Sub.

20
Alcoolismul: aspecte
psihopatologice si somatice

psihologice

si

sociale;

tulburari

Epidemiologie:
- Prevalenta pe durata vietii pt abuz si dependenta in SUA =
15% in pop. generala
- 100.000 decese /an cauzate de complicatii
- 90% din pop. emisferei vestice a cons. alcool la un
moment dat in cursul vietii
- 30% au probleme temporare legate de abuz
- 10% din B si 3-5% din F au probleme severe, repetate
- 20-35% din cei care cer serv.de sanatate au o problema
somatica/psihica legata de alcool
Istoria naturala:
- Etapa experimentarii
- Consumul integrat social, acceptat
- Abuzul/dependenta
- Primul contact: 12-14 ani
- Prima intoxicatie ac.:14-18 ani
- Cei care incep inainte de 15 ani au o probabilitate de 4 X >
decat cei care incep dupa 21 ani varsta de debut= fact.
predictiv pt. instal. dependentei rate mari ale debutului
precoce rate mari de delicventa
- Probleme minore: absente, conflicte, etc. apar intre 18-30
ani
- Intervalul in care un individ devine un alcoolic: 23-33 ani;
din dependenti ajung pana la 31 de ani
- Alcoolicii ajung la tratament in jurul varstei de 40 ani, dupa
~ 10 ani de probleme sociale, familiale, profesionale,
medicale sau tentative esuate de a se lasa
- Daca dependenta nu se remite, alcoolicul moare cu ~ 15
ani mai repede, pe la 55-60 ani, prin: b. cardio-vasc,
cancer, accidente, suicid.
- Peste 90% din alcoolici au complic.somatice: ciroza hep,
HTA
(15-25%),
ulcer,
BPCO,
gastrite,
epilepsie
simptomatica sec.alcoolismului, cardiomiopatii, neuropatii
periferice
- Pattern-uri de consum: bautor moderat, dar constant, pana
apar complicatiile - alcoolismul mediteranean (francezii)
sau cei care au si perioade de abstinenta
Etiologie:
1

Ipoteza genetica: rudele apropiate ale alcoolicilor risca de 3-4 x

>, monozigotii > dizigotii, copiii alcoolicilor adoptati de nonalcoolici au risc de 4 x >.
2 tipuri de alcoolici: - tipul I: debut tardiv, dependenta
psihologica > dependenta fizica, sentimente de culpabilitate
dupa abuz
- tipul II: heritabilitate crescuta (tatafiu), cu antisocialitate crescuta, novelty seeking behaviour
Ipoteza psihologica: alcoolul are efecte anxiolitic, antidepresiv si
relaxant si cupeaza trairi psihologice de neputinta in fata
stresului la cei cu profil nevrotic
Ipoteza comportamentalista: comportament invatat prin
premiere si intarire incepute dupa primul contact cu alcoolul
Ipoteza socio-culturala: exista grupuri care descurajeaza
consumul de alcool (evreii)
Markerii cons.de alcool: - GGT arata cons.cr. > 6 saptamani (sau
< , la cei cu lez.hepatice) si sub normal dupa abstinenta > 7
zile; impreuna cu transaminazele arata recaderi dupa o per.de
abstinenta; ar putea fi folosita in scop screening pt depistarea
heavy-drinkerilor; > 30 mg/l
- VCM (vol.corpuscular mediu) apare la
35-40% din alcoolici, la F > 95 c si la B > 100 c
- CDT (transferina deficienta in
carbohidrat) are sensibilitate mare pt alcoolism > 20 mg/l
- AST, ALT, TG, ac. uric sunt de asemenea
crescuti
Tablou clinic
1. Intoxicatia acuta (betia acuta): euforie, dezinhibitie
comportamentala, verbala, dislalie, labilitate emotionala,
ataxie
2. Sevrajul necomplicat (sindromul de abstinenta):
semne fizice si simptome subiective la un dependent care
intrerupe brusc consumul
- simpt. sunt opuse efectelor acute (alcoolul este anxiolitic si
relaxant)
- primul simptom: instalarea progresiva a st. de anxietate
difuza, care in sevrajul profund sau complicat cu DT poate fi
anxietate psihotica
- insomnie + anxietate + hipertermie
2

