DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,

10.03.2016

Capacitatea de folosin a sucursalelor

Sucursalele sunt persoane juridice straine care isi desfoar activitatea pe teritoriul
Romniei. Pe capul sucursalei se ntrunesc 2 legi: legea straina care guverneaza capacitatea de
folosin si legea romn care guverneaza funcionarea ei pe tritoriul tarii. Legea romn prin
ceea ce se numete conditia juridica a strainului persoan juridic in Romnia.
Fiecare dintre cele 2 laturi atrga anumite consecinte i anume:
1) capacitatea de folosinta este guveranta de legea straina - aptitudinea generala si
abstracta de a putea incheia acte juridice, deci de a dobndii drepturi i de a-i asuma obligaii.
Consecine
a) legea aplicabil sucursalei este lex societatis (legea societii mama)
b) sucursala nu poate face in Romnia mai multe acte juridice decat poate face societatea
mama in propria ei tara, mai putin poate face, pentru c societatea mama ii poate conferii o parte
din capacitatea ei.
c) in cazul in care activitatea societii mama inceteaza in tara ei de sediu inceteaza in
mod autromat si activitatea sucursalei ei in romnia si activitatea tuturor sucursalelor ei din lume.
Reciproca nu este valabila daca sucursala se inchide, societatea mama isi poate continua
activitatea.
2) sucursala isi desfoar activitatea pe teritoriul Romniei fiind supusa pachetului de
acte normative care guverneaza conditia juridica a strainului in Romnia.
Consecine
a) sucursala trebuie sa isi tina contabilitatea potrivit legii romme (legea nr. 82/1991 legea
contabilitatii care prevde in mod explicit ca sucursalele care sunt sedii secundarea ale societii
mama din strainatate trebuie sa tina contabilitatea in moneda naional si potrivit legii romne).
Exista particularitati de pilda anul fiscal poate fi special adica diferit pentru societatea de
naionalitate romn care au anul fiscal suprapus peste anul calendaristin 1 ian. - 31 dec.
b) din punct de vedere al regimului valutar RBNR 4/2005 considera sucursalele ca fiind
rezidente din punct de vedere valutar adica societatea mama devine rezidenta din punct de vedere
valutar, cand are o sucursala pe teritoriul tarii devine rezidenta din punct de vedere valutar adica
se aplica regulile pt. rezidenti (ex .platile fata de alti rezidenti se fac in lei, la TVA exista
consecinte: nu se socoteste un export).
c) din punct de vedere al regimului imobiliar urmeaza regimul strainilor, adica
dobandeste dreptul de proprietate asupra treneurilor si al cladirilor in condiiile legii prezentate in
cursurile anterioare.
d) din punct de vedere fiscal - sucursalele sunt considerate sedii secundare ale unei
societi straine, dar pt. ca desfoar o activitate pe teritoriul tarii in mod constant sunt socotite

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,
10.03.2016

sedii permanente si trbuie sa se intregistreze fiscal la autoritatea fiscala si trebuie sa plateasca

impozit pe profit in functie de profitul obinut din activitatea desfurat in tara.
Reprezentanele
Def - un sediu secundar al societii mama din strainatate, lipsita de personalitate juridica
proprire care nu are un capital distinct de cel al societii mama din strainatate si care poate
efectua numai operatiuni de reprezentare a societii mama fata de partenerii sai comerciali din
tara.
Din def. rezulta elementele definitorii ale acesteia:
1) nu au personalitate juridica proprie - ele constituie o prelungire a personalitii juridice
a societii mama din strinatate in consecinta ele nu au caracter de subiecte de drept de sine
stttoare, fa de societatea mama din straintate si statutul lor este supus legii naionale a
societii mama (lex societatis). Din acest punct de vedere reprezentanta se deosebeste de filiala
care are personalitate juridica proprie, dar se asemana cu sucursala.
2) reprezentanta nu poate efectua acte si fapte de comert in nume propriu, ci actioneaza
intotdeauna nomine alieno in numele si pe seama sc mama din strainatate, este un mandatar. Din
acest punct de vedere reprezentanta se deosebeste de filiala care poate actiona in numele si pe
seama ei insasi si se asemana cu sucursala care actioneaza si ea de regula nomine alieno dar cu
precizare ca sucursala poate actiona si in nume propiu intotdeanua pe seama societii mama in
temeiul unui contract de comision de tip societar.
3) reprezntanta nu are un capital propiu distinct de cel al societii mama, nu are o masa
de bunuri care sa ii fie afectata de catre societatea mama, dar are bunurile necesare pt.
desfurarea activitii sale, dar nu este vorba despre o masa de bunuri, adica nu este vorba
despre o universalitate juridca, din acest punct de vedere reprezentanta se deosebeste esentuial de
sucursala aceasta fiind deosebirea majora, sucursala are un capital propriu adica o masa de
bunuri care ii este afectata, reprezentanta nu.
4) reprezentanta nu este o forma de investitie straina in tara - aceasta nu se inregistreaz
la registrul comertului
Care este temiul juridic al reprezentantelor?
2 acte normative: decretul lege nr. 122/1990 privind aurorizarea si functionarea in
Romnia a reprezentantelor societilor comerciale si organizatilor economice straine si HG nr.
1222/1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentantelor din Romnia ale
societilor comerciale si organizatilor economice straine precum si drepturile si obligaiile legate
de salarizarea personalului roman.
Constituirea si autorizarea reprezentantelor
Procedura incepe cu cererea societii mama de autorizarea a reprezentantei sale din
Romnia, pot fi si mai multe societi straine care sa ceara deschiderea unei reprezentante
comune. Pt. ca aceast cerere sa fie admisa este nevoie de conditia de reciprocitate, adic trebuie
ca si legea straina de la sediul societii mama sa permita societii romne sa deschida

