ROLUL PSIHOLOGIEI EDUCATIEI IN FORMAREA VIITORILOR
PROFESORI
* oferd o imagine cari despre:
- dezvoltarea psihicd (intelectual, afectiva, moral, social) a
copilului, preadolescentului si adolescentului
- formele si legile activitatii de invétare
-mecanismele conduitei
- factorii care contribuie la dezvoltarea personalitétii elevului
jn cadrul procesului instructiv — educativ, profesorii, se pot confrunta cu o serie
de probleme mai dificile legate de:
* continutul obiectului de invatamant
* organizarea procesului de predare — invatare
* particularit&tile materialului uman cu care profesorul lucreaza, adic de
insusirile elevilor
* latura educativa a procesului de invatamant
* Profesiunea didacticd este determinata de 3 categoril
asigura profesionalismul si eficienta comportamentului
-competenta de specialitate
- competenta psihopedagogic
- factori aptitudinali: capacitatile si aptitudinile pedagogice
Tema aplicativa:
1. Enumerati cateva dificultati posibile cu care se pot confrunta profesorii
in primul an de activitate didactica. Care credeti ca sunt cauzele acestor
dificultati ? Cum pot fi ele depasite ?
2. Schitati portretul profesorului de succes.
3. Schitati portretul elevului cu reusit scolar’. competenta psihopedagogicé presupune:
capacitatea profesorului de a face accesibile elevilor cunostintele predate;
abilitatea profesorului de a-i motiva pe elevi pentru disciplina predat’;
capacitatea profesorului de a forma la elevi interese stabile si profunde;
capacitate empatica, etc.
cultura de specialitate, cultura generala, capacitati de relationare si
manageriale
De ce centrarea exclusiva pe pregatirea de specialitate nu reprezinta un
comportament didactic eficient si recomandat pentru depasirea
dificultatilor anterior identificate ? De ce nu este suficient ca un profesor
s& detina doar cunostinte de specialitate?
METODE DE CUNOASTERE A
ELEVILOR
Necesitatea cunoasterii psihologice a elevilor
nu este un scopin sine, ci reprezint premisa realizérii unui invéigémant
diferentiat $i individualizat
Strategii didactice identice genereazd rezultate diferite, in functie de
caracteristicile individuale si de varsta ale elevilor, nivelul intelectual si al
aptitudinilor, optiunile profesionale, atituc convingeri, determinand o
receptare sio prelucrare diferentiat’ a mesajelor
serveste scopurilor activitatii de orientare scolar si profesional, urmareste
eficientizarea muncii instructiv — educative a profesorului cu elevii, contribuie
la dezvoltarea si valorificarea optima a capacitatilor jor psihice
pozitive, precum gi la prevenirea si/sau corectarea_trasdturilor
psihocomportamentale negative. * oactivitate care trebuie realizata de orice profesor, siin mod special
de profesorul diriginte
* James Okey (1970) consider’ cd fiecare profesor trebuie s& se
orienteze in activitatea de cunoastere a elevilor s3i dupa
1. Cum poate dobandi cunostintele necesare si relevante referitoare la
capacitatile elevilor si?
2. Care sunt cunostingele de care are nevoie ?
3. Daca dispune de aceste cunostinte, ce fel de decizii poate lua in
procesul de invafamant ?
Dificultati ale cunoasterii psihologice
procesele, st3rile si insusirile psihice nu pot fi studiate direct, ci prin
modialitatile lor de manifestare in conduita
nu toate comportamentele observate ale unei persoane se dovedesc
relevante si semnificative, ci doar acele manifestari comportamentale care
suntconstante, stabile siinvariabile
complexitatea structuralé a personalitatii, precum si unicitatea ei, face ca
procesul cunoasterii psihologice sa fie complex si dificil de realizat
Ppersonalitatea este un sistem dinamic-evolutiv, aflat intr-o continua
transformare si evolutie
complexitatea insdsi a procesului cunoasterii care implicd latura nu doar
cognitivd, ci $i pe cea empatetic-fectiva necesitatea de continuitate in timp;
relatiile dezadaptative profesor—elev si
imposibilitatea cunoasterii elevilor si in cadrul activitdtilor extrascolare;
necesitatea corelarii aprecierilor, a informatiilor despre elev provenite din
mai muite surse
posturile de consitier/ psiholog scolar
Factori distorsionanti in cunoasterea psihologica
Apelul la cunoasterea empiricé in locul unei cunoasteri stiintifice si
sistematicea elevilor, realizat’ cu metode si tehnici adecvate
Utilizarea unor clisee $i tipare de apreciere a elevului
Subiectivismul in cunoasterea siin aprecierea elevilor
importanta primei impresii si tendinta acesteia de a rimane stabil si de a
influenta evaluarile ulterioare despre elev
efectul expectantelor profesorului
efectutde halo ‘Tem aplicativa: Prin prisma informafiilor anterioare interpretafi din punet de vedere
psihologic rezultatele urmitorului experiment:
intr-o clasa in care instruirea se realiza pe grupe de nivel au fost extrase doud
gmupe de lucriri de control stabilite a fi de acelagi nivel mijlociu, pe baza unei
evaluari prealabile.
S-au constituit dou echipe de evaluatori formate fiecare din cate 8 studenti
practicanti si 8 profesori cu experienfi. Lucririle au fost dactilografiate —
pentru a fi uniform prezentate — si apoi imparfite aleatoriu celor doud grupe
de evaluatori.
Despre primul pachet de lucrari s-a spus c4 acestea aparfin clevilor buni, iar
despre celelalte ci aparfin celor mai slabi elevi. Rezultatul a fost c4 lucririle
atribuite fictiv cclor mai buni clevi au fost notate in medic mult mai favorabil
decat celelalte.
Degi toate lucririle au fost de un nivel mediu, diferentele dintre cele douai
gmupe de lucriiri an fost in medie de 1-2 puncte in favoarea celor aga-zigi
~buni”. Nu s-an gisit in acest sens deoscbiri intre incepiitori si profesorii cu
experien{4 (Bonniol, Cavemi gi Noizet, 1972).
Metodele de cunoastere psihologica
Motoda (gr. methodos—cale, drum de urmat) ,calca, itincrariul, programul
sau structura de ordine dupa care s¢ regleaz4 actiunilepractice si
intclectualein-vederea atingerii unui scop (Zlate, 2000)
-metoda observatiei
- metoda experimentului
- metoda biografica,
- metoda analizei produselor activititii,
- metoda anchetei psihologice (pe bazii de chestionar gi de interviu),
- metodele psihometrice (testele psihologice) Observatia
consti in urmirirea atenti si intenfionati si inregistrarca imediata si ct mai
exactii a manifestirilor comportamentale ale unui individ sau grup, ca gi a
contextului situational in care acestea se produc
Formele de observatie cele mai utilizate sunt:
+ dup’ prezenta sau absenfa observatorului: directdt (bazati pe prezenta
observatorului in cimpul observatiei si pe constientizarea prezentei
acestuia), indirect, cu observator uitat sau ignorat si cu observator
ascuns.
