S¥YLDANOTITA INTRODUCTIVA f Cornelius Sylla, dictatoral atit.de binecunoscut ehiar tre nespecialigthl in istoria Romel, réprezintt tipul matului patrician care, tazestral cu multe calitapt, pi, multe defecte, a incercat sd rezolve: gravele pro~ cu cave era confruntat statul roman in epoctt rliz= lor civile. wnas al uned fumilié. patric joiilui Salustins!, aproupe se stinsese din prichun hes Hinick stramosilor, Sylla s-a nascut In arul 138 Lent, wrul strémoy date al Ind Sylla chnoseut in istorig @ P, Cornelius Rufinias care Gre antl 290 bene. im calle de consul, a pus capil impreund cu colegul séu May Curius Dentates, i Doiului Romet cu samnitti. Syla fa acestul strdbun, Degl lipstt ene care, dupa expresin indrea, desigur, eu glor Wonditiile matertale cerute de uriginea sa social — Me strimtordt era, inert Lox ia-cu chirtet — @ icbitttt iv aleasd, ued 30. dobindeased 0 fastruct (Pind ln virsta de treizect de ani, Silla a dus o viata, pdonaté. Inetinat mat anult spre place: fle erotice, et te che foarte bine in compania adtoritar. li pltoea “ 1 de chef. gi de petrecere. § cu parul sdit blond 4t fi ulbastri, Sylla era foarte \pldcut in-societatea fe- A Suibust lua Bellum Heguethleure, PVolivius Patorcutus, 7 Volortws Max liners, a ADD | Rézboalete cirite, Ty 198, Poatilus, Moctes Atttead, ty 12. PPilutarh, Sulla, 1 P¥aterius Maximus, VL, 6372. le-a beau w moilor, evea ce l-w determinat, sd si eee Citeodati ofecrtuned ht it i Sic ati gf La pus intr-o Lamind fn-oriee car, sigue es be ales @veste dietii-de chefuri st petrecert, de la « astepta prea mult, saw poote chiar neal aa Spre marea surpriza a tuturor inst, Sylla a | on Spune foarte pregnant istoricul Salinsti tad 3 de plaiceri, dar yi mai dornic de glorie, cum istoriseste Sallustius', foarte repede ch posedd merile calitapi Uementolt teu mandant de osti! rapidttate in insusirea uno nicti mifitare si a conducerii réxboiului, alrage soldatii de sub comande sa, prompt tenpd tr actiuny, Toaty aceste catitdtl, pe. ca diemintt Gitr-vert interval foarte scurt de timp. rea sa tn finefia de evestor, lau determingl dei theiedingeze misiunea foarte tmportanti tratativelor cu Bocchus, ‘reqole Mauretantei, pe Marius sii trimita cinch oament de incr a faceapé. discufiile in vederea unui aranjam hi _ trimis pe Sylla sf pe tegatul Aulus Mantius, im dileerea tratativelor, de acord on Mantis, haan Dupa patruzect de rile de la intoarcerea lie S ‘Bocchus, acesta ta trimis Ini Mariuso solie é eines oamneni de faéredere, Marius era plecat difie, Sylta, clined dovedd de un adneirabil simp fécnt o primire atit de ciiduroasd solilor, # a fost de o deasebitt importantd, fiind Hiulut, pe care [-a convocat hes ie nee tabard, Sylla, cunoscind planurile regelut — @ F NE BARBY NOTIPAINTRODUCTIVA —BYLLA 28. ooh ae Evdinita o solie la Roma! cn propunerile) de: ‘hi Bocehus, care, dupa: primires réspunsulid de 4, [-a chemat lorést pe Sylte La sine gi boat trims te 6a la Roma, pied Iatiyupinare pe fiat sau Volum, Sylla aped reputatia | to a avut loc foimeasa intrevedere-in care Silla le eminat pe Bocchus st predea pe lugurta™, Predared Siugurta a constituit pentrs Sylia am tithe de glorke, una dugmaniet dé moarte dintee ek si Mardis, care, dipei, a. dus la rdzbotut civil, Asifel, Sylla, inflaearat lcca sul wapturdirdd Lal Lx urd, a wtat cd ero evestorul vite gi, cand cind wlan fF pas copit rézbotulad ete Mita, a pussd 1 se therustece pe wn inet scona predint iid rumed. Syl purta acest Inet neincetat gi 5-4 simp hit oind Bocchus trimis. taste, staruale. de aur’ prentind cceagh scemd apr darit bit Tugurtal, lay ineprejurarite fortes. sain Insdircinat pared 34, ave perird Sytla prilejurite: de infdpinirt mérepes J, intro veil bod ge Jol ten, Roma danut de suspinit nporriva cimbritor 3 tentonitor: In anh BOM a fost Inqat, tar bin 103, tribut militar, sub comanda Marius. In 102, Sylla a treeut snd comanta arixtacron hi) %),. utatines Catuins, ecoleg, al int Marks, unde @ iar pind. (a sfirsttul razbolulul, Dact swh