COLEGIUL TEHNIC MOTRU

JUDETUL GORJ

LUCRARE
DE
ABSOLVIRE
CLASA: a XII-a H
PROFILUL: ELECTRIC
SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN INSTALATIILE ELECTRICE
COORDONATOR PROF.
CHITULESCU
NICULINA
ABSOLVENT,
MUNTEANUL ALEXANDRU ILIE

2016

TEMA:
SCHEME DE
ALIMENTARE SI
COMANDA
PENTRU
MOTOARELE
SINCRON

Cuprins
Argument...............................................................................................................1
1. Elementele constructive si principiul de functionare al masinii sincrone ......2
2. Caracteristici mecanice...................................................................................4
3. Regimul de pornire..........................................................................................7
4. Regimul de franare..........................................................................................9
5. Sisteme de actionare electrica cu motoare sincroane....................................11
Concluzie.............................................................................................................14
Bibliografie..........................................................................................................15

ARGUMENT
Maina sincron este tipul de main electric rotativ de curent alternativ care, pentru
o tensiune la borne de frecven dat, funcioneaz cu o turaie riguros constant. Regimul de baz n
funcionarea mainii sincrone este regimul de generator electric, la fel cum regimul de motor
este cel de baz pentru maina asincron. Maina sincron n regim de generator reprezint baza
economic a producerii energiei electrice n toate centralele electrice actuale. n acest regim
de funcionare mainile sincrone ating cele mai mari puteri nominale fiind cele mai mari maini
electrice construite de om. Consideratii economice pledeaz pentru creterea nencetat a puterii nominale
a generatoarelor sincrone (scad investitiile specifice n lei/kW, crete randamentul). Cele mai
mari maini sincrone actuale au atins puteri de 1200MW ca turbogeneratoare i 700MW ca
hidrogeneratoare. Regimul de motor sincron se folosete mai cu seam datorit avantajelor fa de
motoarele asincrone (randament mai ridicat, factor de putere mergnd pna la unitate, cuplu invariabil cu
turatia ntrefier mai mare).

CAPITOLUL I
1.Elementele constructive si principiul de functionare al masinii sincrone
La masina sincrona se disting doua parti constructive
principale: statorul si rotorul. Statorul are aceleasi elemente componente ca si masina
asincrona. n crestaturile practicate n miezul feromagnetic, realizat din tole de otel
electrotehnic izolate este plasata nfasurarea de curent alternativ a indusului (trifazata
n general).Rotorul se realizeaza n doua variante constructive: cu poli necati (fig.1.a)
si cu poli aparenti (fig.1.b). Cmpul magnetic inductor al masinii este produs prin
intermediul unei nfasurari de excitatie alimentata n curent continuu, dispusa pe rotor
.

a)

b)

Fig.1. Sectiune transversala prin masina sincrona: a - cu poli necati (plini); b - cu poli
aparenti.
La masinile cu poli necati nfasurarea de excitatie se plaseaza n crestaturile
repartizate pe 2/3 din deschiderea unui pol. La unitatile de putere mica miezul rotoric
se realizeaza din tole stantate. La masinile de mare putere crestaturile se frezeaza n
miezul rotoric realizat monobloc, din otel de cea mai 434h72e buna calitate.
La masinile sincrone cu poli aparenti, nfasurarea de excitatie se realizeaza cu
bobine concentrate plasate pe poli ca n fig.1.b. Piesele polare se executa fie masiv,
fie din tole. Ele sunt prinse prin buloane sau alte mijloace de roata polara.
La masinile sincrone de putere mijlocie si mare, n piesele polare, pe partea
dinspre ntrefier sunt practicate crestaturi n care se plaseaza un sistem de bare
scurtcircuitate la capete, care pot fi privite ca elemente ale unei colivii obisnuite ale
2

unei masini asincrone si care intervin, functional, n procesul de pornire, n cazul

oscilatiilor pendulare, la regimuri nesimetrice, etc.
Alimentarea n curent continuu a nfasurarii de excitatie se face n mod
obisnuit, prin intermediul a doua inele plasate pe arbore (izolate fata de acesta si
legate galvanic cu capetele nfasurarii), pe care calca periile n legatura cu bornele
exterioare. Ca sursa de curent continuu se poate utiliza un generator de curent
continuu, plasat de regula pe acelasi arbore cu masina sincrona.
ntrefierul masinii sincrone variaza ntre 0,5 - 5 cm. Masinile sincrone clasice se
utilizeaza de obicei ca generatoare sincrone. Masina sincrona cu rotorul de tip cu poli
necati prezinta la turatii mari o siguranta mecanica de functionare mai mare dect
cea cu poli aparenti. Din acest motiv, generatoarele sincrone antrenate de turbine cu
aburi