+ dup’:implicarea sau neimplicarea observatorului: pasivd sau participativa
+ dup’ durata observaii: continud si discontinud.
+ dupaobicctivele urmirite observatia poate fi integraldsi selectiva.
+ dup modul propriu-zis de realizare observatia poate fi natural gi
sistematicd
Condifiile realizdrii unei bune observatii :
* stabilirea clara gi precisi a scopului, obiectivului urmiarit;
* selectarea formelor, condifiilor si mijloacelor necesare;
* elaborarea unui plan de observatie care s& cuprinda ipotezele de
la care se porneste, precum gi informatii privind locul, timpul,
durata desfagurarii observatiei etc.;
* Utilizarea unui astfel de tabel presupune doud faze ale
observatici:
1. {ntr-o prima etapa, profesorul/ invattorul consemneazi
observatiile proprii facute asupra comportamentului elevilor, in
mod ocazional;
2. In etapa urmitoare, se consult& cu grupul de profesori care predau
la aceeasi clasa. * observarea in condifii cét mai variate, pentru a putca surprinde
manifestarile definitorii;
+ realizarea unui numdr optim de observafii;
* consemnarea imediatad si cdt mai exacté a datelor culese prin
observatie, in caietul de observafii propriu, interpretarea acestora
urmand a fi realizata ulterior.
+ observafia trebuie si fie maximal discret, prezenta observatorului
putind influenta comportamentul subiectilor (reactivitate);
+ observafia trebuic sa fie selectiva
Avantajul principal al observajiei consta in faptul ca aceasta permite
surprinderea manifestirilor comportamentale naturale, firesti ale
subiectului
Dezavantajele si Vimitcle metodei observajici deriva din faptul c&
fenomenele studiate, respectiv anumite manifestari comportamentale
nu apar atunci cénd ne dorim ci, ca observatori, trebuie si asteptim
aparifia acestora.
- observatorul, prin insigi prezenfa lui, poate induce o serie de
modificari la nivelul comportamentelor subiecfilor observati.
- in etapa de interpretare a datelor culese exisia o probabilitate crescuta
de manifestare a subiectivitifii observatorului, observajia fiind prin
insiigi specificul ei o metod’ predominant calitativa. DEZVOLTAREA
AFECTIV-MOTIVATIONALA SI A
PERSONALITATII
COPILARIE, PREADOLESCENTA, ADOLESCENTA
Copilaria mica (1-3 ani)
* conduite afective instabile $i fragile, insuficient conturate, cu treceri
rapide de la o traire afectiva la alta;
* manifestari emotionale cu un pronuntat caracter situational,
* posibilitati reduse ale copilului de a-si controla trairile afective, de a
da libertate unora si de a putea stopa altele;
* inplan afectiv, copilul traieste intens relatia cu adultii;
Aiagamentul ocupaé un loc important in comportamentul sau afectiv,
acesta exprimandu-se prin dorinta copilului de apropiere emotionalé
fala de o anumita persoana.
- fat& de membrii familiei atagamentul copilului se manifesta selectiv.
Cea mai crescuta forma de atagament are loc fala de mama.
- conduitele de atagament se complica gi se diferentiaza Intre ele pe
parcursul intregii perioade, ele putandu-se manifesta si fata de o
jucarie sau un obiect. Copilaria mijlocie (3-6/7ani)
Afectivitatea copilului se dezvolt& si se nuanteaza in contextul noilor situatii de
viata, a activitatilor in care se implica
trairi emotionale variate care, odatts dezvoltate, se consolideaz prin repetare,
se extind si se Imbogitesc, cSp’tand treptat un caracter mai stabil si mai
durabil, ceea ce contribuie la formarea sentimentelor,
unele stari afective $i expresille emotionale asociate lor se dezvoita si prin
imitarea de c&tre copil a trairilor adultului, in special ale mamei,
apare complexul Oedip/Electra;
dezvoltarea afectivit’tii in perioada pregcolari are fn centrul ei procesul
identific2i copilului cu aduttul, cu modelele parentale.
Identificarea cu adultul se poate realiza in 4 modurt
1.Copilul se identificd cu adultul, cu modelele parentale, ca urmare a perceperii
unor asemanan de Mnfatigare fizic cu acesta (p&rul, ochii etc.);
2. Copilul se identifics cu adultul, cu modelele parentale, ca urmare a
percepefii unor asem2mn2iri referitoare la anumite caracteristici psihice (este tot
asa de hamic ca mama, de istet ca tata etc. );
3. Copilul adopta comportamente $i uri ale modelelor
4. Copilul isi insugeste comportamente, gesturi si atribute din ceea ce spun altii
despre faptul ¢4 ar semna cu adullii din familie. Dac& in plus copilul percepe
sau constientizeaza similitudini cu modelul, identificarea se intensific’. Nevoile copilului
+ Nevoia de a fi placut, iubit, acceptat
+ Nevoia de incredere gi libertate
+ Nevoia de identitate
+ Nevoia de stimulare gi invatare
* Nevoia de joaca si migcare in aer liber
+ Nevoia de alimentatie sanatoasa
+ Nevoia de rutina zilnica
* Nevoia de disciplina
+ Nevoia de a fi respectat
+ Nevoia de armonie in familie
Copilaria mare (6/7-10/1 tani)
viala afectiva se nuanteazd, se dezvolta, devine mai stabila;
egsecurile si succesele repetate obtinute in activitatea de invatare determina
rezonante in plan emotional. Trairea succesului are ecouri afective
profunde, producdnd satisfactie, incredere in sine, optimism, siguranta
crescutd, la fel cum egecul produce frustrare, insatisfactie, nemultumire etc.
se dezvolta inferesele cognifive care stau la baza unor forme de invalare
preferential.
apar motive noi care impulsioneaz4 invatarea in general: nevoia_de
cunoastere, interesul pentru nou, nevoia de competitie, placerea de a fi
recompensat prin note bune, laude, aprecieri, nevoia de a face pldcere
‘invatatorului si parintilor etc.
curiozitatea este destul de pronuntata la aceasta varsta, ea stand la baza
dezvoltarii frebuintelor de cunoastere, find generatoare de satisfactii
deosebite rezultate din activitatile scolare_
Cu cAt motivatia este mai putemicd, iar activitatea este recompensata,
invatarea devine mai intensa_ Preadolescenta (10/11-14/15 ani)
* sub aspectul vielii afective, preadolescenta este marcata de insfabilitafe
emotionala, de o alfemanfta in contraste a viefii afecfive, chiar de
hipersensibilitate.
