Sunteți pe pagina 1din 32

Sistemul nervos

Obiective
 Organizarea SN

 Tipuri de celule

 Geneza şi propagarea impulsurilor

 Comunicarea intercelulară
Căile
SN
Celulele SN
 Celula nervoasă = Neuron
 Celule suport = Neuroglia sau celule gliale

Neuron: unitatea funcţională a SN


– excitabil
– poate genera si transporta semnale
electrice

 Clasificarea neuronilor: morfologică sau


funcţională (?)
Transport axonal
Transport axonal lent (0.2 - 2.5 mm/zi)
– Transport de enzime etc. Care nu sunt rapid
consumate
– Bazat pe fluxul axonal

 Transport axonal rapid (<400 mm/zi)


– Bazat pe microtubuli şi kinezine
– Vezicule ce se deplasează activ
Celulele gliale
În SNC:
 Oligodendrocite (formarea de mielină)
 Astrocite
 Microglia
 (Celule ependimale)

În SNP:
 Celule Schwann (formarea de mielină)
Semnalele electrice neuronale
 Tipuri de celule excitabile ??

 Excitabilitate = ??

Două tipuri fundamentale de semnale


electrice:
 Potenţiale gradate: se propagă pe
distanţe scurte

 Potenţiale de acţiune: se propagă pe


distanţe mari
Distribuţia ionilor în fluidele corporale
[Na+] >
FEC
FIC [K+] >
Potenţialul membranar de
repaus
 Potenţial membranar = distribuţia inegală a ionilor
Gradient electrochimic

 Gradiente electrochimice
– Transport activ
– Permeabilitate membranară selectivă
 Rămâne celula în echilibru osmotic ?
Separarea sarcinilor electrice
Potenţialul de repaus

 Prezent la toate celulele

 Repaus  echilibru stabil

 Potenţial  separarea sarcinilor crează


energie potenţială

 Diferenţa  între interiorul şi exteriorul


celulei
 Măsurarea diferenţei de potenţial
Ioni implicaţi în apariţia potenţialului de
repaus

 Membrana celulară este impermeabilă la Na+,


Cl- şi Pr-
 Membrana celulară este permeabilă la K
  K+ se deplasează conform gradientului de
concentraţie (din interior spre exterior)
  Exces de sarcini negative în celulă
 Apare un gradient electric
Semnale electrice neuronale
 Numai celulele nervoase şi musculare sunt
excitabile

 2 tipuri de semnale electrice


– Gradate
– Potenţiale de acţiune
De- şi Repolarizare
Terminologia asociată modificărilor de potenţial
Stimul
membranar

Depolarizare
(= hipopolarizare)

Repolarizare
(= hiperpolarizare)
Deplasarea semnalului : patru
componente

 Semnal de intrare (potenţial gradat)

 Integrarea semnalului de intrare (zona


trigger)

 Conducerea semnalului în partea distală


(=PA)

 Semnal se ieşire (de obicei un


neurotransmiţător)
Semnalul de intrare: potenţialele
gradate

 Intensitatea ~evenimentului trigger

 Extinderea pe distanţe scurte (către zona


trigger)

 Diminuarea intensităţii pe măsura


deplasării
Conducere saltatorie

= (10µm <> 500µm pentru aceeaşi viteză)

Mai puţin consum de energie metabolică


(ATP)
 Clasificarea Sunderland a traumatismelelor
 6 categorii:
 - gradul I - in care se intrerupe conducerea
nervoasa fara a exista o intrerupere
anatomica. Este echivalentul neurapraxiei
(Seddon), fiind complet reversibila atat in
sens distal cat si proximal in 6-8 saptamani;
 gradul II - in care axonul este sectionat sau
rupt fara a fi interesata si teaca lui.
Corespunde axonotmezisului (Seddon),
reinervarea facandu-se in sens centrifug.
Regenerarea fibrelor este urmata de aparitia
semnului Tinel, desi aparitia lui nu impune in
mod obligatoriu reinstalarea sensibilitatii;
 gradul III - reprezinta o leziune mai severa cu
formare de fibroza interfasciculara, care
poate impiedica regenerarea nervoasa. Pot
surveni si intreruperi in continuitatea tubilor
endoneurali, ceea ce poate conduce la
regenerarea asociata cu recuperare
functionala incompleta. Este totusi
corespunzator axonotmezisului (Seddon);
 gradul IV - reprezinta o distructie si mai
importanta a structurii nervoase, fibrele astfel
intrerupte fiind cuprinse in epineuriumul totusi
intact. Regenerarea axono-schwanniana
anarhica duce ia formarea de nevrom.
Interventia corectoare cu rezectia focarului
dezorganizat este obligatorie, neputand fi
vorba de o regenerare nervoasa corecta,
posibila;
 gradul V - implica lipsa de continuitate a
nervului (neurotmezis) cu departarea
capetelor nervoase. Rezultatul este
reprezentat de formarea unei cicatrici care
impiedica orice posiblitate de regenerare
spontana.
 gradul VI - reprezinta un amestec al mai
multora dintre gradele precedente. Leziunile
diverselor fascicule sunt foarte variate, ele
coexistand.