DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL X,

14.04.2016

Regulile INCO TERMS, vom analiza 4 din cele 11

oblig la care regulile se refera - oblig vanzatorului si cumparatorului dintre care 3 sunt esentiale
1) care este mom predarii marfii si transferului riscurilor
2) ch de export din tara vanzatorului , de tranzuit pe terte piete, eventual si de import in tara
cumparatorului
3) ch de trasport, de asigurare, conservare a marfii pe parcursul drumului
prima regula este regula FAS - cum se impart oblig
ex. contrcat de cvc intre R si NY, porneste din constanta, tranzit insatmbul, ajunge in NY
pt 1) la regula FAS ste momo in care marfa individualizata ca fiind pt ac cumparator este depusa
pe cheiul portului de incarcare convenit (ac este mom in care este predata marfa si se transfera
riscurile)
pt2) - ch de trasport pana la constanta revin vanzatorului, dupa ac ch de transport revin
cumparatorului. in consecenita cumparatorul trebuie sa navloseasca un vas, adica sa inchirieze un
vaz sau parte dintr-un vas apt pt a prelua intreaga cantitate marfa care face ob ac livrari si sa o
transporte pana in portul d destinatie convenit NY. tot cumpara tot el trebuie sa asigure marfa pe
parcursul drumului, sa incheie un contract de asigurare, incarcarea marfii pe vas revine tot
cumparatorului, preluarea ei de pe chei revine tot cumpara
pt 3) - pana la inco terms 2000, vazarea FAS era o vanzare interna, era logic ac lucru deoarece
predarea marfii se face pe cheiul portului contsanta, asdar ch de export revenea cumparatorului.
ac sit insa a creea o dificultate practica pt cump strain., de aceea in incoterms 2010 s-a schimbat
regula si anume vanzarea fas a devenit o vanzare extrena, ch de export din R revenind
vanzatorului R, ch de tranzit si de import bin america reveneau cumparatorului.
ac vanzare fas este avantajoasa doearece implica mai multe oblig pt cumparator decat pt vanzator
regula fob - vaznarea FOB
pt 1) mom in care marfa este depusa la bordul vasului in portul de incarcare convenit Constanta
transportul il suporta cumparatorul (de navlosire - si plateste navlul care reprezinta pretul
contractului de transport maritim) . cump asigura marfa pe parcursul drumului, dpdv al ch de
export vanzarea fob este o vanzare externa asadar oblig de export din r revin vanzatorului,
tranzitul si importul cumparatorului.
regula CFR (c - cost, freight - navlu - pretul contractului de transoport maritim)
CFR=FOB plus freight (navlu)
totae regulile sunt ca la FOb, cu sg deosebire navlul (transportul) este platit de vanzator
(introduce navlul si pretul de productie in pretul de vanzare). asigurarea ramane in sarcina
cumparatorului.
regula CIF (c - cost, i - insurance, f - freight)
CIF=FOB+I (asigurare)+f (navlu)
toate regulile sunt ca la FOB, numai ca vanzatorul va suporta navlul si asigurarea.
actiunile de contrapartida in com internat
contrapartida - este o operatiune contractuala complexa caracterizata prin existenta in structura ei
a 2 sau mai multe contracte autonome, de import si de export pe care partiule le considera insa ca

