L. AEMILIUS PAULUSNOTITA ISTORICA hs Paidus a lat parte Ia acute de cuerte ale fn Spania, Dae este ma ales cunoscud in Tepatard a Pe care au repurtato ronnie! copa hd forse Macedonel. “Asupra evenimenteloe' dis: Sparta ee) In novia itorcd ta Vista tut Cato, Dam ae ca We legit eu evenimenicle cate at is te Perse Tntingerea ld Anti gi dupa grlele sarcnt care Inpuseserd prin tatatal de ‘Ia Apamct, om era dominanta In asind oriental al Medteranel i, Perganal i Rodovul, caret eran hate dep in daruile pe cate le dobinierh dele tome Host ta tare presuputted el at deni Grecia, ca, infotdeauna, a diviatt in poli Bingued Macedonia, dacd dr‘ incercat at Ri pe ¢ problema pentru Roma, Eoenimentale au edit ia, inline de’ a dntta deli, seb. dominate Irebuia si 30 miscare nck 0 dade opile ce © ura. ait de mal, Flip at Vea, desi dorse victoria romenilr Tad Anti, cite sfirsiddomnet sale, @ coed Breiteased tn sedoren um rdzhot pe corel sociee i Astlel, Flip a Ingrit £4 pnd one tHe i si aicagdprctrta ellot, Deja i tinal te Rome! cu Antioh, Flip ocupase ceon Tots tnt Phiotda gi Histoida 91 ceva puncte: states a. Aceste cueret le Ulcuse tu np ce pose ie feck st Isovla Universaia, vol. M, pp. 301 si vimy N. A in, Isioia Romer ante, pp. 198" c'urm, He Collen, Ls ft Meiénsation aut more antique, pp. 38? 9 ur168 set many prieten si aliat al romanilor, dar in sine el musi fdeaa ‘supra prieteniei sale cu Romé. De alttel, Roma insist s-a insdrcinat $4 provo ‘macedonenilor si chiar a unor aliati greci, si a grab dezlintuired celui deval treilea rdzboi cu Macedonia, Roma a corut lui Filip sa evacueze punctele intarite @ iin Phiotida gi in Histiciovide, precum { punctele ‘ocupate de el in Tracia, Liga ahee fusese alicta cred @ Romei. Cu toate acestea, romani m puteau Blamarea lui Philopoimenos, deoarece contribuige ‘ult la cucerirea Peloponesulud, dupa un rizbot bitad impottiva Spartei, Aceste gesturi neamicale au tf Macedonia sin Ahala 0 mare indignare impotriva Pe de alld parte, in dieritele polisurl grocesti cordarea intre cercurile aristocrate, proromane, $i sirace ale populatici. Romanii sau dat seama de starea de spirit din Me gi Grecia si au inceput sa facd pregdtiri in vedorea % hui cu Macedonia, pe care1 socoteau inevitabil; au mai intii pregitirile diplomatice, stringind prin ce emuljursirile impoteiva lui Filip. Asttel tesalienih uiau pe Filip de anumite incdledti, iar Eumenes se ¢d Filip ocupase Ainos si Maroneia, pe coasta Tea Giune cared reverise lui, in sma hotdeirilor tratatul de 1d Apamela. Dupa cerceviri si inti solii la Tempe, Roma someard pe Filip si cedeze Maroneia, Filip, cuprins de furie, face incursiund fcani si pune Ia cale asasinared propriulus sia Fit tos, edre fusese ostatic Ia Roma, unde-si crease 1 Simpatii. Dar Filip mare, si, in 179 Len. pe trons doniei se urci Perseu, tratele mai mic al iui Demet eum sa urcat pe tron, Perseu, tinér, viguros, enet epe 0 serie intreagd de pregdtici in vedere unui ‘cu Roma, Astfel, duce o politied de inteigi impoteo jn Iria, ta Byzantion, in Etolia, in Tesalia. Roma format’ de toate actiunile lui Persew prin Ewmen incident mari si mai mult incordarea dintre Roma seu. Odatd, pe cind Eumenes se intorcea de la R cit pe ce si fie asasinat Tingd Dell. Imediat vin tubui fu aruneatd asupra lui Persev. Mai nsult, Be NONTA STOMA — 1 abouIeS PALS 169. mprudenja de a ajija si mai mult minia Romei, Ta jocurile pitice, in fruntea armatei sale, pentre luce impresie asupra spectatorilor. Roma sa hotdrit lare rizboi. Mai inti ax inceput tratative, in, ve lunor actiuni impotriva Ini, cu Capadocia, Siria, Egip fat clauzele ‘teatatului pe care depusese jurdemint $f rdzbotul incepe in anul 171 jen. starea de spirit anticomand se intérise dupa tre: Me Ta Apamele, Macedonia ta putut sisi gaseasca In Grecia, cercurile conducdtoare de prin polisti lurse de Roma, ca adoptat o atitudine de expectatind libitd de pe urma rézboiului cu romani, a prelera! lovituri ‘Egiptului, tedmintat de xéscoale ‘interne. UI i.e, cind a izbuenit rizboiul, Macedonia era singurd. Romanii pustind la inceput razboiud (ard Perseu a putut si le tind piept, ba chiar sisi falianta regilor din Ilia si din Epie, Dar Roma @ abnice misuri de intimidare a polisurilor grecesti, le lui Persew mu s-au mai putut extinde, Mai Perscu, dindusi seama cd mu va putea face tabi i, a inceput tratative de pace. Romanii au cerut a neconditionatd a Macedoniei, Persen na accep. vizboiul a continuat. Romani au luat masuri i fgrabieit deznodamintuls. Inte-adevér, in arul 168 stile romane, comandate de L. Acmilius Paulus, aw Pidna, lovitura hotatitoare tui Perseu, ale citi osti adrobite, Accasta q insemnat destiinjarea statulut aievir, pentru a cursa pes viitor orice, posibilitate sre a statulid macedonean, Roma, sub cuvint cf wlibertate” macedonenilor, a impértit Macedonia tit regiuni independente una de alta ~ Amphipolis, Pelle, ia, Tesalonic ~ ai ciror locuitori nu avec voie sa re imobile si sd incheie cdsitorii decit indunteul i regiuni. Apoi a dat $i alte loviturl: macedonertt oie sd exploateze minele de argint, si vindd chere- wil cumpere sare, Au urmat masuci severe si in Tlitia si In Hlivia au fost constituite trei regiuni, in Epir peste o suté de mii de locuitori au fost vinduti ca’ sclavi, iae170 Nor aa ‘orasele au fost prédate. In Grecia, romanit au (© restructurare ‘a hotarelor polisurilor, largind Imicsorinducle, dupa cum fuseserd adversati, reutei faa de Roma, In toate polisurile grecesti Severe mésur] impotriod partizanilor Macedontel, dintre ci au fost chiar dati si in judecatd Ia Ri 1, Aemilius Paulus era ful consulului din 20 ‘anul dezastrului de la Cannae. Tribun militar, apok: fi in 104, triumvir pentru intemeicrea unei co tona', el a fost ales edil curuP i, in 191, py faceastd calitate a fost trimis in Spania, unde @ grea inlringere Iuptind impotriva populatieh dar a repurtat 0 victorie, in 190 sau’ 189, i ltanilor, Atit de straluciti a fost victoria ‘repur trina lusitanilor, incit senatul a decretat si facd de multumire zeilor (eupplicatio). A candidat la consulat de mai multe ori si @ ‘bia in 183, In aceasté calitate si in aceea de peo purtat rézboi impotrivd ligurilor, dupd ce * sa frlumtult, Apoi a fost timp de mai multi ani t derea, pina cind, in 168, ales consul a doua oa Licinins Crassus, a primit, prin tragere Ia sort, Macedonia $i comanda rdzboiului impotriva Tul B care Ia intrint in celebra bétdlie de la Pidna, Aga ‘spus mai sus, dupa bitdlie, Aemilius Paulus a raporturile dintre Macedonia si Crecia, rediad etitilor din Macedonia si aratindwse, relat, de unil grec? A pornit apoio expeditie de pede pottiva epirotilor, unde a lsat pe soldati sa prade Si a redus in sclavie peste cincisprezece mil de SIN, XXXV 10, 1p Plt SLi, XxXMuL 2 Brae, SUivs XXXVIE sh 5, Pla CLAS, XUNT 16,4) Plat TEA! Xuiv'a, 1) Chey Alt iV 1 Digdor XXX, 20;’PLut, Aemin, 10, Val. Max T Hie, EV froth, Sona Diodot, SAM Wee Pgh OK 15: Livy XLV 3 Of Plats [NOTTA ITORICK — 1 ABwNUES PACKS m1 ja repurtatd +a adus desigur trivantul, dupa care el (0 sumd urlasd in tezmurul public stea sint faptele cele mai de scam aie Tui Aemmilius 5 In contextul istoric, el apare ca un general capabil, (gia dobindit mari merite in extinderea dominatiei Ro- In Spania, in nordul Italiey si ~ Iucrul cel mai de ~ in Macedonia, El sa legat numele de batdlia de ina, unde sa hotdrit destiintarea statului macedo- Masurile Iuate de el in Macedonia ne arata cd, din tul de vedere al cuceritorilor, el nu se muljumea cu titi de masurd, ci infelegea sd meargd pind la capdt in laren nel victors, deosebire de alti comandanti romani insa, textele ili si grecesti nil prezintd pe Aemilius Paulus intro ‘mai distinsd, pentru cultura sa elenicd, pentru lp Ticomie, pentru conceptia sa elenied despre invidia r pentru interesul pe care a manitestat até de crea fplrituale grecest?. Pard sd tie genial, Aemuilius Paulus Hinpus atentie’ contempordnilor, pe Tinga caltdtile sale ‘eomandant, mai ales pein relativa sa omenie si resem: fin nenorocive. Wentru Plutarh, viata lui L, Aemilius Paulus era un bun gj de naratii dramatice, de analize psibologice, de cre i de portrete, de observatii morale, Izvoare avea din Polibiu, Cicero, 7. Livius iv puneau la indemind ‘aménunte despre L, Aemilius Paulus. Biogratia Iui Phtark m covtine 0 detinice timpede a ei generale politice si militare in care a activat y pentru ca sd incadreze apoi si si detineascd mal laproape personalitatea si insemndtatea victoriilor aces FPolib, XVII 35) Cie, Coty IV 2 Mur, Sts Pisy 58, Ot MUR fin, V7 Diod, XXX 8-95, Lvs XLV 39-94 fem. Bem Ces Ole Me Vai Many WA BS Fuse i 70, Sen, 6% Amic, & Pam Wb & Live a 29, , 0, a0 2 Diowor, Nit, XXX 2 PI dy 3) Ml) 27; 2h) By Val, Mon, V. 10, 2% Well M10, 4 Pliny Nat. XXXV 3e xt manny ui vestit comandant roman. Biogratul face, int expunere cu caracter general, spre «a ardta care ia militard a razboiulué cu Perseu in momentul i fost chemat Acmilius Paulus 1a comanda, precuim $f liniere a masurilor politice luate de el in ‘Macedon zdrobirea lui Perseu', totusi nu existd micdierh 0 de ansamblu asupra activitatit politice a lui lus, in lumina realtitilor economice, sociale sh ‘momentuli, In schimb, biogratul isi exprima amult ered, cind este vorba de pozitia de clasd a tus Paulus. Pluarh trece in revistd cu o abia retinut pe cei mai de seamdstrimosi patricien! ai Mud Paulus, subliniaza destul de staruitor ca Aczuilius obiceiurile strimosesti lard sd facd demagogie comandant' si fara sa caute slujbele de rangul al ocul celor de prinul rang pentru a lingust $f a ‘it cei comandafi® ‘i, pe un ton de panegith i, dupa ce @ fost ales consul, in loc $0 aduct lingusitoare poporului, Aemilius La dojenit pe famesteca in treburile comandanjilor’. Dar 0. ap rectd a politic aristocratice @ lui Aemilius Paulus spre Stirsitul