SITUT PIONTER

At
RoflrAmrEl socrAlrsrE
EDITURA IoN CREANGA

slrrPloilEn
lr
nonlilEt
S0GrlusrE

EDITUBA ION CREANGA

BUCURESTI,19?9

ra

,,M-q odtesd ln prlnul fitud copii

16, pionierilot , inhesii noEtte iin te

Y{i*,ffi
dragoilea dP odefrt.

-.
sitwo
pelttu
de a @i7ura

nuncd ,

Dilev, W-

lohtned

lettu

ilKarcdwtiusil noBte
de Prcsres $i

T;ffir,t''Y'*'^u

( ) g,.,u,na
o u n, r,J r,r. o,Jan,rLr
p.Lr
I tnpJr
J.Jr..
Hrp!;,Js0
cialisir R, minri ,, ! d|,.r n-.ti . iJ n rJ,.
inlloresc aproap. doua milioane ri jumaraft de

llori in hmina n.as.mu|i a partidului Comunist Rohin. Un .*in.srt a.ltjmD at innnitof

tinerc i. care se prrkskstr !riro;ul comunisr
al patriei est. Orgr.i/r1jir pbni.rltor din tai!
in carc sc inatti CaJ p.1ii ii .urge Dunirca spre
NIa..! cea nare, i. r.fsk tininrrri unde vechii
daci ii roha.ii au d.t 1ii.1l t.porutui Fnjin;
prrricincJL
nilr u rt.Jt,,
I ptrtm.ni d.-r ilnd! r L , L!
d rn !!i
{rL Sr e
p.nlu ind.pcnd.nli. t.nhu rlib, mra d.tini
riv.rd, \'L,!
, tir LnpJ ., !,
.\
.Lr
Itspt snunp.' e,r Lrr! n \ rL n I t, t cut! ;t '
n!\J tirLi\dr nupodrr
rl.LA.hrntrr.
frc,
rnLul )L n c \ to' u r..iiE LJ| .rr rudrF
cclc tr. .d t nrpur i ldr'p"i 1! d h rn\irL ti nta
istor Lr r p,,1r .L Nl.' rna q m. dFpLLn ca oLF
cr.d \.,\u
:r r sran tn tt.uit
x noe
uiil,,r' !rn!lr r.LmLl! rururu DronL.,i1,tr.
'rdr,
p;.tr,r1Jrad.
deddmijrt,L
n11asp6,uon,a
Fumdn,e l r dr !ur,.rsJ
Lu un o,;7.nr al I
de arTJr r, ri , do, .u ld.\ ,Lai s.aldar rn
miretie. Plnrc dr lumnri $i siinAlate. ha.nic. ri
cuhzebarc snrt vlisrar.le pionie.e$li din Lri
dina Rominici : .1. sn11 inijn;i dln ibima Dtiiniilor sia eroilor comilnicli sinl s',ll.r din .,,tlo-

iul inlegului popor care, sub conducer.a infe_

leapte $i vileazd a partidutui. $ a cucerit cu
dderdrrl Ibcrlarea sr indeoendenra. tJrm,nd

pa{idul poporul is, urmea;i piopriut desin

El esle constructorul socrelihr soc[tisrc m,,rr,
larerJi dezvotrate so.rerale c! un ndrc presL _
gLu dat[iri p] lirrcir parlrdulur sr statutur oer_
sonJ|lalr marcantc a sFcr.tarutur sau gcnerr
pe toarE planela. A i Dronrer ihu-o asrtet d.
tari inseamna hai bulr decir a ti un zburaior
pe arrpilc unui vrs Ir!mos ,nlcamnd a fr bj.i:s
cu faprele ri conJiLnta rz ta tor c. inf.Dilieile
puporul ..Voi t.pilj dp oa rt loto outi tettt
red de o Dd li ndsclr ti de a crc$te h anii cetof
hai profnde tronslohtdri inndtoare .dre s-at
petfecut treodLtd in er*.nta nilenofi d Ro_
ndniet Toto tntuoga eqe tn nemorcinil $ontiet
pe cdtc se ridL(d pltn nun.o eroid a,intntn
a pntdnnt
pilnt, tntctecLuoh,
ntnttrcil,
ldfi dra\Lbtt. de notonahtotc
lumlnns,t
edijri! al so.idri.\nzlzi. o tirnizatie materiald
spiirudld
rzperiodrd.
t,
se prn temetiile de
9toni1 ol. r!1aarlt, feaat, dr cdrur Drrn.rMl,
bpnelLtuti plt lt aot nvfi, pron*.r ae osto.r'.
\punea .u (;ldur; o;r rnteascd tovarasul Nicotao