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL X,
14.04.2016

fiind interdependente, in vederea realizarii unei finalitati eco si juridice comune si anume
compesarea importurilor cu exporturile.
care este temiul eco si juridic al legaturii dintre contractele care comun contrapartida?
ex de lucru: firma rom A importa marfuri de la firma straina B. ac este un contract de import, in
ac timp intre a si b se incheie un contract e export de alte marfuri rom. ac este o contrapartida
bilaterala pt ca intre a si b se incheie un contract de import si unul de export, paralel cu cel de
import.
sa spunem ca se incheie un contract e import intre a si b si unul de export intre o alta firma rom C
si ac firma striana B, ac este o contrapartida trilaterala, apare sub forma unui triunghi grafic.
sa spunem ca exista un contract de import intre a si b, unul de export intre c si d , asadar ac este o
contrapartida quatrilaterala.
aparent contractul dintre a si b si cel dintre c si d sunt contracte distincte,care sunt autonome ce
le leaga?
pt ca ele au un sscop juridic comun, cauza operatiunii este una singura compensarea totala sau
partiala a importurilor cu exporturile.
care sunt formele ac?
contrapartida imbraca 3 mari forme
1) contrapartida axata pe contractul de CVC, in ac caz atat contractul de import cat si cel de
export sunt de vanzare cumparare. contrapartida axata pe vazanre imbraca 2 modalitati
a) contrapartida prin 2 sau mai multe contracte paralele, contractul de import dintre a si b este
paralel cu contractul de export intre c si d. ce inseama ca sunt paralele? inseamna ca ele sunt
incheiate in principiu in ac mom sau la interval scrut de timp unul fata de celalalt, ele sunt
corelate in executarea lor, in sesnsul ca o transa de executare in c de export este insotita de o
transa de executare in c de import, sunt interconctate, in sesnul ca neexecutarea unui dintre c
permite invocarea exceptiei de neexecutare a c in celalat contract (c).
exceptia de neexecutare este un ef specific al contractelor sinalagmatice, in civil se poate invoca
doar in ac contract, aici se invoca de la un contract la altul de la cel de import la cel de export.
b) contrapartida formata din unul sau mai multe contracte de import insotite de un contract cadru
de export pe baza caruia urmeaza a se incheia in viitor contractele de export propiu-zise. asadar
exista unul sau mai multe contracte de import si un contract cadru de export. contractul cadru de
export genereaza oblig de a face si anume oblig partilor de a incheia in viitor contractele de
export. contractul cadru genereaza oblig de a face in contra hendo (in viitor), ac nu genereaza
oblig de a da, doarece nu se transfera nimic la export ci numai in viitor, in timpul stabilit de parti,
vor trebui sa incheie contractele propiu-zise de export care vor contine oblig de a da in
contrapartida cu cele de import. contractul cadru de export pregateste viitoarele contracte de
export propiu0-zise.
2) contrapartida axata pe c de schimb
in ac sit intre parti se produce un schimb de marfuri in principiu fara o desocotire financiara, fara
plata unui pret in moneda, ci numai marafa contra marfa, dar ac este in principiu axata pe un
schimb complex, nu este un simplu troc. de regula oblig sunt esalonate in timp atat la import cat
si la export sunt corelate intre ele
2

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL X,
14.04.2016

3) contrapartida intemeiata pe contractul de cooperare eco internat

in ac caz exista un contract de import intre a si b de ex de materie prima, apoi tot intre a si b sau
altii, se incheie un contrcat de constituire a unei societati comerciale, care este unul de
cooperarea eco internat. in cadrul SC materia prima se proceseaza si exportul se realizaea prin
vanzarea produselor rezultate din ac procesare, astfel se compensaeaza oblig din c de import cu
cel de export.
arbitrajul comertului internat
ac este principala forma de solutionare a litigiilor in comertul internat.
def - este o jurisdictie pt solutionarea litigiilor omerciale intreantionale arbitrabile intre pers de
dr privat sau intre acestea si pers de dr public actionand de iure gestionis, efecetuata de un
tribunal arbitral, compus din pers neinvestite cu autoritate publica, denumite arbitrii si a carui
competenta izvoraste din voinata partilor litigante sau in cazuri exceptional din conventii
internationale, jurisdictie desfsurata pe baza unei proceduri speciale care se poate finaliza printro hot def si oblig pt ambele parti.
elem def
1) arbitrajul este o jurisdictie - adica este o forma de justitie in care arbitrii au dr sa spune legea
iuris dictio la fel ca si judecatorii, asadar ac este asemansarea majora intre arbitraj si insatanta de
judecata, ambele au iuris dictio (dr de a spune legea, de ajudeca intr-o situatie de fapt concreta).
se deosebeste arbitrajul de pilda de conciliere, mediere, expertiza, conciliatorul, mdiatorul,
expertul nu au iuris dictio, axc nu pot pronunta o hot care sa poata fi dusa la indeplinire prin forta
coercitiva a statului.
2) ob arbitrajului - este solutionarea litigiior din com intrenat, adica litigiile care sunt comerciale
deci se desf intre profesionisti comercianti si sunt internationale, ob def arbitrajul.
3) litigiile trebuie sa fie arbitrabile - ac sunt cele asupra carora partle pot sa convina, a
tranzactioneze, sunt categorii de litigi care pot fi comerciale dar care nu sunt arbitrabile de ex leg
31/1990 spune ca contestatile impotriva hot adunarilor generale ale unie SC, sunt de comp
exclusiva a instantelor de judecata.
4) partile litigante - de regula in marea majoritate a cazurile partile litigante sunt pers fiz sau j de
dr privat, este posibil ca o parte sa fie o pers de dr privat iar de celata parte este o pers de dr
public, o institutie publica dar acre actioneaza de iure gestionis, adica pe picior de egalitate
juridica cu cealalta parte, nu actioneaza de iure imperii ca putere suverana ci de iure gestionis. ac
s.n. litigii mixte sau semiinternationale.
5) arbitrajul se desf de un tribunal arbitral, ac nu se confunda cu institutia e arbitraj in cadrul
careia actioneaza, ac este format din arbitrii.
6) tribunalul fiind compus din arbitrii, ac sunt pers private neinvestite cu autoritate publica, ac
este principala deosebire fata de judecator, juecaatorul este un functionar public, el face parte din
puterea judecatoreasca, care este una din puetrile statului, este un demnitar, arbitrul nu este un
functionar public, ci o pers privata care se bucura de increderea partilor care il numesc.
7) care este temiul competentei arbitrilor? temeiul competentei unei instante de judecata, este
legea. temeiul competentei arbitrului este vointa partilor, arbitrajul este o justitie privata, instanta
de judecata este o justitie publica.
3

