Harta asigurarilor de sanatate

Asigurarea de sntate reprezinta asigurarea mpotriva riscului de a suporta cheltuieli

medicale de catre indivizi. Sistemul asigurrilor sociale de sntate reprezint principalul sistem
de finanare a ocrotirii i promovrii populaiei care ofer un pachet de servicii de baz care
cuprinde servicii medicale, servicii de ngrijire a snt ii, medicamente, materiale sanitare i
dispozitive medicale

Cum este in Romania:

Asigurarile de sanatate prezint urmtoarele caracteristici:
- sursa de finanare - prin contribuii obligatorii pltite de angajat i angajator, caselor de
asigurari de sanatate;
- funciune sistem-asigurrile sociale de sntate reprezint principalul sistem de
finanare a ocrotirii i promovrii sntii populaiei, prin care sunt acordate serviciile
medicale de baz;
Contributia la asigurarile sociale (10,7%) vor acoperi o asigurare medicala de baza
(similara celei din prezent), care va fi administrata de una dintre cele cel putin 4 companii
private de asigurari care vor intra in Romania. Persoanele neasigurate vor putea beneficia de
asistenta medicala doar in cazul unei urgente sau a unor boli cu potential epidemic. Asigurarile
medicale complementare (care vor fi fiscal deductibile in plafonul de maxim 300 euro pe an) vor
oferi timp de asteptare mai mic pentru accesul la servicii medicale si tratamentele neincluse in
asigurarea medicala de baza (chirurgie estetica, stomatologie, etc.). Salariile medicilor ar putea
creste daca acestia isi vor putea negocia salariile cu spitalele in care lucreaza. Intre altele,
CNAS-ul stabileste un pret maxim pentru serviciile medicale pe care asiguratorii privati nu-l pot
depasi, supravegheaza si monitorizeaza functionarea caselor private si ia masuri pentru evitarea
aparitiei monopolului pe piata asigurarilor medicale private. Anumite categorii de persoane vor
avea asigurare de baza fara sa plateasca nimic (pensionarii cu pensii sub 740 lei, copiii, elevii si
studentii pana in 26 de ani, familiile cu ajutor social). Proiectul prevede in acest moment si
aparitia spitalelor de interes national, singurele care vor putea fi finantate suplimentar direct
de la bugetul de stat.
In prezent, romanii beneficiaza de servicii medicale de stat, in baza contributiei sociale
platita lunar. Spitalele sunt, in marea majoritate, de stat si exista clinici si cabinete private, in
special in orasele mari.
Asigurrile sociale de sntate sunt obligatorii i funcioneaz unitar pe baza urmtoarelor
principii:
- alegerea liber a casei de asigurri de sntate;
- solidaritate i subsidiaritate n colectarea i utilizarea fondurilor;
- alegerea liber de ctre asigurai a medicului de familie, a medicului specialist din 3
ambulatoriu, a unitii sanitare ce le va asigura serviciile, precum i casa de sntate care le va
efectua plile;
- participarea obligatorie la plata contribuiei de asigurri sociale de sntate pentru
formarea fondului naional unic de asigurri sociale de sntate;
- participarea persoanelor asigurate, a statului i angajatorilor la managementul fondului
naional unic de asigurri sociale de sntate;
- acordarea unui pachet de servicii medicale de baz n mod echitabil i nediscriminatoriu,
oricrui asigurat;
- transparena activitii sistemului de asigurri sociale de sntate;

- concomitent pot funciona i alte forme de asigurare a sntii n diferite situaii

speciale care nu sunt obligatorii;

Cum este in Europa:

Ca sa prezint acest aspect voi scrie cateva detalii despre tarile mai importante din Europa,
desi sunt sisteme de asiguri medicale care se aseamana sunt si diferente. O sa incep cu Olanda
deorece de cativa ani se afla pe primul loc cand vine vorba despre sistemul de ingrijire
medicala.

OLANDA
Finantarea sistemului este asigurata de cotizatiile la asigurari, platile directe ale
pacientilor si subventii din partea statului. Actul privind Asigurarile de Sanatate ii obliga pe toti
cei care locuiesc si muncesc in mod legal in Olanda sa cumpere asigurari individuale private de
sanatate de la unul dintre asiguratori, care, in schimb, trebuie sa accepte pe oricine, indiferent
de varsta si statutul de sanatate si sa asigure un pachet standard de servicii medicale. Sistemul
se bazeaza pe asigurari sociale de sanatate (acopera 63% din populatie) si asigurari private de
sanatate (31% din populatie). Exista un regim national special care acopera bolile cronice,
psihiatrice si invaliditatea (echivalentul programelor nationale in Romania). Toata lumea achita
12,55% din venituri pentru a finanta aceste programe. Exista un maximum pentru rambursarea
platii medicamentelor, ceea ce depaseste trebuie suportat de pacient. Initial, pe piata olandeza
au intrat 11 companii private de asigurari medicale, in prezent ramanand active doar 4.
Concurenta intre asiguratori este importanta si pe segmentul asigurarilor de baza, si pe cel al
asigurarilor suplimentare (o raritate in UE). Ingrijirea primara este asigurata, in general, de
medicii de familie, cu rol de filtru spre specialisti si spitalizare.

FRANTA

Finantarea sistemului sanitar este dominata de cotizatii sociale ale angajatorilor si ale
angajatilor, iar francezii au libertatea neconditionata a alegerii tipului de serviciu medical, dar
nu-si pot alege liber asiguratorul, afilierea facandu-se automat pe baza apartenentei
profesionale.. Sistemul social national este completat de finantarea prin impozite si asigurari
voluntare de sanatate. Acesta asigura servicii pentru 99,9% din populatie si suporta 78,4% din
cheltuielile de sanatate. Accentul se pune pe modelul cu finantare din impozite bazate pe
venitul total. Sistemul de asigurari de baza nu acopera integral costul tratamentelor in
intregime, existand un sistem de coplata care poate fi acoperit printr-o asigurare
complementara (mutuelle). Spitalele publice, care se axeaza pe urgente, interventii complexe,
reabilitare, tratament pe termen lung sau psihiatric, detin 65% din paturi. Foarte mult francezi
au incheiat asigurari private complementare, 10% din cheltuielile totale pentru sanatate fiind
acoperite prin acestea. Competitia libera intre asiguratori exista doar pe componenta
asigurarilor complementare, nu si pentru asigurarile de baza.

GERMANIA
Circa 87% din populatie este acoperita de asigurarea standard de sanatate, finantata prin
asigurari sociale. Populatia are dreptul sa-si aleaga liber asiguratorul din mai multe fonduri de
asigurari non-profit. Angajatii si angajatorii platesc fiecare circa 7,1% din salariu, cei din urma
achitand in plus 0,9% pentru a acoperi protezele dentare si concediul medical. Afilierea este
obligatorie pentru angajatii ale caror venituri se afla sub un plafon stabilit. Persoanele cu
venituri foarte mari sunt total excluse din schema asigurarilor, ei avand obligatia sa cotizeze la
un sistem de asigurari de sanatate privat. Pachetul standard cu servicii este generos pentru
toate nivelurile de ingrijire, incluzand servicii pentru varstnici sau tratamente in unitati de

reabilitare pentru familii cu copii. Clientii pot alege singuri un fond de afectiuni. Spitalele
primesc bani pe baza grupelor de diagnostice (DRG).

MAREA BRITANIE

Asigurarea medicala ii include pe toti rezidentii legali, asigurarile suplimentare nefiind

frecvente. Sistemul privat este aproape absent, aproximativ 11% din populatie avand o asigurare
privata. Serviciul National de Sanatate este finantat in special din impozitare generala (95%),
restul realizandu-se din alte contributii. Serviciile primare sunt asigurate de medicii de familie
care desfasoara activitati independente, avand rolul unui filtru de acces si fiind responsabili
pentru circa 1.800 de membri din comunitatea locala. Spitalele primesc finantare bazata pe
activitate si contracte. Listele de asteptare pentru accesul la asistenta medicala ajung insa si la
12 luni.

ITALIA

Acoperirea universala prin Serviciul National de Sanatate e finantata prin impozitare

generala. Autoritatile locale asigura serviciile pentru pacienti sau platind alti furnizori. Desi
exista acces universal la un pachet uniform de beneficii, exista diferente majore in ceea ce
priveste ingrijirea medicala si cheltuielile, in functie de regiuni. Unitatile locale de sanatate
controleaza si acrediteaza spitalele publice (61%) si pe cele private, nonprofit.

SPANIA
Sistemul, bazat pe impozitare, acopera 99,8% din populatie, inclusiv imigrantii. Accesul la
sistemul de sanatate este gratuit, conform unui act din 1986. Medicii de familie, cu rol de filtru,
se situeaza intre pacienti si sistemul de sanatate. Toti specialistii din spitale si unitatile de
ambulatoriu sunt salariati. Posibilitatea contractarii unei asigurari de sanatate private exista,
dar numarul celor care apeleaza la ea este limitat.

DANEMARCA

Asigurarea universala valabila pentru toti rezidentii este finantata din impozite. Numarul
asigurarilor private pentru clinici private este in crestere pentru a scurta timpul de asteptare.
Nu exista o lista a beneficiilor, specialistul fiind cel care considera tratamentul adecvat pentru
finantarea de stat. Medicii de familie constituie poarta de intrare spre specialisti,
pshihoterapeuti si spitale.

AUSTRIA

Sistemul este finantat in special din asigurarile sociale de sanatate, cu 45%. Anagajatii si
angajatorii platesc, in mod egal, intre 7,1-9,1% din castiguri. Serviciile includ de la tratament
medical la ergoterapie, reabilitare, tratamente spa sau concediu medical. Circa 19% din paturile
de spital sunt detinute de institutiile de asigurari sociale, 16% de organizatiile private nonprofit
si doar 6% sunt private sau non-profit. 2,4% din populatie nu este asigurata.

ELVETIA
Asigurarea de sanatate este obligatorie din 1996 si cuprinde un pachet de beneficii cu
subventii pentru cei cu venituri mici. Fiecare rezident trebuie sa achizitioneze o asigurare de la
una dintre cele 90 de companii existente. Din activitatile de asigurare obligatorii nu se pot
obtine profituri si nu se pot refuza solicitanti. Sistemul de sanatate este finantat din diverse
surse, cea mai mare contributie fiind de 38%, prin plati private. Pachetul standard include de la

internari nelimitate in spitale la medicamente aprobate. Majoritatea regiunilor opereaza

propriile spitale in baza bugetelor globale. Circa o treime din rezidenti primeste subventii.

BELGIA
Asigurarile sociale de sanatate acopera servicii pentru 99% din populatie, acestea fiind
finantate de contributiile angajatilor/ angajatorilor si de cele obligatorii ale celor care
desfasoara activitati independente. Pacientii au dreptul sa-si aleaga furnizorii, spitalul, fondul
de afectiuni. Pentru serviciile din spital, belgienii trebuie sa plateasca in functie de statutul de
angajat, cel familial si de durata internarii. Sistemul de rambursare al platii medicamentelor
promoveaza utilizarea genericelor. Comunitatile sunt responsabile pentru majoritatea serviciilor
de preventie.

IRLANDA

Rezidentii sunt eligibili pentru orice fel de serviciu. Exista doua categorii de servicii, in
functie de contributie. 75,2% din cheltuielile de sanatate sunt finantate din impozite. Medicii de
familie desfasoara activitati independente si au rol de filtru. Spitalele publice voluntare sunt
finantate in special de stat.

SUEDIA
Bazat predominant pe impozitare, sistemul de sanatate acopera intreaga populatie
rezidenta. Cheltuielile publice sunt de circa 86% si sunt finantate, in principal, prin impozite
regionale. Medicii de familie ghideaza pacientul catre serviciul de ingrijire adecvat din sistem.
La nivel local, autoritatile ofera si finanteaza serviciile sociale de bunastare, gen ingrijirea
copiilor, a persoanelor cu dizabilitati etc. In general, personalul este format din functionari
publici. Majoritatea judetelor au raspunderi financiare descentralizate.

Cum va fi in Romania:
Nimeni nu poate prevede viitorul, mai ales cand vine vorba despre ceva legat de Romania,
asa ca nu pot spune cum va fi sistemul de asigurari medicale in viitor, dar privind aceasta
problema prin mentalitatea romanului, si anume pesimismul, nu cred ca o sa fie mai bine, cel
putin nu in viitorul apropiat. O singura nelamurire am, avand in vedere exemplele pozitive care
exista, de ce solutia este asa greu de gasit?

DUMITRU ROXANA-LORENA
BFKT III , Gr 1