DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL II,

18.02.2016

Principiile care guverneaz regimului investiiilor strine n ar

Principiul liberului acces al investitorilor strini n toate domeniile vieii economice din
Romnia.
Principiul liberului acces al investitorilor strini- n orice domeniu al vieii economice:
industrie, agricultur, explorarea i exploatarea resurselor naturale, transporturi, infrastructur
i comunicaii, construcii civile i industriale, comer, turism, servicii bancare, de asigurri i
alte servicii, cercetare tiinific i tehnologic etc.
Principiul egalitii de tratament (nediscriminrii)
-are 2 laturi
a) principiul nediscriminrii ntre investitorii romni i cei strinii - este de reinut ca foarte
mult timp au fost incidente dispoziiile legii 35/1991 care prevedea existenta principiului
regimului mai favorabil aplicabil investitorilor strini, dect cei romni. Dup intrarea
Romniei n UE. s-a aplicat acest principiu al egalitii de tratament
b) principiul nediscriminrii intre investitorii strini intre ei este interzis orice discriminare
intre investitorii strinii in funcie de naionalitate, sediul, domiciliului lor. Excepie prin
acorduri bilaterale la care Romnia este parte se pot stabilii condiii mai favorabile (mitior
lex) pt. investitorii dintr-un anumit stat.
Garaniile acordate investitorilor strini
Exist 2 garanii importante de care beneficiaz investitorii strini i anume:
1) Este garania mpotriva indisponibilizrii investiiei are temei constituional art. 44
alin 1 nimeni nu poate fi expropriat dect pt. o cauza de utilitate publica stabilita
potrivit legii cu dreapta si prealabil despgubire. De reinut - aceasta prevedere a
existata chiar din constituia din 1991, dar cu ocazia revizuirii ei in 2003 s-a adugat o
prevedere in art. 44 alin4 sunt interzise naionalizarea sau orice alte masuri de
trecere in prop. pub. a unor bunuri pe criterii discriminatorii. Din textul constituional
prevederile au fost transpuse apoi, in OUG 92/1997 care prevede ca investiiile strine
in tara nu pot fi naionalizate expropriate sau supuse altor msuri cu efect echivalent
cu excepia cazurilor in care anumite condiii sunt ndeplinite. CONDITII: a)
indisponibilizarea este posibila numai pt. cauza de utilitate publica - este aplic. L
33/1994 privind exproprierea pt. cauza de utilitate publica. b) despgubirea trebuie sa

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL II,
18.02.2016

fie echivalenta, cu valoarea justa de piaa a investiiei expropriata aplic. P.

dezdunrii integrale (la valoarea de circulaie, de piaa). c) despgubirea trebuie sa
fie prealabila adic sa fie operata anterior momentului cnd indisponibilizarea i
produce efectele. d) despgubirea trebuie sa fie adecvata modalitatea ei de plata
trebuie fcut in funcie de natura investiiei poate fi o despgubire in bani(de
regula), dar poate fi si in natura (in bunuri). e) despgubirea trebuie sa fie efectiva sa
fie lichida, sa poat fi transformata oricnd in bani si sa fie liber transferabila de ctre
investitor in tara de origine. Modalitile de determinare a despgubirilor: - prin
acordul parilor, at cnd prile nu se neleg, investitorul strin indisponibilizat are
posibilitatea de a apela pt. determinarea valorii despgubirii care ii se cuvine fie la
instanele de judecat romne, la instanele de contencios administrativ, fie la un
arbitraj care de regula este arbitrajul icsid (centrul internaional pt soluionarea
diferendelor relative la investiii).
2) Garania stabilitii regimului juridic al investiiei tempus regit actum, investiia
urmeaz regimul juridic stabilit de legea in vigoare in momentul in care ea este
efectuata si acel regim juridic trebuie sa continue a fi aplicabil acelei investiii, daca
de pilda s-a acordat o facilitate pe o perioada de timp aceast facilitate trebuie sa se
aplice chiar daca legea se schimba si dispare facilitatea. Excepie: bazata pe mitior lex
at cnd apare o lege mai favorabil care prevede anumite avantaje, aceste avantaje
se vor aplica.
DREPTURILE (de care beneficiaz)investitorilor strini in Romnia
Acestora li se aplic regimul naional, sunt egali in drepturi cu investitorii romni, totui ei
beneficiaz prin natura situaiei lor de anumite drepturi specifice.
1) Au dreptul la asisten privind parcurgerea formalitilor administrative pt.
constituirea si funcionarea investiiei. Exist un departament specializat la nivelul
Guvernului care se ocupa de sprijinirea investitorilor strini. Reinem ca Romnia este
parte la o asociaie mondiala a ageniilor de promovare a investiiilor . Aceast
asociaie are sediul la GENEVA, Romnia s-a afiliat la ea in 2004.
2) Dreptul la conversia in valuta si la transferul in strintate al tuturor profiturilor
obinute din tara. OUG 92/1997 prevede ca veniturilor investitorilor strini
indiferent sub ce firma ar fi ele pot fi dividende, venituri obinute din vnzarea