biogralici, unde Plutarh spune #4 faimoasa mai este inca o laptd a Ini Aemiling a, desi imitat cu rivnd si cinstit in chip deosebit tre popor, @ rimas totusi in rindul aristocrat spus si ta facut nimic de hatirul poporului ef Bile publice, sa stituit intotdeauna cu fruntagit ‘mai cu vazd oameni din cetate. Nu este de sniear fatitudine a lui Plutarh fata de poritia de clasd at Tius, dacd ne aducem aminte® e4 biogratul a fost nna ‘pattizanul’ ,mlinii forte" lata de popor, tara prea mult si mediteze, in cazul de tata, daca po sau nu dreptul de a se amesteca in treburile lor. $1 poporul avea dreptul de a se amesteca, 1 Gan. 7 § Gap 3 4 Cap. 8 Cap. Avvo vedea vol. I, Studiul inaductiy pp. LIVEN NOTITA ISTORICA — 1. ABMS PADS 173 jel impotriva tui Persew, asa cum 0 spune Plutarh i. dura de cifiva ani si era rau condus, Tn ceea ce priveste atitudinea Ini Plutarh tapi de pare fatlate in Iuptd' romanii si macedonenii ~ trebude satd cildura cu care pune’ biogratul in Iumind spf dle independenta de care a dat dovada Filip, pormind Gpreoitit milters impotriva. Romet oftind.trieat (Fh Intro mare bitdlie lingd Scotussa, de Titus Flamin fatunci sa facut mic de fried $i a pus sub stipinivea lor toate ale sale si a fost’ multumit cA a printit fro micd pedeapsi. Dar, mai in sem, simfindi-se uni i socotind cda domnj din bundvoina romanilor este it mai degrab cu un sclav cdrwiai place destrabde decit cu un bérbat care are demnitate si cura), sea is gindurile cdtre rézboi si a inceput $4 se pregateascd Hascuns si cu todta energia", Be cit de bucutos, desi cit Iposte de discret, este Plutarh cind relateazd actiunile de tate ale lui Filip, pe atit de intristat este cind tre sa descrie licomia si cruzimea lui Perseu, cate a stré loate pregatitile Iacute cu atita perseverenti gi cu atita de citre Filip. Evident, in momentul istoric in cate Plitarh mu putea face direct si deschis elogiul sup Romei, ceoa ce mareste si mai mult valoarea si seat fatia acestor discrete laude 1a advesa lui Filip. Simpatia lui Plutarh pentru Aemilius Paulus este ev Punindwi cu toatd cdldwra bucele insusiri in lum iogratul trece sub tacere infringerea suleritd de Ae- ig in lupta impotriva bastetanilor si scuzd jalul ordo- ide comandantul roman in Epit: ..Aemilius a sdotesit Itt fapta impotriva frit sale, bund si cinstitd. Geca ce subliniazd indeosebi Plutarh la Aemilius Paw este umanitatea $i filoelenismul tui: ,Dupa aceea (in- jerea lui Perseu) a trimis armata in cartivuire spre a Dbdilmi, iar el a pornit si vieiteze Elada, ceca ce con fa 0 petrecere de timp faimoasa si, in acelasi timp, itoare. Intradevdr, pornind visita, lua mésuti pentru ynarea populatillor cetéfilor si repunea in ordine all Fou. & 0 Dean, &,ie st nanny ta eet comandan rman, Boral tae, it et caacier general, pte rita cate fia mare o rst cc bees fn ee fost chemat Aemilus Pautus ta comand preci Tiniere w masurlor politce hate de el Maced Adtobiren tui Perse! totust mu exit netlert 0 de ansanblu asupea activttt voice @ hat 1, in lurinarealttilor economice, sociale $9 ‘momenta Tn schimb, biogralul gt exprind mult mai Hi eres, cnt este votha de’ posjia de’ cls la Paulus. Pach trece tn rebiid cu able relia pe cel mai de seand srdmost pasicert a lat Paulus, subliniasd destal de stcutor ct Acai bicetuie. sedmoyet las acd, demegagle omandart'si fed ciate slujbele de tanga al loci celor de prinal sang enter «tia sh Blind cu cel comandati* ¥,'pe un ton de pone hein ee fn le ont. nf alc ustoure poporul,Aenilvs a, dojent pel fesse Seber comer one, Tec politic eraacate 9 cline Pada pte stigitul biogrtiel, unde Plater apunes fi laimoasd mat este tnd 6 Tapth a Aes 4, dest iit cu rloni si insti n. chip deo tte popor, a. rimas totus in rindi arstaca Sous ssa’ Lieut none de hati. poperit ey Bile publice, sa st ifordeauna Cua tai cu vard coment din cette™. Nu este de mtrare Atitudine « hes Pitch tape de poutia de last lus, dacd ne aducem ominte c8biogrtul s Tosh ta partzanul ann forte” etd de popor, Tae red mul sd meditere, i canal de aja doch pop fas me dreptal dea se cmesteca tr treburte lot. $i poporul avea dreptul dea se umestca, Gap. 2, a NOMIPA IsTORICA — LARS mantis 173 il impotriva Ini Perseu, asa cum 0 spune Plutarh Wf dere de cia anti era conus oe In ceea ce priveste atitudinea Ini Plitarh tof de pies jillate in tupta ~ romanii si macedonenti' ~ teebule Winiatd cildura cu care pune’ biogratul in leaning apk dle independenta de care a dat dovada Filip, portiad regatiri militare impoteioa Romel: tind tulrine [| Yntr‘o mare bitilie Tinga. Scotussa, de Titus Flaming atunci sa ticut mic de trica sia pus sub stapiniten milor toate ale sale si a fost’ muljumit ca a primit © micd pedeapsé. Dar, mai in said, simfindsse um Wi socotind cia domni din bunivoiria romanilor ‘cote nit mai degraba cu un sclay cituiai place destrdbte ecit cu un bitbat care are demnitate si cura}, sha i Gindurile catre rizboi si a inceput sd se pregiteased uns i cu toatd energia". Pe cit de bucuros, desi cit bate de discret, este Plutarh cind relateaed actiunite de Wate ale Iui Filip, pe atit de intestat este ‘cind tee Si descrie Tacomia si eruzimea lui Perseu, cate a strh Hoate pregdtirie licute cu atita persevetenté si cu atta dle catre Filip’. Evident, in momentul istoric jn cate a Plutarh mu putea face direct si deschis elogiul supu Rome, ceen ce mareste si mai mult valoarea si sem tia acestor discrete laude la adresa lui Filip, SSimpatia lui Plutach pentru Aemilius Paulus este evi Md. Punindwi cu toatd caldura butele insugist it lume Wiogratul trece sub tdcere infringerea suleritd de hes in lupta impotziva bastetanilor si scuzd jatul oto. le comandantul roman in Epir: ,Aenilius a. sévtsit fapta impotriva tivii sale, bund i cinstita-. ° KGeea ce subliniazd indeosebi Phuarh Ia Aemilins Paw ste uinanitated i filoelenismul lui: .Dupa aceea (im tea lui Perseu) a trimis armata in ‘cartiuice spre foditmi, icr el a pornit si vizitere Elada ceca ce com ia 0 petrecere de timp faimoasi $i, in acelasl timp, toare. Intradevar, pornind vizita, lua misur, penton imarea populatiilor cetitilor $i repunea in ordine alar can. 8 9, Pap. 50.cerile publice si distribuia din hambarele rlu, iar altora ulei"'. A dat mese si ospete, de imbelyugatele resurse regesti, El arta rind viinfd si geija pentru locurile Ia masa si tip teneste pe tofi, le ardta atentie... ait de vit Gindite, au fost toate, incit sau minunat greclt fom care sdvirseste fapte atit de mari da ceea ee si celor mici"..*. .Dupd ce a vinduit totul cum sia luat bun ramas de la greci si a indemnat hen si-si dminteased de libertatea daruitd de Era firesc ca Plutarh, grec fiind, sd He imizcat de gesturile de bunivoinga técute de de greci, incit sd Hi scuze aplicarea ordinal 4 se jelui si reduce in sclavie populatia din Fj Din punctul de vedere al vorbisii Hterare, se caracterizeaza prin lungi narafiuni, asa cum pentru expunerea viefii unui comandant de spre deosebire de alte biogralii ale romanifor, ‘iotonia elementulus naratiy este accentuaté, in Aemilius Paulus, Plutarh intretine pe cititor eu bogatd varietate de ide, Astlel, alegered lui consulat si trimiterea ui in rézboiul impole Seu ii prilejuieste biogralului anecdota cu Iudui* mumit, Perseu, iar navigarea norocoash @ tului roman spre Grecia i imbie la 0 discujie a dintre conlucrarea zeitatit si a meritelor pers Aemilius’. Tot asa, dus de firul naratiuni, Pl ‘sd spund cum a rezolvet Aemilius problema I de care sulereau soldatit sii cind se alla in de muntele Olimp, ceea cei olera loc. prielnie digresiune asupra cauzelor izvoarelor:. ,Desiguey (ed mu se produc in astiel de locuri ievoarele ‘nse, dinainte pregatite, din care si curgd, of or mu este nic fisnire, nici izbucnire...° gi NOTITA ISroRICA — 1. ABMS PAULUS 175 ii, consacrind aproape un capitol acestei probleme, d vorba despre lasitatea ardtatd de Perseu, Pluarh pe Aemilius sd rosteascd dowd scurte discursuri!, Imdrese dramatisinul narajiunis. Povestea, ca intole ted, iciodata lipsita ‘de interes, Discursurile. sint #1 reduse la esenfial. Vcap. 28 si 2,Familia Aemilitlor era patriciana si dainwia din in fa antichitate, aga cum mérturisese cei mai mult inti dintre i, care a lasat porecla!, a fost Ma- 6, fiul infeleptulai Pitagora, poreclit Aemilius, pentru $i drdgalagenia vorbicii ~ afirma unit dintre ace: atribuie lui Pitagora* educatia regelui Numa, ‘mai multi membri ai acestei famili? ajunyi faimosi ta virtufil, pe care au dorit-o cu infocare, au fost fi, dar i nenorocirea suferita de Lucius Aemilius i (acela care a luptat) 1a Cannae sau aritat si in janea si vitelia Iai. Intradevar, neputind convinge legul siu sa mu dea batalia, a luat parte Ia. luptd de el, contra convingerii sale, dar ‘na ba insofit fugi, ci, desi cel care il virise in primejdie I-a pine jel a rezistat si a cizut luptind impotriva. dasmaniloy, ea sa, Acmilia', sa cisitorit ca Scipio cel mare®, 1 stu, Paulus Aemilius, despre care se scriu cele de Aajunsese in virsta primei tinero{i intro vreme cind inflorea prin faima si virtujile anor birbati mari fe distingi: sa distins si cl, dar fari si doreascd ‘acelorasi indeletniciri ca tinerli care aveau 0 bunk fatunci gi fir si meargé de la inceput pe acelagt | De pilda, el murgi exercita cuvintul pe la process, alutavile si stringerile de mind si manifestarile de jing’, cu care cei mai multi lingujeau poporul ot cistige!, preficinduse cA sint oyjulii si zelosi, lea it cu total (desi nu era lipsit de inclindsi firesti pen- Aceste practici): el era convins ei-gi va dobin, | mare prin birbitie, dreptate si bunicredinti, ca- prin care sa deosebit de la inceput de cei de o vir el178 pasanat TIL Cind a candidat 1a prima dintre vazi, la edilitate’, a fost ales i didai, despre care se spune ci mai in urmé 19 consuli, Fiind preot al colegiului asa-zigilor fora romanii le dau in grija sarcina preziceril pisirilor si dupa semnele ceresti, in asa dupa obiceiurile strabune si si-a\ insusit pi zellor de citre vechii romani, incit a dovedit ‘considerat pind atunci mai mult o demnitate ales pentru faima lui, era, in realitate, una ‘mai inalte stiinte, venind, prin aceasta, in sp filor care definiserd evlavia ca ,stiintd a In acest fel, Aemilius indeplinea orice ami ere si rivnd, parasind orice alta ocupatie cind: nnicea ‘cu auguratul, i nu lisa nimic nefécut ‘cea vreo innoire, ci intotdeauna se deosebea de augurat si cu privire la indeplinirea unor: le arita ci, chiar daca se crede ci divinitate duitoare si| nu se supiri pentru negli pentru cetate insi iertarea si trecerea cu fel de lucruri este primejdioasé, deoarece. nit statul de la inceput prin vreo ‘mare incileare: aceia care trec cu vedere amanuntole negli varea lucrurilor de mare insemnatate. Cu aceeasi atentie a cercetat sia respectat $f ‘ostigesti, mostenite din stribuni, fart si faci sind era comandant $i fir si caute slujbele d doilea in locul celor de primul rang, pening Se aréta blind cu coi comandati, aga cum fi ‘multi atuncea, ci, intocmai ca un preot al infricositoere, el’ tilmicea ficcare obicel 0: de temut cu cei care mu erau convingi sau 16) idrepta. practicile patrici, socotind ci infringen nilor este aproape de mai putind important fal ccarea cetitenilor, IV. Romanii se gisesu in rizboi au Antioh: Jui, cind a izbucnit un alt rizbot in apus, d nia se produseseri mari riscoale. Comanda 8 fost incredinfati Ini Aemilius, ca proctor, In 1 Asians patios 179 aya cum aveau practorii, el a mai hat alti gase: ca si dea functici sale ‘un prestigia consular’. A ias pe dusmani intro bitilie, cu ordine de bitaie in i, ucigind ca Ja treizeci de mii, Si se pare ci suet ‘expediiei a ajuns faimos, deoatece, profitind de cia terenului si trecind la timp un riu, el a oferit flor © victorie’ usoard. A supus doud sute cincizect fctiti, care Tau primit de vole buns fara sd reziste, ind provincia in bund rindwialé prin statornicirea picit Uncrederi, sa intors la Roma, fard s4 se fi imbogitit © singurd drahma din expeditic. Era si in alte privinge Jencs om de afaceri, cheltuind mult si fard crutare din etsonald, Averea lui era alit de modesta inet, du Moartca lui, ceca ce a lisat abia a ajuns ca si se pli ei dota sofiei”, WV. Sa cAsitorit cu Papiria, fica Ini Maso'!, fost con- dar, dup ce conviefuiese multa vreme, a desfacut c@ ria, desi-i niscuse foarte buni copii: ea a dat nastere Scipio cel ilustru si lui Fabius Maxions Cauza series Mivortului n-a ajuns pind la not, dar se pare el este rirati aneedota care spune wim un roman isi trimisese ja la_parinfi, Sar prictenii il mustrau, zicindwi.. Nu fea cuminte? Nu ¢ frumoasi? Nu tha ficut copii?” El intins piciorul, ardtindule incaltamintea (pe care’ r> Mii o numesc calceus), si lea ais: ,.Nu este placuta. Ia Nuri nowd? Dar nimeni dintre’ voi ‘mar putea st fe parte imi stringe piclorul”, In realitate, mari greseli Widite pentru toati Iumea indepirteaza de obicei uncle ei de barbatii lor, dar existd si unele mici si dese cloc- provenite dintro deoscbire a caracterelor, care produc gust, gi neobservate de striini sint cauzele unor Instr de_neimpicat in convietuire. Acmilius, despirfinduse de Papivia, sa cisitorit cu femeie, de la care a avut doi biieti; pe aceytia it acasi, jar pe cei ficuti eu prima sofie ba dat in adop- lunor mari familii si lustre ginti: pe cel mai in virsta ‘adoptat fiul lui Fabius Maximus, care fusese de cinch consul, iar pe cel mai tinir Ia inflat Scipio Africa: ‘cx care era Vir, $i Ia numit Scipio,178 uvranit TUL Cind a candidat a prima dintre mag vari, ta calitate, a fost ses inasten a dak, despre care se spene ch mai in und omni. Find pret al colegiaht spear form romanil le'dau in get sarcina presicel Plsisllr si dupa sonnel cory ta of ml ups obscure stibune 9 gre insugt_ple dello de care veil roma, ct a dovodit Connderet pind ound mal tult'o demaiats $l sles pentra fama iui, era in. sealtate, on taal ialte nf vend, prin, aceasta, fa 5p flor care definiserk evivin en inti a Cat Fnac Aaah ndcine ce ani re Hi rvab, parsing oriee altl ocupate et cea cd sugusstu, gnu lisa nimie netdege ca vreo innate ci Snttdenuna se deosebea de de augurat 1 ct prvi la indepiniten uno Ig ardta ci, chine dact se erode ch duitoare muse supien_ pentru negijente dl ents cetate nei seraren 9 tieere eu Yd EEF de tucror est primejdicns deoarece Statal de faint prin vreo mera Tncieare tecia care tec ct velerea sminancie negli ares laure mare Inemndtate Cu. acceaj tent. cereta sia respect cntigey,mostente din strabunt’ first fed Gand era comandant farsa chute shud, dil in Toeal elo de prt sana, Penta ase anita blind ct col comands, aya Cam ful atunces, cl dntocmat en un preot. al Inflogitonre” el” tllnicen_ficare ‘ied de tert cus} care nu erou,conving agi Ie Inreptapractcle patie, socotind cl infing nilor este aprospe Ge mai pula importanfl cen cetienlion IV. Romanii se giseau in rizboi ex Antiob, far cei mai capabiti comandanti se 1, cind a izbuenit un alt rizbot in apus, nia se produseseri mari riscoale, Comanda a fost incredinjati Tui Acmilius, ca praetor, In L Amsnues ratios 179 ri, aga cum aveau praetorii, el a mai vat alti gase, ii ca si dea functici sale ‘un prestigiu' consulad. A Is pe dusmani intro bitilie, cu ordine de bataie in Guld, ucigind ca la treizeci de mii, $1 s¢ pare cl sue: il expeditiei a ajuns faimos, deoarece, profitind de Inicia terenului si trecind Ia timp un iu, el a ofesit idetilor 0 victorie’usoari. A supus doud sute cineaeet fetati, care Iau primit ‘de voie bund Lira sd reriste, ind provincia in bund rinduiald prin statornicivea pach fncrederi, 6a intors la Roma, fari si se fi imbogajit © singuri drahma din expeditie, Era si in alte privinte Jenes om de afaceri, cheltuind mult si fari crutere din fa personald. Averea lui era atit de modest ineit, du Toartea lui, ceca ce a lisat abla a ajuns ca si se plic dota. sotiei” W, Sa clsatorit cu Papiria, flea Ii Maso'!, fost com Hl dar, dupa ce conviefuiesc multa vreme, a desfieut ee oria, desi miscuse foarte buni copii: ea a dat nastere Scipio cel ilustew'* st lui Fabius Maximus. Cauca serisd Mivortului ma ajuns pind la noi, dar se pare ca este rirata anecdota care spune cum wn roman is trmisese Ja parinti, iar prietenii il musteau, zicindwi.. Na ‘ea cuminte? Nu ¢ frumoasa? Nu tra fécue copii?” El Jntins piciorul, aritindule incdltamintea (pe care’ io numese calcens), si lea zis: Nu este plicutd la ma? Nui noud? Dar nimeni dintre’ voi iar putea sti fe parte imi stringe piciorul”. In realitate, mari gregell vidite pentru toatd Iumea indepérteaza de obice! uncle ei de birbati lor, dar existd si unele mici gi dese cloce rovenite dintro deosebire a caracterclor, care produe t, $i meobservate de straini sint cauzele’ unor insted de neimpicat in convichuire Acmilius, despértindu-se de Papitia, sa cisitorit cu 0 Hid femeie, de la care a avut doi biiefi; pe acestia ba nut acasd, iar pe cei facuti cu prima sofie ia dat in adop- nor mari familii si ilustre ginfi: pe cel mai in vigstd adoptat fiul Iuj Fabius Maximus, care fusese de cincl fonsul, iar pe cel mai tintr la infiat Scipio Africa: | cu care era vir, si ba numit Scipio,Dintre fiicele lui Aemilius, pe_una a Iuat-o in finl lui Cato, iar pe alta Aclius Tubero, un om Si care, dintre tofi romani, indurase siricia nobild resemnare. Astfel, ei erau unsprezece familie, toti Aelii; aveaul 0 cisuta foarte mic ray le era indestul tuturor, desi triiau_tofl acoperimint cu multi copii gi femel.. Printte fiica acestui Aemilius, care a fost de doud ork 6 obtinut dous triumfuti; ea nu ea rusinat de i, ci, dimpotriva, ii admira vietujile din era siruc. Fratii gl rudele din zilele noastre, faverea comund prin accidente de teren, prin ziduri gi mu last mult loc liber intre ei, m dezbinarea. Aceste fapte le pune in fat istorig, judeca si cerceta, celor care volesc sisi mod VI, Duph ce a fost ales consul, Acnthdll Beath tepetsira Uperioe nell ‘aceon Peper sistoinc Wi Sisloe’ pe care somal Sn, Ivatarers sh pte et ict Ta Toetise fa extremiiieltle, care se tex eopd i wo tertorie din Alpi, eacne Mates Tireianatnieptte pre, Lila it pall sca iberil de’ pe tarm, Atune inst, i tithd ttren co coat piateret ¢ fenGtell Tomnele Tul Herole®,efiaw Wf ptclea, em tile ba etocr tar treaec! demi a i Dotziie, Aemlus, care comand in total oot La nipustr sopra oe, dogt crea de ca mmerofi fi fespingindt 9 inchizind Inte ‘ati, lea trimis o propunere blind si pagnicay Tenn oi th niscensch ou ttl Soda Socotndied ‘un zid 91 stivlar pus te cal mall for, care stiteat.sbereu cao amennfareaMMp Tocresnduse eh tn Acraig, bau, predate cette Aemilius na pricinit nicl © pagubl porincind ai I se dAtie sidurle, de fur fest, dav contbile lea tua pe‘ toate gl aa nici una eu mai mult de tre indore "ig cel fic! pezoror! pe scat tou pe mere, Fal IN: printre ci se giiscau gi striini gi romani. Acel con- eal lui Aemilius sa distins prin renumitele fapte po ite. Mai tirziy sia exprimat dorinta ai fie iarasl com HL si a si candidat, dar, ncizbutind sa fie ales, a conti it si-si ducd viata in linigte, ingrijindu-se de ceremonile si dind copiilor cultura. Cultura de bagtina i stra loo preda asa cum © primise gi el, dar pentru cea jeasca arita mai mult zel. Astfcl, in. jurul terior ei -crau nu numai gramatict si filozofi i retori, dar gi posi si pictor, gi dresori de cai gi de ciin\, st macstri Windtoare greci. Tar tatal Tor, dacd nw-l impiedica vreo bi obsteased, era de fat cind se pregiteat sii fAceau itlle gimnastice, fiind cal mai mare iubitor de copit ‘VII. In coca ce priveste treburile publice, in vremea romani, purtind razboi eu Perseu, regele macedo- ce, Invinuiau pe comandan}i ca, din pricina lipsei de e cura, in conducerea razbotului se fac de fe 91 de sis gi suferh ef mai malt din pricina dusma- jor decit ti fac pe dusmani s4 sufere, De curind, romanii Je Taurus pe Antioh, supranumit care se retrisese din vestul Asie, gil inchi i in Siria; el preferase s4 objind pacea, oferind cine zoce mii de talanti: cu putin mai inainte 2drobiser TTesalia, pe Filip si cliberasera pe greci de sub jugul eodonean si, mai ales, infrinseseri pe Hanibal, cu care fe putea compara nici un rege Ia curaj sau la putere, faccea ci socoteau ci este insuportabil si se ia la bata. nduse pe picior de egalitate cu Perseu, ca si cind ar fost un dusman vrednic de Roma, care indriznea $8 Jupte de mult timp impotriva lor cx imésitele ostlor im feinte ale tatélui stu; romani nw stiaa ci Pilp, dupa, gere, {gi fcuse puteren armata’ a macedonenilor $i aj curajoasi si mai rizboinica, Despre acestea am si va orbese pe scurt, incepind mai de departe. VIIL Antigonos, care detinea cca mai mare putere din- Wire tofi diadohit gi generalli lui Alexandru, si cistigase Pentru sine 9i pentru neamul siu titlal de rege", a avut fia ipo Demetrios, al carui fiu a fost Antigonos, supranumit Go-182 uve 1b Ameus Pav 13 8 yatas, Ta rindul sdu, acesta a avut ca fia pe ‘are, printre patimi gi boli de tot fell, frumtash era metros, care a domit,el insu, rel am emia de ani. Se zice cant erm nici fu legitim al te a lisat un fie In vies copllare, pe lip, ci c& sofia acestuia Ml Twase, indats dupa nagtere, de Stcwdoteciion ‘tediaiier ds ec le © Cusitoreasd areeare, argolich de neam, numitd. ya Gacere pe Antigonos, vara! defunctultt $i ii Grathainion",faré s8 se observe cil Insusise. un copil Sitorie pe mama Tui Filip, Faw nuit, mal lin. Se pare. ch mai ales acest fapt il Inspita teamd li 1 general, apoi, dovedindtrse om cumnatat fa otu 91 fa determinat sh nelteascd uciderea Ii, Dene: Bsr en Sleriot ot berenat Soe js, ented ca nu cumva, tromul qvind un, mosteilor figaduia, dar mirqltmplinea fagaduiele. Dy im, af se dea in vileag nclegitiitatea celulal Tut, ea urcat pe tron Flip si a ajins si aibd @ Iucige, printre eet mai de’ seams Tesi, incl de ti TK. Desi lipsit de noblete si josnie, totuy, impins de obindit fama ch va ridin Macedsnia la ead a iuerailor la Hebei, Perecu a rezisat sta luptat cl $1 el singur, tmpotriva tuturor, va pune. sta eapstinare. mult vreme, micinind mull comandant.ro- Fomane, care amenista pe fot, A fost ined i, fost consul, sl armate si flote mari #1 uncor! chiar mare bitlie lings. Seotussa de Titus Flamin jingindule. De ‘pilda, vespingind pe Publius Licinius, 2 facut mic de frie si a pus sub stipiniea ‘vilise cel dint in Macedonia, a uci, intro Iuptd foote ale sale sia fost mult ofa. primit valerie, dots mall inci sute de styl, cament vite pedeapss, ‘Dar, mai in ‘urmé, sinfindwse. i ai'mal capturat vil aft gabe sue; ancorarencoriillor find cha domni_ din’ bundvoinga ‘tomar sie se ficea 1a Orvos, iar Perseu a port pe nedjlep- mat degrabscu un tclav, ciruie place dest Be o cxpedific gi a capturat douazeci de corabll de rank it cu un barbot cate are demnitate gi cay prt inchrate, iar pe allele, pline de. grit, len. scutundat Slndunle ‘cétre ricbol sia Inceott #8 se Baad foal captuat i pathi comibit cu ciaci sinduti de vise Bscuns si cu toata‘energa, ‘Trend ca tai dat sia doun batalie, in cate a respins pe conslas fees ss olsen ea loreal desea Ge Hosili” care incerea,s4 forfece trecerea tn Macedoe ie arse nlite 9! puns tock xx oecee fn jurul cetifii Elimia". Tar cind Tostiius a navalit Seami, a inceput st stringd In partea de sus escuns prin Tesalla, #1 Perseu il provocs la luptl, <8 fla infect cu arme, bani, oament to Vista A Brit sii ranpundi file intirite, citadclcle $1 fortficatile. dindunte Prcficindase cA dlspreterta pe romani, ca sisi Oey a eoiegiemrerma banger Limpal liber, a pomit o expedite impotriva dardanlon®, ee ed ee cis eve mil'de babar sia Tuat multd prada, A incepu Bae ea ede mil Se an agite gi pe cell care’ locuiau tn parle Dundell fl eee ee mijlociea regelui Genthios, a invtat si pe iit af Se ee Parte impreuni Ia rzb0}.'A persistat evonul ca barbae Bette a ee ising se convina deal cu bani Ta osin oda Dieotndees fe Ge supe ie il gl se Teak Bi rach mt pom ea ( uclsese pe medrept pe unul dintre cei do} fl Demetrot, in ‘rma invinuirt aduse de ool Hae X Romani, pusi in curent cu aceste fante, au hott shu, rimas in vats, Persea, deodata cy domnig a live la o parte hatirrle #1 cuvincle de ondine ale dor 431 cra Impottiva Tomanilor, desi ou diden do lor de comandamente militare #1 st incrdinfeze conde: urta mereu, din priciaa,micimil si raat 8 réabolulut ‘unui om ct tinte, care. sia sd inifieze184 iveant ‘mari operatii. Acest om era Aemilius Paulus, virst avea cam gaizedl de ani ~ dar in vi Balui, fnconjurat, ca de © pavizl, de rude prin Ge fil tineri si de o multime de prieteni si do ze treceres acestia et toh aa coavins #8 dea oporulii carel poftea si primease’ sazcina de Inceput, el se asa rugat si cduta sé. scape de de zelul lor, spunind ci 'n-are nevoie de dar deoarece cetifenii Yeneau in fiecare zi Ia thomau in for gil strigau pe nume, reproyindwi of $2 lisat convins, $i cind # apsrut_printre can impresia ci mu avea si ia asupri-si o slujbi, eb vietorie si forfd ia purtarea razboiului; dind deeh etatenilar si coboare in cimpul Ini Marte, cu at Si avint Tau primit cu tofii si lau ales com Sari, incit mau mai ingiduit ‘ca provincille si Ia sorti, aga cum se obignuia, ci ian incredinga [prin vot conducerea rizbojului din Macedonia. dup ce a fost proclamat comandant impotriva find insojit pind acasa de intreg poporul, sia dul, ia zis: Ce, mu sii, tata, cl nea must rnumind astfel ‘un ‘atel care crestea in casi i fume, Acmilius a zis: SA fie intrun ceas bun Drimese prevestireal” Aceasti intimplare ois cero in cartile Despre divinatie XI, Romanii care intra in slujba de consul $4 aduci un fel de multumire si si se adreseze inte prietenesti poporului de pe tribuna din for. Strins pe eetajeni in adunare 9f le-a spus ci, la ulat, a candidat el, dar cé la al doilea consilat i, fiinded aveau nevoie de un comandant. De at ni le aduce nick © multumize, ¢, daci socotesc ed ‘merge mai bine cu ajutorul altuia, ¢ gata si comanda, jar daca au incredere in el, si nu mai comandanfii gi si nu mai discute, ci si indep ticere cele ce sint necesare pentru rizboi, pentnt @ vor ciuta sh conduci pe un conducitor, vor fi 1b amwiues Pato 165 ecit acum in expedifile militare, Cu aceste cuvinte, milius a inguflat cetéfenilor mult respect fayi de el ine si 0 mare nidejde pentru vitor, in timp ce toti se jau ci, lasind la 0 parte pe lingusitori, au ales un andant care are cura} §1 demnitate. In acest fel, pentra tipini pe alfii si a fi cel mai mare dintre popoare, por J soman era sclavul virtutil gi al bine XII. Faptul ci Aemilius Paulus, cind a pomit in ex fic, a avut parte de navigatie norocoas’ i de calato~ lugoard, ajungind in graba si fara primejdie In tabard, if atribui unci puteri divine, Dar cind constat ci rizboiul si expeditia au fost tn- linite parte prin curajul lui, paste prin hotirivile sale vite, §i prin servicile pline de avint ale prietenilor, fe prin aceea ca, in primejdi, a avut curaj si a judi cum trebuie, mu pot si pun’ un lucra stralucit gi Ine iat pe seama asa-zisului noroc al lui Aemilius, ca gi dar fi al altor comandanti. Fara numai daca, desigur se obiecteazi ci Micomia de bani a lui Perseu a con it norocul Lui Acmilius, care a distrus si nimicit marile sivalucitle pregatici pentra rlzboi, facute de nadejdile jeedonenilor, cici Perscu n-a putut rezista in fata ba or, Intradevar, la cererea Iui, au venit zece mii de eke i, vece mii de parabati®, tofi mercenari bastarni®, 0 ani care mu stiauw sd plugareasca, nici si navigheze, nici mparta pipune, cash tréiasca de pe urma turmelor, ci pregiteau un singur lucru si se exercitau int-un sin- estejug: s luple mereu si £4 Invinga pe vrajmagl Gind bastamii sau ajezat tabara lingi Maidici”, i au it Tegatura cu oamenii regelui, eu acesti barbati, fnali la Up, minunafi in pregitire, filosi i stralucifi prin ame injares pe care o azvicleay dujmanilor, at insuflat cura} donenilor, facindu-i si creada ci romanii nor si ree te, ci se vor infricosa doar de vederea si de migcarea pr, atit erau de striin! si infricosdtori la vedere. Aceasti stare de spirit si aceste nidejdi le tresise Per- {in sufletal soldatilor sii, cind, deodati, bastarnii tau iro mie de drahme de ficcaro comandant. Perseu in- i, maueit de mulfimea aurului cerut gi iegindu-gi parc186 in lot din pein spre, «ef Ra ela a oa eon ee fee ete ne oe eee pet dee cote ace Se aa iste ces pe tse te ot feel toons Be oe eh ee ap Ben it's tag'de eh co Gl Gad a i ete ton inter i fice ‘tae a Breen Mae coe fot ne ota mgr neas a es Pope tote ok Geos Gucll am fica bit cs ayes De was 8 oc fee nee ai ae Gi pera edie imeoctes a Suceisnenl toy aint Cota ental Seine maa a en Sa Seven vi pe cola teas to aa fertitel Ciocat Se pores hoot dl Peli te Seal neal gl coo eae Bites nives cx ard wna mse la fie luat prizonier bogat, impreuna ci mulfi alll $f folie ch el Con XIII. Intradevic, el nu numai cd a res fngelindwi, cia convins pe Genthios ital, penta te de talanfi, s& pomeasca rizboi alaturi de’ sine § fe adevarat, trimigilor lui Genthios banit- num asat si pevetluiasct sacii in care te aflau, Dae Socotind ci dobindise ceca ce ceruse, a sivieil nelegiuita. si groaznici: a arestat iva pus ia soli trimisi de romani, Crezind cd mu mai este bani spre'a provoca rizboiul cw romani, thios diduse suficiente garantii de dugminic:m prin violenta Impotriva solilor se si ‘avintase Perseu a frustrat demonul rit de trei sute de & ind Lucius Anicius a venit cu armati, dun’ 9 3i a ridicat pe Genthios, impreuna cu femeia gi 1 ams ravULs 197 dintrun_stup, Perse mu sa sinchisit, Impotriva anu tfel de adversar fiind trimis Aemilius, pe el il dispretwia, ir de pregitisile si paterea armata de sub comanda I ‘minuna, Intradevar, Perseu avea patru mit de cAlaret, pedestrasi pentru falanga nu lipseau multi si fie patns i de mii, Perseu isi agezase tabira in fata mari, 1a poa- ‘muntelai Olimp, intro pozitie 1a care nu ducea nicl drum din nici © parte Si pe care elo intarise, din eu adiposturi si fortificatit de lemn: acl 0 fra frici, socotind ci Aemilius se va istovi din feina Iungimii’ timpului cu cheltuclile de noinliturat ilius se. frdminta co gindu sisi facea tot felul de lanuri si cauta tot felul de mijloace, pentru x incerea un dar vizind c4 armata, obisnuiti cu vechea libestate, nemoltumita si face planurh strategice desarte, a do- pit pe soldati si lea pormcit si nu se mai ccupe nimeni i nu se mai gindeasc’ Ia altceva decit Ia corput si la cle Tui, pentru ca si se bath cu vigoare, si si minting sabia aga cum tia romanii, atunci cind va_ gis co- fandantal clipa, A mai poruncit ca strajile de noapte si ih de garda fara sults, gin‘ind ci ostagii vor fi 31 mal Tare amints si se vor Is XIV, Soldatit suferean insi mai ales din pricina Tipsei ‘api (erau putine izvoare, apa era rea si se. scurgea jeitura cu picituri, in mare). “Aemilius a vizut ridicin~ Hluse, in apropiere, muntele Olimo, inalt sl acoperit ca irbori si, Facindw-si socoteala, dup verzigil pidurii, 8 Pe acolo exista izvoare de api, care curg in adine, a dat runci si se sape guri si puturi mari la poalele mune Puturile s-au umplut indati de guvoaie de apa cur Ui, care so revirsau cu vigoarea migcirit unui Iueru com imat, cind di de gol Unit spun ci in astfel de locust nu se afli izvoarele jor ape ascunse, dinainte pregat'te, din care sh curgl Sapo}, fi ci fignirea lor mu este nici descoperire, nici izbuc- Mire, ci izvoarele iau nastere si se alcituiesc aci, cind pit urease clibereari de wmercala, iar umezeala impins’ ind in pimint, din pricina desimii si ricelli aerulut, se188 revranst fransformé in apa... Dupa cum tel ot pline, ca urcioarele, de lapte gata facut, care sf aliptare, ci, transformind hrana in cle insele fem Japtele $1 vars apoi picéturd cu picitura, fob curile imbibate de umiditate i pline de izvoare ascunsa apa in pimint, si nici nu au sini cane mul din izvoare gata pregatite, unor mari curg ‘adinci, i, impingind in adinc abucii si aerul, fl condenscaza si il transforma in apa. Asadary renuri, unde sint sdpate in adinc dau apa si fi mingliate ca tifele femeilor la supt, umez api sil racoresc. Dimpotriva terenurile neluct strinse si lencye, nu dau nastere la ape, nem ‘care s& produca umezeali. Cei care sustin astfel ‘au dat prile} scepticilor sA spuni ca nici anim singe, ci acesta se produce cind are loc 0 rit schimbare a spiritului sau a cami, care se dizolva | Dar ei sint contrazisi de riurile care se descoperty Gnd se sapa canale si mine, riuri care nu se ate cite putin, ~ cum ar fi firesc, dac& si-ar Iva nag migcarea pe loc a pAmintului - ci curg din b sea, in munti, cind 0 piated este loviti si stairim te o violenta curgere de api, apoi inceteaza, zise in aceasta. privinfi. XY. Citeva zile Aemilius a stot lnisit 91 se 6 niciodats, cind se aflau fold in fats la tied dio fe atit do mari, na fost o'lingte atit de adined. Da accea, punind. total in miscare si facind toate Posibile, a aflat cd o'singurd cale de acces @ Repistd, scoea care trece prin Perebis™ pre B Petre". Nadajduind. tn" vicforie. mai_mult prin. acea cale ni era pizit, #1 temindu-se mat publ dlentele ferenulul din pricina cirora se socotise ef nevole si fle pacts, a convocat consi Cel di et prezeni, Scipio, supranumit Nasi, ginerle pio ‘Alricanul, care’ a avut. mare influent mal Senat, gra lost aarcina a conduc tncredteas Fabius ‘Maximus, oat mai in virtl diate fit Ill mai Unis dectt Scipio, #¢ vidiat ct insuletire 1 AeMMUUS PAURUS 189 tat de avintul Tor, lea dat un detagament, dar nu att pumeros cit spune Polibiu, ci aga cum fl precinta Na: Sos i ica epistold adresatd unui rege, eu. peivie ‘acest eveniment. In acel detagament erau trei mii de Mic, neincadrati in Tegiuni, iar in aripa stingi avea ox inci mii, la_care Nasica maj. adiugat 0 suti eci de cildrefi gi doud sute de traci si eretani, dintre iprimiti de la Harpalos. A pornit pe drumul care ducea IMave ji ra agcrat tabira ling’ Heracleion™, lisind im: ia ci avea de gind si pluteascd in jur cu coribiile si Incerculasca tabira dusmanilor. $i, dup’ ce an cinat ii si sa facut Intuneric, spunind adevérul, comandan- lor. a pomit noaptea pe calea care ducea in directia opt Imari; sraoprit gi a dat odihna armatei sub zidurile ii Pythion, Aci iniljimea Olimpului atinge mai mult nece stadil, Faptul este aritat de inscriptia celui care smisurat nitinion ster, pe visui Otimputai tut Apolo Pian! ‘Are 0 decada de stadi (fa misurat perpendicilar) Si pest asta tack un pltbeu far pattu picoare. Xenagorae, ful jut Eameloy,« feat miststoarea Drnuluh lar ts, string, bacurdcte 16 faple mare Desigur, geometrli spun ci nici indlfimea muntelui nici idincimea marii nu ating mai mult de zece stadil, Totusi, jagoras se pare ci ma facut misurdtoarea la apreciere, ‘cu metoda ‘si cu instrument XVI. Nasica sia petrecut noaptea aci, dar la Perseu, vvedea pe Aemilins tind linigtit pe loc si nu binul sa ce se intimplase, vine un cretan’dezertor gici anuntih a pus tablra tn miscare, dar Wind Ini Milon zece mii de mercenari strlini si dou mii Me macedoneni, ira poruncit #8 se grlbeascé i si ocupe iltimile, Polibia istoriseste ci romanii au dat ndvala supra Tor inch pe cind dormeau, iar Nasica zice ci sa Gato lupta crincend i cu mari primejdil, pe inaltime, gt fei cl insu, lovind cu sulfa pe un mercenar trac, care se Trepezea Ia el ca si se bath corp Ia corp, Ia doborlt gi,i uvrant i. si si se product mari mic Perse cd el este: superior do incercuire pentru Riurile Aison $i care curgeau, prin piel, depi mu era prea adinci atunci (cici era situl veri), pireau ca vor produce totus sital veri), pi produce ttusi g porun: , asteptind miscarea tru ca au cumva sa feursul i gra petrecut.timpul In. cort, care era ezat cu fata spre cimpie, in directia locului unde se afla fabara dusmana, XVIII. Se spune cd, spre sear, Acmilius f9 stratagem pentru ca atacul si porneasci ft drumul unui eal fri fe fute de liguri leau din cele dous tabere $i192 ruvrant Aemilius, intocmai ca un cirmaci, dindwsi amiigcarea si tildizuirea color dows tabere de bitaliei care avea si se dea, a iesit din cort Pe lings legiunile de pedestrasi, ii incuraja, Tmergind clare pe ling’ cei care se luasert dugmanii, ti vedea ci era gata si inceapd ‘corp. Cei dintit inaintau troct, despre care dluceau 0 puterniciimpresie: birbati inal, Sscuturi si jambiore albe si strilucitoare, imbed msi albe,’purtind pe umarul drept slbii de grou, Dupa traci se avintau mercenarii, care solute aeme; cu el erat aimestecti oni in al doilea corp de caste, vencau ostasii def ‘ec0n ce era maj ales dintre. macedonent la Wrst strilucind cu ‘armele lor aurite sm urpurti, Agezindwse ei in rinduialé de bataie, de chalcaspizi® se ridici din sant si umplu clmpla, Iueiren fierului si de lucireabronzulul $i fag unfit de strigatele si zarva celor care inden Cu atita cura) gi atit de repede au atacat, Incit p u cazat la doua stadit de tabira romand. XIX. Pornindwse deci atacul, Aemilius a mele indurl fi a observat ci” macedonentl toaté puterea sulifele in scuturile romanilor, ef teau sii ating’ eu spadele, Apoi, cind a vizut lfi macedonent igi trag scuturile de’ pe umat gy ssemnal, isi apleacd sarisscle" gi-si pun in. fat ul ing alt, 91 clad a vizut curajul soldi ‘mergeau scut lingi scut si cind a vazut iuteala Uimire Fa cuprins $i teamé, ca pe unul care nt niiciodata un spectacol atit de ‘infricositer, $1 ‘adeses, isi amintea de acel spectacol i de ‘cuprinsese. Atunci insi, in fata luptitorilor se. i ximbitor, fara coif gi platosa si mergea ‘pe I Jare. Dupi cum spune Polibiu, tind lupta'a i gele macedonenilor a fost cuprins de fricd 4 calate intro cetate, sub motiv cd aduce Jer Iu est zeu insd nu primeste jertfe sarmane dela Jogi si nici nu indeplinoste rugéciunile nelegiuite, Ames paris 193 legiuit ca cel care mu riscd si izbuteascd, nici cel care: rezistd sA invinga, nici, Indeobste, ca trindavul -o duct esi nici ca cel riu si fie fericit. Dimpotriva, zeal eulta rugiciunile Tui Aemilius gi didea ajutor, cicl el cerea putere in rizboi gi izbind’; batinduse cu dup ani. cu lancea in mini, chema pe zew sii fie aliat. To i, un oarecare Poscidanios", in Istoria tui Persen pe 4 scris-o, in mai multe ciet, zicind cA a trait pe vremea ai ca a luat parte la batilie, spune cl nu de fried niu luind de pretext o jertfi a plecat de Ia lupta Perseu, pentru ci, din intimplare, in ajunal bataliei, calul fl ise cu copita in fluierul piciorulul, Mai spune ci, i ipti. desi se simtea ru gi prictenii incereau sil imple Persew @ poruncit si i se aduc un cal de povara $i lecind, s-a avintat, fara platosa, printre cei din falangl burind din toate pistile proiectilele, o sulita pe de-a-n gul de fier, a cazut asupra lui; cx ascutigal nu ka atins, ira trecut oblicé pe linga coasta stinga i, in viteza tree i, Fa sfisiat tunica si ia insingerat cameo, provocin- ii o rand al carei semn 1-a purtat multi vreme. Acestea spune Poseidonios in apirarea Ini Perseu. XX Romaniistiteau tn fata falangei sina izbuteau © fespinga; atunci Salvius, comandantul pelignilor, smul= steagul celor de sub comanda sa, La aruncat in mij- feu! dusmanilor. Tar pelignii, dind navala in acel loc, edel iu este pentru italich legiuit gi evlavios si pirasesti un feag, au declantuit fapte si patimi tenibile in_rindurile gmanilor si ale dusmanilor, care se imbulzeau intr-acolo, Wstiel, uni incercau s4 indepirtere cu sibille sulitele Mingi ‘alc macedonenilor si sii impiedice si. se apropie, tacindw-i cu scuturile si chiar cu miinile; iar macedonenit @runcau ci miinile amindoud sulitele si incercat si ine Mlepirteze cu armele pe cei care dadeau nivali asupra lor in timp ce nici un scut si nici o platogs nui apira de Aoviturile sulitelor lung}, rasturnau pe pelignil si pe marsi* Haare se avintau fari nici o socotesla, ca o furie silbatics Ampotriva loviturilor dusmane si se ‘duceau In _moarte sk Sguri. Fiind ucisi in acest fel soldatit din primele rinduri, ‘kei rinduiti in spatele lor au dat citiva pasi inapol. Neat Gs — vets panate vaIuato la fugi, ci sau setras citre muntele Acmilius ~ spune Poscidonios ~ cind a visu sfigiat tunica; unii romani se retrageat iar au si resping’ falanga, care era de nepal Pete tot, de necucert, prin desimen sully tint, Dar, deoarece ‘cimpul mu era, seled, din pricina ‘Iungimi, na putea pistra seu niate, Aemilius a vazut' cum in falanga, mag produc multe goluri si ciscaturi, cum este: ff Sntimple intro mare armati, in care se afl avinturi deosebite: in unele locuri falanga fnapoi, iar in altele inainte, Alergind imediat Soldatit in cohorte, lea dat porunca si pit siturile si in golurile liniei ‘duymane. sa in dar si nu dea o singura lupt impotriva intregul Sa angajeze mai mult lupte locale. Aceste: cordonat Aemilius comandantilor, ar com: Jor. De indata ce romanii s-au strecurat i $aq fn. mijlocul armelor dusmane, unii se nd Golurilor din flancuri, pe alti ii incerewiau i Routatea falangei sa destrimat, cic rindasle feau i, in atacurile corp Ia corp, cind se i init “dusmani, macedonenii loveau ex aAbit furile mari si grele ale romanilor si rezistau al Sscutulefe usoare impotriva sibillor duyman Greutatii si repeziciunis, strabstindwle $i aj Ia corp, it silean si 86. retraga, XXI. In aceasta. parte a frontului batalia ‘cca mai mare indirfire. Aci, si Marcus, fig Ginerele lui Aemilius, Iuptind cu tot curajul, Sabla. Aga cum era firese pentru cn tind mai bune invajaturi si care datora.dustruluh veri de strilucita virtute, socotea ca nt trebule fasci, deoarece lisase dusmanilor prada at el era inci in viajé. De accea a. dat fuga Gindind ci poate © vedea pe vreun pricten spund ce i se intimplase $i sic ceard ajuton, tefi ostasi s-au string in jure iar el, in fruntea: u-gi loc printre ceilalti, se avinta. impotriva ddind 0 mare batilie si producind an groazmic macel ini, an izbutit siti respinga i, ocupind et locul depert olit de dusmani, aw pomit si caute sabia, Au gasito grew acoperita de multe arme gi cadavee. i au fost prinsi de bucurie si, cintind cintec de izbind’, s-au arun supra dusmanilor, care mai re , cel trel mii de soldati maceds i rezistind in linia de bataie si Tuptind ping ta capa, fost ucigi cu tofii. Mare era mécelul celorlalji care fu Ju, incit cimpia gi poalele muntelui s-au umplut de mort, apa riului Leucos, pe care au trecut-a romanii, a doua dupa batalie, . c. Se_spune fau mutit peste dowizeci si cnet de mii de dusmant lar tre romani au cazut, dup’ cum spune Poseidonios, o far dupa cum spune Nasica, optzect rta_acestei Datalii sa hotdrit foarte repede incepind ei si se bata la ora nou, inainte de zece au invins, iar in restul zilei, ait urmirit pe dup ni pind Ia o suti douizeei de stadii: apoi, cind sea lisat ra de-a binelea, s-au intors. Pe cei care se. intorcead: bitilie, slujitori, intimpininds+i cu torfe, in. strigate Dbucure, au dus ia corturi, strilueind de lumind st im Bdobite cu cununi de jeder si de laur. Dar pe Aemilis ‘coplesise © mare jale. Céci dintre cei doi fil, care erau, el in oaste, nu se’ vedea nictieri cel mic; pe el il subea deoscbire si vedea cf, dintze frofii Ini, el se distinges mai mult’ prin vitefie. Baiatul era inimes si ambitios copiliros iar Aemilius socotea ¢a se prapédise din pri In lipsei de experient&, amestecindwse x dugmanii ‘ca Juptau. Toata armata a aflat de frimintarea 1 de du rea Tui gi de la masi au sivit ct tofit si au imceput a mye cu torfe, uni spre cortul Ini Aemilius, iar alfil sie ute priatre morti, inaintea intariturl, cere’ stapinea in bari si strigite se auzeau in. cimpic, care] chemau pe ipio. De la inceput el isi atrisese admiratia tuturor, pen ci era ficut pentru’ practica vistujilor razboinice i tice, ca niment altul dintze mide In sfirsit, tiziu, cind aproape se pienluse orice ni Hide, 0 aparut insotit de do; sau de trei tovards plin de196 nuvean ingele dusman pe care1 virsase - ca un vita nobilé care alearga dupa vinat — ant rea fard sat produsi de victorie. Acesta este ‘mai tircin a darimat Cartagina si Numantia. gf frecut in vitejie cu mult pe romanii de atunel © mare trecere politici. ‘Soarta, rezervind It rizbunarea succesului pentru o alt imprej a diruit in intregime bucuria victorel, XXIT Perseu sa retias, i fugi, din Pidna jar cildveti au scdpat probabil tof din bitalle ce pedestrapt au dat de cildre{t si au, Inceput corasci, muminds Iasi gi tidaton, io cai i sic bats, Persey, cuprins de icima, sha Jul din drum i, scotindusi' manta de postin ea Reuse" Paro ‘nine see snes dadome Jar, cash poata vor cv inoliter merginds Ae be cal tend dupa el, Inspr tno cea cirsi leaga cureaua de ia inealtaminte, aadapa calut, iat all cit este sot, $1 Lau bled fel si au fugit, temindwse nit att de dasman, tated Iu, Intradevie, silt de nenorocie Persew dea pe ait. vina infsngeri, pe care pura ee 4 infrat neaptea. in Pella, cat tntimplnet, Euctog dos vise 8 pe deo pane, an feneasct pentru cele iotimplate, lar, pe de. alta, fensed deschis, la wreme,mepotiviti si sil. daw Ferscy 9 init y ba uci eh tat cu vitae nal $i niment a ‘mai shmas linga ein afar dhos'din Crea Archidaos in Boing! ean™ Dintre seldati tau srmat_numai_cretan Hi purtay bane simiminte, ct pentra ch ap Vistirile ui, ea albinele de fagur. Foarte mull tira dupi ef 9i fe diduse cuvint cretanilor a8 De gi cratere i alte lucrusi de aur gi de argine cincizeei de ‘talanii. Sus mai inti ln Arm poi, de aci, la Galeproe™ si, pidsinda pull cizut iarigi fo. propria Tai boall, con mal foate, in apircenie, si a inceput sh se plingd 1 Amanos PAULUS 197 lor cum ci, din nebégare de scamé, imprigtiase pe la ni unele dintre odoarele de aur ale Iui Alexandru cel sii miga plingind si insistind pe cei care le aveau, Te dea contra platé, Desigur, cei carel cunosteau bine sau lsat ingelati c& face pe cretanul cu cretanii, dar fare sau lisat conving! givau dat lucrurile Inapoi, att mas pagubifi. Intradevar, ‘el mu lea mai dat bani in imb, ci, realizind un cistig de treizeci de talanti stringi a prleteni ~ pe care aveau sir ia putin mai in urm& = a porsit pe mare spre Samothrace i, refugiin- "Sa prezentat ca rugator XXIV, Despre macedoneni se spune ci intotdeauna (au iubit regii, dar atunci, ca gi cind toate lucrurile sar rnicuit deodata cu pribusirea unui stilp, sau predat ut Momilius 51 in doud zile Lau facut stipinul intregit Mace- mii, Se pate cd acest fapt graieste in sprijinul acelora se susfin ch vietoria aceea a fost opera unui noroc. $i mnul intimplat la jertfa a fost divin: in timp ce Aemé ius aducea jertfa la Amphipolis, iar victima era sacrificata, ‘trasnet a cizut pe altas, a aprins si a consacrat jertfa, Dar covirsitoare s-a_aritat faima, prin puterea divinititi force, Aste. a ptze ‘x dup tfingerea a |Perseu, pe cind 1a Roma poporul privea niste intreceri de ‘cai, deodati in prima parte a teatrului ea raspindit zvo- ful, cum ca Aemilius, infsingind pe Perseu intro mare Dbitilie, supusese intreaga Macedonie. De aci zvonal sa fspindit repede in multime si indata au izbucnit mani festiri de bucutie cu aplauze si strigite, care au stapinit feetatea in acea zi. Apoi, de vreme ce aceasth veste nu pur Hea si ajunga de la un izvor sigur, ci in fata tuturor se ppitea ci este © gregeali, atunci vorbele zvonului sau im Drigtiat si sau pierdat, dar, cu citeva 2ile mai tirziu, ro ‘Mani, aflind limurit adevarul, au rimas vimiti de vestes feare i-o luase inainte, ca si cind minciuna purta tn ea adevarul, XXV. Se zice ct vestea despre lupta italiclor la_riul Sagra sa dus in acecasi 21 in Pelopones si zvonul despre wictoria elenilor impotriva mezilor, la Micale, a ajuns in fccensi zi la Plateca, Tar izbinda repurtatd de citre ro198 artnet ‘ani impotiva targuinilr, care_stacou Ro latins a vicut aproape imedlat esting frumosi $i vine, Se crsles ch ea Ding care ¥ Inia primal fn for, Ia Sever, Putin coil sclldati de nidugeals) 2 "aided Habit Apo se rice cl tinenl tas ata ‘indir barbs din eagr va fat ele gh ntl temelde cezare iar omelet £2 barbus", adicé ..Barbé de arama”. “a Toate aceste"lcron le face: vredice dee Detect in alele moot. Inteadev chad Tovolat impoteva tut Donan” 9 ‘ag din parten Germanic, Ia Roma on prokete rare deodati, dela sine, poporal a iopadie pre tchindd gi Roma a foc stetbatu dea fosese ucis fi cd din ammata inrnts "ch a ese nici o parte. Zvonul a dobindit atita autor font accept cata incredcre: nck ei Wat ou dus jerfe. Dar chutindsse oleate primul, ou a gst nimeny ‘cl zvonul agen 4a unt Ta aul sla aii, a afandat oe Destiny, in multimes de" oumcti fies ashe Meare nic tm incepattemsin lar faite ei Tepede’ In celate Cind Domitian porns, Gastes la sicbotImpotsiva tut Aorta Ey drum pustatoraunctserson cone vette inbinait a fost. acteu a care ‘varias Roma cra departs It mai bine’ te dete stadt de locul unde ae cttigase vistas: Lackugh He stu tot caren din rele sour XAVE Co, Octavius, comandantal flotei Ia acostind Ja Samothrace, i-a dat aril lei Perseu. dl Pentru zei, dar ica interzis +4 plece pe mare sau Totusi, Perseu izbuteyte sh convinga in secret De scare Oroandes din Creta, care avea un mic yas port, dindwi bani sil ia si pe el. pe. corable dupa obiceiul cretan, a Iuat’banii dela noapte $i j-a spus $4 vind noaptea urmatoare slujitori mecesari a portul de la Demetsios, dar fat singur de cu seara. Perseu ere Inte. a cca rns jew oe Sook nid peel heb sere Beers, os ind doers, ohabie! spiced pe el Ba ero car oe Onell Pred Box ale gaptacns do ie ator Bs SS Fee sea ae ence sulcea oe wane rst cm ex vee coo Got eae pete eee a ee ae Bo a peter tnaraeny clin cesta Fee Bede fon Scie Bones der ‘cna wicindel ha sae cee eiaecag Not eal oak ead om: mma ce fas tind im pu wis ee ee ee Peet atch ces fact ae cede bd Ciaere Gt or ee Nol se oF Los ais cer eh eine ral apie ier Seng petsgraiaey Pi hice til pas choc © ae et as real ba felt tine ae soot nk a ranean, en de wire hl Sa eluetia! cin ee of maa Bests cae deel Toes toe a fe aa So Ate ica aT cp a Sow Toone ei piegiad a acu utievced, oll oats ccc canes ne oe BF er fees ger abt areciatove. oe Os Pinte gepctreiet cones « hope: b noma Bircss Upsie Se achicke gsi ine, bo Acti mea ae oy ewe, Sirti ia tecketel qt havincs, fase: Done ey ete an meee ecu ce ce incepta sori ind sate Teo, Bre itch fn acces ee ere Ime? "Demi ars, qn mes ee ees pte non ce elec Bice 6 scpocive ce sonst Vicks’ coer, eae Bs ars hl ogra ins tn eee Ree sesokt tote cir te aoe se ee nat depress dens Sane200 uvrant XXVIL Cu toate aceses, emia, nde prion prea ort pe! fill si‘pe gineri isi pe cel mal feilalfi comandanf, a gezut. mult vreme in Ainduse in sine, Incit Sx tot sau ‘minunat, BM discute despre noroc 31 despre lucrurle © -Oare fevicirea de fata te. poste indemna 3p Gi sh te mindrest ch al supus ‘un neam aa aun rogat, sat mal degrabs, scarta pune ia fare poortd rizboi aceasta schimbare, ea” pda Gini de bye grt vat nu soot i temeinic? Care este elipa cind cament dere in puterea lor, daca tocm: ot Silt si te temi de noroc si daci gindul deat fe poart de colo pind colo 9i impart favoarea @ ABs PAULO ot is dooparte, incit sau terminat cei care Iuau si cereat, Inainte de a se cheltui marea cantitate de provi Ta Delfi a vizut 0 coloané mare, in patra colfurl, eon: tituita din pietre albe, pe care avea si i se ridice o stax je de aur lui Perseu i a poruncit ca pe aceastd coloand se ridice statuia lui, zicind cf se cade ca invingil si ce eze Invingstorilor Jocul. Tar la Olimpia se zice ci a spus rba_aceea prea falmoass, ch pe Zeus al lui Homer: a ot Fidias, Sosind cei zece delegati de la Roma, macedonenilor a redat ara gi a Lisat cetajile 84 fie Ibere gi autonome ‘st plateased ‘romanilor o suta de talanti, nu mai mult it indoitul pe care- plateau regilor. Si, organizind spec ole de tot felul si intreceri si aducind jertfe, pentru a tinsti pe zei, a dat mese si ospete, folosindu-se de imbel- Gfugatele resurse regesti. El ardta tinduiala. si cuviinta. si ja pentru locurile de la masa si li primea prieteneste pe tofi, Ie anita atentie, cinste si bundvointa fiecdruia dupa, it $i atit de vii gi de bine gindite au fost toate, incit ‘minunat greci, zicind nici pentru buna-cu sind altuia, iti procurd atita descurajane to ‘mentul cind site bucuri? Sau, cind afi vazut duse in mai putin de un ceas Ia picioarele ‘esiunea lui Alexandru, care sa ridicat la cea tal Piutere politicd sia avut cea mai mare putere ind afi vazut cum regi, pink adineaush inarme de mii de pedestrasi si cu atitea mii de célivel acum din miinile “dujmanilor hrana si BAutuIa 4 ceredefi ci lucrurile noastre au vreo triinicie toare fatd de timp? Oare voi, tineri, nu vA de mindria $1 de infumurarea victorie! gi nu va vei fa 4 umill in’ fata viitorului, asteptind intotdeauna gurare si vedeli cind va fixa daimonal clipa, Pentru fericirea de faa%". Se zice 8, spunind, ccruri de acest fel, Aemilius a dat drumul.tiner cei pedepsise cu aceste cuvinte usturitoare — futar ~ pentru falosia si nestipinirea lor. Ber Acris se bucura mal ales cl deql efou mute @ lucite Wert de fat, el mai plicit specacol penta f prezenfi era ol nei, iar eer care Mt admiraa gra B testi pentra toste Te spusoa Ch ete da’ datoca woe as inteligente ef pund bine ta ordine 0 line de. bitaie Bi cs pregitensea cum tebe um cop linia de. bate: Pentru casi fie cit msi infecopstonre pentru dugmani Bie copifub peut ca oh fie cit teal pitcee penta cal va, Bor conn ce 1 se Muda mai ales ery dienes 91 mk nina ra volt el pln st sada unaple at Mit de nur ge ergot din Viserle roelo @ ten dat XXVHE. Dups acca, a trimis armata in cari rstordor epee 6 le depnae to visters pocii. & pte a 3e odihii, iar el a port sh vistezo Elida, oar flor sii, iubiton’ de stndiu, ai ia cirile din Cibo ontila © parece de’ timp faimoasd i, in aed Bes segue pppoe prenile ontra vine, Jat a folostoare. Inteadevér, pornind vizita, hua masua Bfubero, ginecle shu ra dnt'nutael o cops in brea Ge fatremarea populatilor ceiflor gt repunea ta inc livre, Acasa este Tobero, despre care am opus Gd 8 cerle publice i dstrioua din hambarele seq Tocuitimpreund cu frais” unoprezeee la num, ind far ltoralek'Se spune ca ait de mult gee af ule Soci ve ietnean'din veniterle one! mic prope. Gespune ci acel obiect de argint a intrat cel Actilor, fiind cistigat prin vitejie i prin. cin pind atunci, nici ‘ci, nici fomeile lor mu cunaset ath argintl XXIX. Dupa ce a rinduit total com se cin bun rimas de la greci si a indemnat pe aminteasca de libertatea'daruits de romani $i 1m buna rinduiala si Infelegere. A pornit apoi cu un ordinal Senatuldi, prin care i se pot etatile de acolo prada soldailor care Iuptasend Ink Persea. Acmilius, voind s8 cadi deodata a etatilor, cind nimeni mu sar fi asteptat, a oh fruntagi din fiecare cetate si lea poruncit sii i anumits tot aural si angintul care se gisea Im jn templele lor, Apo, 0 data ox ei, in flecare cot mis un centurion cu un dotagament, sub protextul ‘4 cavte si si ridice aurul, Venind,ziva’ stability $1 in acelasi moment, au pornit cu totii si au. havaleascd sa prade cetitile, incit intrun’ singut fost facuti sclavi o suti cincizeci de mii de fost jefuite gaptezeci de cetiti, Dintro atit de m trugere si ucidere in masa, fiecirui soldat na ta dar mai mult de unsprezece drahme, in schimb ‘a ingrozit de sfirsitul rizbotuluy, deoarece exis tregulus neam elena depins de uh profit si de de mic pentru fiecare XXX, Acmilius a sivirsit acoasta fap im sale, buna si cinstits, A coborit apo; 1a Oricum™* gf Strabitind marea cu oftile spre Italia, » pornit nav pe Tibru imbarcat pe corabia regeasca, care avea | sprezece indus} de vislasi si era impodebith Iate de la dupmani, cu mantale rosit. $i mani, ingrimaditi pe'mal, petreceau corabla o data chetul vislelor, ca si cind ar fi privit eu bucurie pi ‘unui triumf inginte de a avea loc. Soldatii insa, care tasera cu invidie la vistierile regelui si gindeau ch sera cit nidajduisera, erau_revoltai, ‘miniafi pe Aemilius i, acuzindul pe fata ch f si ch se purtase ca un tinan cu ei, mu se ardtau_ 1 anseios aus ‘So ali Si primeasci in triumf, Aflind acest Incr Servias jatba™, dusmanul Jui Aemilius, unul dintre tribunit mie Gitari de sub comanda lui, ica incurajat si. strige pe fat ‘mu trebitle siti se aconde triumful, Dupé ce. risp printre soldati multe invinuisi impotriva Iai Aemilius 9h atitase 1a maximum ura, Galba cerea de la tribunis ple bei fixazea altel zile pentru dezbateri,edci aceea nit ajunge: ivinuirli, memairiminind decit patra ccasuri pind seara, fibunit Ins Tau indemnat sifack pe loc propunerile laci are ceva de propus, jar Calba a inceput sa tind @ wintare Iunga, plind cu tot soisl de invinulri, si 9. tree ‘intunerie, tribenii plebel lunarii, far soldayii au dat fuga la Galba, Hdevenind 31 mai indvizneti. Tncurajind-se unii pe alfl, I gorii lei urmitoare pun iarasi stapinire pe Capitoliy, eBch ci convocaseri. tribuniiplebel adunarea.poporulul XXXL, De cum a facut ziud a inceput votarea $i (primal trib a respins teiumful, iar vestea faptului sarge {Pindit in restul poporului si a ajuns si la senat, Poporul Hoarte tare indignat ci Aemilius era batjocort, scotea. st gate de revolts, dar nu intreprindes nici o actiume, ins jeei mai de vazi senatori, spunind sus gi tare ci ceea Oe a intimplat co grozdvie, se indemnau uni pe alli sf ‘puna capt nerusinrit si indriznelii soldatilor, care Vor: Ajunge SA siviryeaseé orice nelegiuire si violenta, daca ui va impiedica nimeni si ripeasci lui Aemilius Pauls onorurile trivmfului, Dind deci lao parte mulfimen si ue cinduse In cete pe Capitoliu, au cert tribunilor plebel SA opreasch votarea, pind cin vor spune poporului ceca ce dorese. Au oprit deci cu fotii votarea si s-a facut ti ere, Pe tribund, sa ureat atunci un fost consul care, Provocat a lupti corp la corp, ucisese dowizect si tel fle dusmani. Se_numen Marcus Servilius”. El a zis: Abia acum imi dau bine seama de ce fel de general a fost Aemi= ius Paulus, cind vid ci, desi a comandat o armata pling de atita nécredints si riutate, a sivirgit totusi fapte. allt dle frumoase gi de mari. Ma mir ci poporul se bucuri de Triumfurile repurtate asupra ilirilor ‘si ligurilor, dar se luniste el insusi pe sine, cind vede ci regele macedone=204 nilor este dus viu in captivitate fi o data ou el Filip si, tui Alexandrw purtate ‘in triumt sub manilor’. A mai zis: ,Nu este oare ciudat ch, ‘atunct cind un zvon “neintemeiat despre victor pindit in oras, ali adus sacrficii zeilor, rug ‘mplineasca repede aceasti dorina, far acum ‘comandantul eu victoria reali, ii lipsiti pe zet é jar pe el de bucurie, ca si cind v-ati teme si rimea izbinzilor sau casi cind afi vrea sa eH gele captiv? Ar fi mai bine poate ca. trlumful wocat din mili pentru Perseu, mu din pizind linus Paulus, comandantul vostru, Dar rautatea si aibé ~ cu ajutoral vostru ~ o ait de mare p despre conducerea razboiulli si despre. triumé 8 vorbeascé in fata noastrd care stim, ap rimit atitea nini, s& judecdm virttile st cus dantilor ~ indriznojte si vorbeased un om care nici o rand, al cirul ten strilucitor de grisime 4 farati cia fost bine hranit si a trait la umbra", Tn acelagi timp, sfisiindu-si haina, ica anitat lurmele rinilor, de necrezut de multe, Apo, in citre popor cu 0 parte a corptlui care mu pare €@ 48 fie dezgolita in public, a deseoperit-o $i, Jai Galba, ia zis: Tu riai de astea, dar ew ma in fala cetitenilor, “deoarece pentru et am cilieit noaptea mereu si Iam facut aga. Dar, hai, cond ddafi la vot, iar ex am si cobor si am si-i urmez $i am sii cunose pe coi rai si nerecunoscatori $l Fazboale, vor mai mult sa fie lingusiti decit-com XXXIL Se spune cA atit de impresionati au dati de aceste cuvinte ji atit de repede sau fncit toate triburile au votat triumful lui A& ice ci triumfel sa desfisurat asa: ridicind conse trepte de lemn in teatrele hipice”, pe care le Gircun, si in for si ocupind si celelalte parti ale ddin care se oferea putinfa de a privi procesi fenii urcafipe ele si imbracafi in haine curate de toare. urmareau procesiunea. Toate templele era si eran line de coroane si de fum de tamile. 1 amnaus Pauses 205 “multi gi Hetori, dind Ia o parte pe cei care se revirsau in Werordine, se imbulzeau pe strizi, le fineau deschise gi ‘gurate, Ceremonia a fost vinduiti ‘pe tre zile. Prima a fbia a ajuns pentru trecerea in revista a statuilor i pie- Turilor si a figurilor colosale capturate, purtate pe dow Gute cincizeci de care. A dous zi, aut fost purtate, pe multe frisusi, cole mai frumoase si mai scumpe arme’ale mace donenilor, strilucind de bronzul si fieral proaspat strut, fyezate cu arti si indeminare, ca si pard civs aruncate, ‘grimada, la intimplare ~ coifuri linga scutuni si platoge peste cnemide, si scuturi cretane, si scuturi trace de nuicle Gi tolbe amestecate cu frie, si spade scoase din teaci, dicinds-se alaturi de cle, 51 linc infipte alaturi iar ar ‘mele avean Intre cle o distanta potrivili pentru ca cloc- ‘yirea intre cle in timprl mersului si sune grew si Infri cositor gi pentmt ca #4 nu fie lipsiti de infeicosare nici frecerea in Tevistd a celor invinsi. Dupa trisurile care pur tau armele vencau trei mii de oameni, ducind banii de ar- dint, in gapte sute cincizeci de vase, de trei talanfi flecare, fiecare vas find purtat de patruingl, Alpi duceau cratere ide argint si Kerate si cupe fird toarti gi cupe cu toartaM ficcare framos impodobite pentrt procesiune, renumite gl prin mirimea si prin grosimea cizelari XXXII A treia 2i, din revdrsatul zorilor, au_pornit ‘eimbifasii ficind s8 risune mu un cintoc de pompa si de provesiune, ci un mary cu care se indeamné romani ei ingii ‘ind se avinta la lupta, In urma lor erau minafi o suti dowd zeci de boi ingrasati in staul, eu coarnele aurite, Impodo- biti cut pangiict si cunani, Tar tinerii care minay, incingi ‘ex centiri brodate, Jnaintaw spre sacsficlu si mai’ erau gt tonesi purtind vase de argint $1 de aur pestru libatil, Apol dupa ei veneau cel care duceaa banit de aur, Impartt fea i cei de argint, cuprinzind in vase trei talanti ficcare Tar’ numinud vasclor era de saptezcci fi sapte. Pe acestia fi urmau indeaproape cei care ‘ductau cupa sfinta, pe care Aemilius 0 facuse din aur masiv in greutate de zece talanti, impodobits ca pietre scumpe. Veneau apoi cei care purtau cupele numite antigonide si seleucide'” si thericleide”” si vasele de aur pentru ospit206 ruvrant ale Tui Perse. $1 dup ele indata urma tei Gi armele 9i cu diadema lui, asezata pe tun mic interval erau purtati copiit 1ui Perseu i o multime de indrumatori side dasealt plingind si intinzind miinile cdtre coi case. demnind pe copii sa ceara indurare si fertures Baicti si o fat, virsta fi impiedica igi doa fririmen nenorocirilor, iar inconsticnta lor fad area sori fi ficea si mai de plins, Putin aI seu s4 fie trecut cu vederea, atit do mult mile Virile romanilor afintite asupra copiilor, si pe odidit lncrimile; tuturor acest spectacol’ len te Bi suferint’, pina cind au trecut copil = ek venea Persea tabraat Intec eT taal gar Giron ae re mca te cle pe ne Enel re aogier an tece obisnuite din strabuni [in astfel de ‘imprejurari) Taptelor sivirsite de Acmilius care era admirat de tofi 3 era pizmuit de nici un om de bine, Dar exist o zi te insdrcinata de destin si davime ceva din prea marea fericie si si amestece viata oamenilor in aga fel, incit ru nimeni si mu fie pura si lipsita de rele, ci, cum fice Homer, sa pari ci cel mai bine 0 duc aceia _pentra are intimplarile norocoase compenseaza nenorocirte XXXV, Acmilius avea_patru fi, dintre care Scipio si fabius, treculi, prin adoptie, aga ‘cum sa spus, In alte Hamili, iar dot biieti, in virsta copilariei, ficuti cu a doua rau crescuti acasé Ja el, Unul dintre et @ murit in frsti de patrusprezece ani, cu ‘cinci zile inainte de a intra illus tn triumf iar celdialt, de doisprezece ani, a murit Na trei zile dupa teiumf, astfel cd nici un roman na ¥ 5 nesfigiat de durere, ci tofi sau ingrozit de cruzimea Sort, care nu sa sfiit si aducd o atit de mare jale intro fasi plina de avint, de bucurie si de jertfe si sa amestoce linsete si Iacrimi ‘cw cintecele de biruingi si ct trinm frie, XXAVE Totus, Aemilins,judecind cu infelepiune le birbitie gi de’ curaj au nevole oamenii mu numai, im- five antclor 9 caesar, cls fa, de once impo Trivire a sort, atit de bine a potrivit gi a echilibrat im- Prejurizile de fata, incit, gindind ci nenorocirea a fost flearsa de fericre 51 pierderile suferite acasd de prosperi- fatea publica, n-a josnicit marefia 61 nici n-a batjocorit slava Iebinzii, Intradevar, abia ingropase pe primul balat, $1 in data a si intrat in triumf, asa cum sa spus, jar cind a mu fit cel deal doilea, dupa teiumé, adunat poporul roman In for i ba vorbit ca un barbat care avare el insusi ne vyoie si fic consolat, ci care mingiia pe concetifenii in- Uistati de nenorocirile lui Ela spus ed hu se temute nicio- data de accidentele omenesti, dar, dintre cele care vin de Ja 2ci, cl sa infiorat intotdeauna de soarta, ca de cel mai necredincios gi schimbator Iucru $3, cind, in timpul rizboiului, JIntocmai a un vint favorabil, indruma faptele pe o eale n rocoasi, se agtepta sa se schimbe si si-si indrepte in altaarte cursul, Apoi aadiugat: ,Intro singurd ai sea Tonied pornind de la Brundisium, si mam dus. Plecind de aci, a saptea zi am adus sacrificit Delfi: in alte ‘cinci zile, dupi accca, am Tuat Primire in Macedonia i, indeplinind’ obignuita ‘4 incepind actiunea, in alte cincisprezece’ ile, Fisbolul printr-o glorioasa victorie, Dar, neli fn soarti, din pricina prea bunului mers al deoarece totul era in siguranté si nu ne amen rimejdie din partea dusmanilor, mai ales in ari, mi temeam de schimbares sort, dip Cului datoriti ciruia aduceam acasio atit de victorioasa si prazi si regi captivi. Totusi, aj Ja voi gi vazind cetatea plina de bucurie, de jertfe, tram incetat dea avea binuieli in pri Stiind-o ef nu diruieste nici wn Iuera mare 6 nneamestecat cu suferintA st pizmd. Sufletal mew, fngrijorat_ gi preocupat pentru viltorul cetitil liberat de’ aceasta feami mai inainte cao abit nenorocire si se abati asupra casei mele gi sf si mA ingrijesc, in zilele sacre ale triumfulul, parea prea bunilor mei fi, aproape unul dups fare ii lisasem urmagi al numelul. Acum sint fn Jnalt grad in afara de primejdic, sint plin de cotete ci soarta voastrs va rimine nevatimitos tomicd, Intradevar, soarta prin nenorocirile pe Jea trimis mie a razbunat izbinzile repurtate de a dat ca exemplu vidit de slabiciunca omeneased us invins in triumf, tocmai pe invingitorul caret d trlumf: intradevar, Persew ‘chiar infrint, are Aenilius, invingatorul si a pierdat” XXXVIT, Se spune ci Aemilius a spus cuvint nobile si de mari in fata poporului inspirat de Tui neafectata si sincers. Dar pentra Perseu, plingea soarta i dorea mule sii vind ia ajutor, rnimic altceva, mai bun de facut decit, si scoatl isa ,carcera"™ si si-1 duc Intun loc citat $i lesneasca 0 vialA mai omencasca, unde eta pizit $i ‘aga cum istorisese cet mai mulli autor, a lsat de foame, Alfii insi spun ci Perseu a avut 0 moarte at fotul ciudaid si nemaiintilnits. Astfel, ei spun ci soldatit care] pizeau sau irtat si s-an miniat pe ol si neputind sil supere gi sii faci alt riu, mel lsau si doarma $i, pindindwi momentele cind atipea si Impiedicindwl #8 se dea somnului, Iau finut treaz prin orice mijloc, iar Perse, sleit de puter, datorits ‘continuei vegheri, & murit. AW urit gi dot dintre copiii tui. Tar al. tre xandru, se spune ci avea indeminare la gr ‘eruti fine si-c4 a dnvatat scrisul gi limba latin’ si a fost scrib pe 1a diferiti slujbasi, dovedinds-se indeminatic st ‘eu gust in aceasta slujbs. XXXVIIL, Faptele sivinite de Aemilius in Macedonia ‘au mai dobindit gi o alta multumire din partea poporul Se spunea ca atit de multi bani a virsat el in vistiera Biic’, incit poporul na mai avut nevoie si platessed im ppozite pind pe vremea lui Hirtius si Pensa, care au fost

S-ar putea să vă placă și

• Ghidul Analistului

  

  Document130 pagini

  Ghidul Analistului

  2009_antonio

  100% (1)
• Plutarh - Vieti Paralele - Sylla

  

  Document33 pagini

  Plutarh - Vieti Paralele - Sylla

  Daniel Olteanu

  100% (1)
• Plutarh - Vieti Paralele - Romulus

  

  Document27 pagini

  Plutarh - Vieti Paralele - Romulus

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Dogmatica Curs 7

  

  Document4 pagini

  Dogmatica Curs 7

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Dogmatica Curs 6

  

  Document5 pagini

  Dogmatica Curs 6

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Francmasoneria Wiki

  

  Document82 pagini

  Francmasoneria Wiki

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Curs Teologie Pastorala - Anul 3

  

  Document33 pagini

  Curs Teologie Pastorala - Anul 3

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Curs Sociologia Religiei 1

  

  Document33 pagini

  Curs Sociologia Religiei 1

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Curs Sociologia Religiei 2

  

  Document61 pagini

  Curs Sociologia Religiei 2

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări