Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teza Licenta 1 PDF
Teza Licenta 1 PDF
FACULTATEA DE MEDICINA
LUCRARE DE LICEN
COORDONATOR
ABSOLVENT
ANDREI NISTOR
FEBRUARIE 2010
Aritmiile supraventriculare la
copii-activitati in diagnosticul si
tratamentul modern ale tahicardiei
paroxistice supraventriculare.
DEFINITIE
Aritmiile (disritmiile) reprezint tulburri n formarea si/sau conducerea impulsului electric
prin cord. Inima bate neregulat, prea repede sau prea ncet. n cazul unei inimii sntoase, palpitaiile
cardiace ocazionale sunt rareori motiv de ngrijorare i nu necesit un tratament medical special. Dac
sunt deranjante, se va ncerca evitarea cauzei care a determinat apariia palpitaiei.
Aritmiile pot apare la persoane care sufera de boli cardiace, dar pot apare si la persoane fara boli
cardiace. Aritmia rareori pune viata in pericol, dar poate predispune la diferite afectiuni, cum ar fi
accidentul vascular cerebral.
Bataile cardiace normale sunt controlate prin semnale electrice care pornesc de la nivelul
nodulului sino-atrial. Nodulul sino-atrial este situata in partea de sus a atriului dreptul. Inima este
impartita in patru camere: doua atrii in partea de sus si doua ventricule in partea de jos. Rolul atriilor
este de a umple ventriculele cu sange si ventriculele propulseaza (pompeaza) sangele catre plamani si
restul corpului. In mod normal impulsul electric de la nivelul nodulului sino-atrial se propaga concentric
(in pata de ulei) la nivelul atriilor, apoi impulsul electric ajunge la nivelul nodulului atrio-venricular de
unde prin intermediul fascicului His si retelei Purkinje este transmis ventriculelor. Aritmiile se datoreaza
unei anomalii in producerea si transmiterea stimului electric. Exista diferite forme de aritmii, dar cele
care intereseaza ventriculele sunt, in general, mai grave.
Clasificarea tulburrilor de ritm se poate face dup diverse criterii.
Dup mecanismul de producere se deosebesc aritmii prin tulburri n, formarea (generarea)
impulsului (tulburrile automatismului), tulburri n conducerea impulsului (blocurile cardiace) i
fonne mixte (tulburri n formarea si conducerea impulsului).
Aritmiile se pot produce fr niciun motiv sau pot fi cauzate de un stimul care acioneaz asupra
inimii. Astfel de stimuli pot fi stresul, tutunul, alcoolul, substanele care inhiba apetitul sau
medicamentele pentru rceal i tuse care conin cofein sau ali stimulani. Afectarea arterelor
coronare, hipertensiunea arterial i insuficienele valvulare cardiace pot slbi miocardul, afectndu-i
funcia de pomp. Cu vrsta, se produce slbirea natural a inimii, fapt care poate conduce, de
asemenea, la apariia aritmiilor. O aritmie se poate produce i dup un infarct, datorit cicatricii care se
formeaz i care tulbur circulaia impulsului electric de-a lungul inimii. Totodat, anumite
medicamente utile n tratamentul afeciunilor cardiace pot produce aritmii, ca efect secundar. Glanda
tiroid hiperactiv, dezechilibrul sangvin sau utilizarea anumitor droguri, precum cocaina, produc, de
asemenea, apariia aritmiilor.2
Tulburrile automatismului se subdivizeaz n: tulburri n formarea ritmului sinusal (bradicardie
sinusal, tahicardie sinusal etc. ) i tulburri prin fonnarea ectopica a impulsului (extrasistole, tahicardie
atrial, tahicardie ventricular etc).
Dup locul unde apare tulburarea n formarea i conducerea impulsului aritmiile i blocurile se
divizeaz n sinusale, atriale, joncionale i ventriculare.
1
2
3
4
Aritmiile sunt mprite n mai multe categorii, stabilite n funcie de ritmul btilor inimii i de
locul de origine al anomaliei cardiace.
n funcie de ritmul btilor inimii, artmiile se mpart n:
Bradicardie (ritm cardiac redus)- Bradicardia se produce atunci cand inima bate atat de lent incat
nu poate pompa suficient sange pentru a satisface nevoile organismului. Netratata, bradicardia
poate provoca oboseala excesiva, vertij, ameteli sau lipotimii (lesin) pentru ca nu ajunge
suficient sange la nivelul creierului. Tratamentul acestei aritmii consta in plasarea unui pacemaker (stimulator electronic) care ajuta inima sa bata normal.5
Tahicardie (ritm cardiac accelerat)- Tahicardia se produce atunci cand inima bate prea repede.
Exista doua tipuri principale de tahicardii:
Tahicardii supraventriculare (situate la nivelul atriilor sau nodulului
atrioventricular)
Tahicardii ventriculare (situate la nivelul ventriculilor)
Fibrilatie atriala
Ciofu E.P. , Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, Ed.Medicala Amaltea, Bucuresti 1996
Aceasta forma de tahicardie se produce in cazul in care activitatea electrica a atriilor este
dezorganizata si foarte rapida. Stimulul electric stimuleaza atriile la intamplare si cu o frecventa
foarte mare, provocand contractii foarte rapide ale ventriculilor care vor functiona ineficient. Desi
,deobicei, nu pune viata in pericol, bataile neregulate si dezorganizate ale ventriculilor pot provoca
ameteli sau palpitatii. Daca aceasta problema persista creste riscul de accidente vasculare cerebrale,
pentru ca sangele stagneaza in atrii cu formarea de cheaguri ce pot migra de la inima la creier cu
producerea unui accident vascular cerebral.
Sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW)
Aceasta este o malformatie congenitala (prezenta de la nastere). Cele mai multe persoane
cu sindrom WPW duc o viata normala si multi nu au simptome sau episoade de tahicardie.7 Cu
toate acestea,sindromul WPW poate provoca contractii cardiace foarte rapide, frecventa poate sa
ajunga pana la 240 de batai pe minut. Dintre simptomele sindromului WPW cele mai frecvente
sunt palpitatiile, respiratie dificila si scurta, lesin si angina pectorala (dureri toracice). Cu toate ca
aceasta boala este prezenta de la nastere, simptomele apar frecvent la maturitate.
Tahicardia paroxistic
Este disritmia (aritmia) caracterizat prin frecven cardiac sporit, instalare brusc, durat
variabil (de la minute pn la zile i sptmni), sfrit brusc i tendin de repetare a acceselor la
intervale variabile de timp.
Ciofu E.P., Ciofu Carmen (Ed.) , Pediatrie, Tratat, Editia I, Ed.Medicala, Bucuresti 2001
Tahicardia paroxistic care apare n ventriculi este denumit tahicardic ventricular. Dac ea
este generat n atrii sau n tesutul jonctiunii atrioventriculare, tahicardia se numete supraventricular.
Tahicardia paroxistic supraventricular (TPSV) se observ la pacienii de toate vrstele: nounscuti, copii, aduli, vrstnici. Adesea, n afar de aceast disritmie pacienii nu au alte afectiuni
cardiovasculare sau alte boli. La altii TPSV apare pe fundalul unei cardiopatii (valvulare, aterosclerotice,
tireotoxice, hipertensive etc.), spre exemplu, ea se nregistreaz la 3-8% cazuri de infarct miocardic acut.
TPSV este aritmia cea mai frecvent la bolnavii cu sindromul Wolf-Parkinson-White i alte forme de
preexcitatie ventricular8.
Unii pacieni semnaleaz relatia dintre declanarea paroxismului i astfel de factori ca:
surmenaj fizic i emotional; abuz de cafea, tutun, alcool; hiperventilaie; schimbarea pozitiei corpului;
deglutiie, inspir adnc.
Paroxismele au debutul si sfritul brusc. Pacientii acuz, de obicei, accese de palpitaii rapide i
regulate, uneori nsoite de dispnee, vertij, nelinite. Durata accesului este diferit (secunde-minute-ore,
rareori sptmni). Oprirea (spontan sau dup probele vagale) este brusc i adesea urmat de o emisie
abundent de urin ("urina spastica"), datorat hipersecreiei de hormon natriuretic atrial secundar
dilatatiei atriale.
n caz de aparitie a TPSV la o persoan cu cardiopatie organic, accesele prelungite (n special cu
frecventa cardiac mare) pot produce angin pectoral, staza pulmonar sau agravarea insuficientei
cardiace globale, prbuirea TA (crete lucrul cordului i se scurteaz perioada de umplere diastolic).
Deseori paroxismele sunt foarte scurte i infrecvente, deaceea pacientul nu este vzut de doctor la
moment. Examenul clinic n paroxism arat ritm regulat cu frecven accelerat ntre 150 i 240 /min.
8
Probele vagale (n special masajul sinusului carotidian) pot ntrerupe tahicardia. Dac nu se oprete
tahicardia, alura nu se micoreaz.
Tahicardia paroxistica supravenlriculara (TPSV). Este una dintre cele mai frecvente tipuri de
aritmii ntlnite la copil, inclusiv la sugar si chiar la nou nascut (n acest caz debutul este de obicei
intrauterin si diagnosticul se face prenatal prin echocardiografie fetala). Se caracterizeaza clinic prin
ritm cardiac foarte regulat si foarte rapid (peste 200-250 batai/minut). Impulsul ia nastere ntr-un centru
ectopic situat supra ventricular9. Debutul este brusc si este perceput de bolnav (pentru sugari de catre
anturaj). ECG nregistreaza un ritm rapid foarte regulat, cu complexe QRS normale, unda P exista, dar
are forma anormala, (impulsul ia nastere ntr-un focar ectopic). Din cauza scurtarii extreme a diastolei
undele T si P formeaza adesea o unda unica, complexele QRS, de morfologie normala, pot fi urmate de
subdenivelare ST si unda T negativa, sugernd suferinta miocardica ischemica (irigatie miocardica
deficitara n timpul diastolei foarte scurte).
Daca focarul ectopic este situat jonctional stimularea atriilor se face retrograd si undele P
inversate pot fi situate imediat naintea sau dupa complexul QRS (care pastreaza morfologie normala).
De fapt nu este esential sa diferentiem tahicardia paroxistica atriala de cea jonctionala deoarece ambele
au aceeasi semnificatie patologica si se trateaza identic.
DATE EPIDEMIOLOGICE
Frecventa difera in functie de grupele de varsta asadar difera de aridmiile adultului prin:
-incidenta mai redusa
-Cantitativ:frecventa cardica de 150b/min la nou nascut este normala dar la adult este tahicardie
supraventriculara
-Calitativ:AV de 300/min la copii este relativ bine tolerata cateva ore de miocardul copilului in timp ce
la adult conduce rapid catre sincopa10.
Aparitia unei crize de TPSV in copilarie este posibila la una dintre urmatoarele trei categorii de bolnavi:
a)
Sugari sub vrsta de 4 luni (inclusiv nou nascuti, la care TPSV debuteaza de fapt intrauterin), mai
frecvent la copiii de sex masculin, cu cord clinic indemn, cu o frecventa de 0,4% din totalul aritmiilor.
Debutul este brutal si nu totdeauna sesizat de familie, dar prelungirea crizei peste 24 de ore favorizeaza
aparitia semnelor de insuficienta cardiaca hipo-diastolica. Sugarul devine extrem de agitat, anxios, palid,
transpira, are extremitati reci, este dispneeic, foarte tahicardie si are hepatomegalie (ficatul palpabil la 45 cm sub rebordul costal). Anorexia este cvasi-totala si frecvent copilul este febril, ceea ce ndreapta
atentia medicului catre o afectiune infectioasa. Radiografia cardiopulmonara obiectiveaza cardiomegalia, iar pe ECG se nregistreaza un traseu tipic.11
9
10
11
b)
Copiii trecuti de vrsta de 1 an pot face crize de TPSV pe cord sanatos sau daca sufera de boli
congenitale de cord, anomalia Ebstein fiind cea mai reputata n a favoriza aritmia, dilatatia enorma a
atriului drept, caracteristica acestei malformatii congenitale, fiind un factor favorizant. Mai rar
rabdomio-sarcomul atrial este la originea crizei. Copilul prezinta crize de pierdere a constientei,
varsaturi, dureri abdominale si febra; decompensarea cardiaca nu se mai instaleaza asa de usor ca la
sugari. Aceste cazuri au o mare tendinta de recidiva a crizei si presupun mentinerea ndelungata a unui
tratament medicamentos profilactic (amiodarona).
c) Copiii care au sindrom Wolf-Parkinson-White (WPW), fara nici o predominanta de sex sau vrsta, au
o mare tendinta de a prezenta crize de TPSV. WPW este cel mai cunoscut dintre sindroamele de preexcitatie ventricular. Ar putea fi ncadrat n boli cu tulburare de conducere intracardiaca a impulsului,
care nu genereaza nsa ncetinirea impulsului, ci accelerarea acestuia.