comand Lud, ing, ajo cum spune Velletus!2, Sylla’ repurtase sucee sty My puvntinda tue Catal soa (teiit gle? winovat de frnfrin= Ped pe care at suferdi-o, romare neputind reststa, clm= iii, Sylla, ts Momoriile sale, a trecut sub ticere aceasta fagere™, Viata de petresert pe care it dus) pind Ta peta de treizcet de uni n-a rdmas fara uypmdri pentray ler 4a polltich, Astfel abia fh anul 96 a piltit si cams ven la funcfia de pretor, dar a fost respins, deaereca. ules, prin tragere la serti, eestor al ty déstdinule toate planurile tainice ale regel qecus Plubarh Sylla, 95 VRatercubua tH 12 DPlodor, fs. MM, IY) Pa eeey mi. .a; Marg, 10) Valentine Minx ill py WHT, Wd (PLE Jia, Noruraliy Hestoria, XXXVU, th Myohielus Babereulus, 1 1? MPlutach, Syta, 4; Ma uinntat He Memoriile tol S itneze po Mane PSallnstius, oD. any Numatien, Lit. Mk Plutarch, Syla, Lbi ders, 2 . Salluathus, op eit, 05, Tbidem, 9-114. 2h) Plutorh ponte 3h tle ave tot interesal i-t yal) I Ninth vatead NL 1 Fey fieay ROTI TA SNeTRRHIULWA — SYLEA 216. Repan aereestae prictenta Inivew. Boochus sf fiend cetatee Aeserhia, patruuseserd in Campania, Syllas tascd <0 candédese in functa de adil, pentra way Tew an cale, th infringe In, citeva Inpte, cucereste st inte, 3-dlea spe! 4h Ghia, cu arene ie rast Stabiae (oprie 89), asetiiaad oragul, Port Ajrie s.pretar, tar & Fedpingy pe comundantul ‘somnijilor, Le: Cluantius, la I poporulu Iie Veoutiu, Wiese o @oua oard in cate gi-t fn careo sutd de let, We logdrul saw, care se afla tm fate araguliit i b cucereste lagirul gi, lingd stdurile cotttit Nola, face viaté bale de singe™. Acesta o-fost pentrit: Sylla tun title de glorie, ca sf capturaren tad Iupirta, dar gt OF MS Pile} de avint, Lasind trupe vie asedin ta Nota pict meu onpotinl, Astfel, in anu i ie town? pate de sumndpt, Sylla ssa indieptat spre. fn Citicia, cu mistinen de a il, a cucerit cetatile Compsal’, Agclanum sf @ Japadocii pe Gordli Sammie: aci -ocoleste-strimtoarea veupata dee. vila, st de acrepune pe tronul Cepadeciet pe Arkaba ‘Mutilis, comandantul saminitilor, f cade ta spate Ala tin. sa mdiginit sd-l alunge pe Gordius, of a We Wr o Iupta singeroasd ade trel ove, cucereste oragul inutd= pint te -Biifrat trupele- caret sustinean. Acolo. et Bovlanum, capitala saranifilor; Mindrn de aodste ke 6 aolie de ta Apsaces, regele paritilor, vecind et i, Silla pleacd ta Roma; unde candideasd ta constilat Bro peitra pring. dita cid parttl se ineiineat sible fe ales consul Pentru anel 68, tmpreund cv aristootit~ forma on! romontil®, fn acea taprefurare Sulla a Oil ®. Poripetuy Rufus. Se desparte de Cloe represintc mindria ‘romand, tn timgnil, Intrevedi dupa Mia si Aclia) yt se cisdtoreste cu C n anit loc intre el, reprezentantul regelud partilor sh, lit, nepoata aristocratulud Q. Caecilius Metelius, dugma- arcana: Sylia s-a agezat in mijtocul ceter dob il din moarte al tut Marius, Castitorta eu Cavetlia Metella purfilor a simtit afrontul gf lea ucts py trimisut rureatd luk Sylle potrinderea in tnaltele ae ale Sa intors. In 91 a icbuenit réizboiul ou socik, Prim. tiet!®. ‘Tocmat atunct izhueneste rizbotul cu: Muti A Linius Drusus, in ‘care ,aliatit® Romei + \ é insdreinat, prin tragere ta sor{i, eu coe acestia s-au réisctilat impotrjudt r f boiutui a Tui Mittidate, av colegul silt @ inceput aga-cisul urdzbor ou soci" say may i bok socit mu S¢ boil social". Primejdia era mare. Multe persontll D le seama s-ou pts la dispozitia senatuls Ve Prati’ polities, Publius Sulpieius Rufus, fost tl r 3ylla, trecuse la plebe gi fusese ates tribun. al. plebei ii te cul $8. In ueeastd: calitate, a propus un pi a functie sub consulul f,, Porcius Cato’, Anu! 89 a foxy ie lege prin care se acordan aliatilor toate drepturile pe tre Sylle ori! nearilor ietorti, al mariloy servtete atk fairl! fe arcau romanil, precum, sf eliberarea altafilor ¢ar Romet, al sporivtt la maxtmum a inerederié in sine, aD teniiier in cursus honorum. Astfel, samnttié, dome eed # 1,73) HGS; Titus Lind way, iG 4) Eutroplus