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL X,
14.04.2016

8) arbitrajul se defasoara pe baza unei proceduri specifice, procedura arbitrala, fiecare institutie
de arbitraj are proprile reguli de procedura arbitrala, exista si reguli de arbitraj ad-hoc, care sunt
derogatorii de la dr comun. in NCPC exista prevederi privind arbitrajul in general, cartea a IV-a
DESPRE ARBITRAJ este dr comun, pt arbitrajul specializat al fiecarei institutii de arbitraj
9) ac se finalizeaza printr-o hot arbitrala care este def si obligatorie pt partile litigante, ea trebuie
sa fie executata de buna voie de partea care cade in pretentii, iar daca nu este excutata e buna
voie ea poate fi adusa la indeplinire prin forta coercitiva a statului prin executor jude sau
autoritatile adm intocmai ca si hot jude\
clasificare
cracterul 1 - dupa caracterul permanent sau temporar al arbitrajului
a) arbitraj institutionalizat
b) arbitraj ad-hoc
arbitrajul ad -hoc este cel care se organizaeaza pt un sg litigiu si isi inceeteaza existentacand
litigiul este solutionat. spre deosebirea de el arbitrajul institutionalizat este arbitrajul care se desfa
in cadrul unei intstitutii de arbitraj (care poate fi o crte/comisie de arbitraj) si care nu
organizaeaza arbitraj doar pt un sg litigiu ci pt n litigii. arbitrajul institutionalizat se subcalsifica
la randul luyi dupa 2 criterii
A) comp materiala a arbitrilor sunt:
a) arbitraje cu comp materiala generala - adica arbitraje care jude litigii din toate domeniile com
intrenat (de ex curtea de arbitraj de la buc)
b) arbitraje cu com mat specializata - ac se organizeaza de regula pe langa burse de marfuri,
asociatii profesionale ale comerciantilor dintr-un anumit domeniu al comertului. exista arbitraje
care jude numai in domeniul comertului cu cereale sau bumbac etc.
B) comp teritoriala
a) pot avea o comp teritoriala generala - cum e curtea de la BUC
b) pot avea o comp regionala - de ex arbitrajul porturilor e la marea baltica
c) cu comp bilaterala - de ex curti de arbitraj romano-americana
criteriul 2 - dupa comp oferita arbitrilor
a) arbitraje in dr strict (de iure) - ac sunt regula , judeca dupa lege
b) arbitraje in echitat ex equie - este cel care le ofera arbitrilor sa judecece in echitate, este cel
care confera arbitrilor o mai larga libertate de decizie, arbitrii nu sunt oblig sa jude strict dupa
lege ci dupa ceea ce lor li se pare echitabil a fi in acea situatie, arbitrul in echitate are o libertate
mai mare dar nu nelimitata, limite:
I) dpdv procedural arbitrul in echitate nu poate sa incalce cele 3 principii fundamentale ale
procesului civil (contradictorialitatea, disponibilitatea si dr la aprare)
II) dpdv subtantial - arbitrul in echitae nu poate incalaca dispozitiunile de ordine pub in dr
international privat, din sitemul de dr care constituie lex cause in speta respectiva
conventia de arbitraj
temeiul competentei arbitrilor il constituie vointa partilor. vointa partilor este exprimata in
conventia de arbitraj.
conventia de arbitraj este de 2 feluri - cl compromisorie si compromis de arbitraj
4