PR prelungit. Undele P retrograde pot fi absente, incluse in complexul QRS sau apar ca distorsiuni ale
partii terminale a complexului QRS.
TPSV prin reintrare in nodul AV poate fi initiata si oprita prin extrasistole atriale. Debutul
tahicardiei se asociaza aproape intotdeauna cu alungirea intervalului PR datorat intarzierii marcate a
conducerii in nodul AV (alungirea intervalului AH) care urmeaza unei EA care este critica pentru
producerea aritmiei. Alungirea brusca a interlului AH concorda cu teoria celor doua cai de la nivelul
nodulului AV: (1) o cale beta (rapida), cu conducere rapida si perioada refractara lunga,
(2) o cale alfa (lenta), cu conducere lenta si perioada refractara scurta12.
In timpul ritmului sinusal se manifesta numai conducerea pe cale rapida, rezultand un interl PR normal.
Extrastimulii atriali cu un interl de cuplaj critic sunt blocati pe calea beta datorita perioadei lor refractare
mai lungi si sunt condusi lent pe cale alfa. In cazul cand conducerea pe calea alfa este suficient de lenta
pentru a permite caii beta sa iasa din perioada refractara prealabila, urma un singur ecou atrial sau o
tahicardie sustinuta. Sustinerea reintrarii in nodul AV necesita existenta unui echilibru critic intre viteza
de conducere si perioadele refractare din interiorul nodului AV. Actirea atriala retrograda si cea
ventriculara anterograda se produc simultan, explicand de ce undele P pot sa nu fie vizibile pe ECG de
suprafata.
Caractere clinice Reintrarea AV nodala poate produce palpitatii, sincope si insuficienta cardiaca,
in functie de frecventa si durata aritmiei si de prezenta si severitatea bolii cardiace de fond.
Hipotensiunea si sincopa se pot produce prin disparitia brusca a contributiei atriale la umplerea
ventriculara, acest lucru putand duce si la o importanta crestere a presiunii atriale, la edem pulmonar
acut si la scaderea umplerii ventriculare. Contractiile atriale simultane cu cele ventriculare pot produce
unde a ample cu fiecare bataie a inimii.
TABLOU CLINIC IN TPSV
1. LA NOU NASCUT SI SUGAR:
Debut insidios -agitatie,
-oboseala in timpul suptului,
-varsaturi,
-paluare,apoi dispnee cu tahipnee ,
-cianoza ,
.
12
Ciorfu Carmen , Ciofu E.P.- Semne si simptome in pediatrie , mic dictionar. Ed. Stiintifica si eciclopedica, Bucuresti 1995
-iritabilitate,
-anxietate,
-poliurie la oprirea atacului(poliuria atesta un cord sanatos)
-de cele mai multe ori paroxismul cedeaza spontan13
Ciofu E.P. , Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, Ed.Medicala Amaltea, Bucuresti 1996
Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography and echocardiography for
14
ELECTROFIZIOLOGIE
Depolarizarea structurilor cordului reprezint evenimentul care initiaza contractia
acestuia. Curentii electrici care se rspndesc la nivelul inimii sunt produsi de trei componente:
celulele pacemaker ale inimii, tesutul specific de conducere si muschiul propriu-zis. 16
Electrocardiograma nregistreaz numai depola r i z a r e a ( s t i m u l a r e a ) s i r e p o l a r i z a r e a
( r e v e n i r e a ) g e n e r a t n miocardul atrial si ventricular. n conditii de repaus, celulele
miocardice sunt polarizate , adic prezint o ncrcare electricla suprafat, datorit diferentelor
transmembranare de concentratie a ionilor. Acest potential, msurat la nivelul
membraneicelulelor atriale si ventriculare, este de aproximativ 90 mV, sarcinile negative fiind
distribuite dominant n interiorul celulei.Stimularea acestor celule peste potentialul prag duce la o
d e p o l a r i z a r e r a p i d a m e m b r a n e i , c u i n v e r s a r e a p o l a r i t t i i . Acest proces de
depolarizare se transmite ca o und la nivelu atriilor si ventriculilor. Repolarizarea
reprezint revenirea fibrelor miocardice la potentialul de repaus. 17 Stimulii pentru
15
Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography and echocardiography for
Reprezentarea schematic a
sistemului cardiacde conducere.
Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography and echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997
19
Interpretarea rapida a EKG-urilor - Editia a sasea de Dubin, Dale,Ed.Medicala,2005
Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography and echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997
3
21
Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography and echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997
cresterea rapida a osmolaritatii plasmatice , urmata de cresterea volumului circulant cu 8-10ml, ceea ce
creste mult riscul de precipitare a insuficentei cardice .
Substanta de contrast trebuie sa fie extrem de fluida, permitand injectarea cu mare viteza , si sa aiba
o concentratie suficienta de iod care sa permita un contrast fotografic bun. Exista substante de contrast
neionice de aparitie recenta, care corespund acestor deziderate.
Cateterismul cardiac si angiocardiografia sunt tehnici de diagnostic invaziv prin excelenta , care
aduc informatii anatomice si hemodinamice de mare exactitate. Ele raman si astazi cele mai precise si
fiabile metode pentru masurarea presiunilor , debitelor si rezistentelor , sunt superioare ecocargiografiei
3D privind rezolutia spatiala si sunt mai putin dependente de factorul uman decat aceasta. Sunt indicate
cu deosebire in domenii de esec al a ecocardiografiei : aprecierea elemntelor extracardiace , intoarcere
venoasa pulmonara sau sistematica anormala, anatomia crosei aortice, a trunchiului si ramurilor arteriale
pulmonare, ca si in evaluarea unor elemente intracardiace (septul interventricular , calea de ejectie a
ventricolului drept). Cateterismul cardiac poate deveni terapeutic perforand septul interatreial in
transpozitia vaselor mari sau dilantand eficace stenozele valvulare pulmonare, aortice ; se incearca acum
si dilatarea stenozelor ramurilor arterelor pulmonare22.
Gradul de stenoza sau de regurgitare valvulara se paote stabili cu precizie. Obisnuit, se practica o
cateterizare dreapta (vena femurala) mai rar una stanga(calea arteriala retrograda, tehnica Seldinger).
Cateterismul cardiac ramane o tehnica exacta pentru aprecierea siunturilor , evaluarea oximetriei
si opresiunilor intracavitare, aprecierea gradiantelor de presiune intre cele doua versante ale unei leziuni
stenotice , masurarea fluxului sistemic sau pulmonar , precum si a rezistentelor vasculare pulmonare.
Cateterismul cardiac poate fi completat cu biopsie endomiocardica , utilizand un biopton adecvat.
Aceasta permite evaluarea histologica in cardiopatia dilatativa sau hipetrofica, fibreoelastoza
endocardica ,miocardita sau cardiomiopatia post chimioterapeutica( adramicina). Indicatia majora
ramane detectarea precoce a rejetului de grefa cardiaca dupa transplatul de cord (izolat sau cordpulmon). Complicatiile acestei metode nu apar la mai mult de 2% dintre examinari.
Folosind metode si aparaturi foarte moderne se poate practica angiografia cu substractie digitala ,
care permite utilizarea unor cantitati sensibil de mici de substanta de contrast (20-60% din doza
conventionala) si o doza mai mica de radiatii (10%). Prin aceste remarcabile avantaje metoda are o larga
aplicabilitate in pediatrie.
23
Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of electrocardiography and echocardiography for
familial hypertrophic cardiom yopathy in genotype population . Circulation 1997
24
Guidelines for the tratament of heart failure- the task force on heart failure of Eurpean society of cardiology , Eur. Heart
1997
stimulator cardiac, pacemaker-ul intervine atunci cand este nevoie si prin socuri electrice asigura
frecventa cardiaca asemanatoare cu cea normala. 25
Defibrilare
Defibrilatoarele sunt dispozitive care restabilesc ritmul sinusal (ritmul normal al inimii) prin aplicarea
unui soc electric la nivelul toracelui. Defibrilarea este eficienta in fibrilatia ventriculara, dar pentru ca
acest tip de aritmie duce la deces in termen de patru minute, defibrilarea este utila daca se face imediat.
Defibrilarea in primele 3-5 minute de la debutul fibrilatiei ventriculare poate dubla sau tripla sansele de
resuscitare.
Tratament naturist
-Coenzyme Q10 (1-1-0 dupa masa; 3 luni continuu; faciliteaza oxigenarea sangelui in arterele inimii
prevenind bataile neregulate ce produc discomfort in zona precordiala si anxietate - stare de teama
secundara instalarii aritmiei) sau Super Coenzyme Q10 Plus (1-1-0 dupa masa; 3 luni continuu; indicata
mai ales la varstnicii cu afectiuni cardiovasculare) sau Coenzyme Q10 Sublingual (0-1-0 dupa masa; 2
luni continuu; actioneaza rapid, eliminand diversele tipuri de aritmie ce pot aparea atat la oamenii
aparent sanatosi cat si la pacientii cardiaci).
- Rhodiolin (2-4 capsule pe zi in momontele de stres asociate cu dereglari ale ritmului cardiac; inlatura
simptomele neplacute prin relaxarea sistemului neurovegetativ).
- Vital A/ B/ AB/ 0 (1-1-0 dupa masa; se administreaza pana la terminarea tabletelor din flacon si se
repeta in ritm de 3 cure pe an; combate aritmia prin reglarea nivelului de minerale, vitamine din
organism si prin inlaturarea anemiei destul de frecvente la populatie ce are ca repercursiuni tulburarea
ritmului cardiac).
Exista si o serie de plante din care se pot prepara remedii pentru aceste afectiuni:
Paducelul este un arbust inrudit cu macesul. Creste sub forma unei tufe spinoase in poieni, la liziera
padurilor, dar si pe dealuri.Substantele active pe care le gasim in atat in florile cat si in frunzele sale sunt
acidul crategic, acidul ursolic, vitamina C, tanin, flavonoizi si uleiuri aromate. Ceaiul de paducel
produce vasodilatarea arteriala, scaderea tensiunii si are efect sedativ. In acelasi timp este si un tonic al
inimii. Produsele pe baza de paducel sunt numite de specialistii francezi laptele batranilor, datorita
efectelor benefice pe care le are in special asupra persoanelor de varsta a treia.
Ungurasul este o planta medicinala , inalta de 30-50 cm, acoperita cu perisori care ii confera un aspect
albicios. Infloreste incepand din iunie pana in septembrie, perioada in care se pot recolta partile aeriene
ale pantei. Este o planta fara pretentii, rezistenta la seceta si o putem intalni in locuri insorite, pe
terenurile necultivate sau pe pasuni. Planta este pomenita in medicina antica egipteana dar si in cea
indiana, ca expectorant si remediu in diferite afectiuni respiratorii. Ceaiul de unguras provoaca scaderea
tensiunii si se recomanda pacientilor hipertensivi, efect care se datoreaza continutului de azotat de
potasiu si colinei. Se prepara infuzii din o lingura de planta uscata si maruntita la o cana de apa
clocotita, iar ceaiul se bea pe stomacul gol.26
25
Guidelines for the tratament of heart failure- the task force on heart failure of Eurpean society of cardiology , Eur. Heart
1997
26
Talpa gastii se mai numeste in popor si creasta cocosului sau somnisor.Creste in aceleasi conditii ca si
ungurasul si infloreste toata vara. O putem intalni si pe dealuri si in fanete. De la talpa gastii se pot
utiliza in scop terapeutic partile aeriene care se recolteaza, de asemenea, cand planta este inflorita. Se
recomanda in starile depresive, planta regland bataile inimii,scade tensiunea arteriala si produce
somnolenta (este de 3 ori mai puternica decat valeriana)
Da
Manevre vagale
Cardioversie
sincrona 1 J/kg
Se ia Tn consideratie
Amiodarona
Cardioversie sincrona
2 J/kg
Remedii de linia a doua:
Procainamida 7-15 mg/kg
i.v. lent sau Amiodarona 5
mg/kg i.v. lent
Manevre vagale
X2 min.
Adenozina 100
mcg/kg
2 min.
Da
Nu
Cardioversie sincrona
1 J/kg
Cardioversie sincrona
2 J/kg
Adenozina
200 mcg/kg
Adenozina
300 mcg/kg
Medicamente antiaritmice
Medicamentul este un preparat utilizat pentru a preveni, a diagnostica, a trata o boala, un
traumatism sau pentru a restaura, a corecta, a modifica functiile organice.