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL II,
18.02.2016

aciunilor sau parilor sociale, despgubiri pt indisponibilizare, active de lichidare etc.

acestea sunt liber transferabile in strintate, nu exista restricii.
3) Dreptul de prop. asupra bunurilor din tara in ceea ce privete bunurile mobile si
contraciile, cldirile ca bunuri mobile regimul este naional. O specificitate apare in
ceea ce privete dobndirea dreptului de prop asupra terenurilor din tara constituia
din 1991 prevedea ca strinii si apatrizii nu pot dobndii drepturi de prop asupra
trenurilor din tara. A existat aadar o incapacitate de folosina. In 2003 cu ocazia
revizuirii CR. Concepia legiuitorului romn s-a schimbat si textul prevede c
cetenii strini si apatrizii pot dobndii drepturi de prop asupra terenurilor numai in
condiiile rezultate din aderarea Romniei la UE. si din alte tratate internaionale la
care Romnia este parte, pe baza de reciprocitate, in condiiile prevzute prin lege
organica, precum si prin motenire legala. In 2003 strinii au dobndit capacitatea de
folosina de a devenii prop asupra trenurilor din tara, dar aceast capacitate de
folosina este condiionata de elementele menionate in text si anume: A) dobndirea
prin motenire legala. B) dobndirea prin toate cel alate mijloace - prin acte juridice
intre vivos sau mortis causa dobndirea este condiionata de elementele expuse in CR
i anume: a) se poate obine dreptul de prop numai in temeiul unei convenii
internaionale la care Romnia este parte fie ca este vorba de tratatul de aderare la UE
fie ca este vorba de alte convenii intrenaionale la care rom este parte; b) pe baza de
reciprocitate, aceasta poate fi de 3 feluri reciprocitate legislativa cnd in tara
strin exista norme juridice care permit romnilor sa dobndeasc dreptul de prop
asupra trenurilor acolo, reciprocitate diplomatica cnd este prevzut ntr-o
convenie internaional la care ambele tari au aderat, reciprocitate de fapt cnd,
dei nu este prevzut, ea este aplicat de facto de ctre autorit ile statului strin; c)
se dobndete in condiiile prevzute in legea organica (L nr 312/2005 privind
dobndirea dreptul de prop asupra terenurilor de ctre cetenii strini si apatrizi
precum si de ctre pers juridice strine, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007 la data
aderrii Romniei in UE). Prin L 312 se reglementeaz condiiile pt dobndirea prop
asupra terenurilor att de ctre pers f/j din cel alate state membre ale UE cat si din
statele tere aceast lege se refera doar la actele juridice inter vivos si mortis causa.
4) Legea 312 face o distincie intre regimul aplicabil pers fizice si juridice din statele
membre si tere.

