr. 82/1991 subscripia capitalului se face ntotdeauna n
moneda naional (n lei). Vrsarea capitalului social este o obligaie de a da adic o obligaie
de transfer l proprietii asupra unui bun ctre societate. Pentru varsare se face o distincie:
a) daca asociatul este romn - el trebuie se verse aportul su n lei pt. ca varsarea este o
plata, iar potrivit RBNR 4/2005 privind operaiunile valutare pltite ntre rezidenti se fac n
moneda naional.
b) dac este vorba despre aportul unui strain acesta poate fi facut n lei sau valut.
n ceea ce priveste marimea aporturilor strainilor, poate fi de la oricat de mic pana la
100%.
Patrimoniul societii cu participare strain
Societile cu participare strain beneficiaz de regimul naional n ceea ce priveste
dobandirea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile i asupra bunurilor imobile
construnctii, acelai regim ca si romni. n ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra
terenurilor exist o prevedere special n art. 6 din OUG 92/1997 care prevede ca societile
rezidente cu participare strain pot dobandii dreptul de proprietate asupra terenurilor din ar
potrivit obiectului social i n msura necesar desfurrii activitii sale.
Functionarea societii cu participare strain
Acestea vor desfura operaiuni n valut i n lei. Noiunea de operaiuni valutare este
definit n RBNR 4/2005. Operaiunile valutare sunt definite prin 2 criterii:
a) un criteriu material (in rem) - este operaiune valutar cea care se efectueaza intr-o
moned strain
b) criteriu in personam - este operaiune valutar i cea care se efectueaz n moneda
naional, dar la care cel putin una din pari este un nerezident.
Operaiunile valutare sunt de 2 feluri:
a) OPERAIUNI VALUTARE CURENTE - sunt acele operaiuni care implica o
contraprestaie (vanzarea unui bun contra unui pre n valut).

b) OPERAIUNI VALUTARE DE CAPITAL - care nu presupun o contraprestaie

imediata (ex operaiuni cu intrumente financiare pe piata de capital cum ar fi operaiuni cu
actiuni, obligatiuni, titluri de stat n valut).
Operaiunile valutare curente au fost i sunt libere.
Operatiunile valutare de capital sunt supuse nsa reglementrilor speciale ale pietei de
capital si reglemtarilor prudentiale ale BNR.
Aspecte de munc i de person
Societile pot angaja personal romn i strin pe orice post de conducere de specialitate
sau execuie.
Angajarea nu se face oricum, exist o deosebire major ntre personalul dintre celalalte
ari membre UE si personalul din state tere. Pt. persoanele din celalate ari membre ale UE
regimul este liber, sunt prevederi n acest sens n 2 acte normative eseniale OUG 194/2002
privind regimul strinilor n Romnia i OUG 56/2007 privind ncadarea n munc i detaarea
strnilor pe terit Romniei, care prevd principiul liberului acces al persoalului strin din afara
arilor membre UE. Pt. celelalte tari membre ale UE nu se foloseste notiunea de strin.
Pt. cei din state tere OUG 56/2007 prevede obligaia obtinerii autorizatilor de munca,
accesul nu este liber, care sunt emise de oficiul Romn pt. imigrari in limita unei cifre stabilite
anual de catre Guvern.
Salarizarea personalului
O deosebire exist ntre personalul romn i cel strin. Cel strin poate fi platit n mod
liber n lei sau valut. Personalul romn de principiu, este platit n lei, cu 2 excepii cnd
personalul romn poate fi platit i n valut:
a) zonele libere pe teritoriul Romniei, exista circa 15 zone libere, reglementate special
de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere n care se prevede posibilitatea plaii in
valut sau i n valut.
b) personalul reprezentanilor societii comerciale strine n Romnia care pot fi platiti si
n valut.
Solutionarea litigiilor la care particip societile cu participare strain
Litigiile dintre societate i alte persoane fizice/juridice romne sau straine.
n ceea ce priveste soluionarea litigiilor exista mai multe posbilitati, societile pot apela
la instane ordinare pt. care dac este vorba despre litigiile dintre rile membre ale UE exist

reglementari speciale, regulamentul consilului UE 44/2001 privind competena, recunoterea i