Multa vreme, medicamentele au fost preparate pornind numai de la vegetale (alcaloizi ca
digitalina sau morfina), de la animale (vaccinuri) sau de la minerale (aluminiu). Astazi, toate
medicamentele sunt fabricate prin industria farmaceutica, ceea ce permite o mai mare precizie
si o mai mare securitate de utilizare. In paralel, farmacia propune din ce in ce mai multe
produse sintetice, care copiaza mai mult sau mai putin fidel substantele naturale sau sunt in
intregime originale (benzodiazepine)27.
Introducerea pe piata a unor noi medicamente se supune unor directive administrative
complexe, variabile de la tara la tara. Medicamentele noi trebuie sa treaca teste (pe animale de
laborator, pe voluntari umani sanatosi in mediu spitalicesc, apoi pe bolnavi) destinate sa
evalueze eficacitatea efectelor secundare ale principiilor lor active fara de care organismele
publice (Ministerul Sanatatii in Franta, Oficiul International de control al medicamentelor in
Elvetia, Sante CLt Bien - catre social in Canada, Food and Drug Administration in Statele
Unite etc.) nu elibereaza autorizatia de lansare pe piata. Aceasta autorizatie, desemnata prin
sigla A.M.M. in Franta si in Belgia, este denumita "atestare de inregistrare" in Elvetia, "aviz
de conformitate" in Canada, si poate fi retrasa pentru un medicament daca interesul sanatatii
publice o cere. In timpul perioadei de productie, trebuie efectuate cu regularitate controale de
fabricatie.
Medicamentele pot fi in vanzare libera sau pot sa nu fie eliberate decat la prezentarea unei
retete. Eliberarea unui medicament la prezentarea unei retete folosite deja o data sau de mai
multe ori este reglementata28.
Efectele secundare ale medicamentelor - Efectele secundare ale unui medicament sunt
efecte, obisnuite sau nu, care se adauga efectului terapeutic urmarit.
Un efect secundar poate fi nedorit intr-o utilizare data a unui medicament, dar cautat intr-o
alta utilizare a aceluiasi medicament; el poate deveni chiar un efect principal. Efectul nedorit
poate sa fie legat de efectul principal al medicamentului. De exemplu, medicamentele
anticanceroase ataca atat celulele sanatose, cat si celulele canceroase, anticoagulantele pot
provoca o hemoragie daca tratamentul este prelungit, medicamentele ototoxice pot leza
27
28
sistemul auditiv, medicamentele nefrotoxice sau hepatotoxice pot altera rinichiul sau ficatul,
mergand pana la provocarea de leziuni, reversibile sau permanente. In toate aceste cazuri,
efectul nedorit este previzibil si inevitabil.
In alte cazuri, efectul nedorit este imprevizibil; el apare la un bolnav care prezinta factori de
risc (absenta unei enzime specifice degradarii medicamentului, reactie alergica etc.), in caz de
toleranta sau de obisnuinta la medicament ori de dependenta fata de el (farmacodependenta
sau toxicomanie)29, de persistenta sau de acumulare a medicamentului in organism; efectul
nedorit variaza, de asemenea, cu importanta consumului si cu tipul de medicament.
Efectele minore nu necesita spitalizare, nici tratament; efectele moderate necesita un
tratament sau o spitalizare; efectele grave, care pun in pericol viata bolnavului, ca in timpul
intoxicatiilor voluntare sau accidentale, necesita un tratament intensiv si pot lasa sechele
importante.
Trecerea medicamentului prin organism. Odata administrat, un medicament urmeaza trei
faze: resorbtia, distribuirea si eliminarea. Studiul lor este denumit farmacocinetica.
Resorbtia medicamentului - Resorbtia inseamna trecerea medicamentului de la locul sau de
administrare spre circulatia generala. Doar o fractiune din doza administrata ajunge in
circulatia generala. Aceasta depinde de proprietatile fizico-chimice ale medicamentului
(solubilitate, viteza de dizolvare a principiului activ ctc.).
Cronofarmacologia joaca si ea un rol: un medicament este mai mult sau mai putin eficace
dupa ora la care este administrat, in particular din cauza variatiilor ciclice ale activitatii
enzimelor care il degradeaza in ficat. In sfarsit, are importanta faptul ca unele medicamente sa
fie luate inainte, altele in timpul, iar altele dupa masa.
Distribuirea medicamentului - Dupa intrarea sa in circulatia generala, un medicament se
distribuie in tot organismul. Repartizarea sa intre diferitele tesuturi este inegala, din cauza
diferentelor de permeabilitate, volum si de irigare sangvina a acestor tesuturi.
Eliminarea medicamentului - Organismul incearca sa elimine cat mai repede posibil orice
substanta straina si/sau toxica introdusa in interiorul sau. Eliminarea se face prin excretie
directa (eliminare fara transformarea medicamentului) sau prin excretia metabolitilor (produse
care rezulta din transformarea medicamentului in organism) cu ajutorul diferitelor organe care
servesc la evacuarea in exteriorul organismelor a deseuri lor de metabolism: rinichi, ficat,
plaman, intestin etc.
Prescriptia si supravegherea - Mai multi factori care influenteaza comportamentul
29
Guidelines for the tratament of heart failure- the task force on heart failure of Eurpean society of cardiology ,
interzis la sugar. Daca este vorba de prima criza de TPSV daca sugarul are sub 5 luni, daca nu
exista WPW si nici o cardiopatie subiancenta , iar asistolia a fost usoara , nu este necesar
tratament de intretinere. Daca este necesar tratamentul de intretinere se face cu digoxin P.O.
in doze de - 1/10 din doza de atac sau 100mg/24 ore(se calculeaza doza adultului care se
imparte care se impartea al suprafata corporala a acestuia 1,73 m(patrati) si valoarea care
rezulta se inmulteste cu suprafata corporala a copilului , calculata dupa formule sau tabele). In
fine , pentru recidivele repetate intra in discutie si alte variante terapeutice ca Beta
blocantele (propanolol ), propafenona si flecainida (din clasa 1 de antiaritmice) sau sotalol si
cordarone(din clasa 3-a).
Tratamentul crizei de TPSV la copilul mare este usor diferit. In primul rand ca
manevrele de stimulare vagala sunt mai eficiente si se pot folosi cu mai mult succes.
Stryadina si Verapamilul i.v. (0.1 mg/kg) se dovedesc extreme de eficace. Unii autori prefera
ca dupa manevrele de stimulare vagala sa continue cu o doza de incarcare P.O. de amiodarona
(1000-1250 mg/m(patrat) ). Daca criza se repeta , tratamentul de intretinere va fi centrat pe
preparate digitalice . Numai in caz de recidive se va recurge la propafenona sau flecainida.
