Evoluia n timp a transporturilor de bijuterii din metale preioase

1.Descriei i exemplificai evoluia n timp a transporturilor pe domeniul ales.

Bijuteria este un obiect de podoab, confecionat din metale sau materiale pre ioase,
sub diverse forme( inele, cercei, lanuri, pandative, br ri), avnd scopul de a
nfrumusea sau a etala bunstarea purttorului.
nc din Antichitate, omul manifest o divers plcere pentru bijuteriirealizate din aur
masiv, sau alte pietre preioase.
n ceea ce privete transportul acestora, se foloseau n Antichitate cutii din lemn, care la
rndul lor erau depozitate n crue,sau corbii,pentru a fi transportate dintr-un loc n
altul.
n Evul Mediu, transportul acestora se fcea n cufere din metal, care aveau o mobilitate
mult mai bun, protejnd obiectele aflate n interiorul su.Acestea urmau a fi
transportate de trsuriile personale ale vnztorilor, ei fiind unici responsabili de
pierderea, furtul, sau avarierea mrfii.
n cazul n care distana de transport a bijuteriilor era foarte mare( aici vorbim de cazul
marilor puteri, care aveau colonii n Africa, Asia sau Pacific), de intorii apelau la
corbile specializate cu transportul mrfurilor.( posesorii fiind unici responsabili de
pierderea mrfii).
n perioda postrenascentist, mijloacele clasice de transport sunt nlocuite de cele
moderne.
Pentru a transporta mai usor marfurile, omul apeleaz la automobile sau trenuri. Acum
nu mai se ia n calcul micii burghezi, ci vorbim de importan i juctori la nivel mondial,
care prefer aceste mijloace din punct de vedere al duratei de transport, dar i de
costuri.
n perioada contemporan, transportul bijuteriilor se poate face aerian, feroviar, naval
sau rutier. Mijloacele cele mai preferate de vnztori, bnci sau persoane sunt aerian i
rutier, deoarece durata de transport este foarte mic, de ordinul ctorva ore.
Dac n Antichitate omul realiza transportul mrfurilor pe baza resurselor de care
dispunea, n prezent el apeleaz la firme specializate, care i ofer siguran i
despgubire.
ncepnd cu Antichitatea, i lund treptat cursul istorie, me terii trebuiau s prezinte la
poarta cetii marfa, aceasta urma s fie analizat, iar mai apoi putea fi vndut.
n prezent, omul poate transporta bijuteriile dintr-o ar n alta, n condi iile n care
ndeplinete toate formalitiile vamale.

2. Descrieti si exemplificatilegaturainrtreproductie si consum a

produsuluipedomeniul ales

Conform DEX, bijuteria este un obiect de podoab fcut din

metalenobile( pietrepreioase).
ConformForumuluiInternaional de Bijuterii i diamante, ace tiaclasificbijuteriilen 4 mari
categorii : bijuteriidinaur, argint, platinipaladiu.
AURUL
Folosit in trecutulindepartat si camoneda de schimb, aurul a fostdintotdeauna tinta
dorinteicelorpasionati de frumos si a ambitieicelorinsetati de bogatiimateriale,
diferentadintreceledouafiind data de forma in care aparea (bijuterii versus
lingourisaumonede). Astazi, dintrecele 1500 de tonede aurprelucrateanual in
intreagalume, cea mai mare parte este destinatafabricariipieselor de
bijuterieatemporale, de un rafinamentexpresiv.
Datoritastarii moi a aurului pur, acestaaparesub forma aliajuluicu diverse altemetale,
iarprocentajulaurului pur dintr-un aliaj se exprima prinnumarul de karate. Astfel, aurul de
24 (puritate 99,9%) si 22 de karate (puritate 91,7%) este cel mai valoros, dar si cel mai
sensibil, avand o duritate net inferioaraaliajelor de 18 (puritate 75%), 14 (58,3%), 12
(50%) si 10 karate (41,7%).
Mai ales in selectiabijuteriilorprecumbratarisauinele si a celorpurtate des, durabilitatea si
rezistentaauruluitrebuie sa fie mari, datoritauzuriicrescute a acestora. Aliajele de
puritateintermediara (18 si 14 karate) sunt optime, pentru ca asiguravaloareapieselor,
fara a compromiteduratalor de viata.
Aurulpoate fi combinat cu metale care ii pastreazaculoareagalbena, dar si cu
metalealbe, precum zinc, platina sauargint, sau cu cupru, rezultandastfelaurulalb si
aurulrosu, atat de apreciateastazi. Aurul mai poate fi turnatintr-obaza de
metalsaupoateimbraca o forma dintr-un altmetalintr-ofoitasubtire. Bijuteriile dintr-o
combinatie de aurgalben si alb, galben si rosusaualb si rosuaparastaziintrobogatiespectaculoasa de modele, fiindprintrepreferatelecolectionarilor.
In cazulauruluialb si rosu, numarul de karate este, in mod normal, criteriul principal al
evaluariivalorice, astfel ca un model identicrealizat in aurgalben, albsaurosu, de
aceeasipuritate si gramaj, artrebuisaaibaacelasipret.
ARGINTUL

