snoTOWoUu 20 011018 38 sorreydsy 2B Line twain naequmpes 1s pprupn yoqogurs Injqnp 6 fos no agumu smjnu ny widow enzz up ospi0VEq ain 99 y> ounds 98 Jo ad Sioamnod 98 1 visooe jnsguinu mevinta y0 ap mouuaoa uy ‘tod 1 2 D atv ut D210, F Sudan n> ayunfzna modmo 2407 orth way mnysixa me yr sdvosdD pouzind i “ojouryoa oppnfaga wdn0 He muon jorunue vounrsos wud 2p jor azaso a8 Bs gad auty Mp owoy soqouyos w toimno) fated “Oh 1D aw 10j00 moaia|o 2] 2402 ad 2ugryosut 21 0. ap noi8 siv0{ 2159 ‘ropuasay miquunuad ap ahunun vas saymuoy 2) P pappuasa, I one “tepuoda] 9 arfoo.d 0 aIsD smnwor, yorwors! YLILON sieSerge Teal 46 No, BaRBU NoriTA IsTORICA — ROMULUS Dupé toate caleulete, mu lipsite fireste de probabiit rea Forului roman ca centru economic i politic al De la inceputul secolulni al Vi-lea iven, Asadar const a unitate a umor comunitati (la inceput izolate), avind economic si politic, nu dateazd mai devieme de ince lui at Vitea, shit mee comtsince Rome eu cit Jo ; : ; proces de dezvoltare ecomomicd, socialé si politica a yoporului pe curii (com snat, se ale nildjlor care: ai intral tn componente ei. Nic vprba tama fr proiecele de lei, dixcutate mai tnainte de net 6 0 deci de intemeierea Romei de citre un singur om, care sh smagistrajii, printre care si TERI Me i a morte. Piatra fundamentald si sii fi constitit centrd si pe ecele in care vinovatul ar fi pub fi oxide We Perr Dirtind in acelasi timp pe locuitori in diferite cetegorii imu erau despot, autocrat, cl seft de Wi sai mare cum se vede, luerurile san petrecut cu total alifel ded cclast timp, comandantul suprer Comocratie. seiithtls int legenda, care atribuie lui Romulus intemeierea orag i: 0 istorie atit ide faimoasa. Comuenit ey a ‘raditia, simplificind i armonizind mumeric (Nu se wie care este orginea plebelor, 0 pilurd a DoPua, de lucruri care trebuie sé fi fost destul de inegala, pret ipsita la inceput de drepturi, See pare a fi aceea intreaga populatie « Ronwi era constituita din trei sute de iad privinia, Cea mai conforma cw adé I le Rome, 22 ‘grupaie in trei mari triburi, denumite : Ramnes, Tities ar fi oameni liberi strimatt OA amine Fi Fiecare trib: cubrindéa weco curing, si fiecere cite. cca i ; be area Ste Savanyii au emis diferite ipoteze cu privine la origiriea acest eis ici Ne ee cae fe bari. Unit savanti sustin' ci cele tnei triburi reprezentan i ; Tie mopulatilor despre un neam separat. Potrivit acestei conceptii, Ramnes prezemtan | constiuiri unitaji primelor grupuri ala Dopo boi. uniune de ginfi latine, Tities 0 uniune de ginti sabine, iar Lu a fost vorba, existan si sclavi, proveniti din f'n TT eci in de ginti etrusce. Alti savanti sint de parere ca toate triburile ‘eran de obicei folositi in gospodarie, sa ‘aout acceasi origine lating, iar cele trei demumiri sint ad Bari pat Aiferite ale unor triburi din acceasi origine. Indiferent de origin "Accasta ora, in init general, situa ‘aja cum am spus mai sus, toate triburile se aflaw in acelasi eaneeh Romilns a inteiat ROM. a cae al orinduirit gentilice. Unitatea sociald de baza era ginta. Gi Plusarb, in Vioga tui Romulus, 1 dd seems oe tn oe era constituitds dintr-un grup de oameni care descindeau din acel pidicé in calea aflarié ine Roma, Este impre~ find, prin a stebili provenienta cuvintuluk Rome. ie rs Piligionse combate, cimltirs commun, rime’ pani . Bon viimen versianilor pe care te a& Plutarb ‘nt ia gin, dupa sit se pare, era aleasa de tofi membrit gin ee Cu timpal sa inléturet obiceiul ca alegerea cdpeteniei si se fi Yori Unies Ol TE sag ig stan, im K. Mat din aceeasi familie, Prin urmare, inléuntrul fiecirei ginti sa Lorne om Pr fond cole, vl Tt edn athe, ESPLPs Binge 1955, Be 304 * [storia Universal, vol. Th p. 96.ap NL BARBU. privintd ~ si care ocupd m i é capi Ret ers ater wn fr de aeviristori. si amume orsine albant @ pri (aly eh not ate Ete gi Quirinal. Putarb ine tn epopiore wn enocin ‘dlbete, paket) Ru in oe (ui Romulus, dupa cum cred penn comin i - se odibnean aci, la umbré, dupa ce au Peshic fie ™ oe au fost alti gemonit, penta e2 romani de den a ete er poi, sub numele de Rumilia ei cinstese ae ate ‘ocrotitoare a branet pruncilor sii adue eee fac libatii en lapte" '. Biograful ma alege nici um woe x eee