- durata si debutul sevrajului depind de semi-viata substantei

(la alcool = 4-5 ore) un sevraj poate debuta dupa o noapte de
somn; intensitatea depinde de doza uzuala si durata de la
ultima ingestie
- de cele mai multe ori apare la 12 ore de la ultima ingestie,
atinge maximul la 48-72 ore si scade progresiv pana in z. 45.
- 95% sunt de intensitate medie-moderata
- la > din cazuri apar simpt.neurovegetative: transpiratii,
tahicardie, tahipnee, t=37,5-39C sau neurologice:
hiperreflexie O-T, tremor.
- mai rar: semne gastro-intestinale: greata, voma, anorexie
- anxietatea e simpt. principal, cel mai des si precoce;
disforie, insomnie cu cosmaruri (continut animalier
anxiogen)
- pe durata sevrajului are loc hipoperfuzia cortexului frontal si
temporal hiperactivitatea sistemului recept NMDA
hiperactivitate neuro-vegetativa si centrala tip rebound
simpt. sevraj
- dupa stingerea st. ac. apare sdr. de sevraj alcoolic tardiv:
HTA moderata, tremor discret, disforie, disconfort;
persista sapt-luni
Tratamentul (detoxifierea):
1. revitaminizare cu preparate polivitaminice orale cu tiamina,
acid folic, niacina ;
*alcoolicii au deficit vitaminic datorita interferentei alcoolului in
absorbtia subst.nutritive la niv. port. proximale a intestinului
subtire.
- Tiamina este absolut necesara! Se adm. inaintea perfuziilor
cu glucoza si inaintea meselor, pt. evitarea depletiei depozitelor
restante de tiamina necesare metab.gluc.
- 100 mg p.o. de 1-3x /zi
- Ac. folic 1 mg p.o./zi
- zilnic preparate multivitaminice
2. preparate minerale cu Zn, Mg, vit. D
3. hidratare p.o. (lichide indulcite, sucuri de fructe)
4. psihotrope cu toleranta incrucisata cu alcoolul: BDZ (pt.ca nu
dau neurotoxicitate, nu deprima semnificativ respiratia, TA,
ef.anxiolitic)
- Diazepam i.m./p.o. 20-40 mg/zi in prima zi; doza cu
20% zilnic pana in z.4-5
3

*alti autori: regim de incarcare cu 20 mg la 2-3 ore pana la

linistirea pacientului sau adm. 20-30 mg /noapte
*Se absoarbe mai repede p.o. decat i.m.!
- Clordiazepoxid (Napoton, Librium) tb 10 mg, 2-3 tb la
6-8 ore, timp de 4-5 z., cu progresiva zilnic
- Medazepam (Ansilan, Rudotel) tb. 10 mg, 2 tb. la 8 ore
- Lorazepam (Anxiar, Ativan) tb. 1 mg, 1 tb. la 4-6 ore
* BDZ cu act.scurta (Lorazepam) se rec.pt cei cu afectare
hepatica importanta., pt. ca nu risca sa se acumuleze in org.!
*Daca nu sunt adm. suficient de frecv., nu asigura un nivel
stabil in sange pragul convulsivant intre doze pot aparea
crize convulsive!
* BDZ care nu sunt metabolizate hepatic pot fi adm.celor cu
afectare hepatica sau in doze mai mari (de 1,5-2x>) in sevrajele
severe
*Lorazepam se absoarbe rapid si i.m., de aceea este rec. la
pac.care varsa sau nu accepta trat.oral.
5. Pt. deshidratari severe - pev. cu Glucoza
- numai + tiamina!!! pt. ca alcoolicii au deficit de glicogen si
tiamina (cu rol de coenzima in oxidarea directa a glucozei)
poate precipita instalarea rapida a encefalopatiei carentiale
Wernicke!!!
6. - Beta-blocante (Propranolol, Atenolol) - Propranolol 10 mg
la 6 ore: tremorul, tahicardia, HTA, diaforeza, si in doze mari
aritmiile din miocardiopatia alcoolica;
- Atenololul se adm. de obicei
combinat cu BDZ, care pot fi adm. in doze moderate, evitand
suprasedarea si afectarea cognitiva
- Agonisti -adrenergici - Clonidina 0,5 mg de 2-3 x/zi:
tremorul, tahicardia, HTA.
7. Pt. prevenirea crizelor comitiale:
- Barbiturice - Fenobarbital 10 mg i.m. de 2x/zi - numai
daca pragul convulsivant
*Utiliz. lor este controversata; in cazul comitialitatii
independente
de
alcool
se
va
continua
medicatia
anticonvulsivanta anterioara; de ex. cei care iau Fenitoina vor
lua doza zilnica + 300 mg
- Carbamazepina 600-800 mg/zi primele 2 zile, apoi se
la 200 mg/zi - pt. prevenirea crizelor comitiale
- Sulfatul de Mg i.m. 1 f/zi, pt. prevenirea crizelor
comitiale