vy a a N Appt Mithridaties, 5. T. Lavine Pen. Ty ws Paterculas 1.16, Velus Pat low, fo Me Plater; Sylla, f, Vellelun Paterculus, HW, 7-1, Plutarch) Sally “Appin, Ricboadele cinite, 140; Didi, try XE Appian op, ci, 1, G5; Mithridatica, 22ari Noh mARRY NOTITA ENTRODVETEY A SYK 1 luptase’a fmpotriva Romdi™. Sylla n-o intoles din, t i) si xd-l eapund pe Heptele tribunet din for, Apoi bron gi si dovedit a fi sclapul prejudecdtitor int fa anularee buebiyar legilor votate la propuncrea Hiei senatortale, care ar [i dorit sd vada pe dugmand Sulpicius gia hotdrtt co: nici un proiect de Lege sa gh wcipedliyt, dra reunA cu dolegul su, pentri a eusfundt ial poaté fi propus de un tribun, dacd nu va fl sanc= ject de lege propue de Publius Sulpiches Rufus, & fiat in preclabil de senat: auctoritas patrum, ,.autorita- wat-gilete in-care trebuia votar prowetul (feriac) | henaiorilon’; senatul sd tt mak votexe pe triburt,. ob sirbitoare” fn care nu se putea convoeca Adumat eintirii! senaiul: 6 fe omaérit eu frei sute de mobil. poruué, Consulit prezidean o adunare in fata t p tote uceste trot mdsuri se ingradeau puterilé dobin— Ink Castor, Sulpicins 4 opfrat in mijlocul und cel de tribunii plebet si se tmidrea puterea senatuis quate gi a cerut revockrea rilelur de sdrbditoure, fante actiund, politico ale lué Sylla.au trezit, nemulpumart an. rejuzel, Ceata inarmatt s-0. népustit asupra lw Brats Ores taalegerile de consuld pentrit anul 8% i — Se spune*' —'a fast solvate Masius, care to dd M8 poteze pentra candidafit sprtjiniti de Sylla, an dat. in-easa sa, epoi a izbutir sd se rofagieze ta armeta mire ptimattelut C, Octavius si popularniué Luctus la Nola, unde dot tribunt at poporulul sau precental wlius Cinna, Sylla a trebuit sgh stapineased: gt sit-gt Cea, Fiomumele poporulul, tre i indi -pentrin un moment minia tmpotriva jpoporultut, tut Mortus, ales-comandant tmpotriva lui Mitrida: im s-a putut opri de a-i cere tul Cinna sh jure ed ma. Ryle sin tesiintuit la reaction. Sylld le-a spi reprinde nici o acfitine dugsmainoasd trpotrioa luk; filer stil ec tribunit plebef au venit ca sd dea ‘altor lar de indatd ee a intrat tre fanctie, & dowe- pratile luale de li Mitridate. Tribunii piebel at Jost a fi ceest firdmint fusese depuy de forma, Sylla a aifti-ou pietre de soldat lud Sylla, care ienu cet nat rifudala cu adversuril s8f politiel st a pornit te dite impotrind Romei, Ajara de un. cvestor, tott off Mied armatel impotrive hui Mitridate care, in 88, acu= stiperiori-at tui Sulla t-aw pardsit, dar ele pornit impo « Bitinia, cucerisn provincia, Asia, ist instalase curtea Fomei. Minia de care iva sndpindt tear fb di ‘Porgam, apoi, reurajat de marsul ini Sytta impotrion dea chiar foe intreg!! Rome, dact ar fi fost necesats Aa toni, daduse, la Efes, ordinul de ucidere a tuturor color pingind eoliile: senatilid’ earest| intienpinaa, $ inseth Horde aU. latines Fomant si italici, ocupase coasta ultima, Syita, dupa citeva lupte- pe care eititorul leq macedoneand: ‘ pusese stépinire pe Atena, unde puteree Sesto nanate la Plitarh Appian®, Sylla ajunge s tien! o defineau Artstlion gt Arhelaw. Sylla vw ss tne Roni. Dominat de acceast urd impotrina adeversariion plat direet spre Mitridate, ci a erezut util sa-f pedep= litiel sf de hotirirea implacabild..de a. ajunge pri { Reosed mal inti pe atenient pentru tridarea tor. Rome, Syila, cu o sete tle rdzbunare care exclude ong fisurarea luptelor de la inceputul campaniel tm- ‘att’ kentiment, a poruncit $8 se aduet ln Roma capil airiva Creciei pind la ocuparea Atened este narait de au= Wri citai si indeosebt de Plutarh™, Vrednie de retinut Pity fopiul cd Sylla, sitit de reristenta adversarttor sat at Pristituic gi St sustind un lung’ asedin, n-a govdit sd falé Writs Livius, Pol Ta Applian, ep, Jed, 1 30; wa Patereukus, my at 4 2 Piutarh, Maria. 