Ceau5escu la cea de-a tI-a Confcrhtt Natiohali

a pronrefllor. ln temerul acesta. iecarp 6innid.
Li, poare inch pui, pe deptrn, cum arara i;treaAa

parfle

tt

I
I
1

ca'e se muncege

se creeaza rn chrp

'n arcr unde se poare$rspune c6 pudetorii

comuhrsr,
cra\atelor rosii cu rncolo. cresc odata .u r:r,
aducindu{r. dupe purerite tor, contrrUuna. ata_
turi de parintl si frahr lor. ta ma.de iniaof,iri
rcvolutionare din Romanra. ..NtnLc.mat dna
au ntt pe lutue dccit at Ro-arrer n, ne". su"i
!n distih popula., pe carc Diomerii it rosres. or,
de cfte on privesc Muna, Carpah si Marea
Neagra, cimprile si madte riu;,. Asra,i n,,
exisiA pionrer care sj nu arbr viu in consnr.ra
sentimentul ca ,"arro"'.E" rro""-l ,
*i"
"l ra
acea de a{i ,ubr cu a.doarc ;aha. Dunind
remelia p,;ocupdrilor sale
ores,i a" -,*
inter*le tail,. mindru cb -ai
+6;rscut s, creste
rn acest fcrmLLrrnr colt de tume. n carc.
bl;tur de gloria rrecurLlui. se .rdrca maEsLuu
ceaa prezentuluj !, se poaie vedea Ihpedemaginea \ritorului Phn, de cut&antt si
cla.a rmaginca patrLei drn v,iror. Dromei,i ^vind
siau
ales la devtra lor un raspuns pe masura entuzismulur 9i pasruhi, vh*er, zburind 9i privrnd

de int.egul popor pentru ridicarea patriei

pe celc mai inalte culmi ale civilizatiei comuniste. Astfcl, inca d. la aceasG virsG, har
nici ii culezilori, plini de curaj 9i prlvind mercu spre vjilor, se prlrund de spiritul ideilor
inainlate, stiiniiiicc dcspre viaia care incepe
abia.

sint prieteni ca i|alji cu toti copiii din

Romania, rcmAnt, maghiari. ge.mani, cu cei ce

lriiesc in virful muntilor, in satele dc llnsa

Dunire, in Capilali sau linge Mare. ln ritm;rile muncii si-ale ediljcarilor noaste socialbte

,,Tot inainte !". Nutrind o d.agoste inflacdraia

Siun ala$amcnt cu adeverat nestremuht faF
de Partidul Comunist Roftan 9i sereiarul s5u
general, lova.elul Nicolae Ceauescu, ei nutresc, de fapi, nazuinla de-a oeste ri deveni
tineri revoluljonari $i astlel e angajeazi
cu fermitate ahturi de .omunj$li Sr pdelenii lor linerli uleci$ti, aietud dc pnrinti.

I
,l

putem spune $i noi odata cu poetul ci 5i prin

giasul crhialin al pionie.ilot ,,Ftlmaase Dersuri
spxne (orc De dtmineatd pid se@|o". Pretuind
mun.a ii rodniciile ei, dobidite prih eforturile
popoNlui rom6n, pioniedi preiuiesc voiDta intregii naliuni de-a trii in prieienie ri pace cu
loale popoarele pla.elei. in ala fel incil odc
floarc sd-sr dcsface pchlcle in liniste ri orice
piine sA lumineze lNtuos in miinile ceiui ce-o
faureste. Ej $liu ce p.in munc6 su*inuG Fi prin
invetituF isi aduc prinosul la edificarea socia
listt a Romaniei, la aperarea independenlei 5i
libeftalii intregului popor, la iriumful picii pe

Frecarc bucu[e fi \at6fac(,e i$ au rzvo.ul

lor nesecat. Pentru proheni dLn tara noastra un
semenea izvor este munca, invaietura. Numai
prin muhce tr pentru munca copti dm ioaLe
cele patru puncte card,nale ale Ro;dnie intetec
s{i indeplineasca ace$ legahinr, cu un inalr
spi,jr revolutonar Oilce pionre. este parruns
de convinserea ca Uebuie se munceasca crnsrrr
se lupte pentru triumful principiului : ,,De Io
Jiecdre dupd Wteile sale, db netev ndi miltt
fi mr bine, depdriudu{e neintrctupt pe sne".
Lenea,supedicraliiares. chrutut. deEsa;ea eEorhul, lps6 de rrspunderc. necrnstea sau l;uJj-