. element de noutate specific acestei perioade se remarca schimbarea
sistemului de referin{a: grupul de aceeasi varsta_
+ parintii si profesorii isi pierd adesea valoarea de model.
+ cu cAt familia il revendicd mai mult pe preadolescent dorind s&4 tind
aproape, cu att acesta se indeparteazA parc mai mult de ea.
= relatiile cu parintii - tire afective ale preadolescentului pot avea
adesea o incarcatura tensionalé crescuta ca urmare a sifuafiei de
opozitie fata de adultul parinte sia sentimentului de vinovatie rezultat.
* totusi el simte adesea nevoia de afectiune si de ocrotire din partea
P4rintilor, meacceptand neglijarea sau abandonul din partea acestora_
studiile realizate pe preadolescenti si adolescenti scot in evident nevoia si
aspiratia acestora de autonomie si emancipare de sub tutela parental,
tendinta de a afiga contramodele.
criza de autoritate traité de parinfi in aceasta perioada trebuie suportata
femporar, opozitia tandrului neinsemndnd totusi ostilitate propriu-zisa fat
de adult.
urmare a diversificarii experientei si situatilor de viati are loc si
diversificarea gi nuantarea conduitelor afective; situafiile traite au adanci
rezonante afective.
cauta prietenia si afectiunea, dar manifestA in acelagi timp tendinte de
dominare si, deseori, cerinte exagerate si tiranice fata de cei din jurul sau.
trairi afective specifice : admiratia, invidia, naivitatea, teama, suspiciunea,
frustrarea, sinceritatea, sentimentele de superioritate sau de inferiontate,
timiditatea etc.
fala de sexul opus apar emotii si sentimente specifice si noi (simpatie,
admiratie, dragoste etc). + apartenenta la un anumit grup, precum si activititile comune sunt
generatoare de sentimente de satisfactie personala si securitate afectiva
+ daca la inceputul perioadei apare un decalaj evident intre dezvoltarea
biologica gi cea intelectuald, afectiva si moral, acesta tinde s4 se reducd
pe parcurs.
+ la preadolescentii cu fragilitate psihicd si cu intérziere in planul maturizarit
biologice pot s apara fenomene de inadaptare scolard gi social’.
+ un anumit grad de disconfort psihic se poate manifesta si la cei care
prezinta o anumita precocifate in planul evolutiei bialogice
© maturizarea precoce sau tardiva influenteazA pozitia puberului in colectiv
si relationarea cu acesta, determinand acceptarea, respingerea,
neglijarea sau tolerarea lui si creandu-i acestuia o oarecare nesiguranta
iizolare.
Perioada scolara mare,
adolescenta: 14/15 — 18/20-325 ani
~Perioada de insertie, de p&trundere $i fixare in universul social al adultulur".
Majoritatea teoriilor dezvoltrii (psihanalitice): perioadd de dezvoltare dominata
de ,agitatie si revolt”, ,de criza si negatie”, incarcatd de framAntari si stres,
de contestatie, nonconformism $i opozitie etc.
Caracterizare generala:
+ varsta la care se definiliveazd procesul de formare a personalitafi
stabilizeaza trasaturile psihice de personalitate; poate fi anticipat, in Ii
mari, profilul psihologic al viitorului adult;
* varsta la care ,cordonul ombilical” dintre familie si adolescent este
indepartat, avand loc detasarea treptala de sub tutela parentala;
° nevoia crescutd de independent si individualizare, de autoconducere si
autoeducatie, dezvoltarea spiritului critic fac ca adolescentul sd se
indeparteze demonstrativ de copilarie, dorind s& devind participant la
propria sa formare; dob&ndirea maturitatii de gdndire, capacitatea de a judeca independent, de a
disceme si evalua autonom;
alegerea drumului de viaté (autodeterminarea), inclusiv prin schilarea
traseului profesional;
dobandirea autonomiei morale, ca rezultat al interiorizani treptate a valorilor,
regulilor si normelor sociale si morale exteme si cristalizarea propriului
sistem de principii si valori morale, dupa care tanarul ajunge sA se conduc
in actiunile sale;
inserlia activa in socielate unde tanarul adolescent ocupa anut statusuri
sociale si profesionale, indeplineste anumite roluri sociale si isi asuma
anumite responsabilitati;
dezvoltarea insusirilor psihice de personalitate, a conceptiei generale despre
lume si viatd, definirea caracterului —» sistemul de personalitate este
construit in componentele sale fundamentale.
Viata social-relationala ocupa un loc important in preocup&rile varstei, flind
traita cu o intensitate mai mare decat in alte etape ale vietii.
* se diversificd conduitele si relatiile sociale, find cadrul de manifestare a
identitStii proprii side exprimare a acesteia fata de adult.
* motivele cu caracter social devin tot mai pregnante:
- trebuinta de apartenenta la grupul de aceeasi varst3,
- fevoia de comunicare si relationare cu ceilalti,
- trebuinta de stabilire a unor relatii interpersonale
- de dobandire a unui anumit statut in interiorul grupului de varsta etc.
* multe comportamente sunt preluate prin imitatic gi invalare sociala din
interionul grupului.
- opinia colectiva a grupului de aceeasi varst este cea care oferd,
propune, stabileste, intareste sau respinge anumite modele de conduit
pentru adolescenti. - gesturi, atitudini si comportamente tipic adolescentine, care in lumea
adultilor nu isi gasesc aprobare, sunt aici acceptate sau chiar intdrite si
promovate.
- nu de pufine ori, imaturitatea in aprecierea si intelegerea anumitor
valori se rezolva prin supunerea fata de opinia grupului de aceeasi
varsta.
adolescent
- gmupul de aceeasi varsta reprezint pentru preadolescent
un cadru de invatare psihosociala si de formare a personal
+ la adolescent se imbina tasturi contrare: inclinatia spre bravura si
tendinta de a iesi din comun cu timiditatea, conformismul (fata de
grupul de aceeasi varst) cu nonconformismul etc.
Dezvoltarea afectiva
+ Preadolescent — instabilitate emotionati, hipersensibilitate afectiv’;
+ Adolescents — viata afectiv’ Incepe treptat $8 se echilibreze.
Adolescenta = varsta sentimentelor: dragoste, ura, admiratie, nostalgie etc.
‘Adolescentul are o afectivitate mai intens&, mai secret, mai selectiva, mai
b&nuitoare si mai exclusiva.