de vreme ce oricare dintre ele vide ie he ae aléptarea lui Romulus si Remus, Area ae Waa ae vat ee um fapt istoric este insd un ee om a ariel Rata Ee Oa oe In alt simbure de adevir istoric, imvdluit in tere ad eas Ca jet ii lui Numitor si cei ai lui Amulius. Brinda ut Nurtor rapid tans caplet Fo anes ren suferi nedreptatea, se iau la barta cu ei ¥ aki tn pe fuse si le iau 0 mare parte din prada" *. Ast} Sed difertele ginti trebuie sa fi fost foarte {re Boe ei oe aparitie: Forului roman. De asemenea, Ae de so rb Jon tn Jonomen dest de frecvemt she ae se recrutan capeteniile sinjilor, iar legenda despre Roms i Rents poate contin sn acasd pricing wn erie Meader, Pah distnge in ade iter dete ee levi legenda in intregime, desi este avertizat de ext eee iapactin % Cele mai multe dintre aceste fapte le poves inter ey eee peste doematoal htm ase fees * Cap. IV. 3 Gap. Vit Cop. Vit. a insird, cu 0 siguranga nai airactia pe care o exercita NOTITA ISTORICA ~ ROMULUS In ceca ce priveste intemei a petrecut intocmai ca i capes tomate cetati, aw consirut un Toc sft de refuse ‘Pevranti, pe care Iran namit eal zenlui Asylaios»” '. Biogre- taser ieyoaba cum a fost pasibila construire nor ediliclh Hncntra oremea aceea, intr-un timp atit de seul. De steee ‘od, celelalie lucriri sdvirste in Roma, ee Clete wa sipat un gant care inconiura Comitium de jer"incoputurite tuturor wcrurilor de care se foloseau dup Viindct eran bune, iar dupa natura, fiinded era mecesire, seat ack El crede ch se poate precza chiar timpul cnd vous temelile: Se recinoas, indeobsle, cd punerea temiliiny mt cmon loc in vina a unsprezeced, inainte de calendele lui ie Si, cu toate acesia, Plutarh igi da seama de caractertt ar ol acestor faple + Dar poate aceste lucrurt gi altele de dar ira wor atrage mai mult pe cititor prin ciuddtenia #t Ton, dectt ti vor supira din pricina cejeh mitice im care Sint Mee escent citat, dupa afirmajiite facie de biogral mai Ine dovedeste motionl pentr care mu remuntd ella legen)? ‘miturile asupra anditoritor #4 cittorilor. Divornind. de la idece folsd cB 0 personalitate istoied @ Pitt bint ate caro, in realtate, sin rezaltatal unel indelungate dee - atribuie tui Romulus alegerea patricienilor “mai buni ca sfetnici si pe ek ca nuit patri= 1° ®. Daci ne gindim ce lung a fost pro- batrinilor compus din capete- de falstatea lurminit sub istorice, Plutarl popor a ales pe cei iar adunarea lor senat de constituire a acest sfat al ginilor, ne dim si mai bine seama ne prezinté Plutarb rolului personalitatit tn istorie. Foarte interesamtit este sfortarea Waruti originea cirvintului ,patri Matiile care se ditdean in aceasta privinta: Tmumai aceia care erau parintit unor copii legitimi, 1 Cap. IX. +e: Xt ‘iter "Cap. XII. faptul, datorita conceptici sale gresite asi pe care o face Plutarb pentru ieni". Mai intii, eb arata expli- 1 san numit patricient deoarece me totieee NOTITA ISTORIGA — ROMULUS EN BARBU Dar acelasi Plutarb, expunind fapte care s-au petrecut in real sacei dintre primi care au venit ta Roma" : ma” er 4 patricient au fos as See | se gdseste pe teren istoric cind scrie : ,Dublindu-se cetatea, au th sche d desi o sutdé de patricieni dintre sabini", Cu siguranta cain iat mtul unirii celor trei triburi din care s-a constituit Roma, in cotind cd wn garecare Patron, din jura iui Evander a fo vcomun ait fost alese cipetenii gentilice din Yoate triburile toe nee) H ohiorinte al celor mai de jos si ct de “i e in uniune. Dar imediat cade iardsi in exagerarea old per- seat, mr eae Pa re AH awame od Daag Romilas = hehe ae Sie ce ili Cidm? ,Orinduind tel te heges “ingrijeascd de cei mai de jos, iar cei de ji a ‘apartineas primului trib ian numit, de la Romulus, Ramnes, tei mai bine ajezai fi care @oean 0 mai inore puters fo ‘ai care apartinean celui deal doilea, rau numit de la Tatins, ate ties, iar pe cei care apartineau celui de-al treilea trib i-au mumit ee Rees ae um se ede, biograhl rend ta ci stiinific®, aceca de la punctul 2, spre a ve ‘lta de ordin’ moral. Este aci inca un exempln de cbipal a Din cole expuse mai sus se vede Limurit cd Plutarb tsi di seama auctor legendar al personalitatis si actvitgit tui Romulas. Jalsifica Plutarh adeviirat stiinific ee jintific, deoarece in explic 7 oe anes le top eolicaree tea pune rispicer cd este foarte greu de deosebit adeviral storie pei wee ae ferioiates x care expune Plugrb legend, dar mu Ge ert precise a fees Scop poe ‘ah vire la mumarul sabinelor rapite : ,Unii spun ca au fost expunerea vietii lui Romulus, el are in fati unele date foarte eens tetas dal eke ee touse, care reflecta stari de tucruri reale, dar Plutarb, neavind Japtes tar Tad Pine tata. chau fost rBpte cine sate doudgea) Uonceptie claré asupra dezvoltéri societaii, mu poate s& le apre. ne ar ba fate sute oplzeci gi trek, toate fecioare, ceae ‘aloarea. Conceptiile de cépetenie implicite ale biografului teewiies stiicare pentrs Romulus." ® Biograful mu se Gap spre jactoril care stan ta baza evenimentelor istorice fi caret Jac Himontenic una din aceite cilre ci last pe elitor st aleage étsifice adevirul istoric pe caret are sub ocbi san, pur gi sim Gaus Bioraful mu face nici un fet de reflectic asupra posibi see ecl oad, sint dowd : rolul exagerat pe care-t acorda per. se cunoaste, cel putin aproximativ, numérul sabinele i itatii in istorie si imboldurile morale ca mobile ale cactivitatit Laid inca um exempla care iiustreazd cum impiedicat le ri? dmhenesti. Atintindsesi prvirea indeosebi asupra imbotduritor morale ‘considerente de ordin moral Plutarh mu vee adevira 1 “cm vaiunti omenesti, Plitarb, ca si contemporanii séi, mu poate inceputut capitotului XVI citim : Sabir levi istorie, Li idea seama de rolul factoritor economici care au dus ta inte- + Sabin erau intr-adeviir mame: ferea Romei i, in consecinta, nici mu are perspectiva devenirii rosi si razboinici, dar locuiau in sate jn : Speirs invoice ee de ziduri, asa hice si a posibilului in anumite conditi. De pildd, neavind 0 rad solonith lacodenpiieslOr: Adscdiéptioe caheec Aa spre gradului de dezooltare a tebnicii care era neceser per Pesala cap nctlemonienlte". Adirah toric congints ta aa vconstruiren unei cetati ca Roma, el socoteste posibild ridicarea titer, idee A ee eee neinconjurate de astfel de cetati in ee Oe ie Sheen Be rata canzd — stadiut yoi unor criterii precise de distingere a a Boat al mifonelor de producte ~ 1 0 tnlociote cu ala te ordi Teh, iar cind face eforturi stiinifice destut de laudabile pentru vitejia sebinilor. wemea lui, ru este in stare si desprindd adevirul Luminos ‘si curat Cap. XX. 2 Ibidem.Sg TE Te iil dal ai a iii in li cy fi. banou * NOTITA ISTORICA — ROMULUS al istoriei din negura cefoasa a legendet. Astfet ci Viaga tui lus este wn amestec de adevtr si Legenda, Textul acestei b ‘este totusi foarte pretios pentru cititornl modern, care, i mi tan Looe '. ir criterii sigure de deosebire a adevarului de fictinne, poate # es oer con eure frogmente in care Pltarb preci dese Jott ext 0 idee ox mt ma eprom de adectr. omroverca i privre ta Carmenta : Carmenta, dupe cum cra # ar. i k Dar, ca in toate celelalte biografi, ceea ce impresiones itt Bounter Arcadianul... a fost mumité Carmenta i i 4 sofia tui Evander Arcadian oe nae Goeiite 6 tnreeh slag de iat tua tar no al Qe roman munese verre cain), ie mans , . Lata, i, ex Si luerul acesta se recunoaste. Alfi i “ Vesa As poche lw pebties oe eacne ot Be dooce Des rt ce crm 2 Aci fj ; cee pelésd Sbiy br eeihirtig e ‘oprit un spectacol nespus de uimitor si 0 priveliste mai press Tey tpel den tee Seaman inchipuire : fiicele ripite ale sabinilor se vedeau alergind din toal "Am redat si analizat citeva din procedeele expunerii plutarbeene, oe a minate de un zen ee sotii si paringii lor, strigind retinuti, elevatia morala, incordarea pee i ai se printre arme e. lesuri ; unele avean copii in brate, tat pe care 0 comunicd cititorului eae ie Se ee Seine cts clo5 ohlas ca bo op erick orth eee omoncyt I indepiionch adesee errant or ae Be cc el ne nite Unite de bataie,'$i plinaul se pornise peste tor, i multd Hi a see de agen Feet yi : ha fe Res 3 a i. oa ‘i Hi cuprinsese vizindwle si auzindwle cuvimele, care, dupa 0 4 mnie cititorad. modern, Viata ini Romulus constituie wn pre fi dreapta: dojana, sfirseau rin wi rug gi et inplore |. Emap Soe cad, Biman loprndel, inal dy meal de Sth srantiiond Go cae eal IC SH Te eer i at waoiie a = ae pric. Depinde de cititor sd stie sit le valorifice. Japiului, iar améinuntele actiunii sint incdrcate de jale si dnio, Bee Devindacte Dupa acest pasaj, Plutarb redi vorbirea uncia dintre sabine, ee sare, Hersilia, care, in foarte putine exvinte, cu 0 intrebare retorica 2 Gap. XXL Iinceput, ichuteste sd relicleze, printr-o discreta antitexa, co tarea lipsita de logicd a sabinilor, Expunerea ripirii sabinelor se incheie pe un ton de prov sth jn care documentul istorie este constituit din anumite lata pasajal in disemtie: ,Apoi, deindatd, i incheie ieoiald in care se spunea cd: ..romanit $i sabinii sa locuiased impreund in aceeasi cetate ; cetatea sd se numeascd Roma, dupa Romulus ; romanii, cu topit sd se numeascd Quiriti, dupa patria lub Tatius ; 58 aiba regi si dintre romani gi dintre sabini si sa comande Fi unii si aljii armata, Loci in care s-an incheiat acesta Lega fe se mumeste pind astigi comitium, cici romani prin comire NL. * Cap. XIX,= eee ra i 52 W 1. BABU NOTITA ISTORICA ~ ROMULUS 53 al istoriei din negura cetoasd a legendei. Astfel ci Viata lui R eat ‘i lus este un amestec de adevir si legenda. Textul acestei bic se numeste pind astizi comitium, cici romani prin comire este totusi foarte pretios pentru cititorul modern, care, ina leg oa ven} Ia un locr” ap criterii sigure de deosebire « adevirului de fictinne, poate sisi hi rte fragmente in care Plutarh preci msi eiteva sur despre faptele expuse 0 idee cu mult mai aproape de adevdr re et by priv la Carmenta : ,Carmenta, dupa cum cred sia facut Plutarh, F, ‘wsitoarea, ocrotitoarea la nasterea oamenitor... lar alti Dar, ca in toate celelalte biografii, ceea ce impresioneaa ee ond Evander Arcadianul.. a fost numiti Carmenta cititor este talentul de povestivor al lui Plutarb, Povestirea i samanit mumese versurile carmina). Ea insd se mumea Nicos cuprinde o intreagé varietate de tonuri. lata, mai intti, exp as $i lucrud acesta se recinoaste. Altii interpreteass.._ ci ee unui fapt, in care se simte c& autorul era cuprins de un patos nit aya deoarece isi pierdea cunostinta din pricina delirului bee stapinit : Aci, pe cind ei se pregitean sd inceapa iardsi lupta, Mevprindea in momentele de inspiratie, cici caxere inseamneazd (a ‘oprit un spectacol nespus de uimitor si 0 priveliste mai presus ani wa fi lips. den, iar mentem emmintes inchipuire: fiicele rapite ale sabinilor se vedeau alergind din ey tanaliet cteva dim procedeele expunerit plitarbeene. Pariile ca minate de un zeu cdtre soft si parimtii lor, strigind rd retina, elevatia morala, incordarea stinifich, emotia dra- jelindu-se printre arme si lequri; umele aveau copii in braje, ied pe cure 0 comunicd cititorului confera prozei biografului 0 ‘altel igi smiulgeau parut despletit, si toate ti rugau cu cele nica Jorta ce atractie, chiar daca lipsa wnei conceptit clare drigdstoase cuvinte cind pe sabini, cind pe romani, Fi bine, # se legile deqwvoltirii societitii omenesti il indeparteaca adesea sabinii si romani s-au pus pe plins si lean lasat sd se opr fade mult de adevarul istoric, indepartare fireasca pentru vre- intre liniile de bétaie. $i plinsul se pornise peste tot, si multd t 5 aude 4 cuprinsese vizindwle si auzindwle cuvimele, care, dupa 0 4 ‘viira cititorut modern, Viata ti Romulus constituie un pre- fi dreapta dojana, sfirseau prin ai ruga si at implora’ '. Emoti Puternicd de care este cuprint biograful cind expune acest fapt simte in dramatismal cu care se succed diferitele momente in aeural legendei, insufleyit de modul de Scns sit il Plater, 26 atonnd ‘multe filoane de adevir , i ‘ Mc. Depinde de cititor sit stie si le valorifice. faptului, iar aminuntele actiunii sint incdrcate de jale si duio Dupé acest pasaj, Plutarb redd vorbirea uncia dintre Hersilia, care, in foarte pujine cuvinte, cu 0 intrebare retoricd Iinceput, ichuteste s& reliejeze, printr-o discretd antitezé, compor=\ area lipsitd de logicd a sabinilor, Expunerea ripirii sabinelor se incheie pe un ton de provd gtk injfied, in care documentul istorie este constituit din anumite efi= mologii. latd pasajul in discutie: ,Apoi, deindata, ei incbeie 0 Invoiala im care se spunea ci: ..romanii si sabinii sa locuiascd impreund in acceasi cetate ; cetatea sd se numeascd Roma,” dupa Romulus ; romani, cw