ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori

PROIECT GFI
ANALIZA PERFORMANTEI I
EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII
DIRECTE

Autori:
Maxim Andreea
Miron Corina Ioana
Miu Evelina Ioana
Model Madalina
Grupa 1527, Seria B
Bucureti, an universitar 2013-2014

1. INTRODUCERE
Proiectul de fata are drept obiectiv realizarea unui studiu de fezabilitate a societatii
Romgaz in vederea realizarii unei investitii. n urma analizelor financiare, investiia se
dovedete a fi oportun, genernd fluxuri superioare input-ului iniial. Mai mult dect att,

adoptarea acestui proiect prilejuiete firmei accederea la un nivel superior din punct de vedere
economic, pe o pia ce cunoate o dezvoltare continu.
n cadrul prezentrii generale a companiei, am punctat momentele-cheie de pe parcursul
ntregii sale activiti, si anume: juridic, comercial, resurse umane, mediul tehnologic.
Performanele nregistrate de Romgaz SA, precum i ndeplinirea obiectivelor companiei pot fi
analizate cu ajutorul unui ansamblu de indicatori a cror surs informaional o constituie Contul
de profit i pierdere n care sunt reflectate fluxurile de venituri i cheltuieli specifice celor trei
activiti (de exploatare, financiar i extraordinar). Aceste fluxuri dau coninut unor rezultate
intermediare care ofer posibilitatea analizrii succesive a impactului rezultatului din exploatare,
celui financiar i extraordinar asupra rezultatului exerciiului, rezultat ce evideniaz efectele
activitii desfaurate asupra acumulrii companiei.
Pentru a demonstra c investiia propus este una fezabil, am supus-o analizei n mediu
cert. n cadrul analizei n mediul cert, am interpretat semnificaia principalilor indicatori (valorea
adugata net, indicele de profitabilitate, rata intern de rentabilitate, termenul de recuperare)
precum i maniera n care acetia sunt utilizai n alegerea proiectelor de investiii.

1.1Prezentarea generala a societatii

Scurt istoric
Romgaz este cel mai mare producator si principalul furnizor de gaze naturate din
Roamnia.
Compania are o experienta vasta in domeniul explorarii si producerii de gaze naturale,
istoria sa incepand acum mai bine de 100 de ani in 1909, cand a fost descoperit primul zacamant
de gaze naturale in Bazinul Transilvaniei la Sarmasel.
In anul 1991 societatea nationala de gaze primeste numele ROMGAZ, nume care dupa
anul 2000 s-a consacrat ca brand pentru activitatea de explorare, exploatare si inmagazinare gaze
naturale in Romania. Traditia, managementul responsabil si experienta de cooperare pe teritoriul
tarii cu o serie de companii straine, au determinat societatea sa se orienteze catre activitatea de
cooperare in afara granitelor. Astfel, in anul 2008, Romgaz a devenit co-titular de drepturi si
obligatii petroliere in 3 perimetre de explorare din Slovacia si 2 perimetre de explorare din
Polonia. Romgaz a parcurs un drum lung pe scara dezvoltarii sale, de la o companie de nivel
local la una cu caracter international, incadrandu-se astazi in randul companiilor europene de top.
Compania este admisa la tranzactionare pe piata Bursei de Valori din Bucuresti si a Bursei din
Londra (LSE). Actionar principal este statul roman cu o participatie de 70%. Fondul
Proprietatea detine 15%, iar restul de 15% este detinut de actionari persoane juridice si persoane
fizice.
Compania are in exploatare peste 3.600 sonde, 20 statii de comprimare si 6 depozite de
inmagazinare subterana, cu o capacitate actuala de 2,55 miliarde metri cubi/ciclu.

1.2 Diagnosticul societatii

1.2.1 Diagnostic juridic
2

In prezent, Romgaz desfasoara operatiuni petroliere de explorare-dezvoltare-exploatare in

9 perimetre concesionate pe teritoriul Romaniei: RG01 Transilvania Nord RG02 Transilvania
Centru RG03 Transilvania Sud RG04 Moldova Nord RG05 Moldova Sud RG06 Muntenia Nord
Est RG07 Muntenia Centru RG08 Oltenia EVIII-8 Est Depresiunea Panonica.
Misiune Skid claviatura Productia de gaze ca obiectiv strategic De la infiintare, misiunea
Romgaz a fost de a produce si furniza gaze naturale, contribuind la cresterea gradului de
independenta energetica a Romaniei si la performanta sa economica in conformitate cu politica
energetica guvernamentala. Oferirea de servicii si produse inalt calitative Managerii si angajatii
nostri sunt constienti de importanta relatiilor cu clientii si actioneaza astfel incat toti beneficiarii
produselor si serviciilor companiei sa se bucure de un tratament corect la standarde inalt
calitative. Romgaz este preocupat permanent de imbunatatirea calitatii pentru cresterea
satisfactiei clientilor si stabilirea unor relatii parteneriale cu acestia. Generam avantaj financiar
Profitul companiei Romgaz reprezinta o parte vitala pentru independenta si dezvoltarea viitoare a
companiei. Acesta se datoreaza in principal viziunii asupra tehnologiei si sistemului de valori
dupa care isi orienteaza activitatea.
Obiective:
Coroborate cu obiectele sale principale de activitate, obiectivele generale ale companiei
Romgaz sunt urmatoarele:
1. Descoperirea de noi zacaminte pe teritoriul Romaniei si in afara granitelor sale;
2. Cresterea factorului de recuperare si optimizarea productiei din zacamintele comerciale aflate
in concesiune;
3. Dezvoltarea depozitelor de inmagazinare subterana a gazului natural;
4. Cresterea volumului de vanzari de gaze naturale.

1.2.2 Diagnostic comercial

Furnizori
Piaa i clienii
Romgaz se pozitioneaza ca o companie importanta pe piata europeana a gazelor naturale.
In anul 2010, consumul de gaze naturale al Romaniei a fost de 146.762.322,33 MWh (13.97 mld
m3), din care 82.84 % au reprezentat gaze naturale interne si 17.16% gaze din import. Cantitatea
de gaze naturale livrata de Romgaz a acoperit 43% din consum.

Concurenta

In anul 2012 compania si-a continuat politica de abordare comerciala, insistand pe dezvoltarea
metodelor de identificare a nevoilor si satisfacerea cererilor de pe piata gazelor naturale.

Obiectivele comerciale:
1.
Mentinerea actualei cote de piata;
2.
Consolidarea pozitiei de producator si furnizor de gaze pe piata europeana;
3.
Diversificarea surselor de achizitie a gazelor naturale.
Orientarea spre client, transparenta si echidistanta au determinat formarea unui portofoliu care
cuprinde un numar de 26 de clienti al caror consum este de cel putin 1.200.000 mc/an. Gazele
naturale contractate de catre Romgaz au fost destinate atat pietei libere, cat si celei reglementate.

1.2.3 Diagnosticul pe resurse umane

Managementul
Romgaz S.A.Medias este administrata de un Consiliu de Administratie format din 7 membrii
dupa cum urmeaza:

Personalul
Numrul mediu de personal n anul 2013 a fost de 6000 persoane.
Personalul de la Romgaz are un venit mediu lunar de 4.000 de lei, iar primele sunt de minimum
50% din leafa din fiecare luna.

1.2.4. Diagnosticul tehnologic

Organizarea activitii

Explorare
Intregul flux de lucru al activitatii de explorare, cuprinzand atat proiectarea, supervizarea
lucrarilor, cat si prelucrarea si interpretarea datelor obtinute, este sustinut de grupul de lucru din
cadrul Directiei Explorare a Romgaz, folosind cele mai moderne si competitive aplicatii software
in domeniu.
In functie de complexitatea si specificitatea fiecarui setting geologic din cadrul
perimetrelor in care Romgaz opereaza au fost folosite metode diferite de explorare: geologica,
geofizica sau geochimica.

Productie gaze naturale

Activitatea de exploatare (productie) a zacamintelor de gaze naturale detinute in concesiune
de ROMGAZ se deruleaza prin intermediul capacitatiilor de productie si infrastructurii aferente
de catre cele doua sucursale de productie, cu sediul in Medias respectiv Targu Mures.

Exploatarea propriu-zisa a acestor zacaminte se face prin intermediul a cca. 3.300 sonde si tot
atatea instalatii tehnologice de suprafata.
Mentinerea in functiune intre anumite limite de presiune si debit, a sondelor productive de
gaze se face prin intermediul a 104 agregate de comprimare dintre care 91 sunt grupate in 19
statii de comprimare, iar 13 reprezinta asa numitele compresoare de camp.
Calitatea gazelor, cerinta tehnica stipulata in legislatia de specialitate, este asigurata in
proportie de 99% de catre 69 de statii de uscare a gazelor.

Inmagazinare
Inmagazinarea subterana reprezinta o parte vitala a industriei gazelor naturale. Posibilitatea
inmagazinarii gazelor ofera certitudinea furnizarii in timpul perioadelor cu cerere ridicata prin
suplimentarea livrarilor si reprezinta o masura de siguranta in cazul intreruperii productiei
curente.

2. ANALIZA PERFORMAEI NTREPRINDERII

Diagnosticarea rentabilitii i riscului unei ntreprinderii presupune o analiz financiar
complex ncepnd cu o analiz a poziiei i a performanei financiare. n cazul companiei SC
Romgaz SA aceasta este foarte important pentru acionari, furnizori sau parteneri bancari
deoarece prezint o imagine global a activitii ntreprinderii.
Sursele de date folosite n scopul realizrii analizei financiare sunt bilanul contabil i
contul de profit i pierdere. n cadrul analizei financiare a SC Romgaz SA am utilizat datele din
ultimii 3 ani de activitate respectiv 2010, 2011 i 2012 aa cum sunt reflectate ele n documentele
menionate mai sus.
2.1 ANALIZA BILANTULUI
Pentru nceput am sintetizat bilanul contabil din cei 3 ani de activitate a ntreprinderii
luai n discuie:

Urmarind structura bilantului, putem observa ca activul intreprinderii creste de la un an la

altul in valori nominale. In ceea ce priveste pasivul, este evidenta o crestere semnificativa a
capitalurilor proprii, ceea ce ii avantajeaza pe actionari.
Pentru a da o imagine ct mai clar a structurii bilanului, am raportat fiecare element al
activului/pasivului, la total activ/pasiv.