sau

gaze,

general

de

turatii

ridicate

(peste

1000rot/min),

numite

turbogeneratoare, se construiesc cu poli necati. Generatoarele sincrone antrenate de

turbine cu apa, de turatii reduse, se construiesc cu poli aparenti si se numesc
hidrogeneratoare.
Semnele conventionale utilizate pentru masina sincrona n sistemele de actionare
electrica sunt prezentate n figura 2.

Fig.2. Semnele conventionale pentru masina sincrona

CAPITOLUL II
2. Caracteristici mecanice
Masina sincrona este utilizata n prezent din ce n ce mai mult n actionarile de
putere mare si cu viteze relativ reduse.
Motorul sincron prezinta, comparativ cu alte masini, avantajul ca nu consuma
putere reactiva - inductiva din retea, daca este excitat corespunzator si, daca este
supraexcitat, poate deveni furnizor de putere reactiva n retea.
Ca dezavantaje se pot aminti:
- necesitatea curentului continuu pentru alimentarea excitatiei;
- posibilitatile reduse de modificare a vitezei, limitate la comanda prin
frecventa;
- scheme de comanda complicate;
- posibilitatea aparitiei pendularilor la variatia brusca a sarcinii, s.a.
Caracteristica

mecanica

masinii

sincrone

alimentata

la

frecventa constanta f1 este o dreapta paralela cu axa cuplului, viteza unghiulara n

regim stabilizat fiind data de expresia :

Peste o anumita valoare MK a cuplului sarcinii, masina sincrona iese din

sincronism si se opreste.
n scopul aprecierii posibilitatii de ncarcare a masinii sincrone, se foloseste
caracteristica mecanica unghiulara, definita ca dependenta dintre cuplul M al masinii
sincrone si unghiul intern ntre tensiunea de alimentare
de fluxul inductor al masinii (fig.3).
4

si t.e.m.

determinata

Fig.3. Caracteristica mecanica unghiulara a masinii sincrone cu poli plini.

Cuplul masinii sincrone cu poli plini are expresia :

unde MK este valoarea maxima a cuplului, la = 900 , avnd expresia:

La masina cu poli aparenti, ecuatia caracteristicii unghiulare apare sub forma:

unde:
(5)

si
n relatiile (3), (5) si (6) apar urmatoarele marimi:
1 - viteza de sincronism;
E0 - tensiunea electromotoare indusa de cmpul magnetic nvrtitor inductor;
U - tensiunea de faza statorica;

Xd = Ld - reactanta sincrona longitudinala;

Xq = Lq - reactanta sincrona transversala.
Expresiile cuplului electromagnetic se obtin sriind ecuatiile masinii sincrone n
sistemul de coordonate fix fata de rotor d,q,0.

Fig.4. Caracteristica unghiulara a masinii sincrone cu poli aparenti

CAPITOLUL III
3. Regimul de pornire
Pornirea motorului sincron se face n doua etape: n prima etapa se mareste
viteza masinii de la zero la o valoare ct mai apropiata de cea sincrona, 1; n a
doua etapa se realizeaza sincronizarea vitezei masinii cu frecventa retelei de
alimentare, adica se mareste la 1.
Cea mai raspndita metoda de pornire este pornirea n asincron. Prima etapa
se realizeaza prin pornirea masinii sincrone ca o masina asincrona, cu ajutorul coliviei
montata n talpile polare. Pentru pornire, masina sincrona se conecteaza la reteaua de
c.c. legata peste o rezistenta R p. Pornirea se face ca la masina asincrona, adica direct,
sau cu rezistoare ori bobine montate n circuitul statoric, fie cu un autotrasformator.
Dupa ce viteza a ajuns aproape de cea sincrona (s 0,05), se deconecteaza
rezistenta Rp si se leaga circuitul de excitatie la bornele sursei de c.c. (redresor
comandat cu tiristoare).
n fig.5 se prezinta schema pornirii unei actionari cu masina electrica sincrona.
Pornirea