8 a. th TPlikirh, Sylta, 6 . SHI GtIUs, De ccontenati PPutanh, Syila, 1B r Livius Pen i) weltetud Cmiget, UF Valerius Maxis, tx. o Apple Petcrculus, ‘i Valerius Maxtinus, IX. 7 cit, 1, BY Abplan, op, 1 Piwtor hy on: eli 1 1; Applan, Mithridatica, 54; 2D Lt at hy op. clits 0, D 4A i win ome sine f/m, Diodor, ty, XXXVM, 7) Pldusantas, IX, 7 4< ---- —s = vt 5 Fae ee aH0, AL Amis NOTITA INTRODECRIVA —AVLLA 2 tntt tingd Thuatira, in Lidia, mn depart di Sulla ta cerut tet Fimbria stl predea cele. a a refuzat, dar soldatit de sub comanda Gal a ‘Hernizat cn soldafii tui Sylta, Fimbria cus th Tui Asciepios dela Pergain si's-q sinucis™, Dupit pus’ o dmendd de douazeet de mii de talanpi ‘din Avia care executaserd: prea repede ordinul dv fia avitalicior si le-a poruncit sf ofere ostagilor 98 ditié, de cazare gi remuneratit in band. — core aw econonta acestor cetdti st au incurajat. pirateria. —4 a porns prin Tesatia sf Macedonia gf de la Dyrree| debarcat la Brindisi, Evenimentele an treep desltsoare rapid in. favoarea lui) Sylla, Astfel, desk lavil spritiniji de italici, care se temeau de Sylta mea de mari forte militare, numa’ whul dinti , Norbanus, respingind propunerea pe. care tea. ae dea aved o tnipenedere, a fost; tufrint lan t Hata, la rastirlt de Capua, sé s-u potrns ta, Capun™, 0 bdintet pe vin Appin pind ta Cales, a pus lace trenedere ‘cu Lucius Cornelius Scipio Astagenaty timp ce ei duceaw trotatiire polittce, woledafii tut Syl Gtras.de portea lor pe soldotit Ini! Scipio, care, duph- rea tratativelor, cind s-a intors In lagdr, toa gait 4 ‘Scipio a fost facut prizonier. Dacd, tmedlat dupa cas debarense la Brundisium, cltera personalitati politics cant trecusera de partea bi, weum numarul acesto adopt sporea rapid, Astfel, de partea Ini Sybla au oy @: Caecilius Matellus Pins, fiul lui Nurnldious, L. & Catilina, L. Marcius Philippus, C, Verres, QO. Lue Ofella, P.-Cornelius Cethequs si, cet mal demni d furreut dintre tofi; Muintus. Pompeius si Me 6 De retin este ¢&, in momentul cind si-a unit og ta, i lo sdlutat xpurtndet imperivor, he Shain le ar ‘la fel, degi Pompel mpea ee yt rel de ani. Dupi ctteva. lupte mat. im inte, dute dé Sytle in-drwm spre Roma", wiitorad dicta~. tins (x nouptea de at octombrie spre 1 nolembric dpe de podrta Collina. Hafiiala suprema se ctepropia, io lupta singeroasd in care samnitii au rezisigt cu O° lenie demma de remarcat si in care aripa stinga a lut Mo suferit o astfel de infringere, trcit ciptim dezertort dus to Lucretiny Ofella, care asedia cetotea Preneste, ik spies cat Sui fusese capturat, lupta tn care Syila pra sd-si plarda viata, vittorulyi dictator ta went fo ‘co ort dupd apusul soarelui; ed oripa-dreapter ydoti de Crassus teyise victorioasd sf c& dusmamtel sé Wen spre eetaten, Amtemnae. i : ppl destivingtred. victoric’, Sylla a trecut la cele ynat Hid represtunt, Mulfé anteri™” au narat, cu un sentiment explicubil, asasinntete ordonate de Sytte, a elpud me i-a ingrozit pe contemporant,. Pe linga annsinaret coment politicl, s-au produs multe actder? gt date= unar raebundel personale, Pe drept cuvint, s¢ in= Florus’?: Cine poate socott pe accia pe care oriaite ft i-a ucis. in Rome pe oriundl, Att de crude gk de rouse crau asasinatele ordonnte de el prin afisared wtor de proscriptit, inclt voct de protest s-ay) ridieat lar din lagdrul’ saz. Plutarh ne spune ca, Gi plind ge~ a seuniiilud, thuinal 'C, Curcilius Metellus ja fe sete timp a mai diurese anark woke rugéin, nth hirn, acekt pe care ai hotdrit sA\ plard, ef pentru acdia Wiiuiarh, Popes, 68; Sulla; say Ap pla, dpoelt, Per i it, 1, 02; O2 ORTH a eae op, sei a6; Viren Patereulivs, We ai pebosa rb. esni ae Applal, op elt, . 