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL X,
14.04.2016

cl compromisorie - este ac cl inserata in contractul principal dintre parti, prin care partile convin
ca un litigiu viitor sa fie solutionat prin arbitraj. ac fiind inserata in c principal se refera asadar in
mod esential la un litigiu posibil sa se produca in viitor.
compromisul - este contractul prin care partile convin ca u litigiu prezent, actual intre ele, sa fie
solutionat prin arbitraj. ac se incheie in mom in care litigiul a izbucnit si se refera la un anumit
litigiu concret,
cele 2 tipuri de conevntii pot coexista.
efectele cl compromisorii
ac daca exista intr-un contract produce 2 ef mari
unul negativ - cl compromisorie inlatura competenta instantelor de judecata
unul pozitiv - cl compromisorie confera comp arbitrilor
raportul dintre cl compromisorie si contractul in care ea este inserata
intr-o sintagma, cl compromisorie are o autonomie relativa fata de contractul in care este
inserata, adica pe de o parte este autonoma adica are un reg j distinct de c principal dar
autonomia este relativa deoarece sunb alte aspecte ea este legata de contractul principal.
autonomia consta in faptul ca ac cauze de rezolutiune sau reziliere ale c principal nu afecteaza cl
compromisorie, asadar arbitrii poti fi sesizati si pot pronunta o hot de reziliere sau rezolutiune a
contractului principal fara sa isi submineze propria autoritate.
dar, cl compormisorie nu este total indepndenata, exista ac cauze de nulitate convergenta de pilda
viciul de consimtamant care afecteaza c principal afecteaza si cl compromisorie.
regulile de procedura arbitrala si de curtea de arbitraj de pe langa camera de comert si industrie a
R
curtea de arbitraj comercial international de pe langa camera de comert si industrie a R are un
regulament de organizare si functionare, ac este foarte nou adoptat in 7 aprilie 2016.
curtea de arbitraj este o institutie permanenta de arbitraj fara perso j proprie, perso j are camera
de comert si industrie, dar este indepndenta in exercitarea atributiunilor ce ii revin, este
organizata si functioneaza potrivit l 335/2007 leg camerelor de comert din R.
sediul curtii este la buc, curtea are totodata si reguli de procedura arbitrala. ac sunt cele din 2014.
comp curtii
curtea organizeaza si administreaza solutionarea litigiilor interne si internationale pe calea
arbitrajului institutionalizat daca partile au incheiat in ac sens o conventie arbitrala si au sesizat
curtea.
litigiu arbitral potrivit regulilor de procedura- este orice litigiu izvoarat dintr-un contract sau in
legatura cu un contract inclusiv referitor la incheirea interpretarea executarea sau desfiintarea lui,
sau izvoraste din orce alte raporturi juridice arbitrabile.
curtea jude si litiigii interne cand raportul j nu contine elem de extraneitate sau litigii intenat care
decurg duin raporturi juridice cu elem de extraneitate
temeiul investirii arbitrilor il constituie conventia de arbitraj.
cl compormisorie este independenta de validitatea contractului in care este inscrisa
trb arbitral poate fi format dintr-un arbitru unic sau 3 arbitrii, daca avem 3 fiacere in parte
primeste cate un arbitru iar cei 2 arbitrii numesc un supraarbitru care este persedontrele TB
5

DREPT COMERULUI INTERNAIONAL,

ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL X,
14.04.2016

arbitral, daca este unic trebuie desmenat de comun acord daca nu se inteleg il; desmneaza
presedintele curtii. ac sunt independenti si impartiali in indeplinirea atrbutiklor sai nu sunt
reprezentantii partilor
procedura incepe cu o cerere de arbitrare, ac trebuie sa contina toate elem unei cereri de chemare
in judecata in plus un lucru indicarea conventiei de arbitraj din care sa rezulte comp arbitrilor
paratul poatye formula intampinare care nu este oblig, poate formula cerere reconventionala.
procedura arbitrala nu incepe decat aca este platita taxa arbitrala, regulile de taxe sunt atasate la
regulile de procedura.
procedura arbitrala este contradictorie dar nu este publica la ea nu pot participa decat partii
repereznetanti ac matrotii expertii si alte pers permise de TB arbitral.
in procedura arbitrala se administreaza probe ca si in dr comun, \.
procedura se finlizaea printr-o hot arbitrala denumita sentina, ac trebuie sa contina componenta
tb arbitral, locul si data pronuntarii hot,atributele de identificare ale partilor mentionarea
coventiei de arbitraj, ob litigiului, sutinerile pe scurt ale partilor, motivele de fapt si de drept pe
care sntinta se intemeiaza si dipzotivului si semnaturile arbitrilor si asistentului arbitral
sentinta este def si oblig si se comunica partilor, ea contituyie titlu executoriu si se executa silit
potrivit dispozitiilor din NCPC aica se investeste cu formuls executorie la inst de jude si se
executa intocmai ca o hot jude.
hot poate fi atacata numai printr-o sg cale de atac care se numeste actiune in anulare pt motivele
perevqzute limitativ in art 608 din NCPC (de citit).
in cazul in care arbitrajul este international sunt cateva particularitatei
1) se aplica conventile internationale la care r este parte
2) partile sunt libere se aleaga legea aplicabila fondului litigiului
3) locul poate fi la buc sau in orice alt loc stabilit de Tb arbitral cu acordul partilor inclusiv in
strainatate
4) limba poate fi si o limba straina convenita de parti sau stabilita de tb arbitral
5) probele se poate convenii asupra aplicarii regulilor de proba SPECIALE ADOPTATE DE
CATRE ASOCIATIA INTERNATIONALA A BAROURILOR.