masinii

sincrone m1 se

realizeaza

cu

bobinele k1,

care

se

scurtcircuiteaza cu contactele c2 dupa cem1 a fost adusa n sincronism cu reteaua prin

alimentarea excitatiei n c.c. n prima etapa a pornirii, puntea trifazatau1 cu tiristoare
este blocata, iar tiristorul p1 este aprins.
Curentul alternativ din nfasurarea de excitatie se nchide prin ansamblul p1-p2; o
alternanta prin p1 si alta prinp2. Dupa atingerea vitezei maxime la functionarea n
asincron se blocheaza tiristorul p1 si se comanda intrarea n functie a redresorului
comandat u1, alimentat de la retea prin transformatorul m2. Puntea u1 permite si
fortarea excitatiei prin marirea sarcinii aplicate.
Din momentul conectarii excitatiei la sursa de c.c. pna la atingerea vitezei
sincrone, respectiv a functionarii stabilizate, are loc a doua etapa a procesului
tranzitoriu de pornire. Intrarea n sincronism are loc au att mai usor cu ct, n
momentul stabilirii curentului continuu prin nfasurarea de excitatie, alunecarea s si
cuplul MR sunt mai mici si valoarea unghiului intern este mai apropiata de zero.
7

Fig.5. Schema de pornire a unei actionari electrice cu masina sincrona

CAPITOLUL IV
4. Regimul de frnare
Frnarea se poate realiza prin :
a) - contracurent
b) - frnare cu recuperare
c) - alimentarea statorului n c.c.
d) - frnare dinamica sau reostatica
Metoda a se face ca si n cazul masinii asincrone, dar nu se mai aplica n prezent,
deoarece duce la socuri maride curent, factor de putere scazut si complicatii n
schema de comanda.
Metoda b, n cazul alimentarii la frecventa constanta nu are aplicatii practice n
actionari, deoarece nu se poate realiza dect la turatia sincrona.
Metoda c, prin alimentarea statorului n curent continuu se face ca la masina
asincrona, dar cuplul de frnareeste mic si n plus este necesara sursa de curent
continuu.
Metoda aplicata n cazul actionarilor cu masini sincrone este metoda d, la care
masina functioneaza n regim de generator fara recuperarea energiei. Frnarea
reostatica se realizeaza prin deconectarea statorului masinii de la retea si cuplarea lui
pe o rezistenta trifazata de frnare R f, nfasurarea rotorica ramnnd alimentata n
curent continuu (fig.6).

Fig.6. Frnarea n cmp excitat de curent continuu

n cazul masinii cu poli plini cuplul de frnare are expresia:

unde : Mk este cuplul maxim,

si

, X fiind reactanta fazei

indusului.

Caracteristicile

au o forma asemanatoare cu ale masinii asincrone

excitata n curent continuu. Valoarea cuplului de frnare depinde de viteza relativa ,

de curentul de excitatie ie si de rezistenta Rf.

10

CAPITOLUL V
5.Sisteme de actionare electrica cu motoare sincrone trifazate, cu viteza
variabila
Motorul sincron are viteza unghiulara egala cu viteza de sincronism, data de
relatia:

(8)
Atta timp ct cuplul static rezistent la arbore nu depaseste cuplul sau
electromagnetic maxim, rezulta ca reglarea vitezei sale se poate face doar prin
modificarea frecventei tensiunii de alimentare statorice. Modificarea frecventei
tensiunii de alimentare se face cu ajutorul convertoarelor de frecventa cu comutatie
statica. Acestea se pot mparti n: convertoare cu comutatie externa independenta, la
care frecventa de iesire este impusa de un generator de tact independent de retea
(fig.7.a) si convertoare conduse de motor, la care frecventa de iesire este determinata
de nsusi motorul sincron (fig.7.b).

