Promovarea egalitatii de sanse in educatie prin ore de matematica

Necesitatea formarii competentelor specifice promovarii principiului

egalitatii de sanse in educatie
Fiecare dintre noi cadrele didactice, asimilam cu timpul,idei stereotip,
discriminatorii sau preconcepute, despre anumite persoane pe care ar trebui sa le
educam in mod armonios. Noi ar trebui sa fimsensibili la diferentele dintre persoane,
sa inlaturam ideile discriminatorii si barierele care apar in procesul de invatare, sa
incurajam inter-relationarea, cooperarea si jocurile in echipa.Este important ca inca
din primii ani de scoala si elevii sa fie invatati cum sa abordeze critic stereotipurile
si prejudecatile. Haideti sa analizam, impreuna, conceptele de discriminare,
bariere in invatare si educatie incluziva.
Se interzice orice discriminare bazata in special pe motive de sex, rasa,
culoare, origini entice sau sociale, caracteristici genetice, limba, religie sau
convingeri, opinii politice, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere,
handicap, varsta sau orientare sexuala Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii
Europene(2000/C364/01), art. 21.
Discriminarea in functie de gen
Cauze principale:
-

Nivelul scazut al remuneratiei in domeniile puternic feminizate;

Reprezentarea inechitabila la nivel politic a femeilor si a barbatilor in procesul
de luare de decizii;
Deficiente la nivelul administratiilor publice locale in a asigura masuri active
de conciliere a vietii de famillie cu viata profesionala;
Existenta stereotipurilor sexiste in societate;
Numarul redus al activitatilor economice initiate de catre femei.

Discriminarea in functie de orientarea sexuala

Cauze principale:
-

Intoleranta fata de persoanele cu alta orientare sexual decat cea

conventionala;
Dificultatile intampinate in autoacceptarea identitatii sexual, ce au ca efect
lipsa vizibilitatii personale si sociale a persoanelor transgender;
Excluziunea sociala a persoanelor cu alta orientare sexuala, in speciala a
persoanelor transgender;
Violenta impotriva membrilor comunitatii transgender din Romania si
atitudinea intolerant fata de acestia;
Prezenta in mass-media a stereotipurilor si prejudecatilor referitoare la
comunitatea transgender din Romania.

Discriminarea in functie de handicap

Cauze principale:
-

Accesul scazut la servicii sociale specializate;

Accesul scazut la educatie;
Accesul scazut al persoanelor cu handicap locomotor in mijloacele de
transport in comun.

Discriminarea in functie de etnie

Cauze principale:
-

Dificultati in aplicarea legislatiei existente, mai ales la nivel local si regional;

Discrepante intre capacitatea de organizare si actiune a organizatiilor
minoritatilor nationale;
Slaba reprezentare a femeilor si a tinerilor apartinand minoritatilor nationale
in viata publica;
Persistenta unor stereotipuri negative referitoare la unele minoritati nationale
in opinia publica si mass-media;
Insuficienta promovare a identitatilor multiple si a diversitatii etnoculturale,
lingvistice si religioase, ca fundamente ale coeziunii in societatea actuala.

Discriminarea in functie de religie

Cauze principale:
-

Este cauzata de insuficienta promovare a dialogului interreligios, a tolerantei

religioase si a ecumenismului.

Discriminarea in functie de varsta

Problemele principale ale persoanelor varstnice sunt cauzate de:

-

Dificultatile de percepere de catre societate a persoanelor varstnice ca

reprezentand o importanta resursa cultural si profesionala;
Slaba constientizare de catre societate a importantei imbatranirii active, ca
element de baza in asigurarea egalitatii de sanse pe parcursul intregii vieti;
Accesul redus al femeilor de peste 55 de ani pe piata muncii.

Problemele principale ale tinerilor sunt cauzate de:

-

Accesul slab la o locuimnta;

Slaba reprezentare in procesul de luare a deciziilor;

Insuficienta promovare si finantare a masurilor de incurajare a initiativelor

economice pentru tineri.

Ce vedeti?
Un punct! O pata neagra! Un punct negru foarte gros!.
Ati vazut toti un punct si nimeni nu a observat o coala mare de hartie. Tot asa
judecam si un om, doar dupa caracteristicile sale fizice, fara a-l privi ca
persoana, fara a-i cunoaste aptitudinile si posibilitatile de exprimare.
Exista situatii in care cadrele didactice vad in anumiti elevi doar un punct sau
o pata neagra, ignorand omul, persoana, intregul. Vi s-a intamplat sa faceti
acest lucru?
Pentru ca o ora de matematica sa raspunda dezideratului egalitatii de sanse, ar
trebui sa nu se adreseze doar unei minoritati din clasa, sa nu fie discriminatorie.
De cele maimulte ori, profesorul alege sa lucreze doar cu eleviimai buni, care se
pregatesc constant, neglijandu-I pe ceilalti. In felul acesta, el face o discriminare
la nivelul clasei, deoarece nu ofera tuturor elevilor un cadru adecvat dezvoltarii
personale.
Daca la orele de sport se poate tine cont de dezvoltarea fizica diferita dintre
baieti si fete, de imposibilitatea practicarii unui sport de catre o persoana in
scaun cu rotile, in cazul orelor de matematica situatia e diferita: in multe cazuri,
fetele au aptitudini pentru matematica la fel de mari ca ale baietilor, iar
carucioarulnu reprezinta un handicap al posesorului in intelegerea matematicilor.
De asemenea, etnia sau orientarea sexuala nu influenteaza in niciun fel
capacitatea de intelegere a matematicii.
Un alt aspect important pe care profesorii trebuie sa-l aiba in vedere este
reprezentat de stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, kinestezic). Atunci
cand profesorul se adreseaza doar elevilor ce prefera stilul auditiv, elevii al caror
stil de invatare este cel vizual vor fi discriminati, deoarece ei au nevoie ca
informatia sa fie completata de suport grafic (planse, scheme, schite). Pentru a
evita astfel de discriminari, cadrul didactic trebuie sa-si cunoasca foarte bine
elevii si sa transmita informatia astfel incat sa fie perceputa corect de toti elevii.
Orele de matematica trebuie sa formeze persoane care sa gandeasca descchis si
fara prejudecati. Indivizii cu gandire deschisa, fara prejudecati, nu-I vor
discrimina in relatiile de munca pe defavorizatii social, persoanele cu handicap
sau pe cele cu alta orientare sexuala. In concluzie, egalitatea de sanse la orele
de matematica apare atunci cand profesorul realizeaza lectii care se adreseaza
intregului colectiv al clasei, lectii care ar corespunde sintagmei deschideti-va
mintea, inlaturati prejudecatile.

Un exercitiu foarte bun de intelegere a fenomenului discriminarii, atat pentru

elevi, cat si pentru profesori, este cel realizat de Jane Elliot in 1968, invatatoaare
la o scoala din Riceeville, iowa, SUA. In urma asasinarii pastorului baptist Martin
Luther King Jr., Jane Elliot a inteles ca trebuie sa faca mai mult decat sa le
vorbeasca elevilor despre discriminare. Astfel, impreuna cu elevii clasei sale, a
realizat experimentul :Ochi albastri ochi caprui, ecranizat in filmul O clasa
divizata.

Bariere de invatare a matematicii. Modalitati de depasire a acestora.