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL II,
18.02.2016

1. In legtura cu celelalte state exista, in lege, o prevedere generala si 2 speciale.

Prevederea generala este in sensul ca cetenii si pers juridice din celelalte state ale UE
beneficiaz de regimul naional, adic pot dobndi dreptul de proprietate asupra
terenurilor din tara in aceleai condiii ca romanii.
a. In ceea ce privete terenurile avnd ca scop constituirea de reedine sau sedii
secundare pe teritoriul tarii, pentru acestea a fost prevzut in tratatul de aderare
dar si in lege, un moratoriu de 5 ani - la 1 ianuarie 2012 a expirat..
b. Dobndirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole, pdurilor si
terenurilor forestiere. Pentru acestea moratoriul era de 7 ani, care a expirat la 1
ianuarie 2014. Dup aceast dat s-a aplicat regimul naional, cu prevederile din
legea 17/2014 privind unele masuri de reglementarea vnzrii cumprrii
terenurilor agricole situate n extravilan. Singurele situaii care au rmas supuse
unei reglementri sunt cele aplicate terenurilor din extravilan. Pentru acestea s-a
instituit un regim comun pentru cetenii romani, ai statelor membre UE si ale
spaiului economic european si cele din Elveia. Pentru acestea s-a prevzut c se
pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor cu singura condiie a
dreptului de preemiune a vecinilor si a statului.
2. pentru statele tere dobndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu se
poate face dect in condiiile tratatelor la care Romania este parte pe baza de
reciprocitate. Nu se poate acorda printr-un tratat internaional, unei persoane dintrun stat ter, o condiie mai favorabil dect cetenilor din statele membre.
3. efectuarea operaiunilor valutare. Regulamentul 4 din 2005 al Bncii naionale,
prevede posibilitatea rezidenilor de a efectua in mod liber operaiuni valutare in
tara. De fapt, liberalizarea regimului valutar a nceput dup revoluie, a urmat
etape stabilite de BNR, liberalizarea total a operaiunilor pentru strini s-a produs
la 1 septembrie 2006 cnd LEU-ul a devenit o moned internaional si deplin
convertibil. De atunci puteau efectua orice tranzacii cu instrumente financiare pe
piaa valutar romneasc in mod liber fr autorizarea bncii naionale.
4. ncheierea contractelor de munc cu cetenii strini. Pana la OUG 92/1997
societile cu capital strin din tar nu puteau angaja personal strin dect in
posturi de conducere si de specialitate, nu si in posturi de execuie. A fost o

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL II,
18.02.2016

msura de protecie a forei de munca necalificat din Romnia. Dup 1997

investitorii strini au dobndit dreptul de a angaja personal strin.
5. dreptul investitorilor strini de a-si alege instanele competente pentru
soluionarea litigiilor pe care le au cu autoritile publice romane. (eventuale
discriminri sau in ceea ce privete indisponibilizarea investiiei). Investitorii
strini pot alege intre: jurisdicia instanelor interne (de contencios administrativ),
deoarece este aplicabila legea 554/2004 sau pot alege o procedura de arbitraj
instituionalizat (icsid), dar pot apela si la alt arbitraj (arbitrajul Curii
Internaionale de Arbitraj de pe lng Camera de Comer Internaionala din Paris
ori la arbitrajul Curii Internaionale de Comer International de pe lng camera
de comer si industrie a Romniei). Pot apela si la un arbitraj ad-hoc, de regul, un
arbitraj uncitral (al comisiei ONU p. dreptul comercial internaional). Uncitral are
un regulament de arbitraj din 1976 revizuit n 2010.
Facilitile acordate investitorilor strini in tara.
Sunt dou categorii e faciliti ce pot fi acordate: cu caracter normativ si cu caracter
individual.
1. Facilitai cu caracter normativ. ( care sunt generale si impersonale). In momentul de
fata (dup aderarea la UE), exista o singura facilitate permisa de UE si anume ajutorul
de stat. Se pot acorda in situaii excepionale cu acordul Comisiei UE , ajutoare de stat
pentru anumite ntreprinderi aflate in nevoie (n dificultate). OUG 85/2008 privind
stimularea investiiilor.
2. Facilitai cu caracter individual. Se acorda unui anumit investitor. S-au acordat
facilitai individuale majore, cum ar fi in 1991 investiiei Coca Cola sau ntreprinderii
Dacia Piteti. S-au acordat pe o perioada limitat, conform principiului tempus regit
actum. Astzi, facilitai noi nu se mai pot acorda.