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,
10.03.2016

reprezentnate acolo. Cererea trebuie sa contina datele de identificare ale societii mama
(denumire, sediu), obiectul de activitate al reprezentantei din tara pt. c aceasta poate face cel
mult activitatea societii mama, sa indice durata de functionarae dorita, nr. si functiile
personalului care urmeaza a incadra reprezentanta, la aceast cerere trebuie adaugate documente,
acte si anume actele constitutive ale societii mama apoi o atestare din partea camerei de comert
si industrie din tara de sediu din care sa rezulte ca societatea mama are o existenta legala in tara
de sediu, apoi un certificat de bonitate adica o atestare emisa de o banca din care sa rezulte ca
societatea mama nu este in faliment si nici in incetarea in fapt a platilor, apoi trebuie o
imputernicire din parte organelor de conducere a societii mama pt. reprezentantii ei din tara.
Cererea se adresaeaza ministerului Romniei pt. comert, ministerul trebuie sa analizeze si s
raspunda in 30 de zile, daca respinge cererea trebuie sa o faca motivat, daca admite cererea
atunci emite autorizatia de functionare a reprezentnatei in care se mentioneaza cel putin
deumirea, sediu societii mama, obiectul de activitate aprobat al reprezentantei, conditiile de
exercitare a activitii in tara si durata pt. care este autorizata sa funcioneze, de regula un an
calenadristic, dar si mai mult.
Dupa obtinerea autoriztiei reprezentanta trebui sa se inregistreze la administraia finaciar
locala cu scop de evidenta fiscala care atesta existenta ei locala in romnia.
Pana in anul 1997, cand s-a modificat decretul lege 122/1990, reprezentantele erau
obligate sa se inregistreze si la camera de comert si industrie a romniei cu scop de publicitate,
din 1997 numai exist aceast obligaie, dei marea majoritate a reprezentantelor continua sa se
inregistreze la camera de comert si industrie care emita si o brosura cu toate acestea.
Care este obiectul de activitate al reprezentantelor
Reprezentanta poate sa indeplineasca acte si fapte de comert in numele si pe seama
societii mama si ea face urmtoarele opreatiuni:
a) poate emite si primii oferte si comenzi, negociaza si incheie contracte in numele si pe
seama societii mama.
b) face informaii comerciale si recalama, public relations.
c) poate acorda asistenta tehnica si service pt. masinile, utilajele, echipamentele pe care
societatea mama le vinde in tara, retinem marcile de bunuri de larg consum ca i exemplu.
d) poate desfura activiti similare societii mama din strainatete de ex. poate presta
servici de transport internaional, agentii de turism, de presa internationale si orice alte activiti
comerciale in numele si pe seama societii mama
Capaccitatea de folosin a reprezentantelor
Se prezinta similar cu ceea ce a fost prezentata la sucursale si anume pe capul
reprezentantei se intrunesc 2 legii: legea societii mama care guverneaza capacitatea de folosin
a reprezentatei si legea romn prin conditia juridica a strainilor care ii guverneaza functionarea
in tara.
Consecinte