Aparfenenta la grupul de aceeagi varst gi activititile desfsurate In comun
produc triiri afective de satisfactie personaki gi de securitate afectiv&: grupul
de varst este un mediu securizant afectiv.
Procesul de clarificare si de Infelegere a valorilor: tnarul preia, critic si selectiv,
modele de conduit social, iar uneori isi construieste singur ,contramodele”
prin contrast cu ceea ce vede in jurul sau.
‘Are loc schimbarea sistemului de referinfi: valorile de referinté sunt preluate de
la grupul de aceeasi varsta. Print si profesorii igi pierd adesea valoarea de
model.
Apar forme de egocentrism legate de identitatea sexual.
- sexualitatea prematura este o realitate frecventa la adolescenti
- capacitatea de a stabili si experimenta relatil intime
- riscuri si responsabilitti de ordin psihologic, social, moral, un
anumit grad de independenta materiala etc_ Dezvoltarea motivationala
inca din preadolescenté, devine manifesta nevoia de independenta,
aspiratia de autonomie si de emancipare de sub tutela parentala,
tendinta de afigare a contramodelelor, adesea altele decat cele
propuse de generatia adulta.
Cagtigarea independentei proprii este conditionaté de modelele
sociale gi familiale gi de reprezentarile sociale despre ce
inseamna ,sa fii independent”.
Procesul cuprinde trei aspecte:
1. dobandirea independentei material-economice (instrumentale),
2. dobandirea_ independenjei emofionale (de confort afectiv,
apartenenta),
3. dobandirea independenfei de mentalitate (de valori).
Prima care se dobandeste este independenta de mentalitate (valon):
- prin devalorizarea unor idei si obiceiuri din copilarie, care incep sa
fie considerate invechite, demodate odata cu intrarea in pubertate.
- apare opozifia fatisa a adolescentului fata de rutina si banalitate, de
ceea ce pana acum era cunoscut, stabil, acceptat si respectat, fapt
care constituie un indicator al nevoil de individualizare.
+ Schimbarea sistemului de valor: valorile de referinta sunt preluate
de la grupul de aceeasi varsta.
Mai dificil de dobandit este independenta emotionala (mai ales in cazul
tinerelor fete). Relatia parinti-adolescenti
» WNevoia pregnanta de intimate gi de aparare a acesteia —> reflecta tot
trebuinta adolescentului de diferentiere individuala gi de dobandire a
independentei fata de adultul parinte.
+ In relatille parinti-adolescenti apar adesea situatii de tensiune datorate
refuzului parintelui de a accepta ,cliberarea” propnillor copii, dorintei de a le
controla continuu intimitatea.
° Adufiocentrsm = nevoia parentala inconstienté de a impune gi prelungi
tutela matema sau patema asupra copilului devenit acum tanar. Difert de
patemalism = manieré de a conduce cu o bunavointa autoritard si
condescendenta (Larousse).
+ Dificultatea de a Intelege nevoia de independenté a propmilor copii,
deveniti adolescent, Ti face pe parinti sa traiasca frecvent stari de panica $i
frustrare, s4 resimta situafia ca pe o criz& de aitoritate. Acest mod eronat
de Infelegere a situatiei poate conduce, In final, la o distorsionare a
evolutiei firesti spre matuntate a tanarului.
Sy
WW),
gerbes
»
—#
aS
pinvatam pentru viata, nu
pentru scoala”
Adolphe Ferriére MEMORIA $I ROLUL El iN INVATARE
Memoria este un proces psihic de reflectare selectivé, activa, mijlocité si inteligibiléa
experientei anterioare.
Tipuride procese (mecanisme) mnezice: de intiparire, de stocare, de reactualizare
> intip&rirea (memorare, fixare, engramare)
~ este un proces activ gi selectiv
- factori ce influenteazé eficienta memorarii:
1. particularitatile materialului de memorat
= natura materialului: intuitiv-concret sau verbal-abstract, descriptiv sau explicativ
= volumul materialului:
= gradul de structurare, de organizareal informatiilor:
= gradul de familiaritate al materialul
= gradul de omogenitate al materialul
= modul de prezentare- simultan sau serial - al informatiilor:
= locul ocupat de anumite informatiiin structura unui material
2. particularitétile mediului in care are loc memorarea (stimulator, neutru,
inhibitor)
3. particularitétile psihice si psihofiziologice ale elevului
> P&strarea(stocare, conservare, depozitare)
= proces acti organizarea si reorganizarea continua a datelor memorate
- factori ce influenteazi eficienta pastriril
1. modul in care s-a realizat anterior memorarea (pe baz de idei principale, pe unitati
de continut sau textual )
2. gradul de organizare, de structurare logicé a unui material
in functie de durata pstrarii, pot fi delimitate niveluriale memoriei:
= memoria de scurté duratd (MSD)
= memoria de lungé duraté (MLD)
> Reactualizarea (reactivare, ecforare)
- doua forme: recunoasterea - presupune reami informatiilorin
prezenta materialului memorat
reproducerea - reactualizarea informatiilorare locin
absenta stimulului/materialului Calitatile memoriei
-volumul memoriei,
- organizarea (gradul de structurare) memorici,
~supletea (flexibilitatea) memoriei,
~ precizia (exactitatea) memorarii,
- rapiditatea memorérii,
-durata (t ia) pastrarii,
~ exactitatea (fidelitatea) reactualiza
- promptitudinea (rapiditatea) reactualizarii
24 nu sunt innscute, ci dobandite si dezvoltate prininvataresi exercitiu _sistematic,
prin activitate constanté si efort personal
Formele memori
1. Dupé prezenta sau absenta intentiei,a scopul
voluntardepus distingem doud forme de memorie:
memoria involuntara (neintentionata) si cea voluntara (intentionata).
> Memoria involuntord - intiparirea, stocarea 5i reactualizarea se produc fara
intentie si efort, in absenta unui scop prestabilit si a utilizarii unor
procedee mnezice speciale
Factori:
+ gradul de implicore a subiectului in activitate
+ semnificatia pe care o prezinté materiatul pentru subiect
+ prezentaintereselor, a atitudinilor, convingerilor si motivatiilor corespunzétoare
> Memoria voluntard - este subordonata intentiei, scopului si controlului deliberat,
presupundnd depunerea unui efort neuropsihicspeci loace
siprocedee mnezice speciale
~ este indispensal {SYSriiscolareeficiente
2. Dupa implicarea sau neimplicarea intelegerii,
memorie:
istingem alte dou’ forme de
mecanica gi logica > Memoria mecanicd (memorie textual)
-implica simpla repetare a unui material fara intelegerea acestuia
~ se bazeazi pe stal de asociatii de contiguitateintre informatii
-lipsité de durabilitate side eficienté
-conduce la o invatare formal : sunt retinute doar formele verbale, textuale ale unui
material, nu gi continutul logic, semnificatiileacestuia
- predominantala varstele mici
> Memoria fogica- presupune intelegerea celor memorate, implicarea gandirii.