Garantarea investiiilor prin intermediul unei agenii specializate.

Este vorba despre agenia multilaterala de garantare a investiiilor, care a fost
constituita in temeiul unei convenii internaionale (Convenia de la seul din 1985, la care
Romania a aderat in 1992). Sediul ageniei este pe lng Banca mondiala. Rolul ei este de a

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL II,
18.02.2016

garanta investiiile strine in statele cu potenial mare de risc. Aceasta agenie a interesat pe
investitorii strini in Romania, cnd Romania a fost o tara cu risc, nainte 1989 si in primii
ani de dup revoluie. In momentul de fata, Romania nu este o tara de risc, de aceea agen ia a
nceput sa intereseze pe investitorii romani in strintate. Agenia acoper:
a. Riscurile de transfer bancar. Riscul ca investiie sa nu mai poate fi recuperata, sa se
interzice repatrierea profiturilor, restricii de schimb valutar.
b. Acoper riscul de expropriere sau alte masuri cu efect echivalent.
c. Acoper riscul de nclcare a contractului de ctre autoritile publice din acel stat.
d. Acoper riscul de rzboi sau alte tulburri civile grave.
Regimul general al importurilor si exporturilor asupra autorizaiilor
Importul si exportul necesita o autorizaie. De exemplu: produse militare, substane
stupefiante si psihotrope, deeuri, produse periculoase pentru sntate si mediu, produse din
tutun si anumite alcoolice, produse modificate genetic, animale vii, produse chimice, metale
si pietre preioase, produse supuse accizelor. Exista agenii specializate care analizeaz si
emit aceste autorizaii (agenia naionala pentru controlul exporturilor ANCEX, in subordinea
MAE, si are competenta de eliberare de autorizaii in materia produselor militare, produselor
si tehnologiilor cu dubla utilizare civila-militara).
Valabilitatea autorizaiilor. Autorizaiile se emit cu o limitare sunt 3 aspecte:
a. Aspect temporal. Se emit de regula pe un an, cu posibilitatea prelungirii.
b. Aspect spaial. Se emit in vederea comerului cu o singura tara sau cu un grup precis
de tari.
c. Aspect material. Se emit pentru o anumita marfa sau pentru un grup de mrfuri.
Att Romania cat si UE sunt parte la convenia internaionala privind sistemul armonizat de
denumire si codificare a mrfurilor, convenie de la Bruxelles din 1983.
Procedura. Agentul economic interesat se adreseaz ageniei emitente. Exista anumite
formaliti. Problemele apar cnd autorizaia este respinsa. In acest caz, investitorul are calea
contenciosului administrativ. Trebuie sa se adreseze cu plngere prealabila la agenia care a
refuzat eliberarea autorizaiei, care trebuie sa rspund in 30 de zile. Daca nu rspunde sau
daca respinge plngerea, exista calea administrativa la instana de contencios. Competenta
aparine Curii de apel, pentru ca este atacat un act administrativ de competenta unui organ
central, de la domiciliul reclamantului sau de la sediul autoritii publice care nu a emis

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL II,
18.02.2016

autorizaia. Instana are puteri depline, poate sa oblige autoritatea sa emit autorizaia si poate
obliga autoritatea la plata de despgubiri in cazul in care agentul economic a fost prejudiciat
prin refuz.