8. Pt. depletii: hK-emia, hMg-emia, hP-emia - dupa dozare se

adm. pev. sau oral Gluconolactat de Ca si Mg, Magne B6,
Trimanganat, Polimineralizant S
Raspunsul terap. ~ reactia individuala, istoric, modalitati (binge
drinking)
*nu se adm. neuroleptice in sevrajul necomplicat
3. Sevrajul complicat
a) Sevrajul complicat cu delirium tremens (DT)
DT - la 5% din sevraje
- simpt. apar la 72 ore de la intrerupere:
- la cateva ore: tremuraturi ale extremitatilor, febra >
39C, tahicardie > 120, HTA
- la 12-24 ore: anxietate, agitatie p-m, halucinatii
vizuale zoopsice (rar auditive), semne de simpaticotonie,
confuzie agitata (delirium), idei delirante cu continut legat
de mediul profesional sau de ambianta uzuala a consumului
bauturilor alcoolice
- crize epileptice simptomatice = rum fits; apar la 4872 ore la marii bautori
- mortalitatea = 0,2%; la tarati: 10-15%
- cu trat.complex se remite in 1-5 zile
- trat. urmareste riscului crizelor convulsive, agitatiei
anxioase care deshidrateaza suplimentar pac. si controlul
comorbiditatilor somatice: insuficienta hepatica, pancreatita,
inf. bronho-pulm, hematoame subdurale post-traumatice,
miocardiopatie metabolica cu tulb, de ritm, polineuropatii perif.
toxice.
Tratament:
1. BDZ: - Diazepam 10-20 mg i.m. sau p.o./priza, maxim
100 mg/zi
- Lorazepam 1-4 mg/zi
- Oxazepam 30-60 mg/zi
- Clordiazepoxid 20-50 mg/priza, maxim 400 mg/zi
- BDZ se adm in prize de cel putin 4 x/zi
- BDZ cu T1/2 lung (Diazepam, Clordiazepoxid) au risc de
acumulare, mai ales la cei cu afect.hepatica;
- BDZ cu T1/2 scurt (Lorazepam, Oxazepam) necesita ritm de
adm de 4-6 x/zi si nu sunt metab. hepatic

- Daca varsa, nu tolereaza sau nu accepta medic.orala - adm.

Lorazepam i.m.
2. Pt. deshidratarea severa: pev cu Glucoza + Tiamina pt
prevenirea encefalopatiei carentiale Wernicke;
3. Tiamina, Acid folic, preparate multivitaminice
4. Neurolepticele pragul convulsivant ne abtinem sa le
dam in sevrajul necomplicat; se adm. insa in scop tranchilizant,
la nevoie, doze mici de Haloperidol, Clordelazin, cu precautii
privind TA, distonii ac.
5. Rehidratare prin perfuzii sau p.o. si reechilibrare
electrolitica
6. Supraveghere intr-o camera bine luminata 48-72 ore,
cat timp DT const. urgenta medicala si metabolica inainte de a
fi o urgenta psihiatrica
7. Ex. somatic (se cauta semne de TCC, infectie),
termometrizare, consemnarea semnelor vitale la 6 ore
b) Sevrajul complicat cu crize epileptice
- 1-3 % din sevraje debuteaza cu o criza convulsiva = rum fits
(criza unica care anunta sevrajul)
- rar apar mai multe crize, situatie in care se adm. BDZ si se
cere ex. neurologic
- medicatia anticonvulsivanta non-BDZ nu este indicata
preventiv
Forma
clinica

Medicatie

Cale
de
adm
Agitatie
Clordiazepo p.o.
moderata xid

Agitatie
marcata

Clordiazepo i.v.
xid
(pev)

Delirium
tremens

Lorazepam

Posologie

Comentarii

25-100 mg la d.i. se poate

4-6 ore
repeta la 2 ore
pana cand pac.
se
linisteste,
apoi dozele si
ritmul
se
adapteaza
0,5
mg/kgc, adm pana la
ritm
12-15 linistirea pac.,
mg/min
apoi
individualizat
0,1
mg/kgc,
ritm 2mg/min
50-100 mg la

i.v.
(pev)
Clordiazepo p.o.
6

Crize
epileptice

xid
Diazepam

Halucinoz Diazepam
a
Lorazepam

4 ore
0,15 mg/kgc
ritm
2,5
mg/min
5-20 mg la 46 ore
2-10 mg la 46 ore

i.v.
p.o.
p.o.

Complicatii psihiatrice
a) Tulburarea psihotica indusa de alcool: - cu halucinatii
(halucinoza Wernicke) care apar dupa o descrestere a cons.
de alcool la un dependent vechi, de cel putin 10 ani.
- cu idei delirante
(paranoia alcoolica), mai rezistenta la trat. antipsihotic, cu
teme delirante predominant de natura sexuala
b) Tulburari amnestice: sdr. amnestic Korsakoff indus de
alcool; sechele neurologice (sdr. Wernicke cu ataxie,
nistagmus, paralizie nn. oculomotori cu oftalmoplegie, al carui
std. extrem este encefalopatia pelagroasa alcoolica)
- apare dat: lez.cerebrale partial reversibile (shrinkage la
niv.cortex, microhemoragii corpi mamilari, nucl.dorso-medial al
talamusului, subst. cenusie periventriculara),netratata duce la
deces in 15% cazuri; tratament tot cu tiamina 100mg/3 ori pe zi
timp de 1-2 saptamani, apoi 100mg/zi timp de 3 luni.
- sdr. Korsakoff alcoolic are evol. impredictibila, semnele
neurologice se pot remite rapid cu Tiamina 100-200 mg/zi
primele 3-7 zile; ulterior se continua cu adm de 4 sapt a
polivitaminelor; daca persista paralizia de nn. VI si
ep.confuzionale se continua adm de Tiamina cel putin 2 luni.
c) Black-out-urile = ep.tranzitorii de amnezie anterograda
(de fixare); apar in intoxicatiile acute ale alcoolicilor cronici,
dat. disfunctiilor organice de la niv. hipocampului si struct.
temporale. Memoria retrograda (de evocare) nu este afectata.
Alcoolicul nu isi aminteste ultimele 5-10 min, desi activitatea
comportamentala si intelectuala sunt intacte. A doua zi
realizeaza lacuna mnestica anxios, nu stie ce a facut. Pot
preceda sdr. amnestic Korsakoff

d) Dementa alcoolica = consecinta ef. distructive ale alcoolului

la niv. membranei neuronale si a neuronului, deficitului cronic
vitaminic, traumatismelor craniene repetate
- 1/3-1/2 din alcoolici au deficite cognitive obiectivabile, dilatari
de ventriculi, alterari struct.in corpul calos si cortex, partial
remisibile dupa abstinenta considerabila
e) Tulburarea de dispozitie indusa de alcool (depresia
secundara)
f) Tulburarea anxioasa indusa de alcool
g) Tulburarea sexuala indusa de alcool
f) Tulburarea de somn indusa de alcool
Tratament:
Halucinoza Wernicke
- daca: - episodul halucinozic > 24 ore, se complica cu delir,
apar st. de agitatie, apare acumulare de BDZ
Haloperidol 5-10 mg/zi (de electie)
*riscul de a pragului convulsivant este mic
- inainte se folosea si Flufenazina (Prolixin tb. 1 mg, 2,5 mg, 5
mg, 10 mg, Lyogen tb. 1 mg, Dapotum tb 5 mg, sol. 4mg/ml,
Moditen tb 1,5 mg) - nu se mai foloseste
- actualmente: Risperidona 1-2 mg/zi, Sulpirid (Eglonyl,
Dogmatil) 50-200 mg/zi, Tiaprid (Tiapridal) 50-200 mg/zi,
Seroquel
- + tranchilizante (Lorazepam 1-2 mg p.o. sau i.m., Diazepam 510 mg), vitamine - in spital
- de regula se remite
*daca ep. psihotic delirant-halucinator > 30 zile se face dg.dif.
cu un debut de tulb, schizofreniforma!
Anxietatea - raspunde bine la Buspirona (Tensispes 10 mg,
Stressigal 10 mg, Spitomin 5 mg, 10 mg ), beta-blocante
(Propranolol), triciclice sedative (Doxepina 25-50 mg/zi)
Comorbiditatea depresiva
- 60% din alcoolici sunt depresivi cand se interneaza pt
detoxifiere
- depresia post-sevraj este frecventa in primele luni de
sobrietate

- peste 15% din alcoolici comit suicid, suicidul este cu 60-129

ori mai frecv. la alcoolici decat la ceilalti, iar din suicidul
psihopatologic se datoreaza alcoolismului
- in gen. depresia se remite spontan dupa 2-3-4 sapt de
sobrietate
- 80% din marii bautori au perioade de depresie majora, iar
30-40% din alcoolici au perioade de cel putin 2 sapt de depresie
majora
- daca nu au existat episoade depresive ant si independente de
alcool, depresia alcoolicului se amelioreaza dupa cateva zilesapt de abstinenta, cu persistenta eventual a simpt distimice
- ADT - inconveniente: interactioneaza cu alcoolul, exista risc de
overdose si de nivel plasmatic redus;
- SSRI: nu au risc toxic in cazul overdozei:
Fluvoxamina
(Fevarin, Luvox) 150 mg/zi
Fluoxetina
Escitalopram
(Cipralex)
20
mg/zi
Citalopram
- Fluvoxamina si Escitalopramul scad cravingul si mentin
abstinenta in combinatie cu TCC
- insomnia post-sevraj: Trazodona (Trittico) 50-100 mg p.o.
seara + igiena a somnului
- hepatoprotectoare
- medicamente aversive
- timostabilizatoare: Valproat, Carbamazepina - prudent, mai
ales in comorbiditatea bipolara
- psihoterapie
Sindromul alcoolic fetal
= ansamblu de malformatii la fatul a carui mama a cons. alcool
in cant semnificative pe durata sarcinii (> 80 g/zi):
- Gn mica, redusa cu cel putin 10%
- Crestere post-natala redusa cu cel putin 10%
- Crize de epilepsie
- Anomalii neurologice
- Aplatizarea reg.centrale a fetei
- Ingustarea filtrumului (intre buza sup si nas)
- Deficite de atentie si intelectuale
- Tulburari hiperkinetice
- Microcefalie
9

- Dificultati de invatare tulb de comportament si de

adaptare in adolescenta, v.adulta
- Tulb de comportament
- nu apare la toti
- SAF apare la fiecare 750 de nasteri (SUA), handicapul mental
prezent la 85%
- SAF = principala cauza cunoscuta de RM, inaintea sdr. Down!
Complicatiile somatice ale alcoolismului
Digestive: - steatoza hepatica cu ficat marit si palpabil
- pancreatita acuta, deficienta de insulina si
enzime
- esofagita, gastrita HDS
- ciroza hepatica rupturi de varice esofagiene
Cardiovasculare si cerebrovasculare: - HTA
- TG, Col
- coronaropatii
- cardiomiopatia
alcoolica cu tulb de ritm (fatale)
- microhemoragii
cerebrale risc de stroke
Hematologice - leucopenie, scaderea imunitatii, VCM >
95 c (marker biologic)
Neurologice - encefalopatia hepatica cu confuzie, agitatie,
alterari de personalitate si flapping tremor
- sdr. amnestic Korsakoff
- neuropatia periferica simetrica, la mb inf
- degenerarea cerebeloasa + psihoza
Wernicke-Korsakoff
- dementa alcoolica in std. tardive
Psihiatrice: - sdr. de sevraj complicat sau nu cu DT
- tulb. amnestica = sdr. Korsakoff alcoolic
- dementa alcoolica
- depresia alcoolica
- tulb. anxioasa indusa de alcool
- tulb. psihotica indusa de alcool
(halucinoza Wernicke)
Diagnostic diferential (pot fi si comorbiditati)
- Tulb. antisociala de personalitate
- Schizofrenia
- Tulb. anxioasa generalizata
10

- Tulb. bipolara, ciclotimia

- Distimia
Dependenta de alcool
DSM - pattern maladaptativ de uz de subst. ce duce la
degradare sau suferinta semnificative clinic, manifestat prin 3
criterii in decursul a 12 luni:
1. toleranta: - nevoie de cantitati marcat crescute pt a realiza
intoxicarea sau efectul dorit
- efect marcat scazut la continuarea uzului aceleiasi
cantitati de subst.
2. sevraj: - sdr. de sevraj caracteristic subst.
- pt reducerea simpt de sevraj este luata aceeasi subst
sau alta inrudita
3. substanta e luata in cantitati mai mari sau pe o perioada mai
lunga de timp decat era intentionat
4. exista dorinta persistenta sau eforturi fara succes de a
reduce / controla consumul
5. se cheltuieste mult timp pt obtinerea subst, uzul subst,
recuperarea efectelor subst
6. activitati sociale, profesionale, recreationale - abandonate
sau reduse datorita uzului subst
7. continuarea uzului in pofida constientizarii faptului ca are o
problema somatica sau psihologica posibil cauzata de substanta
Cu dependenta fiziologica: dovezi de toleranta, sevraj
Fara dependenta fiziologica
Abuzul de alcool
DSM
A. pattern maladaptativ de uz de subst ce duce la degradare
sau suferinta semnificative clinic, manifestat prin 1 criteriu in
decursul a 12 luni:
1. uz recurent de subst care duce la neindeplinirea
obligatiilor majore la serviciu, scoala sau acasa
2. uz recurent de subst. in situatii in care este periculos
fizic (ex: sofat)
3. probleme legale recurente legate de subst
4. continuarea uzului in pofida problemelor sociale/
interpersonale recurente cauzate sau exacerbate de efectele
subst.
11

B. simpt. nu au satisfacut niciodata criteriile de dependenta

Tratamentul in abuzul/ dependenta de alcool - mentinerea
abstinentei totale
- initial detoxifiere trat. sevrajului
- trat. comorbiditatilor
1. Intelegerea bolii: depasirea defensei de negare; poate
necesita
colaborarea
familiei,
prietenilor;
psihoterapie
individuala, dar mai eficienta este cea de grup
2. Alcoolicii Anonimi si Al-Anon - incapacitatea alcoolicului de a
face fata singur adictiei, foloseste tehnici din terapia de grup
3. Interventii psihosociale - terapie de familie
4. Psihofarmacologia
a) Disulfiram (Antabuse) 25-500 mg/zi
reactie f neplacuta chiar la cant mici de alcool: congestie
eritematoasa, cefalee, pulsatii cefalice si toracice, dispnee,
hiperventilare,
tahicardie,
hTA,
transpiratii,
anxietate,
slabiciune, confuzie
- rar: complicatii cu caracter vital, de aceea este CI la: antec.de
b.cardiaca, tromboza cerebrala, DZ
- se utilizeaza temporar
b) Naltrexona (ReVia) 50 mg/zi
craving-ul prin blocarea elib.de opioizi endogeni
c) Acamprosat (Campral) 2.000 mg/zi
afecteaza sist. GABA sau NMDA
d) Buspirona
5. Dupa recuperare - se descurajeaza incercarile pac.recuperati
de a bea normal
Intoxicatia cu alcool = betia simpla = ingestia recenta a unei
cant.de alcool suficiente pt a prod. modificari comportamentale
maladaptative acute
Clinic: - relaxata, vorbareata, euforica, dezinhibata
- agresivitate, iritabilitate, labilitate dispozitionala, alterarea
judecatii, degradarea functionarii sociale sau de munca
- vorbire neclara ebrioasa, incoordonare, mers instabil,
nistagmus, tulb.de memorie, stupor, congestia fetei
- comportament retras, lentoare psihomotorie, blackout-uri,
obnubilare, coma, deces
- accidente circulatie, TCC, fracturi costale, infractiuni,
omucidere, sinucidere
12

- la eval. se ia in considerare posib.exist. unui hematom

subdural sau a unei infectii, asocierea cu alte substante
(BDZ, barbiturice- ef.sinergice, potential letale)
Intoxicatia
alcoolica
idiosincratica
=
comportament
maladaptativ, adesea agresiv, dupa ingestia unei cant.mici de
alcool, care nu ar cauza intoxicatie la majoritatea oamenilor
(intoxicatie patologica).
- comport. trebuie sa fie atipic pt persoana atunci cand nu
bea
- pers. cu lez. cerebrale sunt mai susceptibile
Toleranta - bautorul necesita cu timpul cantitati mai mari de
alcool pt. a obt. acelasi efect
- indica dependenta
- o constientizeaza cand apar simpt. de sevraj
Tratament: - suportiv
- nutrienti: tiamina, vit. B12, folat
- observatie
Sdr. legate de deficitul de tiamina (Vitamina B1)
Encefalopatia Wernicke = encefalopatia alcoolica
= sdr. acut cauzat de deficitul acut de tiamina, de regula
legat de dependenta de alcool
- caract. prin: - nistagmus, paralizia miscarilor oculare,
conjugate si de abducere, ataxie si confuzie generala
- confabulatii, letargie, indiferenta,
delirium de mica intensitate, insomnie anxioasa, frica de
intuneric
Trat: - Tiamina 100-300 mg/zi,
oftalmoplegiei
- Mg (cofactor in metab. tiaminei)

pana

la

rezolvarea

Pe parcurs cedeaza majoritatea simpt, cu exceptia ataxiei,

nistagmusului neuropatiei periferice
Se poate remite in cateva zile/sapt sau poate evolua spre sdr.
Korsakoff.
Sindromul Korsakoff = psihoza Korsakoff

13

= conditie cronica cauzata de deficitul cronic de tiamina,

de regula legata de dependenta de alcool, in cazurile in care
alcoolul constituie o mare parte a aportului caloric zilnic
- rara
- caract. prin: amnezie anterograda si retrograda, adesea
cu confabulatii, dezorientare si polinevrita
Trat: - Tiamina
- Clonidina (Catapres)
- Propranolol
Coexista adesea cu dementa alcoolica
25% din pac. recupereaza complet
50% recupereaza partial cu trat cu tiamina 50/100 mg/zi de
lunga durata

14