executarea hotrrilor n materie civil i comercial. Regulamentul mai este numit i Bruxelles
1 care a fost inlocuit din anul 2015 cu regulamnetul 1215. Aceasta este o soluie, cea mai deas
cale de soluionare a litigiilor este arbirajul comercial internaional.
Exista 2 feluri de arbitraj si anume:

institutionalizat si in aceast situatie partile apeleaza la curtea de arbitraj comercial

internaional de pe langa camera de comert si industrie a Romniei sau se adreseaza curtii
internaionale de arbitraj de pe langa camera de comert internaional de la Paris,

ad-hoc si statistic constatam ca partile se indrepata catre regulile de arbitraj ale

UNCITRAL care are reguli de arbitraj ad-hoc din 1976 actualizate in 2010.
Activitatea comerciala a societilor straine pe treitoriul Romniei
Societile straine pot desfasura activiti comerciala pe teritoriul tarii in 3 forme:
a) deschiderea unei filiale
b) deschiderea unei sucursale
c)

deschiderea unei reprezentante

Filialele societilor comerciale straine in Romnia

Definitie
- este aceea societate comerciala cu personalitate juridic romn, care se infiinteaza in
una din formele de societate prevazute in legea romana care este insa distincta de societatea
mama din strainatate, dar se afla totusi sub controlul societii mama. Din aceast def. rezula 2
elemente esentiale ale filialelor:
a) filiala are personalitate juridic proprie distincta de cea a societii mama din
strinatate, ceea ce ii confera caracter de subiect de drept de sine-statator. Avand personalitate
juridic, filiala are si atributele unei persoane juridice, are un patrimoniu propriu distinct de cel al
societii mama si ea poate actiona in relatiile cu terti in nume propiu si pe seama ei insasi. Pe
planul dreptului internaional privat retinem ca statutul organic al filialei este supus legii sediul ei
din Romnia (lex societatis este legea Romn).
b) filiala se afla totusi sub controlul societii mama din strainatate, de fapt de aici
vine si denumirea cuvntului de filiala care provine de la filius, filii care inseamna fiu. Cum se

manifesta acest control: se poate manifesa in mai multe moduri cel mai frecvent controlul se
exercita prin capitalul social si anume societatea mama detine majoritatea capitalului social al
filialei mergand pana la 100% dar acesta poate avea si asociati romani insa controlul este
exercitat tot de societatea mama. Controlul se poate exercita si altfel prin organele de conducere
prin administratori, directori, cenzori.
Care este relatia dintre filiala si societatea mama din strainatate
Relatia se exprima pe 2 planuri - juridic si economic.
Pe plan juridic relatia este dominata de faptul ca filiala are personalitate juridic proprie,
dar asupra sa se exercita un control.
Economic filiala are ceea ce se numeste o autonomie relativa fata de societatea mama
(autonomia relativa - exista elemente de legatura (dependenta), dar si elemente de autonomie.
Dependenta consta in aceea ca fiind sub controlul societii mama filiala nu poate sa desfasoare
decat acele activiti care ii sunt delegate de societatea mama si in conditiile acesteia, in
coordonatele economice stabilite de societatea mama. Autonomia consta in faptul ca ea
intocmeste documente financiar contabile proprii, are buget propriu de venituri si cheltuieli,
bliant propiu distinct de cel al societii mama din strainatate.)
Cum se constituie filialele societilor straine
Pt. ca ele sunt societi de naionalitate Romn, filialele se constituie ca si celalalte
societi Romne, in functie de tipul su.
Ceea ce este particular este faptul ca in actul constitutiv al fililalei trebuie sa se
mentioneze in mod explicit caracterul ei de fililala si sa rezulte modul in care societatea mama
exercita controlul.
Functionarea filialelor
Filialele fiind persoane juridice Romne ele trebuie sa respecte legea Romn, in ceea ce
priveste fuctionarea lor si in mod specific sunt urmtoarele consecinte:
a) contabilitatea trebuie tinuta protrivit legii 82/1981
b) din punct de vedere valutar filiala este rezidenta valutar si in consecinta raportul juridic
incheiat de ea cu o alta persoan juridic Romn, este un raport intre rezidenti cu consecinte de
exemplu pe trmul platii acestea se fac numai in lei, operatiunea de vanzare-cumapare a unui
bun nu este socotita un export si este supusa TVA din tara etc.

c) filiala este o forma de investitie straina in Romnia pt. ca ea implica un aport de capital
si acesta este motivul pt .care se inregistreaza la registrul comertului.
Sucursalele
Definitie
- este un sediu secundar al societii mama din strainatate, lipsita de personalitate juridic
proprie care beneficiaz de un capital ce ii este afectat in intregime de catre societatea mama din
strainatate si care poseda o anumita autonomie juridica si economic fata de societatea mama.
Din aceast def. rezult 2 elemente esentiale ale sucursalelor si anume:
a) sucursala nu are personalitate juridic proprie, nu este asadar subiect de drept
distinct de societatea mama din strainatate, neavand personalitate juridic propie nu are nici
atributele acesteia si anume nu are un patrimoniu propriu dar are totusi un capital propriu, care ii
este afectata in exclusivitate de catre societatea mama.
Sucursala actioneaza intotdeauna pe seama societii mama din strainatate, ceea ce
inseamna ca efectele patriomoniale ale actelor sale se produc in patrimoniul societii mama, de
regula sucursala actioneaza si in numele societii mama, in acest caz relatia imbracand forma
unui mandat actioneaza nomine alieno, dar pt. ca are un capital propriu sucursala poate actiona si
in nume propiu si pe seama societii mama in temeiul unui raport specific de comision.
Pe planul dreptului internaional privat sucursala este supusa legii nationale a societii
mama asadar lex societatis este legea societii mama din strainatate.
b) sucursala este dependenta din punct de vedere juridc si economic fata de
societatea mama din strainatate avand insa totusi aumite elemente de autonomie juridic si
economic.
Relatia dintre sucursala si societatea mama din strainatate
A) este dependenta de societatea mama - in capitalul social, ea este constituita cu
capitalul 100% al societii mama, iar obiectul ei de activitate, modul de organizare si
funcionare sunt stabilite de societatea mama, toate conditiile de existenta sunt stabilite de
scietatea mama.
B) aceasta beneficiaza totusi de anumite elemente de autonomie juridica si economic.
Din punct de vedere economic sucursala are un capital propiu afectat ei in exclusivitate motiv pt.
care are autonomie gestionara, adica intocmeste documente contabile propii care insa trebuie

depuse si consolidate si la nivelul societii mama. Din punct de vedere juridic sunt cel putin 2
aspecte de autonomie :
1 - scursala are o capacitate de subiect de drept limitat are capacitate procesuala in sensul
ca ea poate actiona pe tertii cu care a contractat pt. operatiunile pe care le-a efecutuat in tara, dar
intereseaza mai ales faptul ca ea poate fi chemata in judecata, are calitate procesual pasiva, si
poate fi chemata in judecat de cocontractantul Romn LA INSTANA DIN TARA.
2- sucursala poate fi supusa unei proceduri proprii de insolventa ( sa spunem de faliment)
distincta de cea pt. societatea mama din strainatate, se numete o procedura de insolventa
secundara. Pt. c sucursala din Romnia poate da faliment fara ca regimul juridc la societii
mama sa fie afectat, reciproca nu este valabila, daca societatea mama da faliment are loc o
procedura principala de faliment si vor intra in insolventa toate sucursalele ei din lume.
Constituirea sucursalei
Pt. ca o sucursala straina sa se constituie in Romnia in primul rand, este necesar ca legea
straina adica legea societii mama sa permita acestei societi deschiderea de sucursale in
strainatate, adic este necesara conditia reciprocitatii. Daca aceste conditii sunt indeplinite
constituirea sucursalei in Romnia este supusa legii Romne, sucursala se inregistreaza la
registrul comertului din Romnia, se intocmeste un act constitutiv de catre societatea mama si se
inregistreaz in conditiile prevazute de legea nr 26./1990, dar mai ales de Ordinul minsitrului
justitiei 2594/2008. Sucursala nu este obligata sa respecte conditia de capital prevazuta de legea
romn pt. ca ea este persoan juridic straina. Din punct de vedere al denumirii ei in mod
obligatoriu in denumirea sucursalei trebuie sa apara denumirea sediul societii mama si cuvntul
sucursala.