~ se bazeazi pe stal de asocieri si corelatii logice intre informatiile retinute,
~ este mult mai producti eficient’d
= este mult mai durabilé $i mai economicoasé sub aspectul num&ruluide repetitii
necesare pentru invatare:
3. Dupa implicarea unui anumit analizator, memoria poate fi predominant: vizuali,
auditiva, chinestezicé, gustati
INTRODUCERE IN PROBLEMATICA
PSIHOLOGIEI CA STIINTA
> Defi
a psihologiel. istoricul cunoagterii psihologica
> Psihicul ca obiect de studiu al psihologiel
> Clasificarea fenomenelor psihice
> Metodele de cerentare a fenomenslor psihice. Legile fenomenclor Definirea psihologiei.
Istoricul cunoasterii psihologice
Psihologie =(gr.) psyché (suflet) si logos (cunoastere, teorie, stiinta)
Psihologia este stiinta care studiaza fenomenele psihice.
- Stiinta care studiazé psihicul (procesele, insusirile si mecanismele psihice)
utilizand un ansamblu de metode obiective, in vederea desprinderii
legitétiior lui de functionare, cu scopul cunoasterii, optimizarii si ametiordrii
existenfei umane.
Psihicul ca obiect de studiual psihologiei
Psihologul roman M. Zlate (2000} propune pentru conceptul de psihic 0
definitie de tip caracterizare, care inventariaz principalele trasaturi
definitorii ale psihicului:
1. Dac& raportim psihicul la interactiunea universal a lucrurilor,
acesta apare ca fiind un caz particular al acestei interactiuni, adica
psihicul este o forma, o expresie, o modalitate supericard a wietii de
relatie.
2. Daca raportam psihicul la materie, la substratul lui material
(creierul}, atunci psihicul apare ca fiind un produs, un reailtat al materiei
nervoase superior organizate, adica psihicul este o fanctic a creieralui.
3. Daca raportim psihicul la realitatea inconjuriitoare naturalé, la
lumea obiectelor gi fenomenelor fizice din natura, rezulta cA psihical este o
reflectare subiectivé a realitatii obiective.
4. Dac raportém. psihicul la realitatea socialé, la lumea oamenilor,
atunci psihicul ne apare ca fiind un fenomen conditionat ¢i determinat,
social - istoric gi social — cultural. FORMA/EXPRESIE A
‘VIET DE RELATIE
RE-PRODUCERE A
REALITATI NATURALE
Psihicul ca forma superioaraa vietiide relatie
Y individuluman se adapteazi mediului‘in care traieste
Y interactiunca omului cu mediul extem sc realizeazi prin schimburi de
informafii, materie (substanfi) si energie.
Y psihicul reprezinti una dintre formele victii de relatie, fiiind 0 modalitate
calitativ superioari de adaptarea omutui la mediu.
Y studiile experimentale de izolare si privare senzoriala au constatat c&
suspendarea relatici cu ambianfa (prin izolarea informational total a
omului de mediu extem) conduce la perturbarea viefii psihice gi, in
consecinfS, face imposibila viata‘n general.
Y psihiculse afl4 insi in relatie si cu lumea social’.
Y supendarea interactiunilor dintre psibic si social conduce la conservarea
structurilor biologice ale onului, in timp ce insusirile psihice si
psihosociale specific umane ma ajung sit se dezvolte, aspect constat prin
observatiile ficute asupra copiilor silbatici
formacea mai inalti si mai complexia psibicului este constiinja & Psihicul ca funcfie a creierufui
Stimularea externa reprezinti o condifie necesard pentru dezvoltarea structurilor
psihice, dar $i pentru menfinerea acestora in bund stare de funcfionare.
+» Psihicul ca reflectare subiectiva a realita{ii obiective
Prin reflectare se injelege proprietatea unui sistem de a-si modifica starea inifiali sub
acfiunea altui sistem si de a pastra un anumit timp urmele acestei acfiuni.
Reflectarea este o proprietate generali a materici, ea putand fi: fizicd, chimicd,
fiziologica, psihica ete.
Psihicul ca fenomen conditionat i determinat social-istoric gi social—cultural
Relafia dintre psihic gi social nu este doar unilaterali, de la social ciitre psihologic, ci
si invers: omul, prin insusirile, procesele, capacitijile sale psihice, prin
comportamentele sale modelate socio-cultural influenfeazi la randul lui contextele
sociale in care trilieste.
Omul nu se adapteazi doar pasiv socialului, ci trensormii situafiile gi contextele de
viafa si de mediu in care evalueazi fn mod similar, evalufia istorici conditioneazit
dezvoltarea psihicului uman
Psihicul este o reflectare ideald, activa si subiectivd a realitatii
externe, obiective.
> Caracterul subiectiv - modul in care fiecare om reflect aceeagi realitate
extemi este diferit de la 0 persoani Ia alta, in funcfic de scopurile,
interescle, credinjole, atitudinile, trebuintole individutui.
> Caracterul ideal al reflectirii psihice vizeazi faptul ci acesta are o naturit
spiritual, nonmateriali, informational-energetic’.
> Caracterul activ - psihicul nu este o simpli contemplare pasiva, o oglindire
a realiti{ii exteme. Aspectele lumii exteme sunt reproduse, re-prezentate,
re-create prin gi la nivelul psihicului. Omul re-construieste prin psihic
realitatea extema credindu-si propriul siu model mintal, intem gi subiectiv
al uneia gi aceleasiealititi obiective Natura contradictorie a psihicului uman
Psihicul uman prezint’ o serie de insusiri opuse:
deste si material si ideal:
- material prin originea sensul ci apare, provine din materie
(materia nervoasd) si evolueazS odaté cu ea, avénd la baz activitatea
jsaturatde un continut de imagini
te;
unei persoane exist’ independentde psihicul altei persoane
= subjectiv din punct de vedere gnoseologic, deci din perspectiva
cuncasterii, deoarece fiecare individ se imp!