Ca si aurul, argintul in starepura este foartemoale si usordeteriorabil, ca atare are

nevoie de altemetalepentru a capataduritateanecesara. In mod normal, argintul este
combinat cucupru, in diverse procentajeindicate de nivelul de puritate.
Argintulveritabilfolosit de bijutieri (denumit in engleza sterling silver) contine in mod
normal argint in proportie de 92,5%. Argintul fin, de puritate 99.9% (denumit si argint .
999), nu e cea mai buna alegerepentrubijuterii, fiind in modspecialsensibil, moale si nu
preadurabil.
In ciudausurintei cu care se potrivesteestetic cu oriceculoare a pieliisaustilvestimentar si
aaccesibilitatii in ceea ce privestepretul, argintul nu prea are trecere, ca material de
lungadurata. Pieseledinargint se oxideazamult mai repededaca nu suntpurtate, necesita
o ingrijire mai atenta, si prinfrecarea de piele, se innegrescde-alungultimpului. Cu
toateacestea, patina naturalape care o preiapoateavea un farmecdeosebit. De
asemenea, argintul nu este folosit ca bazapentrupietrepretioase, pentru ca este mult
mai instabil, pietreledesprinzandu-se relativusor de peacesta.
PLATINA
De-alungulistorieieiinteresante, platina s-a transformatdintr-un metalconsiderat ca fiind o
impuritatenedorita a minereului de argintintr-un material mai pretios si mult mai
rardecataurul. Descoperitabia in secolul al 18-lea ca element de sine statator, platina
este astaziimagineadistinctieiabsolute a bijuteriilor, preferat in specialpentrubijuterii de
colectie si verigheteelegante. Pentru ca o piesa sa fie consideratadin platina veritabila,
materialultrebuiesaaiba o purittae de celputin 95%.
Un primavantaj al platineifata de concurentulei principal, aurul, este rezistenta platina
fiindtotusi un metalgreu, rezista mai bine treceriitimpului si securizeazamult mai bine
pietrelepretioaseatasate, dar in schimbluciulaurului se pastreazaceva mai
multtimpdecatcel al platinei. Data fiindraritateaplatinei si punctul de topirefoarteridicat,
care ingreuneazaprocesul de manufactura, o bijuteriefabricatadin platina este
foartevaloroasa, varianta mai putincostisitoarefiindaurulalbplacatcurodiu.
nRomnia, oficialsuntnregistraiaproximativ 1.000 de productori de bijuterii,
iarproduciaiimportul de bijuteriidinaur are naranoastr un nivelrelativsczut, fiind de
aproximativ 250-300 Kg/lun. Cele mai rspnditesortimente de
bijuteriiexistentepepiasuntinelele de dam (60 la sut), pandantive,
lnioaresaucercei (20 la sut), brari (10 la sut), bijuteriipentrubrbai (10 la sut).
nanul 2003, GFMS Ltd., unadintrecele mai importante companii de
consultanndomeniulmetalelorpreioase a datpublicitii un studiureferitor la

piaaauruluipe plan mondial. Potrivitacestuistudiu, tendinainternaionalnceea ce

priveteconsumul de bijuteriidinaur a fostnscdere, dar Romnia, cu o previziune de
cretere de 10-20 procentepe an, poatereprezenta o bunpia de desfacerepeacest
segment. PatronatulBijutierilordinRomniaestimeazc, anual,
suntproduseiimportateaproximativ 3 tone de bijuterii de aur, ceeacenseamnc, la o
populatie de 21,7 milioane de locuitori, consumulmediupe cap de locuitoreste de 0,14
gr. bijuteriidinaur. DintrerileUniuniiEuropene, cel mai bine stItaliacu 1,42 gr./locuitor,
urmatapoi de MareaBritaniecu 1,22 gr./locuitor, Frana-0,74 gr./locuitor, Germania 0,35 gr./locuitor.
Productiatotalalunara a bijuteriilor in Romania este de o jumatate de tona, din care 50 la
sutabijuterii din aur, iarcealaltajumatate din argint. Din cele 250 de kg de bijuterii din
aurproduse, mai putin de cinci la sutasuntbijuterii cu diamante,
potrivitpresedinteluiPatronatuluiBijutierilor din Romnia (PBR), Heinz Karl.