.oienia sint slriine de viaia pio.ierului. Cind

tii in m'hl o blcatA de p ine cald5, Lind ap.inzi
lumina in .a!a. cLnd $oala o Aase*i cu.;il ca
un pahar, cu toate crrtile Aindjrii deschbe. cind
florile iii ies de Fste iot in cale, cind vezi ca
pretutindeni frumuselea i$i & mina cu utilul,
te situli aiunci indemnat s participi h fnuri
rea lor, $i numai a$r putind sa te bucuri de
Pionierii totri au frunlite fi ochii inundali de
lumiba. Dar $titi ca.ui fapt se datoreaza acest
mtter fe.mecAtor ? Numai qi numai cE(jlor

F ca.e copri le iubcsc r le ocrotesc.d oe Lr

mina p.iu il. lh(h purt, vd cete oeste doue suip
de mr|odne de c.,ti ca,e cupri;d rnt cooer_
tile I., $tilnlr culturd, cLvilrrat,a 5i hroda oa
I iei, a lumri rhrrcs,. ih La.e isi scaldA Drrvr;rle
r, \ufletd crud cel doua mi ioane ri r;maLare
de pionieri. Cadcd estc Lzvo.ut nedespd(rr at
,nvdialurii si inlelepcrunLr, al adrncmt sindului
+ flpte, omului Ea le jnvatJ cum sa rm:bmi in-

vAtretura inalu cu hunca rodiloare, optimismul

gindirii cu sensibililatea infiorata de cunoarlerea si descoperirea zilnica a vietii $i lumii. O
vorbi frlmoase spune : ,,Dtn cdrte. mai dePrte". Din inveFiuE ii carte, drumurile pionierilor din Romania ducspre depdndereacelor
mai INmoase profesii $i mesrji in induilrie
sau asriculluE, hulli dintre ei fiind inca de
la aceasie vjNta deFnarorii unor medalii si di
plome la concursuri de creaii. tehnica, literard,
itiinlilica, philica sau interpretativi, in hG
sau peste hoiare. departe in luhe. Astfel, invrtilurase jmbindarmonios cuc.eatia,iarpartici
parea la graDdio$l FeslivaL al deatiei, harni
ciei si fanteziel. care cstc ..Cinlatea Ramdtuiei",
locmai in accst cohlext se inscrie. Aslizi. in
pairia noashd ocatia Si invdldlura caracleri
zeaza jnircaga hasa de pionieri. asa cum ciniecul, j@ul, petrecerea tihpului liber in dijlocul natu.ii in expedjlii. dNmelii, excursii qi
sFrtul sint laturi imporianle ale activititilor

Pu.tAtorii cravatelor rosii cu trjcolor sint

prezenti pe iotregul inrins al 9arii la marile
mitinguri sportive, in taberesau saiegi

ora$e de

vacanF, cuhinind cu competitia sporriva nalionalA,,Doctodd", oca2ie cu care au demon$rat

vi.tuli deosebite, talent hu[iplu, berbaiie. sanatate ir curaj, abordind cu succs roate genunle sportive Avind o srr.clre deosebrta latb de
ihvalatur; ri muncr, fa1; de oeate, ei Dar!cipa la sporrrcs avutului obstes. aoA.e bD; rrita
intregulur popr, dind asrfel pret;r.e efodurts
lor parjntilor, ale tuturor oahenilnr.mun.,,
nizuind se obiinn, h rindd lor. o cdftaie cii
mai inalG a muDcii, cultivlndu-si aprtudinite
$i lalentele iD toate domenijle de acrivitare. De
aici, cutezanla lor este prog.esul, mersul inainte, fuiuhful rdeilor inajte Jr inaintare, o frumoasi Si optim66 vrzrune a viltorului. AcastA
viziune pronierii rio edifrca clipa de ctipa in
pcima cetate a vietii lor care este scoda. cebte
din care drumurde duc spre roarA tara, spre
combinak metalurgrce si terse carbonifere.

spre

zbrul

supecsonic sr cel acvatic. sDre

feri

cire ri comunbm. P,onieril cunosc pat;a si istoria de ieri ti de azi a poporului, de la Darlnti_
profeeri, rn mijlocul cero.a tra'esc. D; h ei
inva{5 cutezants. mod6tia, cu.arut, mindria ca
sinl ceibteni ar unei teri F deplin indepenl3

denle ii pe car trcbuies-ir apere Si s-o iubeas.e

mai prcsus de odce. ASa Si numaj qa pionierii
inlekrg ci chiar in aceiti ari sc dau betilii mad
p.DtN a se ijunge cu un ceasj cu o zi. cu un
an. cu o generalnr dri dcvreme in cohunhm,
iar cei ce intirzic iau se ablin de la ac.ne elo.turi, de la a.cst entuziasm misluitor |thin in

afara, cici, a9a cum spun." poetul, ,,?/dim in

mlezvt unui et opnDs/.S,-r d4n o-ns!fterrri

nooslre Ddm; cpt ( nL ord dczlanlutu fn
h.1 I tn fldtoile nooiltp :p dp\trnha"
lncs dc la aced*a vrEti, rnci drn A,upa, d n
dlasdmehr ri un tate, rnct drn sLnataj pronrer ri
srnr depnnsr sj actjone.e rn sprr r cotecriv,
strjns u.( . calau-Lndu sc dupa pnncrDrul vilal
ii plin de b.rbahc ii umanrsm : ,,To1, pnlru
ilnul. nn,l pcntru toti k 5cndta ftuncri. d&!
pl,hFi srrnter, cu.diutu,. crcahe,. ei inv;ii cum
<1 devin.r rde\irit
',!m.nr dc .mpni. .p'!ler,i de nadejdc ri pah.ici. Trisarurile ho;ale
insufite de c6tre puit6torii clavatei rosij cu tri_
color calacterizeaze conduila $t activitatea comuniltilor j pdn acea$a pionierii se dovedesc
dcnmi u.masi ai clasei muncitoare. ai tuhrmr
oahenilor ce muncesc in Rominia so.ialisti.
..Priuinda-rd pc un,. drdgi prrer?hr $r $.oldfl,
siaten inctedlnlotj i np crc$rem utnat demn\
cn rrLotul wttifi
noorrre se rd odsr i, Dn,,
hun. FocLti rortt ppnttil a ndrc;nti
in.rcd._
rra pc cdte o oDt n r, ,oi r' ln tce*e cu\ rnr.
ro\titc la cea de r ILa Conte.inla Nalonat; r
organtdliei Pi!nreriloL. de cale D.esdinretc
ncpubl,c i Socialisre Romdnd, t;v6Lriul

Nicolae Ceaqescu, esie sinhtizau dragGtea

cu care partidul imbretigeaze tineretul patriei,
pionierii, pe toli copiii, in$ederea cI mHditele
de asazi vor fi stejarl visrori de miine.
lnriintad la 30 aprilre 1949, Organtzatia pionierilor din Republica Socialiste Roftenia a de
venit a adevarat o grddina cit pdmevara, in
care infloresc aprcape doua milioane ti jumeiate de llod in lumina neasemuid a Partidului
Comunbt Roman. k odzont s dedu*$e viitc
d, iar pionierii s ved nuncind $ invilind
dnhri de tofi comunittii, crescind oda6 cu

ffi

-- HENRI COANDA

vtATA SUBACVATICA
DIN MARI 9I OCEANE

AUREL VLAICU
LOCOMOTIVE ROMANEgTI
TELE... CWINTUL MAGIC
PINGUINII
GRIGORE ANTIPA
M$TER| VESTITI
AI IIPARULUI

CRESC

OOATA CU IARA

ZEORUT PASARITOR

- ENERGIA ATOMICA
- ZSORURILE COSMICE
- NICOLAE BATCESCU
- IA STEMA TARIIBIRUINTEI
- 1877 - ANULMAI
- PATRIA CEL
FRUMOS CUVINI

- CELULA FOTOLECTRICA
- MICUT IIMPI.ARINVIRTESIE
SE
- PAMINTUL I-ORGA
, _ NICOLAE
- 1 DECEMBRIE 1918 -

PESTERILE

ANA

IPATESCU

AUTOMOBILUL
APARAREA MEDIULUI
iNCONIURATOR
iN IUMEA MICROSCOPUTUI
SPIRU HARET

8{

AIBA IUTIA
CAPITATA IARII MEIE
MICUL STRUNGAR
PUTEREA ABURUTUI
sorMrl PATRIEI

SINT PIONIER AL
ROMANIEI SOCIATISTE