Daca substratul TPSV este WPW preparatele digitalice sunt formal contraindicate deoarece
aceastea scurteaza perioada refractara a fascicolului accesor si deprima conducerea impusului
pe caile normale, favorizand astfel conducerea excitatiei pe cai anormale. Deci in crizele de
TPSV survenite la cei cu WPW se va recurge la antiaritmice nedigitale (disopiramid
,flecainidina ,amiodarona , verapamil , propafenona).
Accesul vascular
Spear point K.G , Gruber P.C., Brett S.J. impact of the immediate life support course on the incidence and
outcome of in hospital cardiac area calls : an observational study over six years . Resuscitation 2009
Spear point K.G , Gruber P.C., Brett S.J. impact of the immediate life support course on the incidence and
outcome of in hospital cardiac area calls : an observational study over six years . Resuscitation 2009
33
ventilatii.
Nu administrati medicamente care nu sunt liposolubile (cum ar fi glucoza, bicarbonatul,
calciul) prin tubul traheal deoarece acestea vor produce leziuni ale mucoasei caii aeriene.
Preparate
internationala
Comerciale
ATP
Stryadine
(adenozin-trifosfat)
Posologie
Atac
1 ,g/kg
i.v. rapid
Indicatii
Intretinere
Tahicardia paroxistica
supraventriculara, pentru
convertiera crizei de ritm
sinusal
Amiodarona
Digitoxina
Cordarone
500mg/m/24ore in 2
Tahicardii artriale si
corbionax
Digitalina
Durata de atac:1000
prevenirea tahicardiilor
mg/m/24 ore
jonctionale in WPW.
0.05-0.15 mg/kg
0.05mg/kg in 3 reprize
Aceleasi cu digoxina
Controlulo alurei ventriculare
in flutter si fibrilatie atriala.
Digoxina
Digoxine
0.02-0.04 mg/kg in 3
0.01-0.03 mg in doze
Aceleasi cu digoxina
Tahicardia paroxistica
reprize ; i.v:
i.v ;doza x 7
supraventriculara cu exceptia
Doza x0.7
Difenil-hidantiona
Dilatin
1 mg/kg 5min
Epanutin
Disopiramid
Flecainida
digitoxina
Aritmii induse de digitala
,extrasistole ventriculare,
Rythmodan
250 mg/m/24ore in 3
postoperator
Aritmii supraventriculare si
Norpace
reprize
ventriculare . tahicardii
3 mg/kg/24 ore
Pana la 5 mg /kg in 2
artriale rebele
Tahicardii paroxistice
reprize
supraventriculare inclusiv
Flecanide
min
WPW,tahicardii
jonctionale,extrasistole
ventriculare si aritmii
ventriculare complexe
Aceleasi cu digitoxina si
Lanatozid
Cedilanide
Lidocaina
Xilocaina
1mg/kg
1mg/m/min
Propafenona
Rythnol
20mg/m/24ore
Propanolol
Avlocardyl
1m/kg
20mk/m/24ore in3
Pana la 50 mg/m/24ore
Fallot. Tahicardii
24 ore in 3-4reprize
supraventriculare. Aritmii
ventriculare
Conversia tahicardiei
digoxina
Tahicardii ventriculare,
extrasistolele ventriculare
Verapamil
Isoptine
Cardiolox
reprize
paroxistice supraventriculare
in ritm sinusal , inclusiv
WPW. Controlul alurii
ventriculare in flutter si
fibrilatie ventriculara .
tahicardii jonctionale
Adenozina(Stryadine)
Adenozina este un nucleotid purinic natural. Incetineste transmiterea impulsului electric la
nivelul nodulului atrioventricular cu efect minim asupra altor celule miocardice sau cai de
conducere. Are eficienta crescuta in cuparea tahicardiilor paroxistice supraventriculare cu
circuite de reintrare care includ nodul atrioventricular (AVNRT). In alte tahicardii cu
complexe inguste, adenozina permite identificarea ritmului de baza prin incetinirea
raspunsului ventricular. Are timp de injumatatire extrem de scurt, de 10-15 secunde si, din
acest motiv, se administreaza in bolus rapid intr-o perfuzie cu flux mare sau administrarea
intravenoasa directs este urmata de un flush de solutie salina. Cea mai mica doza terapeutic
eficienta este de 6 mg (cantitate neagreata ca doza initiala de unele protocoale curent utilkate),
in caz de insucces aceasta poate fi urmata de 2 doze, fiecare de 12 mg, la interval de 1-2
minute. Pacientii trebuie avertizati despre efectele adverse neplacute dar tranzitorii, in mod
particular greata, eritem facial cu senzatie de caidura locala si discomfort toracic. Adenozina
nu este disponibila in unele tari europene dar adenozintrifosfatul (ATP) este o alternativa. In
citeva tari europene nici unul dintre aceste preparate nu este disponibil; verapamilul este
probabil cea mai buna alternativa. 34Teofilina si compusii inruditi blocheaza efectele
adenozinei. Pacienfii in tratament cu dipiridamol sau carbamazepina sau cu cord transplantat
(denervat) prezinta un raspuns marcat exagerat si care este imprevizibil. La acesti pacienti sau
in cazul administrarii pe un acces venos central, doza initiala de adenozina este rediisa la 3
mg. In prezenta sindromului WPW, blocarea conducerii prin nodul AV poate duce la
favorizarea conducerii prin caile accesorii. In prezenta unei aritmii supraventriculare acest
efect poate produce un raspuns ventricular rapid, cu rise vital. Uneori, in prezenta sindromului
WPW adenozina poate precipita o fibrilatie atriala asociata cu un raaspuns ventricular
periculos de rapid.35
Amiodarona
Administrarea intravenoasa de amiodarona are efecte asupra canalelor de sodiu, potasiu si
calciu asociate cu proprietati de alia si betablocada adrenergic. Indicatiile pentru
administrarea intravenoasa de amiodarona includ:
controlul TV monomoria, TV polimorla si a tahicardiilor cu complexe QRS largi de
origine incerta - stabile hemodinamic;
tahicardiile supraventriculare (TSV) necontrolate de adenozina, manevre vagale sau
blocada AV;
controlul raspunsului ventricular rapid secundar conducerii pe cai accesorii din aritmii
34
Ciofu E.P., Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, ed.Medicala Amaltea, Bucuresti 1996
35
Muller G., Ulmmer H. E. Hagelk ,J. Cardiac disrhythmias in children whit idiophatic dilate or hypertrofic
Digitalina(Digitoxina)
Compozitie
Solutie hidroalcoolica glicerinata continand digitoxina 1 mg/ml sau 50 picaturi.
Actiune terapeutica
Tonicardiac, creste forta de contractie a miocardului, corecteaza insuficienta cardiaca, marind
debitul cardiac, cu ameliorarea irigarii tesuturilor, scaderea presiunii venoase, indepartarea
congestiei si edemelor, cresterea diurezei; micsoreaza frecventa sinusala; intarzie conducerea
atrio-ventriculara, diminuand ritmul ventricular in fibrilatia atriala si alte tahiaritmii
supraventriculare. Actiunea se instaleaza lent (incepe la 2-5 ore, este maxima la 6-10 ore de la
administrarea unei doze orale, concentratia plasmatica constanta se obtine dupa 24-28 zile de
tratament), si este durabila (in conditiile digitalizarii complete compensarea se mentine cca 18
zile dupa oprirea tratamentului), cu posibilitatea de acumulare. 36
Indicatii
Insuficienta cardiaca congestiva cronica; fibrilatie atriala si flutter atrial cu ritm rapid, mai
ales in cadrul insuficientei cardiace; este utila indeosebi pentru tratamentul de durata
(eficacitatea se mentine chiar in conditiile omisiunii sporadice a administrarii) si in
insuficienta cardiaca cu fibrilatie sau flutter atriale.
Contraindicatii
Bradicardie marcata (sub 60/minut), extrasistole ventriculare polimorfe sau ritmate, tahicardie
ventriculara; prudenta in caz de leziuni miocardice acute (miocardita reumatismala, infarct
acut de miocard) si bloc partial; se recomanda doze mici daca bolnavul a primit un alt
digitalic inaintea inceperii tratamentului; de asemenea, doze mai mici la hepatici, la bolnavi
cu insuficienta renala severa si la batrani, la nou-nascuti si la imaturi, in prezenta hipoxiei prin
insuficienta respiratorie, la hipotiroidieni, in infarctul de miocard recent, in caz de
hipokaliemie sau hipercalcemie. Se vor evita sarurile de calciu intravenos si aminele
simpatomimetice (risc sporit de aritmii severe); prudenta la bolnavii sub tratament diuretic
intensiv sau care abuzeaza de purgative, la cei care primesc extract paratiroidian sau doze
36
Digoxine
Compozitie si descriere
Fiole a 2 ml solutie injectabila continand digoxina 0,5 mg .
Glicozidele cardiace au fost utilizate in medicina occidentala in tratamentul insuficientei
cardiace de la publicarea in 1785 de catre William Withering a cartii "Account on the
Foxglove". Acestea au fost utilizate de asemenea ca rodenticide si pentru otravirea sagetilor.
In afara de digoxin mai exista si alte glicozide cardiotonice naturale - digitoxin, convalatoxin,
37
oleandrin, etc.38
Biodisponibilitatea digoxinului este mare, cuprinsa intre 40 si 90%. Debutul actiunii in cazul
administrarii orale este de 1,5 - 6 ore, cu aparitia efectului maxim in 4-6 ore. In cazul
administrarii intravenoase debutul actiunii este de 5-30 minute, cu efect maxim dupa 1,5 - 3
ore. Timpul de injumatatire este lung, de 1.6 zile, eliminarea facandu-se preferential pe cale
renala (60-80%), restul pe cale hepatica.
Digoxinul actioneaza prin:
- inhibarea pompei Na-K cu acumularea ulterioara a calciului la nivelul celulelor cardiace;
- cresterea tonusului vagal.
Principala actiune farmacodinamica a digitalicelor consta in stimularea contractiei miocardice
- actiune inotrop pozitiva. Creste in special contractia miocardului ventricular, fenomenul
fiind mai evident in conditii de insuficienta cardiaca. O alta actiune importanta este cea
bradicardizanta sau cronotrop-negativa. Digitalicele incetinesc conducerea si cresc functia de
frana a nodului atrio-ventricular - actiune dromotrop negativa, datorita, in parte, stimularii
vagale, in parte influentarii directe a NAV. Musculatura neteda vasculara este stimulata, dar
pentru dozele obisnuite efectul vasoconstrictor este modest. Digitalicele favorizeaza
automatismul ectopic - actiune batmotrop pozitiva.
Digitalicele sunt indicate in:
- insuficienta cardiaca,
- aritmii supraventriculare cu tahicardie - fibrilatie atriala, flutter atrial.
Actiune terapeutica
Glicozida tonicardiaca cu actiune intensiva, relativ rapida (apare la 1-2 ore, este maxima la 6
ore dupa administrarea orala; apare la 20 de minute, este maxima la 1,5-3 ore dupa injectarea
intravenoasa; concentratia plasmatica constanta se obtine dupa 6-7 zile de tratament) si de
durata relativ scurta (la bolnavii complet digitalizati decompensarea survine dupa 5-6 zile de
la oprirea medicatiei).
Indicatii
Insuficienta cardiaca acuta, insuficienta cardiaca congestiva, cord pulmonar cronic,
insuficienta cardiaca la copii (in cursul cardiopatiilor congenitale sau capatate); fibrilatie si
flutter atriale, tahicardie supraventriculara. Este de ales pentru digitalizare rapida si la bolnavii
cu tendita mare de acumulare a digitalicelor. Tratamentul digitalic realizeaza rezultate optime
38
in insuficienta cardiaca cu debit mic, inima dilatata, functie sistolica diminuata, dar rezerva
contractila pastrata si cand se adauga fibrilatia atriala sau alta tahiaritmie supraventriculara;
medicatia digitalica se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare.
Contraindicatii
Aceleasi ca pentru digitoxina, dar riscurile toxicitatii cumulative sunt mai mici; injectarea
intravenoasa trebuie facuta cu prudenta. Nou-nascutii si imaturii sunt mai sensibili (prudenta
in dozare); insuficienta renala si varsta inaintata favorizeaza acumularea (doze mici).
Antiacidele, sucralfatul, colestiramina pot diminua absorbtia intestinala a digoxinei,
anticolinergicele, eritromicina, tetraciclina pot creste absorbtia; chinidina, diltiazemul si
verapamilul, amiodarona, cimetidina pot creste concentratia plasmatica a digoxinei (uneori
este necesara reducerea dozei de tonicardiac); tiazidele, furosemidul, acidul etacrinic,
amfotericina, corticosteroizii cresc riscul aritmiilor (prin hipokaliemie), de asemenea
simpatomimeticele beta-adrenergice - adrenalina, izoprenalina (prin marirea excitabilitatii
miocardice); beta-blocantele si alte deprimante ale conducerii atrio-ventriculare pot fi
riscante, mai ales pentru calea intravenoasa; litiul poate sensibiliza miocardul la actiunea
digoxinei.39
Mod de administrare
Adulti - tratament de atac (eventual) cu 0,5-1 mg/zi oral, pana la compensare (cateva zile),
apoi intretinere cu 0,125-0,50 mg/zi (obisnuit 0,25 mg mai putin la batrani si la bolnavii cu
insuficienta renala - 0,125 mg);
- in urgente, daca pacientul nu a mai fost digitalizat, se injecteaza intravenos lent (diluat si cu
prudenta) 0,5- 1 mg, repetand la nevoie dupa 4-8 ore inca 0,5 mg.
Copii - oral 0,025 mg/kilocorp la 8 ore, 2-4 doze pentru digitalizare, apoi intretinere cu 0,0125
mg/kilocorp si zi.
Posologia trebuie individualizata sub control medical.
Actiune toxica.
Toxicitatea glicozidelor cardiace este relativ mare, corespunzand unui indice terapeutic mic
(2,8-30). Dozele terapeutice sunt apropiate de cele toxice, frecventa reactiilor adverse la
bolnavii digitalizati fiind de 12-20%.
Toxicitatea clinica:
1. La nivel extracardiac:
- greata, voma (prezenta aproape intotdeauna in supradozarea acuta);
39
Hipersensibilitate; in primele 3 luni dupa un IMA sau in cazul unui debit cardiac redus (fractie
de ejectie a ventriculului stang sub 35%), cu exceptia pacientilor cu aritmii ventriculare care
pun viata in pericol; IC severa, decompensata; soc cardiogen, cu exceptia celui datorat
aritmiilor; bradicardie severa; tulburari de conducere atriale; tulburari de conducere
atrioventriculara si/sau intraventriculara la pacienti fara stimulator cardiac implantat; boala
nodului sinusal (sindromul bradicardie-tahicardie), la pacienti fara stimulator cardiac
implantat; tulburari electrolitice (de exemplu hipo- sau hiperpotasemii); hipertenisune
arteriala severa.44
Atentionari:
ECG standard la intervale de 1 luna sau, la nevoie, examen ECG de efort; prudenta dupa
implantarea unui stimulator cardiac; insuficienta renala, IH; monitorizarea concentratiei
plasmatice a flecainidei; sarcina si alaptare; soferi si activitati de precizie.
Reactii adverse:
Tulburari cardiace (acutizari severe ale IC si soc cardiogen), agravarea tulburarilor de
conducere preexistente; bloc atrioventricular, bloc de ramura complet si permanent sau bloc
interatrial; incetinirea conducerii; poate agrava tulburarile de ritm preexistente sau poate
provoca aparitia unei noi tulburari de ritm); vertij, tulburari de vedere (diplopie, vedere
incetosata, diminuarea acuitatii vizuale), tremor, senzatie de instabilitate, cefalee, stare de
astenie, scaderea libidoului, greata, uscaciunea gurii, tulburari de gust, cresterea enzimelor
hepatice cu sau fara icter, febra, artralgii, mialgii, urticarie; leucopenie, trombocitopenie,
pneumonie interstitiala.
Tratamentul interventional
Ablatia
Radiofrecventa utilizeaza un generator si un cateter specific intr-o configuratie
monopolara , cu electrod endocavitar si o placa toracica. Durata procedurii este variabila (1-2
ore) in functie de dificultatea de a localiza sediul anatomic ce urmeaza a fi blocat. Riscul
embolic inerent tehniciii poate fi anihilat asociind anti agregante plachetare. Succesul metodei
depinde direct de precizia de localizare a fascicolului.45
Tehnica noua , prin curenti de radio frecventa , tinde sa inlocuiasca tehnica precedenta .
Se utilizeaza distructia terapeutica a cailor accesorii in WPW, si a foacarelor de TPSV , sau
intreruperea conducerii AV prin caile nodo-hisiene( cand sediul tahicardiei paroxistice este
jonctional). Efectul terapeutic al radio-frecventei se bazeaza pe efectul termic (producerea de
caldura realizata cu un curent electric).46
44
45
46
Guidelines for the tratament of heart failure- the task force on heart failure of Eurpean society of cardiology ,
SCOPUL SARCINII
Lucrarea de fa Aritmiile supraventriculare la copii-activitati in diagnosticul si
tratamentul modern ale tahicardiei paroxistice supraventriculare are la baz un volum mare
de munc, deoarece cuprinde multe date de specialitate, acest fapt impunnd culegerea
datelor, analiza i prelucrarea informaiilor. De asemenea am consultat o vast bibliografie de
specialitate, cu o mare importan tiinific i metodologic pentru realizarea lucrrii de fa.
Analizarea i interpretarea datelor culese, realizarea EKG au presupus implicit munc, timp i
concentrare.
Scopul l reprezint tratarea datelor despre aritmiile supraventriculare la copii si
evidenierea unor aspecte teoretice i practice privind posibilitile de diagnostic si tratament
modern al tahicariei paroxistice supraventriculare.
Am discutat despre ceea ce inseamna aritmiile:generalitati si punctual despre tahicardia
paroxistica supraventriculara si de asemenea mecanismul electrofiziologic de producere al
acestora,despre diagnosticarea lor electrocardiografic si importanta Holter-ECG,despre toate
metodele invazive si neinvazive de diagnosticare si de asemenea am studiat toate metodele de
Eur. Heart J. 1997
Bibliografie selectiva
Ciofu Carmen,Ciofu E.P., Dictionar de pediatrie , ed.Univers eciclopedic,
Bucuresti 1995
Ciofu E.P., Ciofu Carmen, Esentialul in pediatrie, ed.Medicala Amaltea,
Bucuresti 1996
Ciofu E.P., Ciofu Carmen(Ed) , pediatrie, tratat, ediatia 1, ed.Medicala,
Bucuresti 2001
Charron P., Dubourg O. , Desnons M. , Isnard E. , Diagnostic value of
Spear point K.G , Gruber P.C., Brett S.J. impact of the immediate life