topii 8d 5€ numeasca Quiriti, dupa patria lub Latins ; sd aiba regi si dintre romani si dintre sabini si sd comande i unii $i alii armata, Local in care s-au incheiat acestd legd- 1 cap. XIX. 2 Cop. XXI. * Cap. XIX.din ce pricin8 sa dat cetitii Roma marcle gi de ", nu ni se spune la fel de chtre istor 2Maupi ce au_cutreierat prin itor pati ale lumi gi au supus pe cet mal tlt coameni, Pita din pricina curajului lor ta rizbot,cetasa 5, iat al ‘ch, dup& cucerirea Troiei', citiva au a Jnivee pe cordbit, adusi de vint au ajuns in anenra la fluviul Tibra®. Sotiile lor, ne- ese iu din pricina mArii, au fost in- ate de una dintre cle, care 2c deoecbea fi prin neamul ei $i Piven cf este i cen mai infcleapely namish Roma, si dea foc re Facind cle aga, birbatii lor mai, inti say miniat, dar sane an agezat pe Palatin’ gi, de0neece, Ne dup 6 duceau mult mai bine decit se asteptis cici daduser’ si imine bun, iar locutorit ii primisers oy bunivoingd, au adus Parinstich Romei, dar mai ales au dat cetit ‘numele ei, ca al i for acolo. Se spune ci de atunci fA sirute pe rude fi pe pro" de odinioara, dupa ce au dat foe Perybior, tot aya iyi sirutau gi mingliau bArbat ruginduri si le Terte si ciutind si le potoleasc& minia. ‘og: A omay fica. fot Tealos® a ® Tnucaeial! let Mi toon i Telephos™ al Tui Heracles, cistorind s6 criekscanivs, fiul lui Eneas, a dat numele anos", fil lui Odisseus™ si al Cicce! Spun e& Romos ®, fil. lui Emathion “Tptemeiae Roma, find trimis aci de la Troia ‘de citre Diomedes", jae aigit austin ck Romis™, sianul latinilor) @ pot temeliile cetitit dupa ce a izgonit de aci pe etrusci, care trecuser’ din Thessalia fa Lydia gi din Lydia in Telia. Totogi nick eet carey pentru, mo~ 10ea ROMULUS 3) ef PLuane : secee rnoscute lenilor Diocles Peparethios™, pe ot ar woedes Ha canoe i pine, Bins tvul cel mai indepitit,wootese ch Romulos a dat Mats nceteh povestci s-au iscat deoscbii de pier, Dat ti na sin de acord in privinga.numelvi siu. Tnee-adevit rial fil povestri curge dupd. cum vrmeazd : ie orden a dike na a i neta ti outed regio care au domnit in Alba” a ajuns bas‘; fost dus in Talia ind era ined prune, impreuna a Me teats Nomitor si Amulius. Amulius a impicit toate Iucrw: iu Remus. Se spune ci, in timp ce eelelalte corabii. sau ane pide o parte a pus domnia, iar in cealalté a pus bo= fe iowa hap Ho ook tgs dan Troia, jae Numitor si-a ales domnia. Avind este un mal lin a fost salvath in chip negtepat, In bunk say i To it Na nae tian ® despre care coe nyntamt. Alli spun cl Roma, fica ae Monitor, ba luae user domnia lui, Numitor, dar t&- firane® deapre care am vorbi, cisitorindu-e eu Lavan fc Nami un we omit No a felemahos, a niscut pe Romulus. Alii zic ci Emilia ™, fey Mencia Vestei, ca $i trdiascd mereu necisitorith i fecioar§: , unindu-se cu Marte ®, a niscut pe Rom 2 ch fan se numea Tha, iat alti Rhea, iat alti Silvia. ovesese adevirate mitur eu privie In ect Perens mult timp, se dovedeyte ch Silvia este, insircinat : Go ec seaslnc a ha Tegea pe: care frcbuiau 5-0 plizeascd vestalele. Flea regelii tun phallos * ridicindu-se de pe cee Zeinsed tn casa sa: a Tethor rugind pe tatal sau, a facut in aga fel en Silvia si Br oy ailicindu-se de pe vated si stind asa mat multe Mufere groviville pedepsc. Silvia a fost aruncatA in temnit® FE soon lin Etrucin ene un oracol al Iu Tethys cave ha isi ducd viaga izolata-de lume, pentru ca nu cumva sA nasch {ui Tarhetie si pund o feioa si se apropie de phllos, cl os eGolive, Silvia a niscut dot bAiefi peste fire de voinict va face un biiat slivie, care se va deosebi. prin. bib ae eec a 'De aceea, Amulius, fiind cuprins gi mai tare de Tathetius a destdinuie spusa oracolului up eerie unui slujitor sii ia i sei arunce. Unii spun cA ‘cn Mvat be numen Faustulus, ia alti zic c8 Faustulus se, numea, Hae nutgruncat, ei cel cate ia Tuat ta el, Punind deci slu- voit si in locul ef m trim fe vo 7 ie, a coborit la riu c ri dea pe girl, i noes ae i in valuri mari gi curgind cu sepeziciune, lanturi fiind inute, 0. pi : Se apropie de api si, punind albia Lingh malul riului reasci. Fetcle. i fi gata cu fesutul, atunci si se lent, Dar sul tot evirsindu-se, varie au Toat alia sh, pat TTathetus, deatrimad nina arate eaete, dup