Definiie

Incontinena urinar este definit ca eliminarea accidental

(involuntar) de urin. Ea nu reprezinta o boala in sine, ci mai
degraba un simptom al unei maladii a tractului urinar.
Eliminarea accidentala de urina are loc, de obicei, in cadrul
activitilor care cresc presiunea intra-abdominal cum ar fi
tusea, strnutul, rsul sau in situaiile in care pacientul nu poate
sa ajung suficient de repede la toalet.

Am alcatuit un raport pe baza a 10 articole de specialitate

realizate pe subiectul incontinentei urinare in sarcina, dar si
despre importanta exercitiului fizic in cazul acestui simptom.
In unul dintre articole, publicat in Aprilie 2007, realizat de
Institutul Norvegian de Sanatate Publica , prin chestionarea a
43,279 de femei, s-a constantat ca prevalenta incontinentei
urinare a crescut de la 26% inaintea unei sarcini la 58% in
saptamana 30 a sarcinii.Incontinenta urinara de stress a fost cel
mai intalnit tip de incontinenta in saptamana 30 a sarcinii,
constatata de catre 31% dintre femeile nulipare si 42% dintre
femeile pare.Majoritatea femeilor au avut pierderi de urina mai
putin de 1 data pe saptamana.Paritatea este un important factor
de risc al incontinentei atat inaintea sarcinii cat si in timpul
acesteia.Varsta si greutatea au fost considerati factori de risc mai
mici, dar, totusi, importanti in cazul incontinentei.In concluzia
acestui studiu se considera ca prevalenta incontinentei urinare
creste substantial in timpul sarcinii si ca acest simptom se
asociaza cu paritatea, varsta si indicele de masa corporala atat
inaintea sarcinii cat si in timpul acesteia.
Un alt articol publicat in 2004 a avut ca obiectiv evaluarea
frecventei cu care apare incontinenta urinara in sarcina si
identificarea cauzelor obstretice.Studiul a fost realizat in lunile
ianuarie si februarie pe 146 de femei din sectia de maternitate a
Spitalului Clinic din Lublin.S-a constatat ca 79.5% dintre femeile
chestionate au raportat simptomul de incontinenta
urinara.Primele simptome de incontinenta urinara au fost
raportate la 3.6% din femei inainte de prima sarcina, 12,7% in

timpul sarcinii, iar in 5,5% din cazuri s-a raportat dupa prima
nastere.La femeile cu indicele de masa corporala s-a raportat o
mai mare prevalenta a incontinentei urinare de stress decat la
femeile cu un IMC normal.
In anul 1999, Universitatea Norvegiana de Sport si Educatie
Fizica din Oslo a publicat un studiu cu titlul Prevalenta
incontinentei urinare in timpul sarcinii si dupa nastere al carui
obiectiv a fost investigarea prevalentei de incontinenta urinara in
timpul sarcinii si dupa nastere, dar si examinarea fortei muschilor
planseului pelvian dupa nastere.Au fost inregistrate date din
timpul sarcinii, cat si dupa nastere timp de 8 saptamani.Grupul
final de studiu a fost alcatuit din 144 de femei cu varste cuprinse
intre 19 si 40 de ani dintr-un spital local norvegian.Datele cu
privire la incontinenta urinara au fost colectate de la fiecare
subiect printr-un interviu structurat si evaluare clinica.
Din datele obtinute a rezultat faptul ca prevalenta
incontinentei urinare in timpul nasterii a fost de 42%, iar la 8
saptamani dupa nastere era de 38%.
2.
In privinta efectului exercitiului fizic de intarire a muschilor
pelvieni asupra incontinentei urinare in timpul sarcinii si dupa
nastere am ales 2 articole.
Primul studiu a fost realizat in 1997, de catre scoala de
asistenti medicali din cadrul Universitatii din Michigan,
USA.Obiectivul studiului a fost testarea efectului practicarii
exercitilor fizice pentru intarirea muschilor pelvieni asupra
incontinentei urinare in timpul sarcinii si dupa nastere.Acesta a
fost realizat pe un esantion de 46 de femei care au primit
instructiuni in efectuarea exercitiilor pentru intarirea muschiilor
pelvieni si 37 de femei cu asistenta de rutina fara instructiuni
sistematice de practicare a ex. fizic pe o perioada determinata
intre saptamana 20 de sarcina si 1 an dupa nastere.Simptomele
de incontinenta urinara au fost cuantificate prin metoda
chestionarii.
Rezultate raportate au fost urmatoarele: din totalul celor 46 de
femei insarcinate care au practicat ex. fizic in timpul sarcinii, 34%

la suta au raportat incontinenta urinara, 26% la 6 saptamani dupa

nastere, 19 % la 6 luni dupa nastere si 10% la 1 an dupa nastere,
iar in al 2 lea esantion, 52% la suta dintre femei au raportat
incontinenta in timpul saptamanilor 20-35 de sarcina, 48% la 6
saptamani dupa nastere, 43% la 6 luni dupa nastere si 38% la 12
luni dupa nastere.
Concluzia in acest studiu: practicarea exercitiilor fizice pentru
intarirea planseului pelvian duce la o frecventa mai scazuta a
simptomelor incontinentei urinare atat in timpul sarcinii cat si
dupa nastere.
Al 2 lea articol de studiu a fost realizat de catre Departamentul
comunitatii medicale din cadrul Universitatii de stiinta si
tehnologie din Trondheim, Norvegia, 2003.
A fost efectuat un studiu simplu, randomizat, la spitalul
Universitar din Trondheim si alte 3 clinici de fizioterapie.Au fost
alocate studiului 301 femei nulipare, sanatoase, dintre care 148
practicat exercitiul fizic pentru muschii pelvieni timp de 12
saptamani, instruite de kinetoterapeuti iar 150 nu au primit
indicatii.La inceput, un numar semnificativ mai mic de femei din
primul grup au raportat incontinenta urinara 48 din 148 (32%)
fata de 74 din 153(48%) in saptamana 36 de sarcina, si 29 din
148(20%) fata de 49 din 153(32%) la 3 luni dupa nastere.
In urma acestor date s-a concluzionat ca exercitiul fizic intens
pentru intarirea musculaturii planseului pelvian a prevenit
incontinenta urinara 1 din 6 femei in timpul sarcinii si 1 din 8
femei dupa sarcina.

Concluzie :
- Incontinenta urinara creste odata cu cresterea sarcinii si
scade in primele 3 luni dupa nastere.
- Incontinenta urinara este influentata de: pozitia in timpul
nasterii, varsta mamei, IMC, practicarea exercitiului fizic,
tipul nasterii:naturala sau cezariana, rasa.

- Exercitiul fizic pentru musculatura pelviana este prima

optiune in tratamentul incontinentei urinare atat in timpul
sarcinii cat si dupa nastere.

Plan de exerciii :
n cele mai multe cazuri, pentru traterea incontinenei urinare,
tehnicile ct mai puin invazive sunt ncercate primele dup care
se trece la ultilizarea diferitelor dispozitive sau chirurgie dac nu
apar ameliorri.

Tehnicile comportamentale
Exerciiile Kegel
Aceste exerciii ntresc musculature planeului pelvian i a
sfincterului urinar ( muchii care controleaz miciunea).
Exerciiile Kegel sunt recomandate n tratamentul incontinenei
urinare, avnd o mare eficacitate n cazul incontinenei de efort
dar i n cazul incontinenei imperioase.
Pentru a efectua exerciiile Kegel, se ncordeaz muchii utilizai
n mod normal pentru oprirea jetului urinar. Se realizeaz 10-20
de contracii ale regiunii pelviene, meninnd contracia timp de
4-10 secunde. Se relaxeaz musculature timp de 10 secunde, apoi
se rencepe. Aceste serii de exerciii se pot practica de 3-5 ori pe
zi.
n forma rapid exerciiile Kegel constau n contracia i relaxarea
planeului pelvian cat de repede posibil.

1. Din poziia aezat, spatele drept, minile sprijinite pe coapse

i vrfurile picioarelor orientate uor ctre interior se
efectueaz contracia muchilor din planeul pelvian.
Contracia este meninut timp de 2 sec, relaxeaz timp de 2
secunde dup care se mai efectueaz o contracie rapid.
2. Din poziia aezat pe o minge de fitness, greutatea
distribuit in mod egal, spatele este drept, minile aezate
latera, de o parte i de alta a cutiei toracice. Se ncepe cu o
inspiraie adnc care crete volumul cutiei toracice urmat
de o expiraie pe durata creia volumul cutiei toracice revine
la normal. Exerciiul se continu cu meniunea c in timpul
inspiraiei musculaturas pelvian se relaxeaz iar n timpul
expiraiei se realizeaz contracia.
3. Din culcat cu sprijin pe tlpi, copsele ct mai aproape de
burtic i cu o minge ntre genunchi, se ncepe cu o
inspiraie adnc pe durata creia musculatura pelvian este
relaxat, urmat de expiraie unde contractm musculatura
planeului pelvian si ridicm oldurile de la podea.
4. Din culcat cu picioarele sprijinite pe o minge de fitness, se
ncepe cu o inspiraie adnc pe durata careia musculature
se relaxeaz urmat de expiraie lung n timpul creia
musculature pelvian se contract iar oldurile se ridic de
pe sol. Se revine n poziie iniial.
5. Din decubit lateral, capul sprijinit pe bra iar braul liber
sprijinit pe coaste. se realizeaz flexie n articulaia oldului
i a genunchilor. La fel ca la celelalte exerciii n timpul
inspiraiei musculatura este relaxat iar n momentul
expiraiei contractm musculatura i ridicm piciorul de
deasupra. Clciele raman lipite. Se revine n poziie iniial.
6. Din decubit lateral, capul sprijinit pe bra, braul liber sprijinit
pe coaste. avem flexia coapsei pe torace cu un unghi de 90
de grade la fel ca i n articulaia genunchiilor. Pe durata
inspiraiei musculatura este relaxat, iar n momentul
expiraiei contractm musculature pelvian concomitant cu
ridicarea piciorului de deasupra. Se revine la poziia iniial.
7. Din poziia aezat pe clcie cu genunchii deprtai i
clciele apropiate, minile sprijinite pe olduri. Pe durata
inspiraiei musculatura este relaxat, iar n timpul expiraiei

contractm musculatura planeului pelvian i ne ridicm de

pe clcie. Se revine n poziie iniial.
8. Din poziia stand, picioarele deprtate la nivelul umerilor se
realizeaz o genuflexiune dar ca i cum ne am aeza pe
scaun. Pe durata inspiraiei musculatura pelviana este
relaxat, se realizeaz flexia n articulaia genunchilor,
trunchiul si braele merg spre nainte. n timpul expiraiei se
revine n poziie iniial contractnd muchii din zona
pelvian.

Reeducarea miciunilor
Prima metoda de reeducare const n urinarea n funcie de un
orar prestabilit i nu in funcie de necesitate. Pentru nceput
miciunile vor fi realizate la un interval de 30 de minute care v-a
creste treptat la un interval de 3-4 ore.
A doua metod const n ntreruperea miciunilor si ateptarea
timp de cteva minute nainte de a continua procesul. Acest tip
de exerciiu ajut la golirea complet a vezicii urinare.

Bibliografie
- http://europepmc.org/abstract/med/20141920
- http://journals.lww.com/greenjournal/Abstract/2007/04000/Ur
inary_Incontinence_During_Pregnancy.20.aspx
- http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S002978449
7006728
- http://europepmc.org/abstract/med/15884265
- http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S002978440
2027114
- http://link.springer.com/article/10.1007/s001920050067#pag
e-1

- http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S000293789
9705466
- http://link.springer.com/article/10.1007/BF01902375#page-1
- http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1034/j.16000412.2001.801209.x/abstract;jsessionid=C7A2678599968CD
C414DD24E9DBBAC64.f01t01?
userIsAuthenticated=false&deniedAccessCustomisedMessag
e=
- http://ajph.aphapublications.org/doi/abs/10.2105/AJPH.89.2.2
09