02)-O% fe rostus, VI, 3 14; pix ", i a. s IT, 7 ' s eB lutarh, a a, ee Rlorua et te rutro q Plutarhy Sulla,’ 30, Cacvor, 6: Applian, em, ely th iy Vo tap Orostin, t a0, i Ee 4 Pow ivs, Vy 2 ty Vatetius Maximo, 1X, 1, SEaaey Piutarh, Crosse, 0; Sytti, 97-29; Tlie Livi us, Bi ft Gldmentia, |, 12, 2; De benefictis, ¥i18, 3) Cleerd De teal BG; ero im Verrem, HW, 1. M—38: Applan, Ndzbootelend AM i; Suetonius, Divws full h vile, 7, BO; Vellediw Putereulus, MH, 27, M Flor us, 11,9, 26.A i ee ee ree — Ag No BAMA NOWITA (NTRADUCTIVA — SYLLA 208 iinet sé Cork sanindpi, Grayul Norba a Jost eucerit: hoplit prin frddare. Locuitoril at dat foe ease- yeau weis entre ef, Acoste: exemple sink indeajuns: na artia dorinja de razbunare nepotolitd a tui Sylla, raul sia rdsplatit apoi particanis. Astfel, mai ales, min si in Etruria au fost. tmproprietérifi sedi de veterant™, Wire a da o aparenfi de ‘legalitate acpiunilor sale _fapt, proseriptiile incepusera imediat dupa cucerirea il Sylla, avind in vedere cd cet doi consult eran . Marius, fiut lui Mortys, tpi luase. singur viapa,, Papirius Carbo fusese ucés in Sicitia de Cr. Porm , a invitat senatul sa aleugd un interrex, cdda. oe W facut in persoana tut L, Valerius Flaccus, Toata i, jicindu-si Hus, se agtepta ca sd se purceadd la j, Sylla a avur grijd ins sd serie tut Maccus ed are newoie de un dictator si ed el este gata sh-sh 2 aceasta sarcind, Flaccus, corformindu-se, a adus Vela poporulwi profectiit de lege prin cure Sylla era ttt cu dictatura; Poporul & pvotet, lar Flacens a 7 Melia: pe Sylle dictator, Prin aceastd lege se. ratifi- roared era tntrefinutt si de infioraporul aspect ab) ii fodte actele sdvirsite de Silla inainte de dictaturd. der celor weisi expuse pe-tribuno din for’ st inp Waterius Flaceus a Jost numét, drept rdsplatd, magister. care Vitus ugarius didea in fort), Multe dintre’ tim, Apot Syita a dewt grifl sd fact sa fie alesé con- adversuritor eran duse lq Sylla acosh. Averite pentru anul SI patricianul Cn. Cornelius Dolabella, in urmea proscripfiior erat. seoase ta licitatie gi, navea te coleg pe plebeul M. Tullius Decula, La inee- lege, adjudecate inti tut Sylla st apot favoritilor anulud 81, a sdrbatorit un triumf de doud zile..Mo- se explicd cur Chrusogonus sa féeut stepiy, trimmfulul era, formal, victoria repurtaté asupra tut Roseius din Ameria, care valora sase. milla i Mitridate. In realitate Sylla stirbetoren trivmful-amipra sesterfé, pentru sume ridieold de dowd mit de fécanitor lui Marius, Dovada; a doua zi, aristocrajit, Sylla a pedepsit si orase si populatti intregi. Ast tare vl G rechemase din exil, an aparut incununati in Grdonnt si fie uctsi la Preneste tofi senatorti. vo teginl tricmfal. O date stapin pe putere, Sylle a tnteles peccare vaiesli séai lagi in ‘vinta, stl eliberext Wal sé nesiguranfes*, j He spine cd @, Lutotins Cotulus ta intrebat shomal paming in viafd, in afard de not, dacd hy uecidem pe inarmari, iar tn timp de. pace siti de apdrare"?, Sytla a publicat mat intit wroscrisi’ care continea opteedi de mime, apni d alta, de doud 3) dondzect de riveme gi alta, cu tot atifea mume. Sylla a declarat apel cha jmant in schpat st ch amind rdfuiala cw tege ugar ce tereare plitea la Roma asupro tdi Mes cd, aga cumeem spus mat 4 prin sistetnich fiilar, sa dat fri ber rizbundrilor personale, ed Areceau pe lista de proserippit nymele unor oan Juseserd asasinafi, Cozil Int Roveius din, Anierta aremplu tipic in aceastd pritintt. Roseins din desi porfizan ol nabilimii.a fast ucks in wre unit tall de nepojlt lui sf de bertul Chrysoganns, hut Sylta, Compl au treet pe listele de pro: vnele lit Roscits din Ameria, dupd ee fus desi Sulla ddduse ordin de incetare a proser! BP Lutarh, Sytla, 3 PPlutarh, Silla, 2; Appian, op. etfs 1M, SOrosiwi. ¥, 21, 2 W Appian, op. eit. 14 “Cicero, in Pro Rosa Amerino, ne dezvitule eu tt ® Cicero De dome sua, 79; 0Jn Catilinam, 11, 20; 10, My am@nunte nu faimel asasinatul, ei si ambianta politica, oom Ho Murena, 40; De lege agraria, 1,78; Appian, op: eit, 1, Wd; AY sotiald Th enre a fost al-virsit, 1 Patiustius, De conturatione Catt 2H, “ Plutarh, Cate Minor, 3) Vilerclus Maxine WApylan, ap. cit, 1, 98; Cleero, De lege agearia, Il, 2; Velletus Pauteveutius, My 289 Tl | dt Adticwm, TX; 18. 2; Plutarch, Sylla, 33.‘ae Nea alAmnl [HOTTA PeTRORUETIVA,— SYLEA 285 0d dupa inldturared adierseritar sai, trebauda’ seh de miisurl legislative, care 3 Enipledign roe nea de tuoruri anterioard rizboiulud civil, Jaeut.tet cea putul pentru a anula legile aduse io Astfel, el ao antlat distributiile de griu care st Gilat pentru plebe"', Cavaleritar ie-a luat db tea-constitus liste: de judeeiiort”. A uat ntvea dao mat mane posibititate siatniué dé a tnde- inile din ce in ce mai mumeroase, & nedrit yuma torHar de la opt la doulizee!, iar miumdrul pontifi- at uuguritor, de ‘la noud la claeisprezece (opt iple- sapti patricioni). A restabilit fardst regula ca intre Tal wl dailea consulat sd treacd xeco ani. A. reins drepta pin legea care prevedeo, & intre dow magistratirt dewintt He a alega tro: al -paulit onnditble howe treacd. dol ant st ca sd ewisee un certus ordo nnitart saverdotall sf a conferit colegifior dre balm; pentru cvestupd se cereau tretzecd ge yaple eeupa locurile vacante prin cooptare. Lovitura Hh pendru protilrdl, pabrusect. grea n dat-o inst Sylla tribunatulnt plebei, Hii ioaie Geeste risuri el. a aratat cd infalege isd aipitterdt paputirilor. Astfel, dietatorul a hotdirit in tol teen ce aved mai caracteristic, aparatul de ei tribuntt plobei nu mat puteauprozenta wn pr onstinufled republicane gf sat inlocuiaséd printr-o lege in Jota Adundrit poporului, mat inainte de bifie: aristocraticd. : theuvilnfored senatului™ ceca ce insemna, de f lin gic dat Seame cd, age cin am -spus wae sus, marea puterii tribunilar plebel, Sylia len nat f My, holed a eaneseitiet republieane este tebunatul, si dreptul de a se opune hotdrirlley tnate de pirglia de sustinere a guvvrndmintulul dristo- ibe intercedendi) sf nt Wo s-a, mai Misat decit 4 Hi tro sonar, Silla a rezolvat grata ae iat ferendi, ,¢reptul de a vent in autor nreunul lavagista rea ae en Me peri k instaurat aevaste pretura si consulatul —, Sylla a dat lovitura i liberareo. unor sclavi; atribuirea de paint wete- ete een ee eB theratucuea in senat @ unor centuriont si a altor tabalertion le-a conferit senatului, ciruia i-a spork ON ass din paturile de jos ale populafiel, Fap- mute piterea prin hotérirea ca orice protect del a a . ea None Cae ('n mult ar fi buia inainte de orice discutie, 9 athe fnourtinga Wistocratia si tind ta respe pe populart, era cm tulut, Puterile erescinde ale senatulud cerean un nid x nu xe pind seama gi do interesele soldaptlor hunieros, De aceea, Sylla a yidicat numarut ¢ tuptau pe diferite cimpuri de, bataie sf care mi erate de lh iret ste la save sute. Introductrd in senat y patricieni, nic nobili; ci simpli plebei. valerd, centuriond st alfi partizant care m-aveau min in abdicarca sa de lo dictatura, Sytla a desakis po= face cu patriciatul, Sylla a volt sé aibad ta dis, file unor poi frdmintiri xociate si politica, pind Senat doei!, indiferent de originea membritor sit, pein instimirea dictaturtt: militare de cdtre C. Iultus sia principailul de catre August, istoria a anitat Hiden Sylla a avut dreptate: “Sallistius, op. cit, tre, 53, 1, JP Cicero, Ia Varrem, 1, 37, wot Livius, Pertoch, 8; Velleius Paterculume % at “Appia cy op, eit, 1,100, BAW ia, Um ee, 1, 100;‘S60 Non awa NOHTA TMROUCTIV A = VLA wnt Sertiml Viet: Wi Sylla,. Phitarh, . erind: si atinge scapul trebudioat nareze Jupte, sa le arate cauzele, st crusimes (00, 32), erotisnil tixcompatibil eu critéea. Faptele, ca vi in celetolte biografié, sine M (35); viata de chefurl gt petrecorl (36), fatormictr ment victit perticitare si din domental ek k eu Lysandros) (3). Oriteriile le aprobare sau de condamnare 4 a fumind Javorabila pune Plutart: ta Sulla: dibite sint ficute dupitcunt apartin und dontetdie sad. Gi oxecutarea unet misiunt gree, de pildit eapturiner He oh parte, modil dea-si ardta atitudined fate: higurte (03), tnaltele: calitétt de comandant de ast, napate fi Uneori, wi singur euntn i strategia gi curajul (10, 19, 22). Citind espa ‘cient zd o rituafie sf @ ardta tronologicd a japtelor pe eare Je cupiinda Viatas Diografului, Alteori, Pluitarh tsi. exprima -dinect rarnine cu imagined unui Sylla cu: foarte multe sate dezaprobarea. De cele mal multe ort tnsa i de caracter write, dar eu citeva calitetti asen~ demn de retinnt —, mentionarea sau. trecerem chmpul de: Iupid, cere Tou ajitat sd Infringd pe Q Urtli amanunt saw altut este semnificativ’ pent fs, prin Jorja armelor, sd pund mina pe putere rafulué ath dé Jeptul narat. Mungd stdpinul Romei. Paralela ott Lysandros rit face Plitarl expune, in nimeroase prditri, [rt Tid confirme ageastd image. Dar aceasta, find prin prime direct pirerea, amdnunte din viata partiedl tH lweruvilor mat sistematicd dectt expunerca: cropolo- Sylla, care, mentlonate, Ho pun’ intr-o Tamiind Autinge st problema. esenftalad a wietlt st aetieibigh he bila, far cacti ar fi fost trecute sub técere, ar aq ame problema potitict. Plutarh critica vehement numa? luminilor ireprosabile. De pila, Plitarl 7 inca dictaturii de cdtre Sylla: ulnir-adendn, eh [Ltt @ un ton de aparenta obiectivitate (1) ancede imbat Iucrurite. prin convingerd si tin cht ertul care t-a dmintit lit Sylla ed, in tinerefe, i armelor gi nw pe toate dintr-o datd, aga cine « Jusese a dteosebtre de tret midi de sesterti, ceed a (2). intr-adendr, mourted virtufil a com~ treazd couditiile materiale modesty in care si-a & albdi tutléctate: acolo fla Sparta), pe eta Sylla, Sylla tinerejea, Altddatd (3) Phutarh ne spune ules comandant al unet armate pe timp de cece anti, era ldudéros din fire, ceca ce constituie o expri ieut cind consul, cind dictator si flind mere diran, rectd a atitnding biografulnt cu privire ta caraetel sun. tiran“, (1). Syta. ‘ uirinl este clan: Plutarh comdamnd dictatuna tit Sylln fr general, adoptind, eo st in cetelalte: bingra mel ee-ar fi trebuit sd faced dictatorul, cum ar. fi tre toda expunerii cronologice, Plutarh arata pe wun Hi nd se. comporte? Btograsut nu si-a pus aceasta fntne= tie ambitia st dorinta de putere care I-a dete nutcd, ni si-a propus sd atuiliere mui udine condi- Sylla s& meurgd .prin singe civil si prin dezb Ip.economice, sociale gf politice In care a erait sl a-ae= neimpicat spre tiranie si spre inpdlnidseala tuturor, Sylla si sd-l jrdece in lumina realitdtiior prem. rilor, a aritat cd Euripide este un om infelept fil observa, inir-adevar, citla Rommatunch poporit nosciitor al bolilor politice, deaarece indeamni pt vi statul bolnaw, cf aparean-meret alfa décta- meni. sd-se fereascd de armbitie, care este cel mai prin i en fost mimic de mirare docd Sylla @ si mai rau demon pentru aceia cure o a (4)," In i id Glaucit 9 Saturninii izgoncau din cetate pt fel, Plutarh pune in buming la Sylla nebunia me tall, fili consulilar. eran omdcoldriti in neijlocul nerecunostinta (IU), recurgerea ta méjloace 4 lini poporulud sé luan armele cumptrind pe soldapt , de pildil, coruptia soldatilor: ona NOTITA INTRONCTIVA — SILLA ae ‘28 7h RAI . Cit anghit $E air cued Lege ee foe yt ioe He ann 7 tla aba ‘eet care Ue se aptinean, Bu nu invinulese pe a abdicarea lui, pe seena paliticd romani s-au pe- mijtocie sdajunoa dette ‘tntr-o ie de Ba ‘mai mulfi candidatl ta dictaturd, dar ie ae conatder ag ane ee : 0 RE eae decon # opot August i-au dat dietaturtt - a oe re au Namen gh im moment, ate gre eee Ce * ddinuit pind la eth Bh tates 2 i + ined $2 mult. ‘Acest pasa} re dvatd cit se ponte’de velar con re Sais pune insé problema in felul acesta, ‘Tui! Phiturh gf confuria pe care 6 face et fate 6a inerenta. a tuturor Vioyllor constd tm aceea' “eh ,,polliie-necesar™. Ingr-adewtir, acti procedvole: uur modelo de-virtufe tocmai la unit oament aie fonts te daeorate te ae valli prin ee el ot neste a practice e ne: btrit n r ctor sf eral uhinet au: fost necesare 3h | F pe Ee ‘cu attte ardoure biograjtl: | aeeste, sint justiflente. finformare istoricd, prin expu- Contradictia dramatica in care s-t gasit na 1 alesis ie care ar putea it Misake pe i tOfE oamenit. politici angajatl bi raizbaaiele elt te i tat i dul sd de povestitor gi in Viata evi Uinire bine sf hecesar. Novsstuina polite SE aaa ete ed 0 boaealla waetie terminat Sylla, care avea defectele nritate d f, mini ales ca a stint sii Irmbine ancedoticul cm reabul, de biagras, si meargd ta procedee reprobabile din gt ele din viata particulard cu faptul politic, erane- de-wedere moral, der necesare din. punctul dem itu sistematicnl™, ncHumi practice, apre @ pune mina pe ynitere: fe iavinge pe adversart, Satirninus: @ Gleureta, Sylla orl recurgeau la provediele politice si mit oare le impunecau momentele He care acplonat,< ore trigeat din lupié si trdian ca simpli particule 7 era dranwticd, dar de o inevorabia stringentd, minciuna, siretenid, Wngugiren, rdutatea st crust ‘tulie Sint reprabubtle Intotdeauna, Dur Plutarh hich o distinetie intre procedeele reprababile, dur: Hf comporidrile reprobabile gratuite, Thsti probleme de eitpetenie a dictatwrii Lut intregit sdle legislepii wre accea a conformarii satiomee mye gore one ee congetle Fenn ae ee formirticen mersul istoriet. Isterta:a ardtat. ed te wi ¢ romain, Paris, 1961; H Volkmann, Sullas Na lupta de clasé devenise atit de invergunata, contradia Der. Verfall der inate Rapatit, Esme yee dintre clasele sl categoriite sociale atit de ascufite, ated. a Pearcy Oe Sean ot seitay ARR diloma pehiru societatea sclavagista ramand era ie \p 79, FR, Comvel: The revolutions of ao toarma; anariia su déctatura, Dacd pind la Sylla ‘ da}, Le ndle:des: Barbares dong tes i Lat 40 L portirile politice ale Grecchilor, Saturninilor, Gla plotles de Home, de Sulla a Vespastin, Latomts, 106% Sulpiciilor, cum i numeste Plutark, au fost niste ‘iil paratel vot HrSYELA 29 W el exist numai o diferentd deo mie de sesterti : Valoreagé cloud sute cincizeci de drahme atice. Acestea Wisexe despre prima etapi a vietii lui Sylla. uin-arita el la infatigare, in general, se poate yedea statuile tui, Albastrul ochilor, care era foarte infri- Wor si neclar, din pricina culorii fejei, de fieea inci | infricosdtor. Astfel, pe fata lui inflorea, ici-colo, peatdi cu albeata pieclii, o roseajé grea. De aceea se ci Sylla gi-a atras chiar o porecli datorita® culoril |. Astfel, unul dintre méscdricii din Atena a compus, jocurd, versul urmitor; ,.Sylla este sicamin presdrat ‘Mind*. Nu este nepotrivit sine folosim de adceste spre a zugrdvi caracterul lui Sylla, despite care se i ch din fire alit de mult, ii :pliceau carayhiosifeu- ‘Theit, ¢ind era tindr si fari faima, ty petrecen timpul Mimii gi cu maseiiriell, iar dupa ce a ajuns dictator, ueind la el pe cei mai de jos oameni de pe scend si de afru, bea toaté zlua si-se lua ln intrecere in glume. Ind: a imbatrinit, se pave cf dexonora prestigiul dre~ ici gi se dezinteresa de lucruri sericase. Astfel, eine era la mast, nu putea sa facd nici un lueru, seriog, flegi in restul timpulul era energic si posomorit, ori ‘tite ori se ageza la petjecere gf la bauturd impreund Wi mai multi, se schimba in aga fel, ineit se avata blind de mimi si de dantuitort st era accesibil

S-ar putea să vă placă și

• Ghidul Analistului

  

  Document130 pagini

  Ghidul Analistului

  2009_antonio

  100% (1)
• Plutarh - Vieti Paralele - Romulus

  

  Document27 pagini

  Plutarh - Vieti Paralele - Romulus

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Plutarh - Vieti Paralele - Aemilius Paulus

  

  Document26 pagini

  Plutarh - Vieti Paralele - Aemilius Paulus

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Dogmatica Curs 7

  

  Document4 pagini

  Dogmatica Curs 7

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Dogmatica Curs 6

  

  Document5 pagini

  Dogmatica Curs 6

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Francmasoneria Wiki

  

  Document82 pagini

  Francmasoneria Wiki

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Curs Teologie Pastorala - Anul 3

  

  Document33 pagini

  Curs Teologie Pastorala - Anul 3

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Curs Sociologia Religiei 1

  

  Document33 pagini

  Curs Sociologia Religiei 1

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări
• Curs Sociologia Religiei 2

  

  Document61 pagini

  Curs Sociologia Religiei 2

  Daniel Olteanu

  Încă nu există evaluări