porunea ss oors au duro pe un loc ses i nsipos, pe care asta i ‘es Th ea ae eee eo eeSmalus™, fa in vechime iL numeau Germanum, pentru sind tbl ueidh. Tecates ba hist ql ba nares ene romani pe frati ii numese gi germani“. © lupoaicd venea si le didea titele si : ‘5 i ee : : smochin silbatic, pe care- sr ten a nt Bt ri ea a Ea Me , i ee ay. minunindu- . a cimmephatarele © se odihneau aci, la umbri, dup’ ce ra pond pare ht Taran Pane Mi je din pricind ch aci au fost alaptagi gemenii, pentru cade cto tar Di npn tS fo 0 al sets 9 Toor hase eM WM oarecare Promathion™, cage Milla ei cinstesc 0 2cith pe care 0 cred erosion, @ bane! : Br ii fin gi-i fac libagii cu Lapt cilor adue sacrificii fara vin git fa i ee Mame kau fost lsat pruncit si a venit Iupoaica sii alpteze II Dar povestea care merit cea mai © adopt cei mai mui aut "a mai mare crezare si pe ori este aceea ale cirui puncte peine PPLutARit a venit si 0 pasire, numita ghionoaie, aducindu-le de Ji pizindu-i. Lupul si ghionoaia sint socotite vietatile lui Dar pe ghionoaie latinit o cinstesc si o onoreaz in chip. De aceea a si gisit crezare mama gemenilor cind a spus 4 i ‘cu Marte. Desigur, se spune ci Silvia a suferit aceasti. patanie selati, deoarece a fost prihiniti de Amulius, care s-a dus in Ja-€a si. siluit~o. Alti insi spun ci numele doicii, datorita su dublu, a dat puting faimei si ajungi mit. Astfel, latini Iupae si Wupoaicele si femeile de moravuri ugoare, si se mai ‘ch sofia lui Faustulus, care a crescut gemenii, a fost o femei acest fel, numindu-se Acca Larentia. Romani ti aduc jertfe tici, iar preotal lui Marte ti aduce fibayii in luna aprilie, manii numesc sirbatoarea Larentia. V Romanii mai cinstese si o alti Larentia, din pricina w toare : Inte-o zi, paznicul vemplului lui Hercules, dupa cit se neavind ce face, i-a propus zeului si joace zar, cu condigia daci va invinge el, va dobindi ceva folositor, iat daci va fi ia va pune zcului o mas imbelgugati sii va aduce o femeie se culee cv el. Dupa aceasta invoiald, aruncind inti zar pentru sine insugi, apoi pentru zeu, a fost bitut. Voind si fie ‘om de cuvint si si respecte invoielile, aga cum era drept, a ind pentru zcu si, plitind pe Larentia, care eta la virsta i, dar nu era inci faimoasa, a ospitat-o ia templu, ajtern du-i un pat, iar dupa ein, a inchis-o in templu, deoarece zeul ay si vie Ia ea. Si intradevar, se zice c& zeul s-a intilnit cu fem a poruncit ca, in revirsatul zorilor, si se duck in For $i sirute pe primul intilnit si si gil faci prieten, Bi bine, Larenti fntilnit cu un om din cetate numit Tacrutius ® care era mult m viestnie decit ea si care avea 0 frumoasi avere, dar n-avea copii nici sofie. Asa a cunoscut el pe Larentia si a iubit-o gi, Ia moarte, © a lasat-o mogtenitoare peste multe si mari bogaii, dintre care multe, dupi testament, ea le-a dat poporului. Se spune ci Larentia, ajun- gind de pomind si avind faim’ ci-i evlavioasi, s-a facut nevizuti fn acelasi loc in care zace si cealalti Larentia, despre care am. vorbi ROMULUS 4, pentru ci Tibrul se reviesa ori, iar romanii il treceau cu ‘parcile prin acest loc ‘4 sf ajungd for, iar trecerea riului in acest fel se numeste Vel eee A Gi cei care dau jocurile, de acl pornese si ay- “duce din for la circ"; pe latineste, se bucur’ de cinstire la Joc se numeyte Velabrum Vi Favstalus, porcarul lui Amulivs, a Tune gemenih, fac of We jae dupa cum spun uni care fin. mai mult $0 e Iueruilor, cu ytiea Tui Numitor, care. didea pe ascuts Mtcclor care creteau copii. Se spune ch copii, adusi la Gabit > Minvarat oA sic si toate celelalte cite teebuic 8 invete fi ee pune ch ei au cipita numele de Romulus yi Remus de la fae, pentru cd fuseserh vizusi sugind la Tuposiehs MNobietea lor corporalé sa vazut indati, chine find i copi pent voincict fi nfayigici lor. Siy pe msur ce creteaus era ide avint si de bitbitie, deoarece inima lor nu se umplca) de in faya primejdilor, iar curajul Jor rdminea co totul acelin, Romulus ini se. paren cf este si mai destept yi ch are si 9 gens politics, deoarece, cind_mergea impreun cu vecnit Mt Mite thu in vinktoate, se arita cit din fire el este facut mai Mfecit af se supund conducerii altora. De aceea, ei érau e i lie sav cu cet mai de jor dec eh cod pe intendentii, pe supravegtctori si pe conduct Pini geal i mal ‘minia.acestora. 