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,
10.03.2016

1) aplicarea legii societii mama

a) obiectul ei de activitate nu poate depasii obiectul de activitate al societii mama.
b) ea actioneaza in numele si pe seama societii mama.
c) daca inceteaza existenta societii mama inceteaza si existenta reprezentantei, dar
reciproca nu este valabila.
2) efectele aplicrii legii Romne
a) ea nu poate face pe teritoriul Romniei decat operatiunile care ii sunt permise prin
autorizatie.
b) tine contabilitatea portivit legii Romne Legea nr. 82/1991.
c) este rezidenta din punct de vedere valutar - RBNR 4/2005.
d) reprezentanta se inregistreaz fiscal plateste un impozit anual fix stabilit de codul
fiscal, dar daca are si un venit prorpiu (de ex atunci cand efectueaza mentenata) n aceast
situaie din urm plateste impozit pe profitul obtint in Romnia.
Din punct de vedere al regimului de personal
Reprezentanta poate angaja in mod liber personal romn si strain, in mod liber pt.
personalul din statele UE, dar pt. cel din state terte numai pe baza de autorizatie de munca
(permis de munca) emis de oficiul romn pt. emigrari in limita nr. de straini carora li se pot emite
autorizatii de munca nr. sabilit anula prin hotrrea guvernului.
Strainii pot primii salarii nu numai in lei ci si in valuta. Strainii sunt obligai sa se
inregistreze la autoritatile de munca Romn, DAR NU SUNT OBLIGAI SA PLATEASCA
CONTRIBUTILE DE ASIGURARI SOCIALE DECAT DACA DORESC ACEST LUCRU.
Raspunderea civila a reprezentenatelor
Este de 2 feluri:
a) exista raspunderea societii mama pt reprezentanta ei din tara aceasta inseamna ca pt
toate actele si faptele reprezentante societatea mama raspunde.
b) societatea mama raspunde si pt actele si faptele angajatilor reprezentantei cand aceste
acte si fapte sunt exercitate in legatura cu reprezentanata (comitent pt fapt prepusului).
Din punct de vedere al soluionrii litigiilor
Reprezentanta ca si sucusrala poate avea calitate procesuala, att calitate procesuala
activa, adic poate introduce actiune in numele si pe seama societii mama, cat si o calitate
procesuala pasiva, in sensul ca cocontractantii romni o pot urmarii la sediul din tara.

CONTRACTELE DIN COMERTUL INTERNATIONAL - CCI

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,
10.03.2016

CCI se caracterizeaza prin cele 2 elemente care rezulta din denumirea lor - elementul
profesional, partile contractului sunt profesionisti comercianti care de principiu se inregistreaz
in registrul comerului si au aceste atributiuni, isi desfoar activitatea de comert cu caracter de
continuitate, de repetitivitate si - elementul international dat de faptul ca partile isi au sedile in
state diferite sau ca marfa care face obiectul contractului se afl n tranzit international.
Continutul CCI - drepturile si obligaiile partilor
Este guverant de principiul libertatii contractuale, partile au dreptul sa stabileasc liber
continutul contractului, libertatea partilor nu este nelimitata, exista ceea ce se numete clauze
impicite care in de situatile in care contrcatele intra sub incidenta unor prevederi obligatorii din
actele normative (reglemetari prvind interdictia clauzelor abuzive, protectia consumatorilor,
disciplina contractuala, practicilor comerciale restrictive/neloiale, in anumite situatii sunt
regelementari legale privind preturile in anumite sectoare reglementate ale energiei, gazelor,
reglementarile privind autorizatiile de import si export, reglementarile valutare etc.).
Clauzele CCI
Se clasifica in 2 mari categorii:
I)
clauze generale - acele caluze care trebuie sa existe in toate contractele
(caluzele privind partile, obiectul matreial al contractului - adica marfa, lucrarea
servicuiul, obiectul pecuniar al contractului - pretul, tariful spre ex pe transport, comision,
dobanda bancara, navlu - pretul contractului de transport maritim etc.)
II)
clauzele specifice in CCI - se intalnesc numai la anumite contracte (de ex.
caluzele privind soluionarea litigilor - de ex. caluza de arbitraj sau compromisorie,
caluzele de alegere a legii aplicabile contractului elctio iuris, de confidentialeitate, de
exclusivitate etc.).
Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor
Se intalnesc numai in CCI incheiate pe termen mediu si lung, de altfel merea majoritate a
CCI se incheie pe termen mediu si lung, spre deosebire de Contractele civile care se incheie uno
ictu sau pe termen scurt. CCI se inceheie pe termen mediu (1-5 ani) sau lung (peste 5 ani).
n CCI incheiate pe termen mediu si lung intre momentul incheiereii contractului si
executarii contractcului pot apara anumite evenimente de natur a tulbura echilibrul contractual
stabilit de parti la momentul incheierii contractului, acestea se numesc din punct de vedere juridc
riscuri.
Riscuri - def: este un eveniment posibil de a se produce dupa incheierea contractului
independent de culpa vreuneia dintre parti si care daca se realizeaza poate face mai oneroasa sau
chiar imposibil de executat obligaia uneia sau chiar a ambelor parti contractante. Din aceast
definiie deducem elementele esentiale ale riscurilor:
a) este un eveniment, un fapt material in momentul in care se produce.
b) este un eveniment posibil de a se produce din acest punct de vedere se aseamana cu
conditia.

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL V,
10.03.2016

c) pt. a produce efecte juridice riscul trebuie sa se produca dupa inchirea contractului
intre momentul inchierii si finalizarii contractului.
d) trebuie sa fie idependenta de culpa vreunuia dintre partri, riscul exclude culpa, cand
avem culpa este raspundere pt culpa.
Caracterul independent se apreciaza in abstracto, adica dupa cum s-ar comporta un
comerciant rezonabil si prudent aflat in aeast situatie.
e) cand se produce riscul trebuie sa aiba consecinte semnificative asupra contractului.
Daca se produce riscul ingrenueaza executarea obligaiei de catre una din parti.
Riscul produce un prejudiciu.
Comparatie intre risc si forta majora