prin insusirilesi particularitatile lui proprii, specifice;
= obiectiv prin continutul tui preluat din afar, din realitatea
inconjuratoare
- subiectiv prin forma ideali cu ajutorul cireia obiectivul este
transformatin subiectiv
> stone latent (ascunsi, interiorizati) si store manifest (exteriorizaté): nu
totdeaunastarea latentd coincidecu starea manifest, uneori intre cele doud
putand exista o neti contradictie;
> este atat determinat, cat si determinant:
- determinat decarece este cauzat, provocat, influentatde factori si conditii
naturale si sociale din afara sau chiar din interiorul lui
- determinant, deoarece dispune de initiative si actiuni determinative;
> este si consiningéitor, dar si liber:
- constréngétor deoarece prin psihic, oamenii sunt incorsetati de
deprinderi, stereotipuri, automatisme, tipare si cligee de actiunesi_ de
gandirecare dau comportamentuluiuman un caracterrigid —_—_si constrangator,
- liber deoarece prin anumite manifestari psihice, cum ar fi gandirea,
imaginatja, vointa, omul dobandestelibertatede actiune, psihicul
producand efecte de creatie side activitate _transformatoare;
patologice (vise, halucinatii, iluzii, stéri emotionale bizare, etc.
neputandu-setrasa o linie de demarcatie clara Caracterul sistemic al psihicului uman
+ Proceselepsihice nu exista: ‘unul de altul, ci interactioneaza gi
functioneaza simultan gi interdependent alcituind un sistem.
+ Sistenmul psihic uman (SPU) reprezinti ansamblul fenomenelor, proceselor
gi starilor psihiceaflate in relafii de interactiune gi iutescondonare:
Teciproci gi subordonate unui scop adaptativ specific al omului la situatiile
lumii exteme.
+ Lanivelul SPU exist&legi de nivel sistemic, iar functionarea simultana gi
interdependenti a tuturor procesclor psihice genereazi.ca efect fenomenul
de congtiinga.
Caracteristicile SPU sunt:
= sistem hipercomplex
+ _ sistem semtideschis: labaza constituirii psibicului stau schimburile
energetico-informafionale ale creierului cu mediul extern. Continutul intern.
sipeinicubui se formeazi prin prelucrarea gi interiorizarea actiunii
stimulilor externi. Desi psihicul are o natura informational, aceasta nu se
poaterealiza firs mijiosirea unui suport energetic.
sistem dinamtic-evoliufiv: aflat intr-o continu’ transformare, evolutie atatin
plan istoric-filogenetic, cAt gi individual-ontogenetic.
in evolutiapsihicului in plan ontogeneticdistingem trei tape:
I. etapa ascendenta (0-20/25 ani) caracterizat’ prin formarea, dezvoltarea gi
maturizarea confinuturilor gi schemelor proceselor, functiilor si insusirilor
psihice, prin consolidarea componentelor SPU (cognitive, affective,
motivationale, volitive, de personalitate);
2. etapa optimului functional (20/25-65 ani) cénd titmul dezvoltirii propriu-
zise incetineste considerabil, iar structurile psihice anterior constitute se
vor perfectiona si consolida, are loc imbogitirca experientei de viafi
individuali, valorificarea potentialului informational gi _aptitudinal
dobAndit, psihicul functionand la cotele sale valorice cele mai inalte;
3. etapa regresiva, descendenté (dup 65 ani) caracterizati prin incetarea
dezvoltirii, prin aparitia de dezorganiziri gi de cfecte involutive, la inceput
la nivel biologic, inclusiv la nivelul creicrului, iar apoi si la nivel
psihocomportamental = sistem interacfionist-aflatin interactiune continua cu lumeaextern’;
= sistem ambilateral orientat. 5i spre lumea extern’, dar gi spre interior, spre
sine insugi (autocunoastere, introspectic),
= sistem autoorganizator: dispune de scheme, programe gi mecanisme
proprii de organizare a propriilor activiti{i, constituite treptatin
ontogenezi;
= sistem astoreglabit: dispune de mecanisme propriide reglare, de comand
sicontrol a functionsrii procesclor psihice gi comportamentelor (vointa,
Timbaj, atentie);
= sistem antiredundanf- orientatimpotrivaa ccea ce este de prisos, prin
selectia stimulilorexterni gi raportarea lor la cerinfele si condifiile inteme
= sistem anficleator- care actioneazi gi functioneazi neintimplitor,
conduiteleumaneavandun caracter organizatgi intentional. Principalul
mecanism psihic care conferi SPU caracterul de sistem antialeator este
gandirea (ratiunea);
= sistem probabitist: legile fenomenelor psihice sunt legi probabiliste
Clasificarea fenomenelor psihice
Clasificarca traditional a fenomenelor psihice le imparte pe acestea in urmitoarele
patru categorii:
~~ procese psihice,
- activitifi psihice,
~finsugiri psihice,
- condifii care stimuleazi gi faciliteaz’ desftigurarea proceselor si a
activititilor psihice.
Procescle psihice se clasificd astfel:
> procese cognitive (de cumoastere), care la randul lor pot fi:
~ procese senzoriale: senzafii si perceptii;
~ procese de trecere: reprezentiirile;
~ procese logice (superioare, intelectuale): gAndirea, memoria gi imaginafia.
> procese afective: emo\ji, dispozifii, sentimente, pasiuni
> procese volitive: voinja. Activitifile psihice fundamentale ale omului sunt:
— comunicarea
— jocul (activitatea hudici)
— invitarea
— mmnca (activitatea productiva)
— ereafia
fnsugirile psihice de personalitate sunt:
-aptitudinile,
- creativitatea_
Condifiile facilitatoare ale proceselor si activitifilor psihice :
-motivatia,
~ deprinderile,
~atenfia.
Clasificarea actual a fenomenclor psihice
- exist patru categorii de mecanisme psihice:
~ informajional-operationale, care se clasificé in:
© mecanisme psihice de prelucrare primarit a informatiilor: senzatii,
perceptii, reprezentiri;
© mecaniame psioe de pelucrare secundaria infermedior: ewe,
memorie, imaginatie.
Y stimulator-energizante:
‘omotivatia
oafectivitatea
Y reglatoare:
oconmmicarea
o limbajul
ania
v integratooreulich personalitstea,cu umtoarle aspect: Metodele de cercetare a fenomenelor psihice
metoda observatiei,
metoda experimentalui,
metoda convorbirii,
metoda biograficd,
metoda analizei produselor activititi,
metoda anchetei psihologice (pe bara de chestionar si de intervin),
motodele psihomotrice (testele psihologice),
metoda modeliiii si simulirii computerizate.
S (limul) > P (persoand/personalitate) —> R (eispuns),
> Specifienl legilor psihologiei const in faptal cX:
- sunt iegi probabiliste,
~ sunt Jegi plurideterministe deoarece unul si acelasi comportament, activitate
RS ae la bao tna elke Cau Gare ashame coe
- sunt legi statistice, ele aplicindu-se la majoritatea statistic a indivizilor,
sunt lt eg purpose da 9 es mse: pore, psofiicloies,
Intoldeauna stimulitrile (cerinfele, influentele, solicitirile) externe
acfioneazi prin intermedinl conditiilor interne ale persoanci.