Invatarea scolara este procesul de asimilare de noi cunostinte,
comportamente, structuri operationale si atitudini. In calea invatarii apar o
multitudine de bariere care au efecte negative asupra dezvoltarii fizice si psihice a
copilului. Barierele in invatare pot aparea in aspecte ce tin de scoala, comunitate,
interactiunea elevilor cu informatia primita, sau cu modul in care li se preda. Aceste
bariere pot fi create de un mediu cu atitudini, actiuni, culturi, politici si practici
institutionale discriminatorii ce impiedica participarea deplina a individului in cadrul
educatiei de masa. Oare ce ar treebui sa facem pentru a inlatura aceste bariere,
tinand cont de faptul ca procesul de invatare este complex si diferit de la o
persoana la alta? In continuare, vom incerca sa descoperim care sunt tipurile de
bariere ce apar in procesul invatarii si cateva modalitati de depasire a acestora.
Educatia este imblanzirea unei flacari, nu umplerea unui vas Socrate
Bariere in participare
-

Conditii sociale precare. - Maslow sustine ca, in calea realizarii personale,

nevoile de baza actioneaza ca bariere pana in momentul in care sunt
depasite. In astfel de conditii, elevii si familiile acestora se concentreaza
asupra depasirii nevoilor psihologice si de securitate.
Istoria educationala a familiei. Elevii ai caror parinti au absolvit liceul au o
atitudine pozitiva fata de scoala, comparativ cu elevii proveniti din familii in
care parintii nu au educatie liceala sau post-liceala.
Localizare geografica. Elevii care traiesc in zone rurale, spre deosebire de
cei din mediul urban, frecventeaza cursurile sporadic sau renunta la scoala,
fie din cauza lipsei mijloacelor de transport, fie a resurselor materiale
insuficiente de care scoala dispune.
Administratia. Practicile si regulamentele scolare pot crea dificultati
familiilor marginalizate, printr-o serie de factori:
o Inregistrarea copiilor sau asistarea acestora la lectii se bazeazape
nivelul de pregatire al parintilor
o Lipsa unei persoane de contact care sa faciliteze comunicarea intre
cadrele didactice si parintii elevilor (consilier scolar, mediator scolar).

Comunicarea unor informatii intr-o limba care nu este limba materna a

familiei,
Lipsa serviciilor de sprijin. Serviciile de sprijin (primaria, asistenta sociala,
protectia copilului, centrele logopedice, etc.) nu comunica adecvat informatii
despre sprijinul pe care il pot oferi familiilor si nu le indruma suficient in
procesul de obtinere a acestuia.
o

Bariere generate de curriculum

-

Curriculum inflexibil- nu tine cont de diferentele dintre preferintele si stilurile

de invatare ale copiilor;
Curriculum nediferentiat nu tine cont de nevoile si capacitatile elevilor care
nu se incadreaza in norma cei cu nevoi speciale sau supradotati;
Curriculum irelevant nu ofera un continut care sa aiba legatura cu viata si
cultura elevului;
Curriculum prezentat intr-o limba care nu este limba materna a elevului;
Materiale si echipamente insuficiente pentru desfasurarea invatarii;
Metodele si instrumentele folosite pentru evaluarea competentelor.

Bariere institutionale
-

Atitudinea cadrelor didactice - acestea pot dezvolta atitudini preconcepute

fata de alte etnii si culturi, de elevii u deficiente sau alte persoane percepute
ca fiind diferite;
Particularitatile sistemului de invatamant acesta nu este compatibil cu
dezvoltarea unei educatii inclusive;
Proiectarea activitatii modul inadecvat in care cadrul didactic proiecteaza,
implementeaza si evalueaza proiectele de activitate didactica;
Tratarea deficitara, incoerenta a barierelor sau chiar ignorarea acestora.

Modalitati de depasire a barierelor de invatare.

Matematica este o disciplina la care apelam permanent. Asa cum am vazut,
matematica ne ajuta in bucatarie, la cumparaturi, in organizarea timpului, etc.
Scopul nostru, ca dascali, este de a transmite copiilor cantitatea de informatie de
care au nevoie, si, mai ales, de a-I invata cum sa o foloseasca in viata de zi cu zi.
Cum putem face din ora de matematica o activitate placuta pentru elevi? Inlaturand
barierele din calea procesului de invatare,