11

Fig.7.Motorul sincron cu viteza variabila, obtinuta cu convertor de frecventa:

a - cu comutatie externa independenta; b - condus de motor.
u1 - redresor; R - unghiul de comanda al tiristoarelor redresorului
u2 - invertor; M - unghiul de comanda al tiristoarelor invertorului
DCR - dispozitiv de comanda redresor; CFT - convertor frecventa - tensiune;
DCM - dispozitiv de comanda invertor
TP - traductor de pozitie
p - viteza unghiulara prescrisa
n sistemele de actionare electrica automate se utilizeaza motoarele sincrone
cu magneti permanenti n rotor, numit si motor fara perii (brushless). La ora actuala
se considera ca acest motor poate sa nlocuiasca motorul de curent continuu, avnd
n vedere urmatoarele avantaje:
-absenta colectorului si a oricarui contact electric de alunecare vor diminua
problemele de ntretinere, acestea fiind transferate catre electronica de putere, cu
specificatia ca fiabilitatea acesteia nu ridica n general probleme, iar pierderile
energetice sunt mult diminuate;
12

-curentul statoric si constanta de timp termica au valori ridicate, iar racirea

motorului este usoara ( de exemplu prin curent de aer);
-rotorul se realizeaza pe baza unui magent permanent si astfel viteza rotorului
poate atinge valori ridicate, neexistnd limitari ca n cazul colectorului mecanic.
Schema de principiu a alimentarii si comenzii electronice prin curenti cvasidreptunghiulari a unui motor sincron trifazat fara perii este prezentata n figura 8.

Fig.8. Schema bloc a unui motor sincron fara perii trifazat cu alimentare si comanda
prin curent cvasi-dreptunghiulari
Electronica de comanda are doua functiuni:
-selectionarea, pe baza semnalelor traductoarelor de pozitie rotorica, a
perechii de tranzistoare de putere din partea superioara a puntii, respectiv cea
inferioara, ale invertorului, prin conductia carora se aplica tensiunea de alimentare pe
doua faze statorice nseriate ale motorului;
-modularea acestei tensiuni pentru asigurarea controlului curentului statoric,
prin actiunea directa asupra comenzii perechii de tranzistoare.
Exista mai multe procedee de control al curentului, dintre care se considera
reglarea bipozitionala prin comparator cu histerezis (a) si reglarea liniara prin corector
proportional-integrator (PI) (b).

13

n cazul (a) reglarea consta n a comanda tranzistoarele de putere din invertor,

astfel nct curentul instantaneu de faza statoric al motorului sa se mentina ntr-o
banda de histerezis de latime fixa (2 I), centrata pe valoarea prescrisa I ref a
curentului de referinta.
n cazul (b), eroarea dintre curentul de referinta si cel de faza statoric masurat
este prelucrata printr-un corector PI; la iesirea acestuia, semnalul este modulat prin
tehnica modularii n latime de puls (PWM), n care unda purtatoare este triunghiulara,
de amplitudine si frecventa (>5kHz) fixe.

Concluzii
Maina sincron este tipul de main electric rotativ de curent alternativ care, pentru o
tensiune la borne de frecven dat, funcioneaz cu o turaie riguros constant. Regimul de baz n
funcionarea mainii sincrone este regimul de generator electric, la fel cum regimul de motor
14

este cel de baz pentru maina asincron. Maina sincron n regim de generator reprezint baza
economic a producerii energiei electrice n toate centralele electrice actuale. n acest regim
de funcionare mainile sincrone ating cele mai mari puteri nominale fiind cele mai mari maini
electrice construite de om. Consideratii economice pledeaz pentru creterea nencetat a puterii nominale
a generatoarelor sincrone (scad investitiile specifice n lei/kW, crete randamentul). Cele mai
mari maini sincrone actuale au atins puteri de 1200MW ca turbogeneratoare i 700MW ca
hidrogeneratoare. Regimul de motor sincron se folosete mai cu seam datorit avantajelor fa de
motoarele asincrone (randament mai ridicat, factor de putere mergnd pna la unitate, cuplu invariabil cu
turatia ntrefier mai mare).

BIBLIOGRAFIE
1. BL, C.

,,Maini electrice, Bucureti, E.D.P., 1982

2. DORDEA, T. ,,Maini electrice, Bucureti, E.D.P., 1980

15

3. FRANSUA, A., MGUREANU, R.,,Maini i acionri electrice-ndrumar de

laborator, Bucureti,I.P.B, 1982
4. SORAN, I. F.,Acionri electrice,Litografia I.P.B.1990
5. TUNSOIU, Gh.,SERACIN, E.,SAAL, C. Acionri electrice, Bucureti,
E.D.P., 1982
6. CIOC, I., NICA, C., Proiectarea masinilor electrice, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1994.
7. NICOLAIDE, A., Masini electrice. Teorie. Proiectare, Editura Scrisul
Romanesc, Craiova 1975.

16