DEZVOLTAREA PSIHICA LA VARSTELE
COPILARIEI,
PREADOLESCENTEI $I ADOLESCENTEI
>Dezvoltarea intelectual la copii, preadolescent si adolescent
>Dezvoltarea moraki la copil, preadolescent giadolescent
>Dezvoltarea afactivitatii la copil, preadolescent i adolescent Dezvoltarea fiintei umane are loc pe trei planuri interdependente:
biologic, cel al dezvoitérii biologice -cuprinde ansamblul transformarilor
fizice, fiziologice si biochimice care au loc la nivelul organismului;
psihologic, cel al dezvoltdrii psihice - se formeazi si se dezvolt& procesele,
functiile si insusirile psihice, personalitatea in ansamblul ei;
social, cel al dezvoltérif sociale - transformarile care au loc la nivelul
conduitei si personalitti in raport cu mediul social si cultural.
Dezvoltarea psihici - totalitatea transformirilor psihice ireversibile, cu sens
ascendent, care conduc la schimbari cantitative si calitative Ia nivelul
structurilor psihice, inclusiv comportamentale.
‘Tras&turi specifice:
O. areo finalitateadaptativa
_uncaracter multifactorial, plurideterminat
Factori: ereditatea— mediul-educatia
U procesneliniar
U proces dialectic
Q se conformeazé principiului dialectic al trecerii determindrilor exteme in
determinariinteme (autodeterminari).
U proces stadial
Stodiu = succesiunea in timp a aparitiei si dezvoltarii structurilor psihice si la modul
complexde organizarea acestora
Reperele cronologice - pot prezenta o anumit variabilitate in functie
de conditiile si de solicitarile mediului
sociocultural si educational.
- sunt doar orientative, nu si normative Succesiunea stat
de varsta (stadialitate psihodinamica) este urmatoarea:
berioada de debut a vietii (sugara): 0—1 an,
perioada anteprescolara (copi
Perioada prescolara (copi
Perioada scolara mica (copildria mare): 6 / 7—10 / 11 ani,
perioada preadolescentei (pubertatea, scolara mijlocie): 10 / 11-14 / 15 ani,
perioadaadolescentei(scolara mare): 14 / 15—18 / 20- 25 ani,
perioada tineretii: 20 / 25 - 35 ani,
dulta): 35 - 65 ani,
perioada batranetii: peste 65 de ani
mica sau timpurie): 1 - 3 ani,
mijlocie): 3 — 6 / 7 ani,
perioadamatur
eee eee eV
Reperele psihogenetice- instrumente operationale psihologice care au functii
de indicare a starii dezvoltarii psihice la un moment dat
Dezvoltarea intelectuala la copil, preadolescent si adolescent
de care dispune fiinta umand pentru a recepta,
* actiunea,
* reprezentarea (i
* limbajul (functia semioticd, simbolica)
inea mintala)
© trei forme de gandire care apar succesiv in dezvoltarea cognitiva:
+ gandirea actional-obiectuali,
© gandirea in imagi
+ gandirea verbal-logica
Jean Piaget distinge patru stadiicare apar in dezvoltarea intelectual:
0-2ani
2-6/7 ani
6/7— 11/12 ani
jverbal_logice (al operatiilor formale, logice sau
propozitionale): 11/12-15 ani. Stadiul inteligentei /gandirii senzoriomotorii (O— 2 ani )
* _ gindire/inteligenta trait, transpusdin actiune
= actiuneaconcret cu obiectele
= manipularea obiectelorde citre copil cu scopul cunoasterii si exploririirealitatit
realitate este schema senzoriomotorie
: dobndirea conceptului de obiect permanent
inceputul functiei semiotice — holofraza
preconcepte si nu cu notiuni propriu-zi
= gAndireacopiluluieste cantonatd in concret si in actual, caracterizata prin
‘egocentrism
= se constituie operatiile de seriere si cele de clasificare
= principalali
i: actiunile mintale sunt ireversibile
Stadiul inteligentei/gandirii (operatiilor) concrete (6/7—11/12 ani)
- se caracterizeazi prin formarea operatiilor mintale(de gandire)
- ideeade invarianti—conservarea cantita\
i, volumul
- _operatiile gandirii= operatii concrete - nu se pot realiza decat pe materialconcret, in
prezenta obiectelor sau a reprezentarilorimediateale acestora
Stadiul inteligentei /gandirii operatiilor formale(11/12— 15 ani)
- generalizarea operatiilorformale, pe la 14-15 ani, nu are loc simultanin toate sferele
- _ gAndirea poate opera acum cu material verbal
- cea mai importanta achizitiea acestui stadiu este rationamentul ipotetico-deductiv:
~dacé..., atunci...”
- gAndirea devine mobil8, - realizeaza cu ugurin} rationamente directe (de la cauz la
fect), dar si inverse (de la efect la cauze)
- _ gAndirea poate opera nu doar asupra reall Dezvoltarea morala la copil, preadolescent si adolescent
Studiind copii cu varste Intre 5-13 ani, J. Piaget distinge dou’ mari etape in
dezvoltareajudeciitii morale la copi
> etapa judleniiti? morale feteranome - copilul preia regulile, valorile, criteriile si
normele morale din exterior (din anturajul imediat, din grupul sau de referinta —
familia), judecata sa fiind neselectiva, situativa, rigid’ si vizind doar fapta, nu si
motivatiaei
> clapa judeodpi morale autonome — copilul, aflat in stadiul gindirii operatiilor
concrete, are 0 judecati autonomi, prin interiorizarea normelor si valorilor
‘exteme gi transformarea lor in norme i valori proprii.
Kohlberg defineste moralitatea ca fiind formata din reguli de conduit pe care le utilizim
atunci cdnd judecdm comportamentul nostru si al celorlalti.
> identificd 3 nivelurimari de evolutiea judecatii morale, fiecare dintre ele avandcate 2
stadii distincte:
Nivelul Stadiul Reperul | intrebarea
T.Preconventional | 1. Moralitatea ascultarii Pedeapsa Ce patesc?
sisupunerit
(4-10 ani) 2. Moralitatea Recompensa | Ce primesc?
hedonismului
instrumental naiv
IL Conventional | 3. Moralitatea bunelor Statutulin | Ce vor spune?
relatii grup
(10-13 ani} 4. Moralitatea ordinii sia | Datoriafati | Ce spune legea?
datoriei de norma
ILL. Postoonventional | 5. Moralitatea Angajamentul | Ce trebuie si
{dupa 13 ani, la contractual civic fac?
eierer eee SaU\|6 Moralitatea principillor | Propria. | Cecredeucde
Rigouata) individuale consti bine sé fac?
moral L Nivelul premoralsau preconventional (4— 10 ani)
Y standardelede judecare ale copiluluisunt eticheteleculturale ale anturajului sau:
»bun/ rau”, ,cuminte/ obraznic”, ,corect/ gresit”, ,drept/ nedrept”, etc.