Activul este compus in proportie de 50%-60% din Imobilizari, preponderent cele

corporale, si 40%-45% din Circulante. Activele circulante inregistreaza o crestere usoara, ce se
datoreaza in principal unei rate descrescatoare a stocurilor si o crestere a creantelor si a
investitiilor pe termen scurt.
Pasivul mentine un nivel aproape constant al capitalurilor proprii, si anume 85%-90%.

2.2 Analiza pozitiei financiare

Analiza financiara reflecta, prin intermediul unor indicatori sintetici, starea de sanatate a
intreprinderii. Analiza financiara se adreseaza stakeholderilor (celor care sunt interesati de
activitatea firmei). Analiza pe baza bilantului financiar sau analiza patrimoniala isi propune
identificarea starii de echilibru la nivelul firmei. Scopul acestei analize este de a stabili modul de
realizare a echilibrului intre resurse (pasive) si nevoi (active) pe termen lung si pe termen scurt.
Pentru realizarea analizei are loc structurarea:

Activelor (nevoilor) in functie de lichiditate (in ordinea crescatoare a lichiditatii);

Pasivelor (resurselor) in functie de exigibilitate (in ordinea descrescatoare a
exigibilitatii).

Partea de active a bilantului va contine:

Active cu lichiditate peste 1 an;

Active cu lichiditate mai mica de 1 an, iar in cazul lor se vor evidential distinct
activele de trezoreri (activele cele mai lichide, cu lichiditate imediata).

Partea de pasiv a bilantului va contine:

Pasive cu exigibilitate mai mare de 1 an: capitaluri proprii + datorii pe termen

lung;
Pasive cu exigibilitate mai mica de 1 an: in cazul acestora se vor evidentia distinct
pasivele de trezorerie (creditele bancare curente sau alte pasive cu scadenta
imediata).

Realizarea echilibrului lichiditate-exigibilitate la nivelul intreprinderii presupune respectarea

urmatoarelor relatii:
1. Active cu lichiditate >1 an = pasive cu exigibilitate >1 an ;
2. Active cu lichiditate <1 an (mai putin activele de trezorerie) = pasive cu
exigibilitate <1 an (mai putin pasivele de trezorerie);
3. Active de trezorerie = Pasive de trezorerie.

Poziia financiar a unei ntreprinderi este caracterizat pe baza a 4 indicatori

fundamentali:
a) ACTIVUL NET CONTABIL (SN);
b) FOND DE RULMENT (FR);
c) NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR);
d) TREZORERIA NET(TN).

2.2.1

SITUATIA NETA (ACTIV NET CONTABIL)

Situatia neta practic reprezinta imaginea contabila a averii actionarior.

SN (ANC) =
SN 2010

A totalDat .totale

= CPR

= 8.944.972.386,00 (481.637.148,00 + 4.174.093,00 + 320.362.892,00)

=8.138.798.253
9

SN 2011

= 10.927.920.580,00 ( 404.656.568,00 + 936.736.212,00 +2.324.810,00)

= 9.584.202.990

SN2012 = 11.044.440.896,00 - (245.461.674,00 + 1.588.193,00 + 815.407.326,00 )

= 9.981.983.703
SN 2012

SN =

SN 2011

= 9.981.983.703 - 9.584.202.990 = 397.780.713

Se observa o crestere a situatiei nete in perioada 2011-2012, prin urmare putem aprecia
favorabila situatia neta la SC Romgaz S.A. Situatia neta pozitiva reflecta o gestiune
economica sanatoasa. Aceasta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul
net si a altor elemente de acumulari. Cresterea situatiei nete marcheaza, de fapt,
atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii
intreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii.

2.2.2

FONDUL DE RULMENT (FR)

Fondul de rulment exprima echilibrul financiar pe termen lung. Pentru realizarea

echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie sa se respecte principiul paritatii
maturitatilor potrivit caruia alocarile permanente (imobilizari) trebuiesc finantate pe seama
surselor permanente (capitalurile proprii si imprumuturile pe termen lung) datorita rotatiei mai
lente a acestora; alocarile ciclice (activele circulante) se finanteaza pe seama surselor temporare
(datorii pe termen scurt). Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente
de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate, care o
pune la adapost de evenimente neprevazute.
FR = CPR + DTL IMO
FR 2011

= 9.584.202.990,00 - 6.232.971.839,00 = 3.351.231.151

Prin urmare, in anul 2011, compania Romgaz S.A. are un FR pozitiv, acest lucru
echivaland cu mentinerea unui echilibru financiar. Un FR>0 inseamna excedent de
10

resurse permanente, utilizabil pentru finantarea activelor circulante. Capitalurile

permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integral a
imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune in evidenta FR ca expresie a echilibrului
financiar pe termen lung (intreprinderea poate sa faca fata fara dificultate riscurilor
diverse pe termen scurt).
FR 2012

= 9.981.983.703,00 - 5.887.652.206,00 = 4.094.331.497

Si in anul 2012, Romgaz S.A. a avut un FR pozitiv si indeajuns de mare pentru a asigura
echilbrul financiar pe termen lung al intreprinderii. Totodata, se observa ca fondul de
rulment a crescut in cadrul acestei companii in perioada 2011 2012, din acest punct de
vedere perspectivele fiind mai mult decat incurajatoare.
Totodata, fondul de rulment se mai poate calcula si dupa formula:
FR= FRP + FRS, unde FRP este ,,fondul de rulment propriu, iar FRS reprezinta ,,fondul de
rulment strain
Fondul de rulment propriu FRP
FRP = CPR IMO
Fondul de rulment propriu va avea avea aceleasi valori ca si Fondul de Rulment (FR)
calculat mai sus deoarece compania Romgaz SA nu prezinta in bilant Datorii pe Termen Lung.
FRP2011

= 9.584.202.990,00 - 6.232.971.839,00 = 3.351.231.151

Valoarea

FRP2011 este una mare, nu doar pozitiva, acest element indicand foarte clar

posibilitatea finantarii imobilizarilor firmei exclusiv din fondurile proprii. Altfel spus,
compania se afla intr-o situatie de autonomie financiara fata de creditori in anul 2011.
FRP2012

= 9.981.983.703,00 - 5.887.652.206,00 = 4.094.331.497

intepretare similara a indicatorului

FRP2012

ca si cea de mai sus. Se mentine

autonomia financiara a firmei fata de creditorii sai, iar valoarea fondului de rulment
propriu se mareste fata de cea din anul 2011.

11

Fondul de rulment strain (imprumutat) FRS

FRS = DTL (Datorii pe termen lung)
Dupa cum am mai spus, nu exista in cazul acesta Datorii pe termen lung, deci FRS = 0 in
ambii ani de analiza.

2.2.3

NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)

NFR este un indicator de echilibru financiar pe termen scurt care reprezint partea din
activele ciclice ce trebuie finantate din surse stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate
sub un an care urmeaz s fie finantate din surse cu exigibilitate peste un an. Suntem n situatia
n care asiguram finantarea activelor circulante din resurse stabile, care reprezinta partea din
fondul de rulment pozitiv neutilizata pentru finantarea nevoilor permanente. Utilizarea de surse
permanente pentru finantarea nevoilor pe termen scurt poate deveni nerentabil din cauza
costurilor pe care il au n special creditele bancare pe termen lung. Altfel spus, este expresia
echilibrului financiar pe termen scurt, artnd msura n care nevoile pe termen scurt pot fi
acoperite de resursele pe termen scurt (fr a lua n considerare disponibilitile i creditele
bancare pe termen scurt)
NFR = [(Stocuri + Creante) + CH.AV.] [Dat. de exploatare (Dat.fata de salariati, stat,
furnizori, actionari)+ VEN. AV.]
NFR2011

=[(531.654.194,00 + 1.642.334.576,00)+ 2.823.288,00] [(575.060.414,00+

63.627.386,00+291.245.614,00)+ 2.324.810,00] = 1.244.553.834

valoare pozitiva a NFR (stocuri+ creante> datorii din exploatare) este buna daca
stocurile sunt formate din materii prime ce pot fi transformate in marfuri usor de vandut
iar clientii sunt buni platnici.

NFR2012

= [(507.853.938,00 + 1.979.767.245,00)+ 1.934.349,00] [(178.120.923,00 +

114.564.451,00 + 522.721.504,00) + 1.588.193,00] = 1.850.681.384

Si in 2012 NFR inregistreaza o valoare pozitiva.

2.2.4

TREZORERIA NETA (TN)

12

TN este expresia cea mai concludent a desfsurrii unei activitti echilibrate si eficiente.
Ea relev calitatea echilibrului general al ntreprinderii att pe termen lung ct si pe termen scurt.
Formula de calcul este:
TN = FR NFR = Atrez - Ptrez

Trezoreria neta

2010

2011

2012

997.693.134

2.511.333.885

2.489.111.787

Observam ca atat in 2011, cat si in 2012, trezoreria neta este pozitiva, lucru care indica
echilibrul financiar la nivelul intreprinderii, concretizat intr-un surplus monetar.

CASHFLOW-ul (CF)
Acest indicator reprezinta, practic, modificarea trezoreriei nete (TN), ilustrand daca
activitatea firmei genereaza bani sau, dimpotriva, consuma bani. Se calculeaza ca diferenta intre
trezoreria neta, dupa formula:
CF = TN = TN2012 - TN2011
2010
TN=CF

2011
1.513.640.75
1

2012
-22.222.098

Indicatorul CF sugereaza in mod evident ca activitatea firmei Romgaz S.A. a consumat

bani in perioada 2011 2012, cashflow-ul avand valori negative.
BILANTUL PERMANENT
ACTIVE

2011

2012

PASIVE

2011

2012

IMOBLI
Z.

6.232.971.839,00 5.887.652.206,00

CPR

9.584.202.990,0
0

9.981.983.703,0
0

A. CIRC.

4.692.125.453,00

5.154.854.341,00

DTL

Activ
economic

10.925.097.292,0
0

11.042.506.547,0
0

Activ
economi
c

9.584.202.990,0
0

9.981.983.703,0
0

13

2.3 Analiza performantei financiare

Contul de profit si pierdere, ca document de sinteza contabila, explica modul in care s-a
ajuns la situatia patrimoniala de la inceputul exercitiului financiar (reflectata in bilantul de
deschidere), la aceea de la sfarsitul exercitiului (bilantul de inchidere), prin intermediul fluxurilor
economice pozitive (venituri), respective negative (cheltuieli) care au un impact asupra activitatii
intreprinderii in anul respective.
Fluxurile de venituri si cheltuieli sunt structurate in Contul de Profit si Pierdere, in
functie de tipul activitatii care le genereaza, astfel:
1. activitatea ordinara (curenta):
-operatiuni de exploatare si exceptionale
-operatiuni financiare
2. activitatea extraordinara

In functie de influenta asupra trezoreriei a veniturilor si cheltuielilor, acestea se impart in:

-venituri incasabile (din vanzarea productiei, servicii prestate, venituri din dobanzi etc.)
si venituri calculate (provizioane, subventii, venituri din cedarea activelor etc.)
-cheltuieli platibile (cu materialele, servicii, salarii etc.) si cheltuieli calculate (cu
amortizari si provizioane)
Pe baza contului de profit si pierdere se pot determina marje succesive de acumulare
monetara ce explica diversele etape parcurse pana la obtinerea profitului net. Denumite si solduri
intermediare de gestiune, aceste marje poarta denumiri diferite in abordarea anglo-saxona fata de
cea continentala, desi exista similitudini in ceea ce priveste modul de determinare.
n evaluarea performanei financiare a unei ntreprinderi, o importan sporit o are
analiza marjelor succesive, denumite si solduri intermediare de gestiune, determinate pe baza
datelor din contul de profit i pierdere.
n cele ce urmeaza, vom calcula indicatorii de performanta ai companiei Romgaz S.A.
dupa

EBITDA (Earnings
amortization)
14

before

interest

tax

depreciation

and

EBITDA reprezint ctigul brut din activitatea de exploatare, mai puin influena
amortizrii i provizioanelor de exploatare.
Excedentul brut al exploatarii (earnings before intersts, taxes, depreciation and
amortization=EBITDA) exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, stiind ca
amortizarea si provizionele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, pana la
solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea si provizioanele calculate se
regasesc in acumularile banesti ale intreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprima
capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de
achitare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si
creditorii)

EBITDA

2011

2012

2.120.722.728

2.223.534.049

EBITDA = CA CVexpl CF expl. (fara amortizari si provizioane)

In cazul companiei Romgaz S.A. , acest indicator are valori pozitive considerabile, in
2012 fiind putin mai mari decat in 2011, lucru care indica faptul ca firma are capacitatea
potential de autofinantare a investiilor, inregistrand un excedent brut considerabil.

EBIT (Earnings before interest and tax)

Acest indicator, in traducere libera in limba romana, ar insemna castigurile companiei

inaintea impozitarilor si a cheltuielilor cu dobanda. . EBIT cuantifica castigul nainte de plata
dobanzilor i a provizioanelor de exploatare.
Se calculeaza dupa formula:
EBIT = EBITDA AMORTIZARI SI PROVIZIOANE
2011
EBIT

1.325.155.763

2012

1.529.395.935

Romgaz S.A. inregistreaza o valoare EBIT relativ buna in ambii ani de analiza, 2011 si
2012, ea fiind totodata si crescatoare. Acest lucru semnifica o buna gestiune a companiei
si o crestere a castigului inainte de plata dobanzilor si a provizioanelor de exploatare.
15

EBT (Earnings before taxes)

EBT (Earnings Before Taxes), reprezint ctigul nainte de impozitul pe profit (profitul
brut), innd seama de remunerarea creditorilor. Se calculeaza astfel:
EBT = EBIT Cheltuieli cu dobanzile
2011

1.324.058.594

EBT

2012

1.528.834.456

Ca si in cazul EBIT, si EBT inregistreaza acelasi trend ascendent in acesti doi ani de
analiza. Observam o cifra relativ mica a cheltuielilor cu dobanzi, fapt care ne indica
faptul ca firma nu are foarte multe credite contractate sau dispune de conditii
avantajoase la credite. De asemenea, cheltuielile cu dobanzile in anul 2012(561.479,00)
aproape se injumatatesc fata de cele din 2011(1.097.169,00).

REZULTATUL NET (NET INCOME)

Rezultatul net reprezinta castigul final al intreprinderii sau profitul net al acesteia. Se
calculeaza ca diferenta intre EBT si Impozitul pe profit.
RN = EBT Impozitul pe profit
2011

1.035.140.827

RN

Vom calcula si diferenta intre

RN 2012

si

RN 2011

2012

1.244.049.106

pentru a analiza evolutia profitului net

inregistrat de Romgaz S.A. astfel:

RN =

RN 2012

RN 2011

= 1.244.049.106 - 1.035.140.827 = 208.908.279

Dupa cum ne ilustreaza calculele de mai sus, compania Romgaz S.A. a inregistrat un
profit considerabil atat in anul 2011, cat si in 2012. Profitul net din 2012 a fost mai mare
decat cel din 2011, acest lucru fiind ilustrat si de diferenta calculata de mai sus.
16

Cresterea profitului net de la un an la altul reprezinta un fapt favorabil, indicand o

evolutie economica sanatoasa a companiei.

2.3.1 CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)

Capacitatea de autofinantare (CAF) este un indicator sintetic ce reflecta potentialul
financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv posibilitatea de a-si finanta dezvoltarea
si activitatea de exploatare viitoare din surse proprii. CAF prin metoda aditiva se determina
astfel:
CAF = RN Venituri nemonetare + Cheltuieli nemonetare

CAF

2011

2012

1.859.790.764

2.018.124.824

2.4. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR NTREPRINDERII

In analiza cash-flow-urilor unei intreprinderi se impune distinctia dintre cash si cashflow, separare care are la baza distinctia dintre operatiunile de gestiune si operatiunile de capital.
Operatiunile de gestiune tin de activitatea curenta a intreprinderii (operatiuni de exploatare, de
investitii si de finantare) si se reflecta in fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de profit si
pierdere. Ele se sintetizeaza in profitul net si in amortizare ca potentiale surse pentru cash-flowul intreprinderii. Operatiunile de capital pot fi considerate ca realizandu-se accidental, constand
in operatiuni de investitii sau dezinvestitii acompaniate de finantari sau rambursari de capitaluri
atrase. Masura exacta a cash-ului si a cash-flow-ului se obtine prin corectarea potentialitatii de
incasari cu influenta operatiunilor de capital, operatiuni care nu apar in contul de profit si
pierdere.
In ceea ce priveste notiunea de cash, practica finaciar-contabila din Romania propune mai
multe notiuni: trezorerie neta, lichiditati, disponibilitati banesti, numerar. Literatura de
specialitate romana sustine echivalenta acestor notiuni si faptul ca toate se subscriu notiunii
anglo-saxone de cash, existand o singura distinctie, respectiv aceea dintre cash-ul efectiv
(disponibilitati banesti in casa si in conturile bancare curente) si cash-ul echivalent
(disponibilitati cvasilichide).

17

Cash-flow-ul (CF) este variatia trezoreriei nete de la inceputul pana la sfarsitul

exercitiului financiar. Ca si cash-ul, respectiv trezoreria neta, si cash-flow-ul sintetizeaza
variatiunile rezultate din toate operatiunile de gestiune si de capital ale intreprinderii. In conditii
de crestere economica zero, cu reconstituirea identica a capitalurilor (fixe si circulante, respectiv
proprii si imprumutate), cash-flow-ul se explica prin profitul net (CF=PN) sau profitul net si
amortizarea (CF=PN+Amo). Ultimul caz este cauzat de acumularea sub forma baneasca a
amortizarii in conditiile in care aceasta nu se reinvesteste. In conditiile in care cresterea
economica nu este nula, cash-flow-ul are o determinare complexa, caci alaturi de operatiunile de
gestiune la formarea lui contribuie si operatiunile de capital, respectiv de investitii si finantare.
Curentul anglo-saxon explica variatia cash-flow-ului pe seama variatiunilor de cash
datorate operatiunilor de gestiune, inclusiv variatia nevoii de fond de rulment, operatiunilor de
investitii ( numai in active fixe, imobilizari), si operatiunilor de finantare (cu capitaluri proprii si
imprumutate):
CF=CFgest+CFinv+CFfin
Varianta anglo-saxona de calcul a cash-flow-ului poate fi pusa in practica prin intocmirea
situatiei fluxurilor de trezorerie. Situatia fluxurilor de trezorerie releva abilitatea intreprinderii de
a genera cash, conditie esentiala de supravietuire pe piata concurentiala. Situatia fluxurilor de
trezorerie prezinta cash-flow-urile in cursul exercitiului financiar generate de activitatile de
gestiune, de investitii si de finantare.
Cash-flow-ul de gestiune este cel mai important dintre cash-flow-urile intreprinderii.
Acesta este acoperitor atat pentru platile curente de gestiune, dar si pentru achizitia de noi active
prin autofinantare si/sau pentru rambursarea creditelor, precum si pentru remunerarea
actionarilor cu dividende si a creditorilor cu dobanzi. CFgest poate fi explicat pe baza veniturilor
incasabile si a cheltuielilor platibile din contul de profit si pierdere, corectate cu variatia nevoii
de fond de rulment.
Exista doua metode pentru determinarea cash-flow-ului de gestiune:

metoda directa: presupune evidentierea tuturor incasarilor si platilor, precum si a

cresterilor si scaderilor de solduri finale ale stocurilor, creantelor si datoriilor din
exploatare in raport cu soldurile lor initiale
metoda indirecta: porneste de la profitul net si de la amortizare, corectandu-se cu
variatia nevoii de fond de rulment

Incasarile din activitatile de gestiune sunt cele de vanzari de bunuri si servicii din anul
curent plus soldul initial minus soldul final al creantelor legate de clienti. Incasarile din
dividende si din dobanzi la participatiile directe si la imprumuturile acordate altor intreprinderi
sutn evidentiate separat de activitatile de exploatare, fiind inscrise cel mai adesea in cadrul cashflow-ului de investitii.
18

Platile ocazionate de activitatea de gestiune sunt generate de aprovizionarile cu materii

prime si materiale din anul curent minus soldul initial plus soldul final de materiale plus soldul
initial minus soldul final al furnizorilor de materiale, de plata salariilor si a cheltuielilor sociale
din anul curent plus soldul initial minus soldul final al salariilor neridicate, de plata dobanzilor,
impozitelor si taxelor.
Abordare anglo-saxon mparte cash-flow-ul n variaia de cash rezultat din operaiunile
de gestiune, din operaiuni de investiii i operaiuni finanare.
CF = CFgest + CFinv + CFfin
Cash-flow-ul de gestiune este poate cel mai important cash-flow el fiind rezultat din
activitii de exploatare. Acesta se determina prin dou metode: direct i indirect. Metoda direct
face propriu-zis diferena dintre toate veniturile incasabile i toate veniturile pltibile.
CFgest = ncasri din vnzri - Plti ctre furnizori - Plti ctre salariai/stat- Plata
impozitelor pe profit - Plata dobnzilor - Alte plati aferente exploatrii
Metoda indirect folosete pentru determinarea cash-flow-ului de gestiune date deja
prelucrate cum ar fi profitul net, amortizarea i provizioanele (CAF) i variaia nevoii de fond de
rulment.
CFgest = CAF NFR = PN + Amortizri i provizioane nete venituri financiare (NFR)
= 1.459.722.260

Romgaz S.A. a inregistrat in anul 2012 un cash-flow de gestiune in valoare de

1.459.722.260 RON, acest lucru dovedind capacitatea firmei de a genera un surplus

de incasari fata de plati semnificativ. Un rezultat puternic pozitiv este un semn al

perfomantei din activitatea de baza a intreprinderii.
Cash-flow-ul de investiii se determina tocmai din aceast diferena dintre ncasrile din
urm cesiunii sau rambursrii de active fixe i plile pentru achiziia lor.
CFinv = ncasri din vnzarea imobilizrilor Plti pentru achiziia de imobilizri
+ Dobnzi i dividende ncasate
CFinv = Venituri financiare (aferente imobilizrilor financiare) - Imobilizri brute
= 561.479

19

 Romgaz S.A. inregistreaza un cash-flow de investitii negativ datorita diferentei

substantiale dintre veniturile financiare ale firmei si cresterea substantiala a
imobilizarilor. Acest lucru se poate datora faptului ca imobilizarile au crescut ca urmare
a reinvestirii profitului in companie.
Cash-flow-ul de finanare se poate mpri totodat n cash inflow-uri generate de
majorrile de capital social sau prin contractarea de noi mprumuturi, n timp ce cash outflowurile provin din rambursarea de mprumuturi pe termen lung i mediu. Diferena dintre acestea
reprezint modul de calcul a cash-flow-ului de finanare.
CFfin = DAT + CS Dividende = DAT + CPR PN
= 397.780.713 - 1.244.049.106= -846.268.393
Cash-flow-ul de finanare are valori negative datorit faptului c profitul net depete
valorile variatiilor CPR-ului (variatia datoriilor nu exista), astfel investiiile realizate de
companie sunt autofinantate, ntreprinderea avnd un surplus de resurse financiare.
n final cash-flow-ul ntreprinderii este suma celor trei cash-flow-uri de gestiune, de
investiii i de finanare.
CF firmei = 614.015.346
Cash-flow-ul total al ntreprinderii prezint un excendent al ncasrilor, datorat n special
excedentului din activitatea curent de gestiune.
2.4.1. Cash-flow-ul disponibil
Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezint rezultatul diferenei dintre ncasrile i plile
generate de ntreaga activitate a ntreprinderii de gestiune (exploarare, financiare, excepionale)
i operaii de capital (investiii, dezinvestiii, finanare).
Pentru a determina CFD dup origine, trebuie avut n vedere c din acest cash-flow de
exploatare trebuie finanate i creterea economic dar i activele circulante nete.
CFexpl = EBIT Impozit +Amo = PN + AMO + DOB
CFD = CFexpl IMObrute ACRnete

20

n raport cu destinaiile sale, cash-flow-ul disponibil poate fi mprit n CFD pentru

acionari i CFD pentru creditori.
CFD = CFDact + CFDcr
2012

846.268.393

CFDact

561.479

CFDcr

846.829.872

CFD

2.5. DIAGNOSTICUL RENTABILITII

2.5.1.ROA (Return on assets)
Rata de rentabilitate aferenta activului economic (ROA) arata eficienta mijloacelor
materiale si financiare alocate intregii activitati. Rata rentabilitii economice msoar
performanele resurselor angajate n procesul de exploatare fr a lua n considerare mecanismul
de finanare (proveniena surselor de finanare), rezultatul excepional i incidena fiscal
(impozitul pe profit).
Rec=ROA=

EBIT (1 )
AE 2010

= 12,17%

Valoarea ROA arata ca, in anul 2012, pentru o investitie de 100 de lei in activul
economic, actionarii castiga 112,17 lei.

2.5.2 ROE (Return on equity)

Rata de rentabilitate financiara (ROE): masoara randamentul capitalurilor proprii, deci
al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin investitia lor de capital in cumpararea
actiunilor intreprinderii. Rentabilitatea financiara exprima capacitatea intreprinerii de distribuire
de dividende catre actionari si de crestere a rezervelor, care, in fapt, reprezinta o crestere a averii
actionarilor.
Rfin =ROE=

PN 2011
CPR 2010

21

= 12,46%

 Rentabilitatea capitalului angajat reprezinta profitul pe care il obtine societatea la o

unitate de resurse investite, atat de catre actionari companiei, cat si de catre creditorii
acesteia. Rentabilitatea financiara este cea care face atractive actiunile intreprinerii si
duce la cresterea cursului lor bursier. Investitia de capital in astefel de actiuni va avea
valoarea actualizata neta pozitiva si va conduce la cresterea averii actionarilor.

Rate de marj, rotaie i structur

Rata marjei nete exprim eficiena global a ntreprinderii, respectiv capacitatea sa de a
realiza profit i de a rezista concurenei.
Rata marjei nete=

PN
CA

2011
24,58%

Rata marjei nete

2012
32,37%

Numrul de rotaii a ACR, prin cifra de afaceri este:

RATE DE ROTATIE

Coef de rotatie a ACR

Durata de rotatie a ACR
Durata de rotatie a ACRn

2011

2012

0,90

0,75

401,12
321,08

482,89
406,54

Ratele de structura reprezinta un factor calitativ al rentabilitatii capitalurilor ce exprima

capacitatea intreprinderii de a asigura un echilibru intre capitalurile atrase si obligatiile asumate.

(ex:

CPR DTL AE DTL

,
,
,
AE AE CPR CPR )

Cateva din ratele de structura pentru anul 2010 au fost:

22

CPR 2011 9.584 .202.990,00

=
=95,94
AE 2011
259.994 .255

Activul economic al firmei a fost finantat aproape in totalitate din capitalurile proprii.

DTL 2011
CPR 2011
=1
=4,06
AE 2011
AE 2011

Cateva din ratele de structura pentru anul 2012 au fost: 9.981.983.703,00 10.227.445.377

10.227 .445 .377 =97,59

CPR 2012 9.981 .983.703,00

=

AE 2012

Activul economic al firmei a fost finantat aproape in totalitate din capitalurile proprii.

DTL 2012
CPR 2011
=1
=2,41
AE 2012
AE 2011

2.6. DIAGNOSTICUL RISCULUI

Solvabilitatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a-i asuma obligaiile pe termen
lung. Aceasta se apreciaz prin gradul de ndatorare i levier.

23

DAT
DAT CPR

Gradul de indatorare =

Levier =

DAT
CPR

Romgaz SA nu prezinta grad de indatorare si Levier deoarece aceasta nu a apelat la

finantarea prin intermediul datoriilor pe termen lung.
Lichiditatea reprezint capacitatea companiei de a-i achita obligaiile pe termen scurt sau
cele care vor deveni scadente n termen scurt. Lichiditatea poate fi apreciat prin calcularea
ratelor de lichiditate (curent, rapid sau imediat).

Lichiditatea curenta =

Lichididatea rapida =

ACR
* 100
DCR

ACR Sto
Clienti Disponib
* 100
* 100
DCR
DCR

Lichididatea imediata =

ACR Sto Clienti

Disponib
* 100
* 100
DCR
DCR

lichiditatea curenta
lichiditatea rapida
lichiditatea imediata

2011

2012

500,90%
444,15%
8,93%

632,18%
569,90%
20,50%

Lichiditatea curent a Romgaz S.A. a crescut n intervalul 2011-2012, datorndu-se n

principal scderii datoriilor pe termen scurt de la un an la altul.
Lichiditatea rapid a crescut n intevalul 2011-2012, din cauza cresterii activelor
circulante coroborata cu scadere stocuilor.
Lichiditatea imediat a crescut n intevalul 2011-2012 datorit cresterii disponibilitilor
bneti ale societii.

24

5.3 Ratele de structura reprezinta un factor calitativ al rentabilitatii capitalurilor ce exprima

capacitatea intreprinderii de a asigura un echilibru intre capitalurile atrase si obligatiile asumate.

(ex:

CPR DTL AE DTL

,
,
,
AE AE CPR CPR )

Cateva din ratele de structura pentru anul 2010 au fost:

CPR 2011 9.584 .202.990,00
=
=95,94
AE 2011
259.994 .255

Activul economic al firmei a fost finantat aproape in totalitate din capitalurile proprii.

DTL 2011
CPR 2011
=1
=4,06
AE 2011
AE 2011

Cateva din ratele de structura pentru anul 2012 au fost: 9.981.983.703,00

10.227.445.377

10.227 .445 .377 =97,59

CPR 2012 9.981 .983.703,00

=

AE 2012

Activul economic al firmei a fost finantat aproape in totalitate din capitalurile proprii.

DTL 2012
CPR 2011
=1
=2,41
AE 2012
AE 2011

25

BIBLIOGRAFIE
1. Stancu, I., Finane. Piee financiare i gestiunea portofoliului. Investiii directe i
finanarea lor, Ediia a 4-a, Ed. Economic, Bucureti, 2007;
2. Stancu, I., Armeanu, D., Finane : Suport de curs : vol. 3 : Gestiunea financiar a
ntreprinderii, Ed. Economic, Bucureti, 2003;
3. http://www.bvb.ro/
4. http://www.zf.ro/

5. http://www.romgaz.ro/
6. http://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni-SNG

26