Acolo unde este posibil, inscrieti elevii cu conditii sociale precare in programe
de tipul Scoala dupa scoala. O masa asiguurata si posibilitatea acestora de a
aprofunda, impreuna cu dascalul, materialul predat la ora, vor crea elevului o stare
de confort psihic. Astfel, elevul nu va mai avea o perceptie negativa despre ora de
matematica. Unde nu exista astfel de programe, dupa terminarea programului si cu
acordul parintilor, acordati elevilor 30 de minute pentru aprofundarea materialului
predat.
Periodic , organizati activitati placute cu elevii si parintii care manifesta
atitudini negative fata de scoala, din care sa inteleaga importanta matematicii in
viata de zi cu zi. De exemplu, cu resurse minime, sub indrumarea cadruluididactic si
a consilierului scolar (acolo unde este cazul), parintii si elevii pot gati, pot prepara
pamantul pentru a planta o floare, pot confectiona jucarii sau obiecte decorative
etc. rezolvand o problema de matematica. Elevii rezolva exercitii intr-un mod placut,
parintii inteleg importanta procesului educativ, se stabilesc anumite relatii de
comunicare intre elevi-parinti-cadre didactice, se creeaza o atmosfera destinsa,
relaxanta.
In timpul orei de matematica, atat in predare, cat si in evaluare, folositi cat
mai multe situatii concrete.
Intotdeauna atitudinea fata de elevi si familiile acestora sa fie pozitiva,
deschisa, cooperanta.
Prezentati informatia in limba materna a acestora.
Limbajul matematic contine multi termeni dificil de inteles, memorat si chiar
de pronuntat. Folositi un limbaj cat mai simplu, iar in definirea notiunilor specifice
apelati cat mai mult la desene, planse, simulari, etc. Formulati mesajulin functie de
capacitatea de intelegere a elevilor. Asigurati=va ca toti elevii au inteles ceea ce leati transmis.
Organizati ora de matematica intr-un mod distractiv, mai ales pentru elevii
din clasele primare de exemplu, pentru rezolvarea unor probleme dificile sau cand
introduceti notiuni noi, puteti lipi pe tabla 1-2 personaje indragite de copii si sa
construiti activitatea de predare ca un dialog intre acele personaje. La gimnaziu sau
liceu, puteti folosi probleme amuzante, paradoxuri matematice sau formulati
probleme pornind de la situatii concrete din viata adolescentilor.
Tineti cont de unicitatea fiecarui elev! Un curriculum diferentiat raspunde
nevoilor elevilor care nu se incadreaza in norma, creste increderea acestora in ei
insisi si le poate trezi interesul pentru matematica. In acest fel, un elev supradotat
nu se va plictisi rezolvand exercitii cu un grad de dificultate sub nivelul sau
intelectual, iar elevii cu intarziere mentala sau in invatare nu vor depune eforturi
considerabile in intelegereea informatiilor.

Aveti grija ca obiectivele stabilite sa fie SMART: specifice, masurabile,

realizabile, relevante, sa fie precizat timpul de indeplinire a sarcinii.

Educatia incluziva
A integra copii cu CES in scoala de masa, nu este suficient pentru a impiedica
marginalizarea acestora. Educatia incluziva nu se rezuma la prezenta fizica a
copiilor cu nevoi speciale in scoala de masa.
Principiul de baza al unui sistem educational este acela ca scoala trebuie sa
fie pentru toti copiii, sa raspunda nevoilor educationale ale tuturor copiilor pe care ii
educa.
Sa definim notiunile de integrare/incluziune si sa vedem ce intelegem prin
educatie incuziva.
Omul care-si cunoaste limitele este singurul care are sanse sa obtina ce
vrea Goethe.
Integrarea se axeaza pe includerea copiilor cu CES in scoala de masa unde
acestia se adapteaza sau nu practicilor, politicilor si curriculumului scolii respective,
scoala ramanand insa neschimbata.
Incluziunea presupune ca sistemul educational,scolile si curriculumul sa se
adapteze astfel incat sa raspunda cerintelor elevilor.
Adaptarea nu inseamna o diminuare a exigentelor sau a calitatii procesului
educational, ci urmareste schimbarea modului de organizare si functionare a
scolii pentru a se transforma intr-o scoala prietenoasa si pentru a raspunde unei mai
mari diversitati de copii prin serviciile oferite.
Pentru o educatie incluziva de succes, echipa manageriala a scolii trebuie sa
creeze un mediu educational favorabil, siguranta acestuia constituind factorul
determinant asupra dezvoltarii copilului cu CES.
Prin mediu educational se intelege atat mediul fizic scolar amenajarea
spatiilor, facilitati, afisaje,etc., cat si atmosfera generala existenta in scoala bazata
pe promovarea valorilor educatiei pentru toti (toleranta, prietenie, ajutor reciproc,
etc.) si pe o anumita conduita. Scoala incluziva creeaza un mediu primitor, lipsit de
riscuri.
In scoala incluziva, cadrele didactice se conduc dupa urmatoarele axiome:

Fircare elev este capabil sa invete, si scopul educatiei este de a dezvolta

potentialul fiecarui elev;
Abilitatile copilului pot fi dezvoltate printr-o instruire diferentiata eficace.
Fiecare copil dispune de un anumit tip de inteligenta ce trebuie identificat,
dezvoltat si valorizat;
Procesul educatiei nu selecteaza doar copii capabili, ci dezvolta potentialul
fiacaruia.

Proiectarea diferentiata a activitatii de predare invatare evaluare permite

fiecarui elev sa faca progrese in ritm propriu si sa atinga performante la nivelul
lui de intelegere.
Ca strategie didactica de diferentiere si adaptare a activitatilor de instruire la
capacitatile copiilor cu CES, se poate utiliza scara curriculara.
Aceasta consta in cresterea (pentru copii supradotat) sau diminuarea
(pentru copii cu intarziere mintala sau in invatare) de catre profesor a nivelului
de dificultate in indeplinirea unei activitati, necesare pentru insusirea sau
consolidarea unei achizitii scolare.
Progresul la invatatura al elevilor trebuie evaluat continuu, in raport cu
curriculumul.
Activitatea de evaluare trebuie sa evidentieze caracteristicile si realizarile
elevilor, dar si modul in care fiecare elev isi poate insusi cunostintele cerute de
curriculum.
In procesul de evaluare parintii au o deosebita importanta , deoarece pot
oferi informatii legate de modul de dezvoltare al elevului din prima parte a
copilariei, de comportamentul acestuia in afara scolii, pot confirma sau infirma
profesorului eficienta metodei sale de lucru cu elevul respectiv.
Daca un elev prezinta dificultati mari, profesorul trebuie sa conlucreze cu
cadre specializate. Cele mai bune rezultate se obtin cand profesorii au
posibilitatea sa discute cu cadre specializate (psiholog, logoped, kinoterapeut)
in scoala si cu echipe locale multidisciplinare.
Cand o scoala doreste sa acorde fiecarui elev sansa de a reusi, un sistem
eficient de acordare a sprijinului devine esential. Prin sprijin se intelege tot
ceaa ce Il ajuta pe elev sa invete.
Cele mai importante forme de sprijin sunt accesibile oricarei scoli:
-

copii care ajuta alti copii;

profesori care ajuta alti profesori;
parinti care devin parteneri in educatia copiilor lor;
comunitati care sprijina comunitatile locale
Alte tipuri de acordare a sprijinului vin din partea:

profesorilor cu cunostinte de specialitate;

centrelor de resurse;
cadrelor specializate din alte sectoare.

Pentru ca un curriculum incluziv cere foarte mult de la profesori, acestia trebuie

sa se implice in elaborarea curriculumului local si sa il poata adapta la clasa.
Un curriculum elaborat in mod inflexibil la nivel central sau national, reprezinta
una din cauzele segregarii si excluderii.
Tehnicile de evaluare folosite nu trebuie sa genereze discriminari intre
elevi sau grupuri de elevi.