Y faptele, comportamentelesunt judecate de copil
dupaintent
joar dupa consecintele lor, nu si
moralitétji escultSriigi supunerit
- principiul:adoratiei
- se urmareste evitarea pedepsei: “Ce se pedepseste este rau, ce nu se pedepseste
este bine”
- copilul ascultd si se conformeaz cerinjelor adultului din dorinta de a evita anumite
sanctiuni
- Pedeapsa = orice comportament sau modalitate aplicati de adult cu scopul de a
intéri negativanumite actiuni 7
‘& Reperulde conduit jitarea pedepsei
‘> intrebarea morali: ce sd fac ca sf nu fiu pedepsit?
‘Stadiul ll: stadiul moralitatii hedonismul
- se urmreste obtinerea anumitor beneficii: “Daca te ajut, ce castig?, Te ajut, dacd ma
ajuti”
- copilulasculté si se conformeazé cerintelor adultuluidin dorinta de a obtine anumite
avantaje
- _ Recompensa= orice comportamentsau modalitate aplicata de adult cu scopul de a
intari pozitiv anumite actiuni ale copilului
‘> Reperulde conduit
@ jntrebarea morala: Ce sa fac pentrua fi recompensat 2
moral: obtinerea recompensei
IL Nivelul moralittii conventional (10-13 ani)
Y’ preadolescentul este interesat de respectarea normelor si regu
moralé
r de conduit socio-
Y poate fi anticipata judecarea faptelor nu numai dupa consecintele lor ci si dupa
intentialor Stadiul it: stadiul moralitatii bunelor relagi
conformismului
grupul de referinté: “Baiat bun”
- suntvalorizateincrederea, loialitates, respectul
- devine important imaginea in ochii celortal
‘& Reperul de conduit moral: obtinerea aprobirii celorlalti
‘> Intrebarea morala: ce sa fac ca sd fiu apreciat ?
‘Staddiul IM: stadiul moralitdiiio i datoriei
- princi
lege si ordine
- se urméreste datoria fata de norma: “Legea trebuie respectal ferent de situatie”
- _ lanivel social legea devine obligatorie si eficienta deoarece ea actioneaza pentru
binele tuturor si al fiecdrui individin parte
‘> Reperul de conduitd morala: obligatia de a respecta legea
‘& intrebarea moral: ce sd fac pentru a respecta legea 2?
Il, Nivelul postconventionalsau al autonomieimorale
(dupa 13 ani, la tinerege sau niciodata)
Y are loc cristalizarea treptatd a propriuluisistem de valori
Y autonomia moral reprezint& astfel rezultatul acceptarii si asim
interiori
treptate,
normelorsi valorilorexterne
‘Stadiul ¥: stadiul moralitatii contractuale
social
- se urmireste binele celorialti si o acceptare democraticd a legi
- _ legile reprezinté de fapt conventii sociale, nu sunt intangibilesi pot fi schimbate pe
considerente rationale, vizand utilitatea lorgenerala
‘> Reperul de conduit morald: angajamentul de a respecta legea
‘> intrebarea morali: ce si fac daca am decis si respect legea ? ‘Sadiul Vi: stadiu! moralitStii principiilor individuale de conduitdi
principiul:etic universal
se urmireste datoria fat de propria congtiinté: “Fac un lucru conform eticii
indiferentde consecinte”
se cristalizeazi treptat propriul sistem de valori i principiimorale si ierarhizarea
acestora
propriile judecati morale sunt considerate mai importante si mai putemice decat
nonmele si valorileexteme
‘> Reperulde conduit morala: propria constiinta moral
‘& Intrebarea moral
um cred eu ci e bine sé fac?
MOTIVATIA SI ROLUL El iN ACTIVITATEA DE INVATARE
Definirei caracterizaregenerali
Motivatia reprezinta ansamblul mobilurilor interne ale conduitei care stimuleazd,
dectanseazé din interior, sustin energetic si orienteazé faptele, comportamentele si
S-ar putea să vă placă și
- ESEU MOTIVAŢIONAL - Model 2Document1 paginăESEU MOTIVAŢIONAL - Model 2Cristina Sel100% (1)
- ESEU MOTIVAŢIONAL - Model 2Document1 paginăESEU MOTIVAŢIONAL - Model 2Cristina Sel100% (1)
- Eseu Admitere Stiintele Educatiei 2014Document1 paginăEseu Admitere Stiintele Educatiei 2014Isabella MateiÎncă nu există evaluări
- Eseu Admitere Stiintele Educatiei 2014Document1 paginăEseu Admitere Stiintele Educatiei 2014Isabella MateiÎncă nu există evaluări
- Clasa 8aDocument4 paginiClasa 8aIoica IulianÎncă nu există evaluări
- ESEU MOTIVAŢIONAL - Model 2Document1 paginăESEU MOTIVAŢIONAL - Model 2Cristina Sel100% (1)
- Lupte Libere Si Greco RomaneDocument8 paginiLupte Libere Si Greco RomaneDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
- Lupte Libere Si Greco RomaneDocument8 paginiLupte Libere Si Greco RomaneDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
- PsihopedagogieDocument2 paginiPsihopedagogieDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
- Softuri Lucrarea 1Document3 paginiSofturi Lucrarea 1ochisoridragalashi1Încă nu există evaluări
- Lupte Libere Si Greco RomaneDocument8 paginiLupte Libere Si Greco RomaneDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
- Modalitati de EvaluareDocument5 paginiModalitati de EvaluareDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
- SCHELETULDocument44 paginiSCHELETULDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
- Rolul Concurentei in Activitatea EconomicaDocument25 paginiRolul Concurentei in Activitatea EconomicaDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
- Capitolul IDocument55 paginiCapitolul Ineo_mye77Încă nu există evaluări
- Scoala Sariturii PDFDocument46 paginiScoala Sariturii PDFDorin Alexandru Dumitrascu100% (1)
- Teoria EfsDocument68 paginiTeoria EfsDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
- Elemente GalvaniceDocument4 paginiElemente GalvaniceDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
- Junky - Tu Nu Vezi Cu Maxi Mil Ian - VersuriDocument2 paginiJunky - Tu Nu Vezi Cu Maxi Mil Ian - VersuriDorin Alexandru DumitrascuÎncă nu există evaluări