7 d iituceau 0 viaf’ si aveau indeletnicirile unui om liber, soco- pence qi Tipna de lucru este vrednick de un om ites, Nececitile In gymnasium si vinitorile gi alergirile® i Tupta raetst iilharilor, si prinderea hotilor si sciparea celor_nevino= fin ghearele silniiei®. Din aceste motive ei ajunseseri © yi tacindu-se 0 cearti intre ciobonit lui Nomitor gi al lu Smulius, din pricind ch ciobanii lui Numitor ripiseri turma_ celal : i aa Romuh ‘Remus, neputind suferi nedreptatea, se iau & yh cu Bitindu fi pun pe fuga gi le iau o mare parte din Hi Numitor sa minjat, dar ei nu sau sinchisit. Au inceput 7| i | 60. PLUTARH stringi ji si primeasci in cetatea lor multi siz findu-le imbold si se razvriteasci si si nu se mai stapinilor. Tn timp ce Romulus era plecat si faci un sacrificiu hanii lui Numitor au sarit asupra lui Remus, pe cind mer eum insogit numai de citiva prieteni, si au inceput si-L Dindu-se si primindu-se lovituri si pricinuindu-se rénici si d parte si de alta, ciobanit lui Numitor au invins gi I-aw prins Remus. Find dus deci Remus la Numitor gi aducind iti, Numitor nu Ia pedepsit, cici se temea de fratele siu, iu, dar s-a dus Ia el si a cerut sii faci dreptate, iri era si rege $i fusese batjocorit de ciobanii lui [Amulius}, care era f Adunindu-se deci locuitorii Albei si socotind ci Numitor suf nedreptate cate nu se potrivea cur demnitatea lui, Amulius, ii pred pe Remus si fact cu el ce-o vrea, Numitor J-a luat si sa dus acasi, dar minunindu-se de chip tindrului, care-i intrecea in marime si curaj pe toi ceilalyi, si cit pe faja lui un curaj gi o linigte sufleteasca necoplesics si neat de cele ce se petteceau, apoi ascultind faptele si ispravile lui rau pe misura chipului si curajului de care didea dovada gi, presus de toate, dupa cit se pate, un zeu fiind de fagi si grabin inceputul unor mari fapte, a pus mina pe firul adevirului si, mule presimtind si ajutat de intimplare, a inceput si-l intrebe ck este fi unde s-a niscut, citigindui tindrului increderea ji nidej prin vorbirea lui blinds $i. px irea sa caldi. Prinzind Remus i-a vorbit astfel : nDar chiar n-am siti ascund nimic, pentru ci se vede cf esti mai vrednic s& fii rege decit Amulius, Caci tu asculti si el ceteci mai inainte de a pedepsi, pe cind fratele ti trimite schingiuice oameni nejudecati, ‘Mai inainte stiam cA sintem fili unor slujitori ai regelui, ai Faustulus gi ai Larentici (sintem gemeni), dar acum, cind am aj si fim pirigi in fafa ta gi cind mi se adue invinuiei’ si cind lupti si ne scipim viata, auzim lucturi mati despre noi, Daci sint fou sint adevarate, va alege acum, se pare, insisi primejdia in fe gisim. Se spune ch piringii nostri sint thi am fost hi crescuti este cu totul hhraniti de pasirile si salbiticiunile cirora le-am fost aruncati ES i ROMULUS * i ice, iar 0 ghionoaic ‘ince yi am supt [a fita unei lupoaice, iat - sat ast abn ce oe evn pall i incd albia gi s¢ pi i, avin ie Hak rn, Mal te eeere ooze, cre poate, mal ait ea ti fie semne de recunoastere folositoare a parintilor nox epee yt aceste cuvinte §i socotind see ‘1 ind av fost ei aruncagi, n-a putut schpa de ae Bicer ia ‘eA se infiripeze in ‘sufletul siu, si a inceput sci cum sii spand fiicei sale toate aceste lucruti Unwouns, cici era inch puternic steijuith. re predarca VIII Faustulus, aflind i ance ane Remus, a inceput sil roage Pe jutor, indu-i atunei toate Limurit cu Te vorbea in plde gi mu le spunea d ins de nerabdare gi de team’, icina impreju se gisea. Dind dest de banuit trie Pete te regelui si find privit ou neincredere de ci #8 Mt fncovcat la intrebarile Jor, na putut trece neobsesver © ° Valbia. Printre stcaji era ins, din intimplarey “i arunce i fusese martor 1a lepidarca i recunoscind-o dupa constructic si 2 i in realitate si n-a trecut tere, 4 bint cam ce, se intimplt In tea eas Hea vederea, ei, spusind faptul cegelel, fa de a face dovada. Seat ee i Mafidse eoplesit de mulele mae sins ale i ee mae na sa putut pastea ieinvins, nici sn marae oh it coi a Vs 6 ee pa Pick el se duce 8 "eh ei sine ciobaai, departe de Alba, 3 ‘ foreste 2-0 vada adesea si 5-0 atin Fae doe in via copii. Si, ceca ce plese oamen eaten care tree la fapte impinsi de ‘Amulius, Astél, el a timis in grab vn om Weate, prioten cu Nomior, rugindu-l oil isadeaseh «A vat cota a pimit eo ke deo con hay Ha HE dave dedi omul la Numitor 31 gt Mtn ova ui Remus i akl tmbedigere, ta intheit puteree PLUTARH ROMULUS 63 picGidea cd sint in viay® copii si La indemnat s& ia ajutos, nk si, im acelagi timp, eta alituri de el get vsebi Cline, ici * 5 Apoi, dupi ce s-au pus temeliile cetiti, au construit un loc de sien Pricinied le venise, tocmai cind ci mavenu nid Mint de refugiu pentru rizvrititi, pe care rau numit AL zeului fgeibart, Cici Romulus era aproape de cetate gi la el ios". Sit primeau aci pe tofi, si nu predau nici pe sclavi Tae foarte multi cetiteni, de teama si din uri impotciva ick pe thefi™ creditorilor, nici pe ucigasi dregatorilor, ius. Romulus aducea cu 7 idu-se pe un oracol dat de Pythia, ei le cheziguiau tu- ir-adevir, dupa ce le-au ripit, le-au cinstit in chip cu totul a era condusi de un om care wor dreptul de azil, astfel ci cetatea s-a umplut repede de lo- sanoe de igeba i vlistare in vieful unei prajin. Latinit le fori, duph ¢, aga cum se spuse; fa Incepit ta eran. miai-malt Hpule™. De atunci la armati romanii dau si azi num 0 mie de vetre. Dar despre acestea yom vorbi mai pe urma. eee Pornind insi ei si-gi giseasci un loc unde s& se ageze impre- ee Remus ti atrigea de partea ea pe locuitori i indath ova iacat Intre i dezbinacea'cu privire la locul aye~ fach ceva yi Lich ok nny tatees, Pe alti dinafard, tiranul, i®” Romulus deci a intemeiat Roma quadrata™, pe un patrat, fach ceva si far si pund Ia cale vreun luc care sil gap acolo voia si se populeze cetaten, iar Remus a ales ca resedinga Pricink crn ineurat gi culbura, a fst prins 41 us, cetitit un loc bine intact, pe Aventin™, care, de la el, sa numit rete pl ile din acestefapte le povenese Fabius morium, iat astizi se numeste Regnerium®. site a intemeiedi’ Roms en St 8 Pare, au dat cei dintlt Dind ci judecatea dezbiniii pe seama pisicilor de bun augur si fictiu Moe Ma nora i se par suspecte. deat i ayecindu-se departe unul de celilalt, se rice c& lui Remus i Be deck ne asia, ebuie ine sh ne Aska a aritat sase vultuti, iar lui Romulus de dows ori gase, Unii 2 ack ne gladion ch statal worse nate crea Remus a vizut cu adevatat jase vulturi, iar ch Romulus a min- tere, dack near fi ave a eedor trae 6 ajuns sh iba at it si cH, numai dup’ ce a -venit Remus fa el, otunct i eau arltat inceput na Hrimie nun de plecare zeiese si dat isprezece vulturi lui Romulus ; de aci comani gi astizi cind iau ‘eeput nar fi avut nimic mare si nimic neobignuit ™, luspicille, se folosesc de vultuti DE Aiadsaae Amel eae vant Herodoros din Pont" istoriseyte ch si Hercules se bucura Remus voit nic y Bh doesnt ate ritatiasel in Alba, fad 8 fie eo Neste inte-adevir pasiea cea mai putin stricitoare, care nu pradi dlucerea lui, iar mamel lee eect era in ving gi din mic, nici din semanaturile, nici din plantaiile ce cultiva oamen locuiaeeh spares, toeoeeione

S-ar putea să vă placă și

• Ghidul Analistului

  

  Document130 pagini

  Ghidul Analistului

  2009_antonio

  100% (1)
• Francmasoneria Wiki

  

  Document82 pagini

  Francmasoneria Wiki

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Curs Sociologia Religiei 2

  

  Document61 pagini

  Curs Sociologia Religiei 2

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Curs Teologie Pastorala - Anul 3

  

  Document33 pagini

  Curs Teologie Pastorala - Anul 3

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Plutarh - Vieti Paralele - Sylla

  

  Document33 pagini

  Plutarh - Vieti Paralele - Sylla

  Daniel Olteanu

  100% (1)
• Plutarh - Vieti Paralele - Aemilius Paulus

  

  Document26 pagini

  Plutarh - Vieti Paralele - Aemilius Paulus

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Dogmatica Curs 7

  

  Document4 pagini

  Dogmatica Curs 7

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Dogmatica Curs 6

  

  Document5 pagini

  Dogmatica Curs 6

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Curs Sociologia Religiei 1

  

  Document33 pagini

  Curs Sociologia Religiei 1

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări