Parc Eolian PDF

Studiu de evaluare adecvat pentru proiectul Parc eolian Nicoreti, judeul Galai
Studiu de evaluare adecvata pentru proiectul

Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti,
T 186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai
Beneficiari:
SC MEGA SOLAR INVEST SRL Silitea
SC BRIBON WIND SRL Silitea
SC VIENTO SOLAR SRL Silitea
Proiectant: SC CONSPROIECT SA Galai
Mai 2013
Pag. 1
Cuprins
Introducere ____________________________________________________________________ 4
1. Informaii generale ____________________________________________________________ 5
1.1. Informaii despre proiectul supus aprobrii _________________________________________ 5
1.1.1. Descrierea proiectului propus, obiectivele acestuia, informaii privind producia care se va
realiza ________________________________________________________________________ 7
1.1.2. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate __________ 16
1.2. Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 __________ 16
1.3. Modificrile fizice ce decurg din proiect i care vor avea loc pe durata diferitelor etape de
implementare a proiectului________________________________________________________ 17
1.4. Resursele naturale necesare implementrii proiectului ______________________________ 17
1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar
pentru a fi utilizate la implementarea proiectului _______________________________________ 18
1.6. Emisii i deeuri generate de proiect (n apa, n aer, pe suprafaa unde sunt depozitate deeurile) i
modalitatea de eliminare a acestora ________________________________________________ 18
1.7. Cerinele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia proiectului _____________ 29
1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului respectiv modalitatea n care
accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes
comunitar _____________________________________________________________________ 30
1.9. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului i ealonarea perioadei de implementare a
proiectului_____________________________________________________________________ 30
1.10. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii proiectului ___________________ 30
1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului _________________________________ 31
1.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu
proiectul care este n procedura de evaluare i care poate afecta aria natural protejat de interes
comunitar _____________________________________________________________________ 31
1.13. Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului ________ 37
2. Informaii privind aria natural protejat de interes comunitar afectat de implementarea proiectului
_____________________________________________________________________________ 38
2.1. Date privind aria natural protejat de interes comunitar: suprafa, tipuri de ecosisteme, tipuri de
habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului etc. __________________ 38
2.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a proiectului, menionate n formularul
standard al ariei naturale protejate de interes comunitar_________________________________ 44
2.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaa,
locaia, speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar
nvecinate i distribuia acestora ___________________________________________________ 75
2.4. Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar ___________________ 78
2.5. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate (evoluia numeric a populaiei n
cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaiei unei specii afectate
de implementarea proiectului, suprafaa habitatului este suficient de mare pentru a asigura meninerea
speciei pe termen lung) __________________________________________________________ 78
2.6. Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea ariei naturale protejate de
interes comunitar _______________________________________________________________ 79
2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost
stabilite prin planuri de management ________________________________________________ 81
Pag. 2
2.8. Descrierea strii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evoluii/schimbri care se pot produce n viitor ________________________________________ 82
2.9. Alte informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
posibile schimbri n evoluia natural a ariei naturale protejate de interes comunitar __________ 83
2.10. Alte aspecte relevante pentru aria natural protejat de interes comunitar ______________ 84
3. Identificarea i evaluarea impactului ______________________________________________ 84
3.1. Identificarea impactului _______________________________________________________ 84
3.1.1. Impact direct si indirect _____________________________________________________ 84
3.1.2. Impact pe termen scurt sau lung ______________________________________________ 85
3.1.3. Impact n faza de constructie, de operare si de dezafectare _________________________ 85
3.1.4. Impact n faza de operare ___________________________________________________ 86
3.1.5. Impact n faza de nhidere ___________________________________________________ 88
3.1.6. Impact rezidual____________________________________________________________ 88
3.1.7. Impact cumulativ __________________________________________________________ 89
3.2. Evaluarea semnificatiei impactului ______________________________________________ 92
3.3. Evaluarea impactului proiectului propus __________________________________________ 95
3.3.1. Identificarea i descrierea msurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie
i/sau tip de habitat afectat de proiect i modul n care acestea vor reduce/elimina impactul negativ
asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ____________________________________ 95
4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar
afectate _____________________________________________________________________ 108
4.1. Materiale i metode ________________________________________________________ 108
4.2. Colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvat __________________________ 109
Bibliografie __________________________________________________________________ 110
Certificat de Inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia
mediului, CV _________________________________________________________________ 112
Pag. 3
Introducere
Studiu de Evaluare Adecvata prezentat face parte din documentatia procedurii de obtinere a acordului
de mediu, n conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare.
Structura Raportului privind impactul asupra mediului urmareste recomandarile din Ordinul MAPM nr.
863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului.
Proiectul analizat:
stabilete cadrul pentru proiectul Parc eolian comuna Nicoreti, care este listat n Anexa 2 din HG nr.
445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului, punctul 3. lit.
i) instalaii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene);
proiectul se va implementa n vecintatea (4km) urmtoareleor arii naturale protjate:
- aria de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior ;
- sitului de importan comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior
Desemnarea reelei Natura 2000 n Romnia s-a realizat n baza urmtoarelor acte normative:
HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a
reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, modificat i completat prin HG nr. 971/2011;
Ordinul MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de
importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia,
modificat prin Ordinul MMP nr. 2387/2011.
Studiul de evaluare adecvat, solicitat de APM Galai prin Decizia nr. 204/28.03.2013 a fost realizat
pentru SC CONSPROIECT SA Galai pentru proiectul Parc eolian comuna Nicoreti, amplasament
extravilan comuna Nicoreti, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2, 3, judeul Galai, dezvoltat de SC BRIBON
WIND SRL, SC VIENTO SOLAR SRL, SC MEGA SOLAR INVEST SRL.
Studiul face parte din documentaia procedurii de obinere a Acordului de mediu i a fost solicitat de
APM Galai n conformitate cu prevederile art. 28, alin. 2) din OUG nr. 57/2007, aprobat cu modificri i
completri de Legea nr. 49/2011, conform cruia:
orice plan sau proiect care nu are o legtur direct ori nu este necesar pentru managementul ariei
naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta n mod semnificativ aria, singur sau n
combinaie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluri adecvate a efectelor poteniale asupra
ariei naturale protejate de interes comunitar, avndu-se n vedere obiectivele de conservare a acesteia.
Structura Studiului de evaluare adecvat urmrete recomandrile din Ordinul nr. 19/2010 pentru
aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar i a fost realizat pe baza documentelor
furnizate de SC CONSPROIECT SA Galai i a informaiilor puse la dispoziie de investitori.
In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea
nr. 265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, solicitarea i obinerea avizului de mediu pentru
planuri i programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor i programelor care pot avea efecte
semnificative asupra mediului.
Pag. 4
1.1. Informaii generale

Titularii proiectului i date de identificare:
SC BRIBON WIND SRL,
Sediu: Sat Silitea, comuna Umbrreti, Nr. 123, judeul Galai;
Nr. Registrul Comerului: J17/983/26.03.2010
CUI: RO27620969 din data de 26.10.2010,
SC MEGA SOLAR INVEST SRL
Sediu: Sat Silitea, comuna Umbrreti, Nr. 123, Camera 1, judeul Galai;
Nr. Registrul Comerului: J17/985/26.10.2010;
CUI RO 27620985 din data de 26.10.2010;
SC VIENTO SOLAR SRL
Sediu: Sat Silitea, comuna Umbrreti, Nr. 123, Camera 2, judeul Galai;
Nr. Registrul Comerului: J17/1458/28.11.2011;
CUI RO 29392433 din data de 28.11.2011;
Persoana de contact: Ionu Marian Chitic; e-mail: ionutmarianchitic@gmail.com;
Autorii atestai ai Studiului de evaluare adecvat
Dr. Glvan-Caranghel Teodor - Elaborator studii pentru protecia mediului: Raport de mediu (RM),
Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilan de mediu (BM), Evaluare adecvat (EA), poziia
355 n Registrul Naional al Elaboratorilor de studii pentru protecia mediului; www.mmediu.ro; n
colaborare cu Biolog Ioana Srbu; Biolog Dr. Oana Cachula; Biolog Dr. Alexandru Strugariu;
Ing. Bojoi Silvia - Elaborator studii pentru protecia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind
impactul asupra mediului (RIM), Bilan de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziia 31 n Registrul
Naional al Elaboratorilor de studii pentru protecia mediului; www.mmediu.ro;
C:\Documents and Settings\ove\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00131181.HTML - #1.1.1. Informaii

privind proiectul supus aprobrii
Informaii privind proiectul
Denumirea proiectului:
Proiect Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37,
Lot 1, 2 i 3, judeul Galai;
Proiectant general:
SC CONSPROIECT SA Galai
Adresa: Galai, Strada Portului, Nr. 23, cod potal 800025; Incinta Parcului de software, Etajul 5;
Telefon: 0236.416.603; 0236.414.786;
Fax: 0236.411.052
web: www.consproiectgalati.com.ro
E-mail: consproiectgalati@yahoo.com
Pag. 5
Aezare geografic i ncadrarea n localitate

Comuna Nicoreti este situat n partea de NV a judeului Galai, la cca
10km de Municipiului Tecuci, situaie care i-a conferit n trecut stratutul de
comun suburban.
Vecini:
la nord: comuna Poiana (nou nfiinat);
la sud: municipiul Tecuci, comuna Munteni;
la est: comunele epu i Cosmeti;
la vest: judeul Vrancea
Teritoriul comunei este traversat pe direcia nord-sud de DJ 252, drum modernizat parial, care strbate
ntreaga comun.
Sate componente: Nicoreti, Dobrineti, Srbi, Branite, Grozveti, Fntni, Piscu Corbului, Coasta
Lupei, Mlureni, Ioneti. Coordonate: 460 00 latitudine nordic.
Amplasament
Amplasamentul studiat este situat n partea de SE a Satului Srbi, comuna Nicoresti, n extravilan i are
urmtoarele vecinti:
la nord: drum de exploatare De 3060;
la est:proprietar Ene Mihalache;
la vest: T186/1 A3084/2;
la sud: drumul comunal DC 71;
Amplasament Parc eolian SC BRIBON WIND SRL 2 MW; S = 150.000mp;
Vecini:
la nord:
teren arabil proprietar SC MEGA SOLAR INVEST SRL;
la est:
teren arabil proprietar Ene Mihalache, P A3086/36;
la vest:
teren arabil proprietar Buciumanu Aristide, P A 3084/1;
la sud:
teren arabil proprietar SC VIENTO SOLAR SRL;
Amplasament Parc eolian SC VIENTO SOLAR SRL 2,2 MW; S = 150.000mp;
Vecini:
la nord:
teren arabil proprietar SC BRIBON WIND SRL;
la est:
teren arabil proprietar Ene Mihalache;
la vest:
teren arabil proprietar Buciumanu Aristide;
la sud:
drum de exploatare;
Amplasament Parc eolian SC MEGA SOLAR INVEST SRL 2MW; S = 112.633mp;
Vecini:
la nord:
drum de exploatare;
la est:
teren arabil proprietar Ene Mihalache, P A 3086/36;;
la vest:
teren arabil proprietar Buciumanu Aristide,
la sud:
teren arabil proprietar SC BRIBON WIND SRL, P A 3084/1;
Pag. 6
Acces n amplasament
Accesul n amplasament se va face din DJ 252, apoi pe DC 71 avnd urmtoarele repere:
- la 2 km se afl localitatea Nicoreti (DJ 252)
- la 9 km se afl Gara Frunzeasca (DN 24)
- la 17 km se afl municipiul Tecuci (prin DJ 252)
1.1.1. Descrierea proiectului propus, obiectivele acestuia, informaii privind producia care se va
realiza
1.1.1.1. Descrierea proiectului propus
Proiectul propune rezolvarea complex a problemelor funcionale i tehnice din zon privind amplasarea
unui Parc eolian format din 31 de turbine tip GARBI 200/28, cu o putere instalat unitar de 200KW;
stlpul turbinelor va avea o nlime de cca 35m. Inlimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m (pala
avnd cca 14m). Se vor realiza platforme de montaj pentru turbine, 12 posturi de transformare,
organizarea de antier.
Bilanul suprafeelor existente pentru zona studiat
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
Zone funcionale
LOT 1 T186/2; Parcela A 3086/37
LOT 2 T186/2; Parcela A 3086/37
LOT 3 T186/2; Parcela A 3086/37
LOT 4 (drum de servitute)
Suprafaa total studiat prin PUZ
Suprafa teren
(mp)
112.633,00
150.000,00
150.000,00
3.296,00
415.929,00
1.1.1.2. Tipul de proprietate a terenurilor

Consiliul Judeean Galai a emis urmtoarele certificate de urbanism:
Certificatul de urbanism nr. 239/6269 din 11.10.2012 - Parc eolian format din 10 centrale eoliene a
cte 0,2MW, reea de descrcare a energiei electrice, platform macara, punct de conexiune, racord
electric aferent, organizare de antier, pe amplasamentul situat n extravilan, Sat Srbi, Comuna
Nicoreti, T 186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC BRIBON WIND SRL; S = 150.000,00mp;
Nicoreti, T 186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC VIENTO SOLAR SRL; S = 150.000,00mp
electric aferent, organizare de antier, pe amplasamentul situat n extravilan, Sat Srbi, comuna
Nicoreti, T 186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC MEGA SOLAR INVEST SRL;
S = 1112.633,00mp.
Conform Certificatelor de Urbanism ale celor trei beneficiari, folosina actual amplasamentului este de
teren arabil i este proprietatea unor persoane fizice.
Pag. 7
1.1.1.3. Structura parcului eolian

Parcul eolian cuprinde:
Pentru zona Z1 Parc eolian SC BRIBON WIND SRL se propun:
- amplasarea a 10 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta;
- platformele de montaj au dimensiuni de 15 x 22 m,
- platfoma de amplasare pilon de 7 x 7 m,
- 4 posturi de transformare.
Pentru zona Z2 Parc eolian SC MEGA SOLAR INVEST SRL se propun:
- amplasarea a 10 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta,
Pentru zona Z3Parc eolian SC VIENTO SRL se propun:
- amplasarea a 11 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta,
Bil an u l s u p raf e el o r p ro p u s e p rin P. U.Z . - Cen t r al iz at ( Z 1 , Z 2 , Z 3, Z 4)
Nr.
crt.
1.
Denumire categorii teren
Suprafata studiata prin P.U.Z.

Z1(lot 1)+Z1 (lot2)+Z3 (lot3)+ Z4 (lot4)
2.
3.
4.
Platforma
betonata amplasare pilon (31 buc.)
A
Suprafata platforma PT(12 buc.)
Platforme montaj (31 buc.)
5.
Cai de comunicatie nou propuse
6.
7.
B
A
Suprafa teren (mp)
Procent % din
Suprafaa studiat
415.929,00
din care:
100,00
1.519,00
616,80
9.796,00
6.495,83+
*(Z4) 3.296,00
Suprafata ce se va scoate
din circuitul agricol
18.427,63
Teren arabil
400.797,37
0,37
0,15
2,36
1,56
4,43
91,13
A = B + C = 18427,63 + 400.797,37 = 415.929mp

P.O.T. = 0,46; C.U.T. = 0,004
Z1 - Parc Eolian BRIBON WIND 2 MW

Parcul Eolian din zona Z1 (Parc Eolian BRIBON WIND 2 MW) se va amplasa n extravilanul satului
Drbi, Comuna Nicoreti, judeul Galai, conform planului de situaie anexat.
Pag. 8
Bilan situaia propus Z1

NR.
CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
DENUMIRE CATEGORII TEREN
SUPRAFA TEREN (mp)

112.633,00
din care:
Suprafata studiata Z1(lot 1)
Platforma betonata
amplasare
A
pilon (10 buc.)
Suprafata platforma PT(4 buc.)
6.
Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol
7.
Teren arabil
PROCENT % DIN
SUPR. STUDIATA
100,00
490,00
0,43
205,60
3.160,00
2.129,18
0,18
2,81
1,89
5.984,78
5,31
106.648,22
89,38
A
A = B + C = 5.984,78
+ 106.648,22 = 112.633,00mp
P.O.T. = 0,62; C.U.T. = 0,006
Proiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARBI (0,2M W/turbin, amplasate la cca 66m
una fa de cealalt), construirea a 4 posturi de transformare i racord la SEN. Racordul la SEN
(livrarea energiei electrice n LEA 20 KV Tecuci - Nicoreti, existent) se realizeaz prin intermediul LES
0,4KV, LES 0,69KV i LES 20KV (cca 5,7km), 2 PT 0,4/20KV, 2PT 0,69/20KV i LEA 20KV (cca 45m,
amplasat pe 5 stlpi nou propui, din care 1 stlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existent).
Lungimea total a drumurilor nou propuse va fi de 1,1km. Limea drumurilor va fi de cca 4m, stlpul
turbinelor va avea o nlime de cca 35m. Inlimea turbinei (inclusiv rotorul) va fi de 49m (pala avnd
cca 14m). Accesul se va realiza din DC 71.
Pentru racordarea la SEN, SC FDEE ELECTRICA Distribuie Muntenia Nord SA a emis Avizul tehnic de
racordare nr. 30501219846 din 17.10.2012. Soluia de racordare a fost analizat n Studiul de soluie
nr. 105/2011, elaborat de SC ELECTRO T.G. SRL Galai, avizat n CTA SDEE Galai cu punct de
vedere CTA nr. 39/23,02.2012 i n CTEA FDEE-EDMN cu aviz CTEA nr. 204/03.04.2012.
Amplasamentul proiectului se afl n imediata vecintate a mai multor proiecte pentru realizarea de
parcuri eoliene, aparinnd SC MEGA SOLAR INVEST SRL Silitea, SC VIENTO SOLAR SRL Silitea.
Zona Z2 - Parc Eolian MEGA SOLAR INVEST 2 MW
Parcul Eolian din zona Z2 (Parc Eolian MEGA SOLAR INVEST 2 MW) se va amplasa n extravilanul
Satului Srbi, Comuna Nicoreti, judeul Galai, conform planului de situaie anexat.
Pag. 9

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Suprafa teren (mp)
Procent % din
Suprafaa studiat
Suprafata studiata Z2 (lot 2)
150.000,00
din care:
100,00
Platforma betonata amplasare pilon (10 buc.)

A
Suprafata
platforma PT(4 buc.)
490,00
205,60
3.160,00
2.242,23
0,32
0,14
2,11
1,49
6.097,83
4,06
143.902,17
91,88
6.
7.
Teren arabil
A =AB + C = 6097,83 + 143.902,17 = 150.000,00mp

P.O.T. = 0,46; C.U.T. = 0,004
Proiectul prevede amplasarea a 10 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbin, amplasate la cca 66 m
(livrarea energiei electrice n LEA 20 KV Tecuci - Ciorti, existent) se realizeaz prin intermediul LES
racordare nr. 30501219850 din 17.10.2012. Soluia de racordare a fost analizat n Studiul de soluie nr.
106/2011, elaborat de SC ELECTRO T.G. SRL Galai, avizat n CTA SDEE Galai cu punct de vedere
CTA nr. 39/23,02.2012 i n CTEA FDEE-EDMN cu aviz CTEA nr. 351/15.05.2012.
parcuri eoliene, aparinnd SC BRIBON WIND SRL Silitea, SC VIENTO SOLAR SRL Silitea.
Amplasamentul proiectului se afl n vecintatea (4km) ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i ROSCI
0162 Lunca Siretului Inferior.
Cea mai apropiat locuin se afl la cca 0,7km.
Zona Z3 Parc Eolian VIENTO SOLAR 2,2 MW
Obiectivul proiectului const n realizarea unui parc eolian amplasat in zona Z3 de putere medie, cu o
capacitate de 2,2 MW, compus din 11 generatoare de 200 KW fiecare.
Pag. 10

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Suprafa teren
(mp)
Procent % din
suprafaa studiat
Suprafata studiata Z3 (lot 3)
150.000,00
din care:
100,00
Platforma betonata amplasare pilon (11 buc.)

A
Suprafata
platforma PT(4 buc.)
539,00
205,60
3.476,00
2.124,42
0,36
0,14
2,32
1,42
6.345,02
4,24
143.654,98
95,76
6.
7.
A
C
Teren arabil
A = B + C = 6.345,02 + 143.654,98 = 150.000,00mp

P.O.T. = 0,5; C.U.T. = 0,005
Proiectul prevede amplasarea a 11 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbin, amplasate la cca 66 m
(livrarea energiei electrice n LEA 20 KV Ioneti SPP 2 +3 existent) se realizeaz prin intermediul
LES 0,4KV, LES 0,69KV i LES 20KV (cca 0,5km), 1 PT 0,4/20KV, 3PT 0,69/20KV i LEA 20KV (cca
45m, amplasat pe 5 stlpi nou propui, din care 1 stlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existent).
racordare nr. 30501219847 din 17.10.2012. Soluia de racordare a fost analizat n Studiul de soluie nr.
104/2011, elaborat de SC ELECTRO T.G. SRL Galai, avizat n CTA SDEE Galai cu punct de vedere
CTA nr. 23/03.02.2012 i n CTEA FDEE-EDMN cu aviz CTEA nr. 90/21.02.2012.
parcuri eoliene, aparinnd SC BRIBON WIND SRL Silitea, SC MEGA SOLAR INVEST SRL Silitea.
Amplasamentul proiectului se afl n vecintatea (4km) ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i ROSCI
0162 Lunca Siretului Inferior.
Cea mai apropiat locuin se afl la cca 0,7km.
Descrierea Fluxului tehnologic
Fluxul tehnologic ce va avea loc n cadrul obiectivului analizat va cuprinde:
- micarea palelor grupului generator eolian datorit aciunii vntului;
- acionarea generatorului electric;
- obinerea energiei electrice;
- racordarea la Sistemul Enegetic Naional (SEN).
Pag. 11
Sistemul care descrie funcionarea unui grup generator eolian se bazeaz pe un principiu simplu: vntul
pune n micare palele, care la rndul lor acioneaz generatorul electric. Sistemul mecanic are n
componen i un multiplicator de vitez care acionez direct axul central al generatorului electric.
Curentul electric obinut este livrat direct reelei de curent alternativ (AC) spre distribuitori. Grupul
generator eolian ce antreneaz generatorul electric este pus n micare de presiunea vntului.
Puterea
Vntului
Grup
generator
eolian
Convertor static
de putere
Alternator
Electricitate
Schema tehnologic de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene

Structura general a unui grup eolian
- fundaie - asigur rezistena mecanic a grupului eolian;
- pilon de susinere cu o nlime suficient de mare pentru a evita curenii de aer turbionari din zona
solului, care ar putea influena performanele de funcionare ale echipamentului;
- carcas protectoare (nacel), amplasat n vrful pilonului care conine echipamente de transformare
a energiei eoliene n energie electric i echipamente de msur, control i automatizare;
- rotor compus din pale (forma i concepia lor este esenial pentru a asigura fora de rotaie
necesar).
Figura nr. 1 Harta vitezei medii anuale a vntului la 50 m deasupra solului

(sursa: Agenia Naional de Meteorologie, 2006). Localizarea amplasamentului Parcului eolian Nicoreti
Pag. 12
Energia produs n cadrul parcului energetic eolian va fi livrat n sistemul energetic

national (SEN).
Durata estimat a perioadei de funcionare este estimat la 25-30 de ani.
Turbina eolian este echipamentul care asigur transformarea energiei cinetice a
vntului n energie electric. O turbin eolian este echipat cu un rotor cu trei pale,
echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse n micare de rotaie de fora
vntului. Viteza de rotaie a rotorului este foarte mic avnd 6 pn la 15 rotaii/minut.
Viteza i/sau fora de rotaie este direct proporional cu viteza masei de aer care
strbate rotorul. Micarea rotorului este transmis direct generatorului de curent
electric. In funcie de caracteristicile generatorului, tensiunea i curentul electric se
transmit la anumii parametrii spre staia de transformare i apoi n reeaua de medie
tensiune din zon.
Construcia unei turbine eoliene cuprinde:
- construcia mecanic: rotorul, butucul rotorului; palele; lagrele palelor; sistemul de reglare a gradului
de nclinare; lagrele principale; cutia de transmisie; lagrele generatorului; cuplaj arbore de turaie
ridicat; sistem de pivotare; macara; turnurile; cadrul de baz i capacul nacelei; rcirea (rcirea
generatorului i convertorului; rcirea cutiei de transmisie i a sistemului hidraulic; rcirea
transformatorului; rcirea nacelei); nacela;
- construcia electric: generatorul; cablurile de IT; transformatorul de IT; convertorul; sistemele de
protecie ale turbinei: frnarea; protecia la scurt-circuite; protecia la depsirea vitezei; protecia palelor,
nacelei, butucului i turnurlui mpotriva fulgerelor; mpmntarea; protecia mpotriva coroziunii;
- sistemul de siguran: accesul; evacuarea; camerele/zonele de lucru; platformele, locurile de staionare
i spaiile de lucru; facilitile de urcare; prile mobile, dispozitivele de protecie i de blocare; luminile;
zgomotul; oprirea de urgen; deconectarea de la sursa de energie electric; protecia mpotriva
incendiilor/primul ajutor; semnele de avertizare;
- substanele chimice: lichidul de rcire; ulei de transmisie; ulei hidraulic; vaselin.
Principalele caracteristici tehnice ale turbinei eoliene sunt:
- puterea: 200kw;
- viteza minim de antrenare (viteza vntului) : 2,5 m/s;
- viteza vntului la puterea nominal: 11 m/s;
- oprire la viteza vntului de 20m/s;
- nlimea turnului: 35m;
- diametrul rotorului: 28m;
- rotor cu 3 pale;
- sensul de rotaie a palelor - sens orar;
- viteza de rotaie a rotorului: 6 -15 rotaii /minut;
Pag. 13
Figura nr. 3 Componentele unei turbinei eoliene
Rotorul este turnat din font i este montat pe generator cu ajutorul unor flane.
Rotorul este suficient de mare pentru a permite un acces facil, n interiorul su, pentru tehnicieni, n
timpul ntreinerilor periodice a palelor, rulmenilor i a altor echipamente aflate la interior.
Curba de putere i Valorile curbei de putere n funcie de viteza vntului - Turbina GARBI 200/28
Generatorul este complet capsulat, cu motor sincron cu magnei permaneni.

Turbinele eoliene, care se vor montat au un grad ridicat de automatizare. Toate subansamblele
turbinelor eoliene sunt protejate contra coroziunii, n conformitate cu normele ISO 12944-2 n clasa C5M.
Funcionarea turbinelor este supervizat de un calculator de proces, care permite orientarea palelor
elicei i a intregului ansamblu rotor-generator, dup direcia vntului, n funcie de intensitatea acestuia.
Sonde speciale nregistreaz toi parametrii necesari funcionrii instalaiei; de asemenea pot aciona
asupra poziiei palelor atunci cnd se depesc anumite valori prescrise privind intensitatea vntului.
Amplasarea n teren a turbinelor eoliene, respect anumite reguli pentru a se obine un randament
aerodinamic maxim, att n caz individual, ct i colectiv, referitor la ntreaga locaie. In elaborarea
schemei de amplasament s-a inut cont de caracteristicile terenului, direcia predominant a vntului i
interaciunea dintre turbinele eoliene i ali factori (drumuri, linii electrice, cldiri) reglementate prin legi i
normative.
Pari componente ale turbinelor eoliene, sunt:
butucul rotorului;
Pag. 14
palele;
nacela;
pilonul;
arborele principal (de turaie redus);
multiplicatorul de turaie cu roi dinate;
dispozitivul de frnare;
arborele de turaie ridicat;
- generatorul electric;
sistemul de rcire al generatorului electric;
sistemul de pivotare;
girueta;
anemometrul;
sistemul de control (controller)
Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei i este montat pe arborele principal
al turbinei eoliene.
Palele reprezint unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene; mpreun cu
butucul alctuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleai tehnologii utilizate i
n industria aeronautic, din materiale compozite, care s asigure simultan rezisten mecanic,
flexibilitate, elasticitate i greutate redus. Uneori se utilizeaz la construcia palelor i materiale
metalice
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se monteaz n interiorul acesteia i
anume: arborele principal, multiplicatorul de turaie, dispozitivul de frnare, arborele de turaie ridicat,
generatorul electric, sistemul de rcire al generatorului electric i sistemul de pivotare.
Pilonul are rolul de a susine turbina eolian i de a permite accesul n vederea exploatrii i executrii
operaiilor de ntreinere, respectiv reparaii. n interiorul pilonilor sunt montate att reeaua de distribuie
a energiei electrice produse de turbina eolian, ct i scrile de acces spre nacel.
Arborele principal al turbinelor eoliene are turaie redus i transmite micarea de rotaie, de la butucul
turbinei la multiplicatorul de turaie cu roi dinate.
Multiplicatorul de turaie cu roi dinate are rolul de a mri turaia de la valoarea redus a arborelui
principal, la valoarea ridicat de care are nevoie generatorul de curent electric.
Dispozitivul de frnare este un dispozitiv de siguran i se monteaz pe arborele de turaie ridicat,
ntre multiplicatorul de turaie i generatorul electric. Viteza de rotaie a turbinei este meninut
constant prin reglarea unghiului de nclinare a paletelor n funcie de viteza vntului i nu prin frnarea
arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frnare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este
utilizat numai n cazul n care mecanismul de reglare a unghiului de nclinare a palelor nu funcioneaz
corect, sau pentru frnarea complet a turbinei n cazul n care se efectueaz operaii de ntreinere sau
reparaii.
Arborele de turaie ridicat denumit i arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite micarea
de la multiplicatorul de turaie la generatorul electric.
Pag. 15
Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanic a arborelui de turaie ridicat al turbinei
eoliene, n energie electric. Spirele rotorului se rotesc n cmpul magnetic generat de stator i astfel, n
spire se induce curent electric.
Sistemul de rcire al generatorului electric preia excesul de cldur produs n timpul funcionrii
acestuia. Rcirea poate fi asigurat de un ventilator centrifugal i/sau ventilatoare axiale.
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei dup direcia
vntului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare i elementul de transmisie
a micrii. Ambele componente au prevzute elemente de angrenare cu roi dinate. Acest mecanism
este antrenat n micare cu ajutorul unui sistern automatizat, la orice schimbare a direciei vntului,
sesizat de giruet.
Girueta este montat pe nacel i are rolul de a se orienta n permanen dup direcia vntului. La
schimbarea direciei vntului girueta comand automat intrarea n funciune a sistemului de pivotare al
turbinei. n cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotit automat dup direcia vntului cu
ajutorul giruetei, fr a fi necesar prezena unui sistem suplimentar de pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest aparat este montat pe nacel
i comand pomirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 3 4 m/s, respectiv oprirea turbinei
eoliene cnd viteza vntului depete 25 m/s.
Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene.
Principalul echipament al turbinei eoliene l reprezint rotorul, care este amplasat n faa nacelei, se
rotete sub aciunea vntului, transformnd energia eolian (micarea aerului) n energie mecanic de
rotaie. Rotorul este realizat din 3 pale de fibr de sticl armat cu rin i fibre de carbon, fixate pe un
butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat n interiorul butucului permite modificarea automat a
unghiului de atac al palei cu pn la 950, n funcie de condiiile meteorologice specifice.
Palele sunt proiectate i realizate astfel nct s asigure maximizarea randamentului de transformare a
energiei eoliene n energie mecanic i minimizarea zgomotului i a fenomenului de reflexie a luminii.
Echipamentele amplasate n nacel asigur conversia energiei mecanice transmis de rotor n energie
electric, asigur orientarea pe direcia vntului i funcionarea turbinei n condiii de siguran.
Sistemele de automatizare permit alarmarea local i la distan a operatorilor i dac este cazul,
oprirea automat n condiii de siguran a turbinei eoliene, pentru prevenirea distrugerii echipamentelor.
n scopul prevenirii unor poluri accidentale ale solului circuitul hidraulic este prevzut cu un sistem de
colectare a scprilor accidentale de lichid. Simultan cu detectarea scurgerilor intr n
Obiectivele proiectului
Obiectivul nr. 1 Zonificarea funcional a amplasamentului (extravilan, teren cu destinaie agricol, n
teren cu destinaie curi construcii n vederea amenajrii parcului eolian);
Obiectivul nr. 2 Echiparea tehnico-edilitar a unui amplasament lipsit de utiliti corespunztoare
dezvoltrii zonei (fundaii amplasare pilon, 31 de turbine eoliene cu puterea medie de 6,2MW, 12 posturi
de transformare, instalaii electrice, suprafa de montaj i servicii, cabluri aferente generatoarelor
eoliene, platforme de montaj, organizare de antier);
Obiectivul nr. 3 Circulaia (lucrri care asigur decliviti acceptabile pentru acces local la
construciile propuse, acces rutier, trafic local i trafic de tranzit n prezent i n perspectiv) ;
Pag. 16
Obiectivul nr. 4 Protecia mediului i a sntii populaiei (producerea energiei electrice din
conversia energiei eoliene, lucrri care s asigure scurgerea apelor din precipitaii).
Proiectul prevede amplasarea n extravilanul satului Srbi comuna Nicoreti a unui parc eolian format
din 31 de turbine eoliene noi, cu putere activ nominal de maxim 0,2MW/generator.
Generatoarele eoliene vor fi amplasate la cca 66m distan unele fa de altele, n funcie de direcia
dominant a vnturilor. Nacela care va adposti generatorul propriu-zis va fi situat la 35m nlime.
Inlimea maxim pentru fiecare obiectiv va fi de 49 m (hpilon + pal).
Potrivit Ordinului Preedintelui ANRE nr. 49/2007, Anexa 3, distana dintre turbina eolian i cea mai
apropiat cldire de locuit trebuie s fie egal cu nlimea pilonului x 3 (49m x 3 = 147m), cerin
ndeplinit, avnd n vedere c distana pn la cea mai apropiat locuin este de 0,7km.
1.1. Informaii privind producia care se va realiza

31 turbine x 200 KW = 6200 KW = 6,2MW
1.1.2. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate
Materiile prime utilizate la implementarea proiectului propus sunt reprezentate de betoane i armturi de
oel pentru fundaii, precum i piatr concasat, att pentru fundaii ct i pentru amenajarea cilor de
acces.
Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea de substante sau preparate chimice.
1.1.
Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Nr. pct.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
X [m]
494155.341
494158.551
494173.814
494212.993
494256.846
494263.102
494268.723
494280.449
494319.510
494336.910
494338.245
494033.210
493643.453
681637.259
493232.441
493184.063
493165.255
493147.377
493146.510
493145.504
493536.429
493926.187
S = 415.929mp
Pag. 17
Y [m]
681031.367
681033.262
681042.272
681068.052
681096.731
681105.720
681128.526
681171.099
681295.345
681336.965
681341.667
681471.441
681637.259
681803.379
681735.727
681582.343
681520.925
681466.263
681463.824
681460.992
681297.937
681132.119
Plan de ncadrare n zon
1.3. Modificrile fizice ce decurg din proiect i care vor avea loc pe durata diferitelor etape de
implementare a proiectului
Proiectul propus determin modificri fizice ale mediului natural prin apariia n peisaj a 31 turbine
eoliene ale cror date tehnice au fost descrise anterior. Modificrile mai sunt determinate i de cile de
acces ce vor fi realizate. Suprafata total studiat prin PUZ este de 415.929,00mp.
1.4. Resursele naturale necesare implementrii proiectului

Implementarea proiectului propus nu necesit folosirea apei sau a gazelor naturale.
Energia electric necesar pentru pornirea generatoarelor este asigurat prin LES de medie tensiune
din Sistemul Energetic Naional (SEN).
Resursele naturale utilizate la implementarea proiectului sunt reprezentate de nisip, piatr, balast
materiale necesare la executia drumurilor de acces i a fundaiilor instalaiilor de producere a energiei
electrice. Exploatarea proiectului nu presupune folosirea resurselor naturale.
Singura resursa naturala regenerabil valorificat este energia eolian, n urma studiilor efectuate zona
demonstrnd un potential ridicat pentru acest tip de investitie.
Locaia prezentat conine toate elementele cheie necesare dezvoltrii cu succes a unui astfel de
proiect, fiind situat ntr-o zon favorabil aplicaiilor eoliene de putere: o excelent stabilitate a
resurselor vntului, acces la liniile de transport de nalt tensiune, posibilitatea amenajrii unor ci de
acces i a unor platforme de lucru, o bun susinere din partea comunitii locale.
1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
Pentru implementarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din nicio arie protejata.
Pag. 18
1.6. Emisii i deeuri generate de proiect (n apa, n aer, pe suprafaa unde sunt depozitate
deeurile) i modalitatea de eliminare a acestora
Tehnologia de obinere a energiei electrice din conversia energiei eoliene face parte din tehnologiile
curate de conversie a energiei, din urmtoarele considerente:
- Nu se emit noxe ;
-Nu rezult deeuri ;
- Nu se emit gaze sau alte substane lichide sau solide; contribuie la evitarea emisiei de CO2 , precum i
a altor noxe care nsoesc tehnologia clasic de producere a energiei;
A. Etapele ce vor fi parcurse pentru construcia i nceperea activitilor investiiei conform graficului de
execuie sunt:
- Etapa I Realizarea organizrii de antier;
- Etapa II - Realizarea drumurilor de acces ctre parcul eolian de la drumul de exploatare;
- Etapa III Realizarea fundaiilor, a platformelor de operare i asamblarea turbinelor eoliene;
- Etapa IV Realizarea reelei de descrcare a energiei produse la staia de transformare.
Etapa I - Realizarea organizrii de santier
Pentru realizarea parcului eolian, a drumurilor de acces i a conexiunii la SEN va fi necesar o singur
organizare de antier pe amplasament, iar lucrrile identificate se refer la:
- stabilirea amplasamentului organizrii de antier (containere modulare uzinate);
- modul de desfurare a circulaiei pe durata de execuie a lucrrilor;
- racorduri temporare la utiliti;
- modul de depozitare al materialelor folosite;
- numrul de utilaje de construcie necesar;
- instruirea personalului angrenat n realizarea lucrrilor.
Lucrrile de construcii/montaj se vor derula conform graficului de execuie numai dup marcarea i
delimitarea pe teren a amplasamentului lucrrii, n conformitate cu etapele de execuie i cu planurile de
situaie executate de proiectant. n faza preliminar lucrrilor de construcie fundaii i montaj a
turbinelor eoliene este necesar realizarea unei zone de depozitare, n zona platformelor macara, astfel
nct s faciliteze accesul rapid la punctele de lucru; n aceast zon se vor parca utilajele i se vor
depozita materiale.
Zonele n care se lucreaz vor fi securizate pentru a se evita accesul direct al persoanelor strine pe
antier; mprejmuirea poate fi realizat cu stlpi metalici verticali, nfipi n teren pentru a garanta o
perfect stabilitate la aciunea vntului cu bare dispuse orizontal, sau mprejmuire metalic semnalizat
cu benzi colorate i reflectorizante.
Etapa II - Realizarea drumurilor de acces
n perioada de execuie a lucrrilor de construcii proiectate, drumurile de acces din cadrul parcului
eolian sunt drumuri permanente utilizate pentru transportul echipamentelor i materialelor. Dup
realizarea parcului eolian drumurile vor fi folosite pentru operaiuni de ntreinere i reparaii.
Mijloacele de transport utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare
caracteristici specifice de ncrcare i de ntoarcere (viraj). La proiectarea cilor de acces s-au luat n
consideraie cele mai defavorabile condiii pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maxim
Pag. 19
tranzitat suportat de drumul de acces n perioada de construcie a turbinelor eoliene o constituie

nacela sau seciunea de baz a turnului.
Pentru a permite accesul utilajelor i pentru a suporta ncrcri de mas mare, drumurile de acces sunt
proiectate s ndeplineasc urmtoarele cerine elaborate de constructorul turbinelor eoliene :
- limea minim de 5,5 metri a benzii de rulare n linie dreapt;
- panta maxim a razei de curbur, n cazul drumurilor cu nivelul superior din balast i pant simpl, 20
- daca profilul transversal al drumului este convex (panta dubla), panta maxima a razei de curbur este
30; variaia pantelor trebuie s pastreze raportul 1:2;
- vizibilitatea orizontal a drumului de acces trebuie s fie de minim 6,6 m de la suprafaa acestuia;
- compoziia constructiv a drumului de acces trebuie s fie astfel realizat pentru a asigura o drenare
eficient a apelor pluviale ctre rigole, zone adiacente; Stratul inferior al drumurilor i platformei pentru
macara va fi realizat din prietri (diametrul maxim 60mm; grosimea stratului 0.35m) aezat pe un strat de
nisip compactat (aprox. 0.30m);
- sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de depozitare sunt
proiectate pentru a asigura controlul i drenajul natural al apelor ctre zonele libere.
Principalele caracteristici ale infrastructurii proiectului propus:
- drumurile de acces propuse vor fi realizate conform proiectului fiind nivelate i compactate cu un strat
de balast avnd o lime maxim de 5,00 m;
- cile de de acces propuse vor fi realizate conform proiectului fiind nivelate i compactate cu un strat de
balast avnd o lime maxim de 4 m;
Accesul n zon
Zona i amplasamentul propus pentru Parcul eolian, necesit amenajri pentru transportul utilajelor pe
perioada execuiei i perioada exploatrii. Accesul spre Parcul eolian se asigur prin drumul comunal
DC 71 dup reabilitarea tronsonului de drum de cca 1.100,00m de la limita de intravilan (ctun Srbi).
Axul pilonilor turbinelor pe direcia Nord-Sud ct i pe direcia Est - Vest se afl la min 74,00 m fa de
axul drumului comunal DC 71, iar fat de drumul de exploatare De 3060, la min. 16.00 m. n
vederea
edificrii i exploatrii, fiecare generator are asigurat o platform de montaj de 15 x 22 m. Accesul la
aceste platforme se va face printr-o reea rectangular de drumuri ce vor avea limea de 4.00.
Drumul principal (Z4-lot 4) in lungime 1.100,00m, amplasat la limita de vest a Parcului eolian este in
folosina comun a celor trei societi. Din el se desprind lateral dreapta, cte dou drumuri pentru
fiecare lot. Aceste drumuri fac posibil accesul auto la fiecare platform tehnologic aferent. Att
platformele ct i drumurile se vor realiza din balast (lidonit).
Seciune caracteristic drum
Pag. 20
Amplasarea costruciilor fa de drumurile publice va ine seama de prevederile art. 18 din R.L.U. i
de O.G. nr 43/1997 Zonele drumurilor .
Zonele drumurilor (alctuite din ampriz, zona de siguran i zona de protecie) sunt stabilite n
funcie de categoria i amplasarea acestora, dup cum urmeaz:
drumuri comunale: 18 m din axul drumului pna la marginea exterioar a zonei drumului.
Att n afara localitatilor, ct i in localiti, zona de siguran a drumului va fi conform O.G. nr. 43/1997
n funcie de profilul transversal al drumului.
Zonele de siguran ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioar a amprizei drumului pna la
1.50m de la marginea exterioar a anurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; 2.00m de la
piciorul taluzului, pentru drumurile n rambleu; 3.00m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile
n debleu cu nalimea pn la 5.00 m inclusiv; 5.00m de la marginea de sus a taluzului, pentru
drumurile n debleu cu naltimea mai mare de 5.00m.
Terenurile cuprinse n zonele de protecie rmn n gospodrirea persoanelor juridice sau fizice care le
au n administrare sau n proprietate cu obligaia ca acestea, prin activitatea lor, s nu aduc prejudicii
drumului sau derulrii n siguran a traficului.
Etapa III. - Realizarea fundaiilor, a platformelor de operare si asamblarea turbinelor eoliene
Fundaia pentru turn va fi executat n funcie de solicitrile statice i dinamice suferite de turn, acest
lucru depinznd de clasa de vnt n care se ncadreaz locaia; fundaia va fi dimensionat n funcie
de geologia terenului i factorii caracteristici zonei. Realizarea fundaiilor din beton armat va avea
caracteristicile n funcie de structura litologic a terenului din amplasament. ntreg ansamblul se
monteaz pe o fundaie din beton armat cu bare de oel-beton.
Fundarea viitoarelor turbine generatoare (eoliene) se va face la o adancime impusa constructiv, sub
solul vegetal + amestec de loess si sol vegetal (1,60 m grosime), calculata, tinand seama de
caracteristicile turbinei, a momentului de rasturnare si a caracteristicilor terenului (conform normativelor
in vigoare), pe o perna de loess sau balast de 1,00 -1,50 m grosime sub cota de fundare, cu o incastrare
corespunzatoare in teren. Dimensionarea si executarea pernei de loess (balast) se va face conform
Normativ C-29-1977 si C-29-1985, cu realizarea unei zone de garda (evazare in jurul cladirii) de minim
1,00 m latime. Realizarea pernei se va face cu mijloace terasiere (cilindru compresor lestat), pe strate
subtiri de 15-20 cm grosime. Presiunea conventionala ce se va lua in calcul va fi de Pconv = 150-200 kpa,
pe perna creata. Umpluturile in jurul fundatiei (si deasupra talpii acesteia), se vor realiza din loess
galben curat (din zonele inalte ale comunei) sau praf argilos loessoid galben cafeniu din sapatura, bine
compactat in strate subtiri de 15-20 cm grosime (sa se obtina o densitate de 1,60 t/m). Se va face o
sistematizare verticala corespunzatoare, astfel incat apele de precipitatii sa nu stagneze langa obiective.
Platformele de operare a macaralelor (cu enile sau roi) sunt realizate din pat de balast fiind utilizate
doar n perioada de ridicare/asamblare a componentelor turbinei eoliene. Toate platformele de operare
trebuie s fie finalizate nainte de livrarea componentelor turbinei ctre amplasament i meninute pe
perioada construciei i instalrii parcului eolian.
Platformele de operare sunt proiectate astfel nct s ndeplineasc cerinele specificate de furnizorul i
constructorul turbinei eoliene:
- nclinarea maxim lateral i longitudinal a platformei trebuie s fie de maxim 20;
- platforma trebuie s reziste la presiuni exercitate de minimum 150 kN/m2, presiune testat n fiecare
col al platformei;
Pag. 21
- nclinarea lateral a pereilor platformei trebuie s fie de maxim 450 pentru a asigura scurgerea apelor
pluviale;
- construcia platformei va fi astfel realizat nct s asigure o drenare eficient a apelor pluviale ctre
rigole; stratul inferior al drumurilor i platformei pentru macara va fi realizat din prietri (diametrul maxim
60mm; grosimea stratului 0.35m) aezat pe un strat de nisip compactat (aprox. 0.30m).
- diferena nlimii dintre platform i fundaia turbinei nu trebuie s depeasc 5 metri.
Factorii ce influeneaz proiectarea cilor de acces i a platformelor de operare a macaralei sunt:
topografia terenului, suprafaa, caracteristicile solului, direcia drumurilor de exploatare. Platformele de
operare i cile de acces sunt proiectate i construite s reziste la transport agabaritic, repsctiv solicitri
i presiuni mari (masele: utilajelor, camioanelor de transport utilaje i echipamente, macarale de mare
tonaj.
Amplasamentul turbinelor permite ca suprafeele necesare platformelor de montaj s se suprapun pe
zonele de acces la turbine. Braul macaralei va efectua o mturare a unui unghi de 900.
Subansamblele turbinei vor fi preluate direct din autovehicule ce le transport i poziionate, fr
depozitare temporar, evitnd astfel deformrile ce se pot produce la manevre i depozitri pe sol fr
suporii de protecie folosii pe utilajele de transport. Suprafaa platformelor de asamblare este n funcie
de deschiderea terenurilor, respectiv (l x L): 15m x 22m.
Construcie montaj turbine eoliene
Principalele etape n amplasarea turbinei eoliene:
Montarea turnului pe fundaie;
Amplasarea nacelei
Montajul rotorului;
Montarea generatorului
Asamblarea dispozitivul de frnare
Montajul dispozitivelor de msur i control
Etapa IV - Retele descrcare (transport) energie electric

Realizarea conexiunii electrice
SC VIENTO SOLAR SRL
Proiectul prevede amplasarea a 11 turbine eoliene tip GARBI (0,2MW/turbin, amplasate la cca 66m
(livrarea energiei electrice n LEA 20 KV Ioneti SPP 2 + 3 existent) se realizeaz prin intermediul
LES 0,4KV, LES 0,69KV i LES 20KV (cca 0,5km), 1 PT 0,4/20KV, 3PT 0,69/20KV i LEA 20KV (cca
45m, amplasat pe 5 stlpi nou propui, din care 1 stlp va fi amplasat pe traseul LEA 20KV existent).
SC BRIBON WIND SRL
(livrarea energiei electrice n LEA 20 KV Tecuci - Nicoreti, existent) se realizeaz prin intermediul LES
SC MEGA SOLAR INVEST SRL
Pag. 22
(livrarea energiei electrice n LEA 20 KV Tecuci - Ciorti, existent) se realizeaz prin intermediul LES
Etapa a V-a Functionarea parcului eolian

Principiul de funcionare al turbinelor eoliene care vor fi instalate n Parcul eolian Comuna Nicoreti este
similar cu cel al morilor de vnt. Turbina eolian utilizeaz energia cinetic a vntului pentru a antrena
arborele rotorului; aceasta este transformat n energie mecanic, care la rndul ei este transformat n
energie electric de ctre generatorul cuplat mecanic la aceasta. Acest cuplaj mecanic se poate face fie
direct, dac turbina i generatorul au viteze de acelai ordin de mrime, fie se poate realiza prin
intermediul unui multiplicator de vitez.
Energia obinut este distribuit prin intermediul unei reele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
Sistemele eoliene de conversie au i pierderi (ale generatorului i ale eventualelor sisteme de
conversie), astfel, se poate obine un randament de 89 - 95 %.
Operarea i ntreinerea parcului eolian este asigurat n perioada de garanie a echipamentelor de
ctre productor, acesta asigurnd servicii de ntreinere i reparaii conform programului:
- Lunar: Verificarea i monitorizarea turbinelor eoliene, a infrastructurii amplasamentului (echipamentul
de control, sistemul electric de transformare i transport);
- Semestrial: Sistemul de lubrifiere i hidraulic (inspecia mecanismelor de frnare, nivel de ulei, filtre
ulei);
- Anual: Examinri ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente;
- 4 ani: Service complet al componentelor turbinei, lucrri pentru combaterea coroziunii;
- La cerere: Monitorizarea factorilor de mediu;
Graficul de execuie lucrri
Activitatea
Perioada de execuie (18 luni)

1
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Zonificarea funcional
(stabilire amplasament)
Amenajarea zonelor de
depozitare temporar
Construcia fundaiilor i a
reelei electrice
Montarea turbinelor
eoliene
Realizarea conexiunilor i
punerea n funciune
B. In perioada de funcionare
Impactul datorat umbririi
Din punct de vedere al proiectului studiat, parcul eolian fiind amplasat n extravilanul Satului Srbi,
comunei Nicoreti, judeul Galai, umbra creat de rotirea palelor nu va avea un impact asupra
locuinelor. Umbra dat de o turbin eolian depinde de condiiile meteorologice (soare), poziia
soarelui, anotimp, poziia geografic. Din punct de vedere legislativ, nu exist reglementri care s
precizeze condiii care ar trebui s fie ndeplinite pentru amplasarea turbinelor eoliene. Avnd n vedere
Pag. 23
faptul c amplasarea parcului eolian se propune a se realiza ntr-o zon caracterizat cu precipitaii
reduse i veri secetoase (temperaturi peste 30 grade), se preconizeaz c efectul de umbrire al
turbinelor eoliene va fi benefic asupra vegetaiei din zon.
Reflectarea (flickering-ul)
Un efect deranjant care ar putea fi receptat de la distane mai mari, de mai muli locuitori ai satuli Srbi,
comuna Nicoreti, judeul Galai este fenomenul de licrire al palelor cnd sunt btute direct de soare.
Fenomenul se produce numai n zilele senine, de la rsritul soarelui pn la prnz i este perceput
numai doar atunci cnd vntul bate dinspre direcia privitorului, ceea ce nseamna cel mult cteva zeci
de ore pe an, practic n orice configurare a parcului eolian i topografie a locului. Palele turbinei sunt
vopsite n alb, iar reflectarea va fi estompat.
Zgomotul
Zgomotul este provocat de curenii de aer produi la rotirea elicelor. Intr-un studiu efectuat de Asociaia
American a Energiei Eoliene au fost ierarhizate nivelurile zgomotelor produse de diferite surse. Astfel,
se poate aprecia ca zgomotul produs de turbinele eoliene se situeaz sub zgomotul produs n interiorul
unui autovehicul, ntr-o cas sau birou, la distane mai mari de 400 m.
Echelle du bruit (Source : Autorit de Contrle des Nuisances Sonores Aroportuaires (ACNUSA))
Nivelul de zgomot
a. Influena caracteristicilor terenurilor asupra zgomotului
Intr-un studiu efectuat de Agenia Francez pentru Securitatea Mediului i a Muncii se menioneaz c
nivelul de zgomot este influenat de distana la care se face msurtoarea i caracteristicile terenului pe
care se face amplasarea turbinelor eoliene. Comparnd figurile alturate se poate vedea c pe un teren
Pag. 24
denivelat nivelul de zgomot crete comparativ cu terenurile plate. Sursa: Rapport Impacts Sanitaires du
bruit gnr par les oliennes, saisine no. 2006/005, Afsset, mars 2008.
Descreterea spaial a nivelului de zgomot cu i fr a lua n considerare efectul asupra solului produs
de o surs punctual este prezentat n figura de mai jos:
Pentru distane mai mici de 100m, fa de turbina, influena solului induce creterea nivelului de zgomot.
Influence de leffet de sol sur sol plat (Propagarea zgomotului pe un teren plat)
Influence de leffet de sol sur sol accident (propagarea zgomotului pe un teren denivelat)
Dac turbina eolian nu este amplasat la o distan suficient de mare fa de locuinte (500 m, conform
prevederilor din Norma Tehnic privind delimitarea zonelor de protecie i de siguran aferente
capacitilor energetice, publicate in Monitorul Oficial, partea I, nr. 865/18.12.2007 impactul produs de
zgomot poate fi deranjant.
Pag. 25
b. Influena vegetaiei asupra zgomotului

Studii experimentale efectuate n Frana (Acustica i Tehnici nr. 23, 24 N. Barriere , Y. Gabillet )
pentru determinarea influenei vegetaiei asupra zgomotului au artat c sunt trei efecte principale
determinate de prezenta vegetaiei : de atenuare a zgomotului; de difuzie ; de modificare a profilului
meteorologic. Pe un teren plat, efectul produs de zgomotul turbinei eoliene fa de locuine nu este
influenat de existena /inexistena vegetaiei, datorit faptului c nlimea unei turbine este mult mai
mare dect nlimea perdelei forestiere.
Sursa AFSSET :Influence de leffet de vgtation sur sol plat (influena vegetaiei de pe un teren plat)
Cele trei efecte menionate se manisfest atunci cnd turbinele se poziioneaz pe terenuri denivelate.
Existena vegetaiei forestiere amplasate ntre eoliene i receptor pe un teren denivelat , poate avea ca
efect diminuarea zgomotului produs.
Sursa AFSSET : Influence de leffet de vgtation sur sol accident (influena de pe un teren denivelat)
c. Influena topografiei terenului asupra zgomotului

In funcie de nlimea obstacolului, distanele surs obstacol i obstacol-receptor, precum i
caracteristicile terenului (plat sau denivelat ) se poate observa o cretere/descretere a nivelului de
zgomot . Pentru zonele cu relief nalt, casele sunt n general adpostite de vnt. Experienta a
demonstrat c nivelul zgomotului rezidual nu variaz cu viteza vntului ( ex. la 6 m/s) i valorile
zgomotului de fond sunt n jur de 25 dB.
Pag. 26
Sursa AFSSET : Carte de bruit des contributions sonores 6 m/s

(harta zgomotului la o vitez de 6m/s pe un teren denivelat)
d. Zgomotul produs de faun

Sunetul produs de fauna salbatic (cntece de psri, insecte, etc.) poate deveni important, n funcie
de momentul zilei n care se manifest i de sezon. Dimineaa, la rsrit de soare, pentru o perioad
limitat de timp apar creteri ale nivelului de zgomot datorat n special psrilor. Acest cor este
amplificat primavara i vara. In mod similar, zgomotul produs de broate crete nivelul de zgomot pe
timp de noapte pentru cteva luni. Este important de semnalat faptul ca frecvena emisiilor produse de
fauna salbatic poate s depeasc 2000 Hz.
e. Nivelul de zgomot i condiiile meteo
Conditiile meteorologice au un impact semnificativ asupra nivelurilor de zgomot, la o distan mai mare
de 100 m fa de surs. Dup cum rezult din diagramele urmtoare, la distane mari influena condiiilor
meteorologice asupra propagrii sunetului se explic printr-o modificare a traiectoriilor sonore. Aceste
traiectorii se pliaz pe schimbrile n vertical a profilului de vitez a sunetului.
Sursa afsset :Influence du vent pour une temprature constante

(Influena vntului la temperatur constant)
Aceste profile sunt estimate a respecta profilele verticale de temperatura si de vnt. In cazul n care
variaia de profil vertical de viteza sunetului este zero, traiectoria razelor sunetului este rectilinie
(condiii cunoscute sub numele omogene.
Pag. 27
Sursa AFSSET :Influence du gradient de temprature avec un vent nul

(Influena gradientului de temperatur la vnt zero)
In situaia n care variaia profilului pe vertical a vitezei sunetului este pozitiv (gradient de temperatura
pozitiv ), traiectoria razelor sonore sunt curbe fata de sol (aa numitele condiii favorabile de rspndire).
In cazul n care variaia profilului pe vertical a vitezei sunetului este negativ (gradient de temperatur
negativ ), condiiile sunt mpotriva rspndirii .
Sursa AFSSET : Cas dune inversion de temperature (cazul unei inversiuni de temperatur)
Ultimul caz corespunde unei inversiuni de temperatur ( se poate produce n timpul nopii, cnd este
mai rece i vntul lipsete ).
Implementarea proiectului va aduce notorietate internaional localitii, ntruct parcul va fi printre
obiectivele mari din domeniul eolian, va figura pe site-urile organizaiilor internaionale care se ocup de
energia verde i n statisticile naionale i Europene. Instalarea i operarea Parcului eolian se
ncadreaz n obiectivele majore ale Uniunii Europene i ale Romniei de implementarea a tehnologiilor
verzi de producerea energiei.
Operarea Parcului eolian va nsemna evitarea emisiei de CO2. Prin vnzarea certificatelor de
emisie CO2, conform Protocolului de la Kyoto, s-ar putea obine un ctig substanial.
Valorificarea pe piaa internaional a surplusului de certificate va fi fcut de Ministerul Economiei n
colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Finanelor i Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit
estimrilor, Romnia ar putea obine circa 2 miliarde de euro din vnzarea certificatelor.
Se poate aprecia c Romnia are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor de 60.000.000 t
CO2 echivalent, anual, n perioada 2008-2012. Avnd n vedere faptul c n prezent piaa de AAU-uri
indic preuri ntre 4-8 pentru 1 ton CO2 echivalent, venitul total la bugetul de stat obinut reprezint
circa 1.000 mil. euro 2.000 mil. Euro. Acestea sunt sumele minime care pot fi obinute. In cazul n care
ar fi vndut tot surplusul, statul ar putea obine mult mai mult. Pentru perioada 2008-2012, surplusul de
Pag. 28
AAU-uri care se comercializeaz este de maxim 300.000.000 de uniti. AAU-urile sunt uniti ale
cantitii atribuite de emisii de gaze cu efect de ser (1 AAU = 1 ton CO2 echivalent).
Romnia este Parte att la Convenia-cadru a Naiunilor Unite asupra Schimbrilor Climatice
(UNFCCC), ct i la Protocolul, la aceast Convenie, semnat la Kyoto. Valoarea angajamentului de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser (GHG) asumat de ctre Romnia este de 8% fa de
anul de baz 1989.
Fiecare stat inclus n Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul s emit o anumit cantitate de
emisii de GHG n conformitate cu cantitatea atribuit prin Protocol. Unitile cantitii atribuite (AAU) sunt
efectiv nregistrate, tranzacionate i urmrite prin Registrului Naional al emisiilor de GHG (1 AAU = 1
ton CO2 echivalent). Cantitatea atribuit este proprietatea privat a statului romn.
Conform ultimului inventar naional al emisiilor de GHG transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor de
GHG din anul 2008 (145 milioane tone CO2 echivalent) este cu circa 38 % mai sczut dect valoarea
int medie prevzut de Protocolul de la Kyoto n perioada 2008-2012. Astfel, n concordan cu
proieciile emisiilor de GHG pentru perioada 2008 - 2012, Romnia i va ndeplini angajamentul de
reducere cu 8% a emisiilor, fr msuri suplimentare de reducere.
n conformitate cu HG nr. 90/2008, pentru realizarea racordrii la reeaua electric utilizatorul ncheie
contractul de racordare cu operatorul de reea (pentru elementele instalaiei de racordare ce vor intra n
patrimoniul acestuia) i achit acestuia tariful de racordare reglementat. Utilizatorul va respecta
prevederile Codului tehnic al reelelor electrice de distribuie, precum i prevederile Codului
tehnic al reelelor electrice de transport, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08/2004, cu
completrile ulterioare, n special privind centralele electrice eoliene.
Utilizatorul va garanta c echipamentele achiziionate, inclusiv sistemele de protecii i
automatizri nu permit regimuri tranzitorii periculoase pentru RED (reeaua electric de
distribuie), ca nivel de perturbaii.
n cazul nerespectrii de ctre utilizator a prevederilor codului tehnic al RED i a condiiilor din Avizul
tehnic de racordare, acestuia i revine rspunderea pentru pagubele produse, din acest motiv, propriei
uniti sau a altor utilizatori, n limitele prevzute prin contracte.
Deeuri
Vor rezulta doar deeuri menajere, care se vor colecta selectiv i se vor depozita n pubele amplasate n
spaii special amenajate, pe platforme betonate. Deeurile menajere se vor preda agenilor economici
autorizai specializai n vederea eliminrii, conform contractului de prestri de servicii care va fi ncheiat.
Analiza managementului Deeurilor de turbine eoliene se fundamenteaz pe premiza c, la expirarea
duratei de via (25 30 de ani), din punct de vedere tehnologic i funcional sunt formate din materiale
refolosibile, care se pot valorifica prin uniti de profil i prin urmare, urmeaz a se conforma
prevederilor legale specifice, att n ceea ce privete fabricaia, ct i procesarea deeurilor.
Dezafectarea parcului eolian cuprinde executarea urmtoarelor lucrri:
- dezasamblarea turbinelor, recuperarea materialelor refolosibile i valorificarea prin uniti autorizate
specializate (deeuri din oel, cupru, aluminiu, fibr de sticl, deeuri de echipamente electrotehnice i
electrice DEEE);
- refacerea solului: ndeprtarea fundaiilor, concasarea betonului i utilizarea acestuia la amenajarea
drumurilor ;
- desfiinarea traseelor de cabluri electrice, recuperarea acestora i valorificarea lor prin societi
autorizate specializate;
Pag. 29
- nlocuirea turbinelor :
a. cu alte turbine de acelasi tip (n acest caz fundaia poate rmne dac nu a fost afectat de eventuale
infiltraii de ap, se modific doar sistemul de prindere);
b. cu un alt tip de turbine ( n acest caz se dezafecteaz fundaiile vechi; materialul rezultat din
concasarea betonului se utilizeaz la reabilitarea drumurilor; traseul de cabluri nu trebuie desfiinat;
durata de via a acestuia estede 40 ani).
Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 27 ianuarie 2003
privind deeurile de echipamente electrice i electronice (DEEE) a fost transpus n legislaia
naional prin HG nr. 405/2005.
1.7. Cerinele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia proiectului
Proiectul Parc eolian format din 11 centrale eoliene a cte 0,2MW, reea de descrcare a energiei
electrice, platform macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de antier, pe
amplasamentul situat n extravilan, Sat Srbi, comuna Nicoreti, T 186/2, P 3086/37, judeul Galai,
titular SC VIENTO SOLAR SRL se va realiza pe o suprafa de 15ha, din care suprafaa construit va fi
de 0,6ha:
Fundaii amplasare pilon: 11 buc. x 7m x 7m = 539mp;
Platforme amplasare posturi de transformare (PT): 4 buc. = 205,6mp;
Platforme montaj: 11 buc. x 15m x 22m = 0,348ha;
Ci de acces: 0,212ha
titular SC BRIBON WIND SRL, se va realiza pe o suprafa de 15ha, din care suprafaa construit va fi
de 0,61ha:
titular SC MEGA SOLAR INVEST SRL se va realiza pe o suprafa de 11,26ha, din care suprafaa
construit va fi de 0,6ha:
Suprafaa total studiat prin PUZ este de 415.929,00mp; folosina terenului: teren agricol.
Pag. 30
1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului respectiv modalitatea n care

accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes
comunitar
n vederea implementrii proiectului propus nu sunt necesare servicii i lucrri suplimentare de
dezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice i de telecomunicaii, construcii existente etc. Nu
este necesar racordarea la utiliti publice (ap, canalizare i de telecomunicaii) sau de realizare a
unor amenajri proprii. Accesul n amplasamentul PUZ, n perioada de implementare, se va face pe
drumurile de exploatare realizate conform proiectului tehnic al investitiei. Atat pe perioada implementrii
proiectului propus, cat si in perioada de exploatare, drumurile de acces vor trebui aduse i meninute
ntr-o stare tehnic bun, sens n care beneficiarul va efectua reparaii i intreineri pe aceste drumuri,
respectiv: pietruire, nivelare, rigole de scurgere a apei, etc.
1.9. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului i ealonarea perioadei de
implementare a proiectului
Perioada de constructie propriu-zisa cuprinde trei faze distincte:
- Faza de amenajare a retelei de drumuri de exploatare, platformelor de montaj, platformelor de
depozitare, organizarea de santier;
- Faza de constructie a turbinelor, cu realizarea fundatiilor, montarea turbinei, pozarea liniilor electrice
subterane pana la statia de conexiuni si punerea in functiune a turbinelor
- Faza de refacere a cadrului natural folosit temporar pentru constructie si de eliminare a deseurilor de
constructie ramase
Perioada de exploatare este estimat la 25 de ani, perioada cand vor avea loc lucrari de mentenanta si
de reparatii, fara a avea un impact suplimentar.
Perioada de dezafectare presupune,n functie de optiunea aleas, dezafectarea turbinelor vechi si
restaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele noi. Aceasta activitate se poate estima
pentru aproximativ 6 luni si pentru fiecare situatie aleasa se va reface cadrul natural afectat, fara un
impact suplimentar.
1.10. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii proiectului
Implementarea planului propus va genera urmtoarele activiti:
- Activiti de transport echipamente i materiale de construcii;
- Activiti de construcii montaj;
- Activiti de monitorizare a impactului asupra biodiversitii/mediului n zona;
- Activiti de producie energie electric din conversia energiei eoliene;
- Activiti de mentenan pentru turbinele eoliene;
- Activiti de colectare i transport a deeurilor n perioada de implementare a proiectului.
1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Curentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat i colectat printr-o reea de linii electrice
subterane (LES) i linii electrice aeriene (LEA). Puterea produs de turbin este evacuat prin
intermediul unui panou de ntreruptoare, aflat n interiorul turbinei la baza turnului i este interconectat la
un transformator ridictor montat la baza turbinei.
Pag. 31
Transformatoarele sunt interconectate pe partea de nalt tensiune prin cabluri aeriene sau subterane
care conecteaz electric toate turbinele. Cablurile subterane sunt instalate n anuri spate pe
marginea drumurilor de acces din proiect. n funcie de studiile geologice fcute la locul
amplasamentului, anurile spate pentru cablurile subterane se vor umple cu materiale locale sau cu
un material de umplutur, nisip i pietri, nainte de a aduga stratul superior din materiale locale.
Pentru o parte din traseele scurte aeriene se folosete un echipament de comutaie pentru a face
trecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. In punctul de transformare, puterea
electric de la ntregul parc eolian este ridicat la o tensiune 20 kV i livrat n SEN (Sistemul Energetic
Naional).
n locurile n care dou sau mai multe cabluri subterane se ntlnesc, vor fi montate panouri de
conexiuni, ce vor fi utilizate pentru a lega liniile mpreun, ntr-unul sau mai muli conductori cu
rezisten mai mare.
1.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu proiectul care este n procedura de evaluare i care poate afecta aria natural
protejat de interes comunitar
Pentru evaluarea impactului s-au avut n vedere factorii de mediu cumulativi, acei factori de mediu care
i cumuleaz efectul n spaiu i timp i care pot conduce la efecte semnificative aspra populaiei, florei
i faunei, i n general asupra biodiversitii. Pentru evaluarea impactului cumulativ produs n relaia cu
alte planuri/proiecte propuse sau implementate s-a cuantificat impactul generat de implementarea
parcurilor eoliene aflate n vecintatea amplasamentului parcului eolian propus.
In urma analizrii informaiilor aflate la dispoziia titularului PUZ, ct i din datele deinute pn n
prezent, n zona amplasamentului parcului eolian analizat au fost identificate planuri de urbanism i
proiecte aflate n diferite etape de reglementare: SC VIENTO SOLAR SRL Silitea; SC BRIBON WIND
SRL Silitea; SC MEGA SOLAR INVEST SRL Silitea.
Datorit faptului c proiectul este amplasat cu precdere pe terenuri agricole, impactul acestuia tinde a fi
nesemnificativ pentru biodiversitatea amplasamentului studiat.
Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, s-au intalnit in stoluri, relativ mari ca si efective,
parcurgand distante apreciabile n cutare de hran. Acestea in perioada migratiei au folosit in special
inaltimile de zbor intre 25-30m sau mai jos, nlimea la care nu exist un risc de coliziune cu paletele
turbinelor.
Stolurile mai numeroase inregistrate la specia Sturnus vulgaris s-au identificat la inaltimi de >150
m, in special in zonele periferice ale parcului (ex. partea nord, nord-estica si sudica), fara a patrunde in
perimetrul parcului. Asadar, riscul coliziunii cu palele turbinelor eoliene fiind unul nul.
Remarcm, de asemenea, numrul redus de psri rpitoare de zi care s-au identificat in
aceasta perioada. De obicei vneaz solitare peste cmpia din zon. Astfel, urmare a monitorizarii
realizate mentionam urmatoarele aspecte: speciile Buteo buteo, Falco tinnunculus, doar, tranziteaza
perimetrul parcului eolian si implicit terenurile invecinate in timpul migratiei, fara a stationa sau a se
hrani in zona o perioada indelungata de timp.
Aceste specii de pasari rapitoare s-au inregistrat la inaltimi de zbor >150 m sau mai sus, situate
deasupra nlimii riscului de coliziune. Studiile realizate releva faptul ca acestea vaneaza, indeosebi la
inaltimi, ce le permit sa evite coleziunea cu turbinele eoliene, pasarile adaptandu-se cu usurinta noilor
conditii de mediu.
Pag. 32
Impactul cumulat cu parcurile eoliene nvecinate

Operaiile de construcie a parcurilor eoliene vor avea un impact negativ asupra drumurilor locale,
adugndu-se la traficul existent un numr relativ mic de tranzituri, pe o perioad determinat de timp;
dezavantaj gabaritul mare al utilajelor de transport.
Realizarea simultan a celor 3 parcuri poate produce un efect negativ asupra aerului prin emisiile
temporare de praf i noxe n perioada de construcie provenite de la utilajele i mijloacele de transport
i contribuie la creterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Impactul va fi local,
reversibil, nesemnificativ, avnd n vedere c n perioada de construire vor fi utilizate utilaje verificate
RAR.
Sntatea i sigurana rezidenilor din zona analizat - localitatea Srbi, comuna Nicoreti, judeul Galai
nu va fi afectat prin impactul generat de ctre zgomotul produs ntr-un interval redus de timp, n
perioada de construcie prin implementarea proiectelor simultan n special datorit distanei fa de zona
locuit (cca 0,7km).
n perioada de funcionare a tuturor turbinelor eoliene conform proieciilor de dispersie a zgomotului n
zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor aflai n vecintatea planului datorit
distanei relativ mari fa de zonele locuite, nivelul intensitii zgomotului situndu-se n intervalul de 30
40 dB nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.
Se poate aprecia c ntre cele 3 parcuri este respectat distana reglementat prin Ordinul ANRE nr.
4/2007 i Ordinul nr. 49/2007, deci putem aprecia un impact cumulativ nesemnificativ:
Pentru o nlime maxim a pilonului de 49 m aceste zone vor fi:
fa de drumul public de interes national i judeean: minim nlimea pilonului plus lungimea palei plus
3 m i nu mai puin de 50 m fa de axul drumului.
fa de drumurile comunale i de exploatare: minim lungimea palei, dar nu mai puin de 30 m.
fa de LEA: minim nlimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m, dar nu mai puin de 100m.
fa de centrale eoliene aparinnd altor ferme eoliene: minim de 7 ori diametrul rotorului celui mai
mare agregat, atunci cnd acestea sunt dispuse pe direcia vntului predominant, respectiv minim de 4
ori diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci cnd acestea sunt dispuse perpendicular pe
direcia vntului;
fa de cldiri locuite: minim de trei ori nlimea pilonului;
n conformitate cu prevederile art. 1, alin.2, lit. 3 i alin. 3, din regulamentul aprobat prin Ordinul comun
MAPDR /MAI nr. 897/798/2005, scoaterea din circuitul agricol a terenurilor amenajate cu lucrri de
mbuntiri funciare se face prin Ordin al Directorului executiv al Direciei pentru Agricultur i
Dezvoltare Rural pe baza Oficiului de Cadastru i Publicitate Imobiliar i al Ministerului Agriculturii i
Dezvoltrii Rurale.
Impactul cumulat asupra factorului de mediu aezrilor umane
Impactul cumulativ generat asupra personalului i mediului social se preconizeaz a fi pozitiv deoarece
investiia propus promoveaz creterea eficienei economice a sectorului privat din zon. Dezvoltarea
activitii va conduce la creterea oportunitilor de angajare a locuitorilor din comuna Nicoreti, dar i
dirijarea spre bugetul local a unor contribuii semnificative prin taxe i impozite.
Impact cumulativ generat de activitatea de transport

Datorit existenei unor exploatri agricole n zon, acest fapt va genera un impact cumulativ asupra
cilor rutiere, datorit intensificrii traficului auto de mare tonaj, care va conduce la o degradare rapid a
Pag. 33
acestora. Ca i msuri operaionale se recomand reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor n

perioadele cu temperaturi ridicate, atunci cnd pot aprea deformri n structura cilor de acces i emisii
de pulberi, respectarea capacitii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilitii
autocamioanelor n condiii de praf, ploaie etc.
Impactul cumulat asupra factorului de zgomot i vibraii

- Exist o zon n jurul turbinelor unde zgomotul poate depi 55 dB(A), dar n aceast zon nu sunt
receptori umani. Efectul zgomotului asupra faunei locale este discutabil. Avnd n vedere continuitatea
acestuia, zgomotul poate fi asociat cu un zgomot de fond, acceptat de faun. Cumularea impactului cu
parcul vecin nu genereaz zone de impact semnificativ.
- Efectul cumulativ generat de zgomotul i vibraiile asociate lucrrilor agricole i a unitilor agricole din
vecintate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot i vibraii datorate execuiei i funcionrii parcului
eolian, datorit repectrii distanelor dintre proiecte, lipsa receptorilor sensibili, n zon amplasamentul
este favorabil n dezvoltarea unui astfel de proiect.
Cuantificarea impactului
Cuantificarea impactului se va face prin Metoda MERI (Matricea Rapid de Evaluare a Impactului).
Metoda matricei de evaluare rapid a impactului (MERI) se bazeaz pe o definiie standard a criteriilor
importante de evaluare, precum i a mijloacelor prin care pot fi deduse valori qvasi-cantitative pentru
fiecare dintre aceste criterii, (reprezentate printr-o not concret, independent). Impactul activitilor ce
se vor desfura n cadrul proiectului sunt evaluate fa de componentele de mediu i se determin
pentru fiecare component o not, folosind criteriile definite, asigurndu-se astfel o msurare a
impactului potenial pentru componentele mediului.
Criteriile importante de evaluare se ncadreaz n dou grupe:
Criterii care pot schimba individual scorul (punctajul) obinut;
Criterii care, n mod individual, nu pot s schimbe scorul obinut.
Valoarea atribuit fiecreia din aceste grupe de criterii se determin prin folosirea unor formule simple.
Formulele permit determinarea notelor pentru componentele individuale pe o baz definit. Sistemul de
notare necesit simpla nmulire a valorilor atribuite fiecarui criteriu din grupa (A). Folosirea nmulirii
pentru grupa (A) este important pentru c ea asigura exprimarea ponderii fiecarei note, n timp ce
simpla nsumare a notelor ar putea exprima rezultate identice pentru condiii diferite. Valorile (notele)
acordate pentru grupul criteriilor de valoare (B) sunt adunate ntre ele pentru a da o sum unic.
Aceasta d sigurana c notele acordate individual nu pot influena scorul general, dar i c importana
colectiv a tuturor valorilor din grupa (B) este avut n vedere n totalitate. Suma notelor din grupa (B) se
nmulete apoi cu valoarea rezultat din nmulirea notelor din grupa (A), asigurndu-se astfel un scor
final de evaluare (ES). In forma sa actual procedura de calcul pentru MERI poate fi exprimat astfel:
(a1) x (a2) = aT ; (b1) + (b2) + (b3) = bT ; (aT) x (bT) = ES
unde:
(a1), (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A);
(b1), (b2), (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B);
aT este rezultatul nmulirii tuturor notelor (A);
bT este rezultatul nsumrii tuturor notelor (B);
ES este scorul de mediu pentru factorul analizat.
Pag. 34
Criterii si trepte de evaluare Metoda MERI

Criteriul
Scala
4
3
A1 Importana
modificrii mediului
A2 Magnitudinea
modificrii mediului
B1 Permanen
B2 Reversibilitate
B3 Cumulativitate
2
1
0
+3
+2
+1
0
-1
-2
-3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
Descrierea
Importana componentei naionale/ internaionale de mediu
Important pentru interesele regionale/naionale
Important numai pentru zonele aflate n imediata apropiere a
zonei locale
Important numai pentru condiia local
Fr importan
Beneficiu major important
Imbuntirea semnificativ a strii actuale
Imbuntirea strii actuale
Neschimbarea strii actuale
Schimbare negativ a strii actuale
Dezavantaje sau schimbri negative semnificative
Dezavantajele sau schimbri negative majore
Fr schimbri
Temporar
Permanent
Fr schimbri
Reversibil
Ireversibil
Fr schimbri
Ne-cumulativ/unic
Cumulativ sinergic
Conversia scorurilor de mediu n categorii de impact

Scorul de mediu (ES)
+72 +108
+36 +71
+19 +35
+10 +18
+1 +9
0
Categorii
+E
+D
+C
+B
+A
N
-1 -9
-A
-10 -18
-B
-19 -35
-C
-36 -71
-D
-72 -108
-E
Descrierea categoriei
Schimbri/impact pozitiv major
Schimbri/impact pozitiv semnificativ
Schimbri/impact pozitiv moderat
Schimbri/impact pozitiv
Schimbri/impact uor pozitiv
Lipsa schimbrii/status quo/nu se aplic
Schimbri/impact uor negativ
nesemnificativ - nu necesit msuri specifice de
reducere
Schimbri/impact negativ - necesit msuri de
reducere generale i specifice
Schimbri/impact negativ moderat - necesit
msuri de reducere specifice
Schimbri/impact negativ semnificativ necesit msuri compensatorii
Schimbri/impact negativ major
necesit msuri compensatorii
Pag. 35
Metoda MERI Proiect Parc eolian Comuna Nicoreti, Judeul Galai
Factor de mediu /
Componenta a
factorului de mediu
Topografie, geologie i soluri
Resursele de ap
Resurse biologice
Calitatea aerului
Resurse vizuale/ Peisaj
Resurse culturale
Zgomot
Transport
Semnificaia impactului
Impact
A1
A2
B1
B2
B3
Msuri de
reducere (dac
este cazul)
Comentarii
In perioada de
construire
In perioada de
construire
In perioada de
construire
Categorie
ES
Cat
-12
-B
-12
-B
-5
-A
-18
0
0
-B
N
N
Perturbarea solului
-1
Msuri generale
Eroziunea solului
-1
Msuri generale
Compactarea solului
-1
Msuri generale
Pierderea de terenuri agricole

Perturbare temporar
nnmolire / Sedimentare
Interceptarea drenurilor i cursurilor
de ap
Perturbarea/eliminarea vegetaiei
Rnirea sau mortalitatea
incidental a vieuitoarelor slbatice
Pierderea i alterarea habitatului
Emisii ale vehiculelor n timpul
construciei
Praf i particule n timpul construciei
Reducerea poluanilor atmosferici i a
gazelor cu efect de ser
Modificari vizuale ale peisajului
Impact vizual asupra siturilor/
privitorilor sensibili
Umbra alternant asupra cldirilor
nvecinate
Impact vizual asupra resurselor
arheologice
Perturbarea siturilor arheologice
Zgomot n perioada de construcie
Zgomot n perioada de operare
resimit de locuitorii nvecinai
Deteriorarea covorului asfaltic
Congestionarea traficului / ntrzieri
mbuntirea/extinderea reelei de
2
0
0
-1
0
0
3
1
1
3
1
1
3
1
1
Msuri generale
-1
Msuri generale
-12
-B
-1
Msuri specifice
-27
-C
-1
Msuri generale
-18
-B
-1
Msuri generale
-4
-A
-1
Msuri generale
-4
-A
+3
+108
+E
-1
Msuri generale
-18
-B
-1
Msuri generale
-18
-B
3
1
0
-1
3
2
3
2
3
2
Msuri generale
0
-6
N
-A
-1
Msuri generale
-9
-A
+2
+36
+D
Pag. 36
Socio-economic
Sigurana public
Comunicaii
Utilitai i servicii locale
Utilizarea terenului i zonare
transport
Venituri la bugetul local
Venituri la bugetul deintorilor de
terenuri
Cheltuieli pe bunuri i servicii
Turism
Fora de munc pe termen scurt i
lung
Dificulti n construcie datorit
echipamentelor , cderilor de obiecte,
excavrilor deschise, electrocutrilor
Risc de accidente prin cderea de
ghea
Risc de incendiu
Interferene temporare cu semnalele
de comunicaii
Recepie slab a semnalului
analogic TV
Necesar de servicii de urgen i
poliie
Relocarea reelelor de distribuie a
utilitailor i a stlpilor
Impacte adverse i pozitive asupra
parcului eolian
Schimbri n caracterul comunitii i
a tendinelor n utilizarea terenului
Pag. 37
+3
+54
+D
+3
+54
+D
2
2
+1
+2
3
3
3
3
3
3
+18
+36
+B
+D
+3
+24
+C
Categoria
Topografie, geologie i soluri
Resursele de ap
Resurse biologice
Calitatea aerului
Resurse vizuale / Peisaj
Resurse culturale
Zgomot
Transport
Socio-economic
Sigurana public
Comunicaii
Utiliti i servicii locale
Utilizarea terenului i zonare
TOTAL
-E
-D
-C
-B
3
-A
1
+A
+B
+C
+D
+E
3
2
1
2
2
1
3
2
2
2
16
1
3
Se identific:
5 impacte n categoria uor negativ (nesemnificativ);
- Compactarea solului
- Emisii ale vehiculelor n timpul construciei
- Praf i particule n timpul construciei
- Zgomot n perioada de construcie
- Zgomot n perioada de operare resimit de locuitorii nvecinai
7 impacte n categoria negativ (moderat spre nesemnificativ)
- Perturbarea solului
- Eroziunea solului
- Pierderea de habitat i terenuri agricole
- Perturbarea vegetaiei
- Alterarea habitatului
- Modificri vizuale ale peisajului
- Impact vizual asupra siturilor / privitorilor sensibili
1 impact n categoria negativ moderat:
- Rnirea sau mortalitatea incidental a vieuitoarelor slbatice
1 impact n categoria pozitiv
- Cheltuieli pe bunuri i servicii
1 impact n categoria pozitiv moderat
- Fora de munc pe termen scurt i lung
4 impacte pozitiv semnificativ
- mbuntirea / extinderea reelei de transport
- Venituri la bugetul local
- Venituri la bugetul deintorilor de terenuri
- Turism
1 impact pozitiv major
- Reducerea poluanilor atmosferici i a gazelor cu efect de ser
ncadrarea final a proiectului de plan n categorii de impact se face dup impactul cu scorul cel mai
mare. Astfel, impactul general al parcului eolian este unul pozitiv major.
1.13. Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului
Avizul custodelui - Asociaia pentru Conservarea Diversitii Biologice Focani.
Pag. 38
2. Informaii privind aria natural protejat de interes comunitar afectat de implementarea

proiectului
2.1. Date privind aria natural protejat de interes comunitar: suprafa, tipuri de ecosisteme,
tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului etc.
2.1.1 Situl de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (conform
Formularului Standard Natura 2000).
In acord cu legislaia de mediu n vigoare prezentm principalele caracteristici ale acestei zone
protejate.
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se ntinde pe o suprafa de 36.492 ha, fiind situat, n regiunile
biogeografice continental i stepic.
Lunca Siretului Inferior se ntinde pe raza judeelor Galai (66%), Vrancea (29%) i Brila (5%).
Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul
standard Natura 2000)
In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de psri
enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC i a 25 de specii de psri cu migraie
regulat nemenionate n Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ EC:
Pag. 39
Specii de psri cu migratie regulata nementionate n anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod
A054
A056
A052
A050
A053
A055
A051
A043
A059
A061
A087
A198
A036
A096
A125
A459
A156
A230
A017
A005
A048
A161
A162
A142
A179
Specie
Anas acuta
Anas clypeata
Anas crecca
Anas penelope
Anas platyrtynchos
Anas querquedula
Anas sterepera
Anser anser
Aythya ferina
Aythya fuligula
Buteo buteo
Chlidonaris
leocopterus
Cygnus olor
Falco tinnunculus
Fulica altra
Lanus cachinnans
Limosa limosa
Merops apiaster
Phalacrocorax carbo
Podiceps cristatus
Tadoma tadoma
Tringa erythropus
Tringa totanus
Vanellus vanellus
Larus ridbundus
Populaie:
Rezident
Cuibrit
Iernat
Pasaj
20-35 i
30-60 i
50-80 i
170-230 i
10-20 p
1-3 p
3-5 p
350-500 i
50-80 i
350-500 i
100-150 i
10-20 p
6-12 p
20-35 i
Sit
Pop.
D
D
D
D
D
D
D
D
D
B
D
Conserv.
Izolare
Global
5-12 p
10-15 p
10-15 p
30-40 p
18-25 p
C
D
C
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
2500-3000 i
200-250 i
600-1000 i
30-50 p
50-120 i
30-45 p
2p
150-200 i
30-45 p
25-35 p
500-700 i
80-180 i
Pag. 40
Not: "A" - specia este foarte bine reprezentat la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentat la nvelul sitului; "C" - la
nivelul sitului cuibrete o populaie cu densitate care reprezint mai puin de 2 % din populaia la nivel naional; "D" - la
nivelul sitului cuibrete o populaie cu densitate redus fa de media, la nivel naional (nesemnificativ la nivel naional).
Caracteristici generale ale sitului

Cod
% CLC
Clase de habitate
N04
2
331
Plaje de nisip
N06
17 511, 512 Ruri, lacuri
N07
4
411, 412 Mlatini, turbrii
N09
4
321
Pajiti naturale, stepe
N12
36 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14
7
231
Puni
N16 22 311
Pduri de foioase
N26
8
324
Habitate de pduri (pduri n tranziie)
Alte caracteristici ale sitului

Este o zon de subsiden cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se ntlnesc pduri de lunc. Flora de lunca
joasa inundabila este intens reprezentata de asociaii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha,
Nimphoides, Scirpus i altele. Este o zona aflat n calea migraiei numeroaselor specii de psri
acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide
(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas
clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme
(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,
Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide
(Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
Calitate i importan
Lunca Siretului Inferior se ntinde pe raza judeelor Galai, Brila, Vrancea. Arii naturale protejate de
interes naional, din judeul Galai, incluse n Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava i Balta Tlbasca.
Balta Potcoava este un lac de curs prsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat n urma
aciunii de ndiguire a luncii Siretului Inferior, datorit suprafeei i adncimii mai mare i datorit legturii
strnse cu stratul de ap freatic. ntre balta Potcoava i rul Siret se afl pduri de lunc. Flora de
lunc joas inundabil este intens reprezentat de asociaii vegetale specifice din genurile Pragmites,
Typha, Nimphoides, Scirpus i altele.
Balta Tlbasca reprezint o zon important avifaunistic pe cursul Siretului Inferior, aflat n calea
migraiei numeroaselor specii de psri acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta
alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor,
Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula
chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus
vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna
hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.)
s.a.
Vulnerabilitate
Activiti antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: punat, pescuit, vntoare, extragere de
nisip i pietri, poluarea apei.
Pag. 41
Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat

Cod
140
300
701
164
220
230
421
502
503
952
941
Activitate
Punatul
Extragere de nisip ii pietri
Poluarea apei
Curarea pdurii
Pescuit sportiv
Vntoare
Depozitarea deeurilor menajere
Drumuri, drumuri auto
Linii de cale ferat, TGV
Eutrofizarea
Inundaii
Intensitate
C
A
B
C
B
C
B
C
C
B
B
%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Activiti i consecine n jurul sitului

Cod
403
421
Activitate
Habitare dispersat
Tabel 2
Infl.
+
0
0
+
Tabel 3
Intensitate
B
C
%
0
0
Infl.
0
-
Managementul sitului
Situl de importan comunitar ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit n custodie Asociaiei
pentru Conservarea Diversitii Biologice Focani, n baza Conveniei de custodie nr. 0046/23.02.2010.
Pn n prezent nu exist un plan de management al acestei arii protejate.
Avnd n vedere faptul c amplasamentul proiectului se afl n interiorul ariei naturale protejate
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrant din reeaua ecologic Natura 2000, prezentm n
continuare date referitoare la localizarea, populaia i ecologia speciilor i a habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaa sau n imediata vecintate a proiectului si relatia acestora cu obiectivul
de investitie.
2.1.2 Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului
Standard Natura 2000).
Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele sitului: Latitudine:
N 45 46' 22'', Longitudine:
Suprafaa sitului (ha): 25.081
Altitudine (m):
Min.: 0 Max.: 302 Med.: 47
Regiunea biogeografic: continentala/stepica
Regiunile administrative
NUTS
%
Numele judeului
RO011
2
Bacau
RO026
42
Vrancea
RO024
49
Galati
RO021
7
Braila
Pag. 42
E 27 20' 33''
Tipuri de habitate prezente n sit i evaluarea sitului n ceea ce le privete

Cod
3260
6440
91F0
3270
92A0
91I0
91E0
Denumire habitat
Cursuri de apa in zonele de
campie, pana la cele montane, cu
vegetatie din Ranunculion
fluitantis si Callitricho-Batrachtion
Pajisti aluviale din Cnidion dubii
Pduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor
ruri (Ulmenion minoris)
Rauri cu maluri namoloase cu
vegetatie de Chenopodion rubri si
Bidention
Zvoaie cu Salix alba i Populus
alba
Vegetatie de silvostepa
eurosiberiana cu Quercus spp.
Paduri aluviale cu Alnus glutinosa
si Fraxinus excelsior (Alnopadion, Alnion incanae, Salicion
albae
Reprez.
20
Supr. rel.
Conserv.
Global
0,5
0,5
0.2
0,3
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod
Specie
1355
Lutra lutra
Spermophilus
citellus
1335
Pop.:
Rezid.
P
Rep
rod.
Iernat
Pasaj
Sit Pop.
Conserv.
Izolare
Global
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod
1220
1166
1188
Specie
Emys
orbicularis
Triturus
cristatus
Bombina
bombina
Populaie:
Rezident
Sit
Pop.
Conserv.
Izolare
Global
Reproducere
Iernat
Pasaj
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod
Specie
1130
1149
2511
Aspius aspius
Cobitis taenia
Gobio kessleri
Gobio
albipinnatus
Gymnocephalus
1124
1157
Populaie:
Rezident
P
P
P
Repro
ducere
Sit
Pop.
C
C
B
Conser
v.
B
B
B
Iernat
Pag. 43
Pasaj
Izolare
Global
C
C
C
B
B
B
1145
2522
1134
1146
1160
1159
schraetzer
Misgurnus
fossilis
Pelecus
cultratus
Rhodeus
sericeus amarus
Sabanejewia
aurata
Zingel streber
Zingel zingel
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod
1083
1014
Specie
Lucanus
cervus
Vertigo
angustior
Pop.:
Rezid.
Reprod.
Iernat
Pasaj
Sit Pop.
Conserv
.
Izolare
Globa
l
P?
Alte specii importante de flor i faun
Cat.
M
Specia
Felis silvestris
Populaie
P
Motiv
D
DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N04
4
331
Plaje de nisip
N06
25
511, 512
Ruri, lacuri
N07
5
411, 412
Mlatini, turbrii
N09
5
321
Pajiti naturale, stepe
N12
8
211 - 213
Culturi (teren arabil)
N14
8
231
Puni
N16
34
311
Pduri de foioase
N26
11
324
Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de
Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de
terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai
Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde
pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau,
Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare,
curgatoare) 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile 18%; Culturi cerealiere extensive
5%; Alte terenuri arabile 5%; paduri caducifoliate 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai
de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) 2%. Situl este localizat preponderent in
lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri
aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea
inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este
reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se
prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret
si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in
Pag. 44
principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra
vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera.
Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a
sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale
(aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).
Calitate i importan: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau
relativ putin afectata de activitati antropice.
Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai
frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor,
accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri
ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere
alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.
Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii
asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.
Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata,
eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei
stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.
Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din
suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private
apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.
Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional
Cod
Categorie
Tip
%
Codul national si numele ariei naturale protejate
RO04
Rezerv.nat.
0,74
2.412. - Balta Talabasca
RO04
Rezerv.nat
1,42
2.827. Padurea Neagra
Managementul sitului
Organismul repsonsabil pentru managementul sitului:
Regia Nationala a padurilor Directia Silvica Focsani
Planuri de management ale sitului:
Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru
Conservarea Diversitatii Biologice.
2.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a proiectului, menionate n formularul
standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si
relatia acestora cu proiectul
In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului
Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata sunt urmatoarele:
Pag. 45
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Tip habitat
3260 Cursuri de ap din zonele de
cmpie, pn la cele montane, cu
vegetaie din Ranunculion fluitantis i
Callitricho-Batrachion
6440 Pajiti aluviale din Cnidion dubii
91F0 Pduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinusangustifolia, din lungul
malurilor rurilor (Ulmenion minoris)
3270 Ruri cu maluri nmoloase cu
vegetaie de Chenopodion rubri i
Bidention
92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus
alba
91I0 * Vegetaie de silvostep
eurosiberian cu Quercus spp.
91E0 * Pduri aluviale cu Alnus
glutinosa i Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae)
Reprez.
Supr. Rel.
Conservare
Global
20
0,5
0,5
0,2
0,3
Pe amplasamentul proiectului nu exista habitate naturale, acestea fiind inregistarte in zona Siretului
inferior (situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior). Habitatele respective au
fost afectate prin activitati umane. Astfel, arboretele de lunca caracteristice zonei Siretului inferior au
suferit modificri n ceea ce privete structura vegetatiei, fiind afectate de introducerea speciilor alohtone
de vegetatie (plantari de arborete (plop euramerican Populus x canadensis, ce formeaza monoculturi
destul de extinse in lunca raului).
In ceea ce priveste suprafaa amplasamentului este constituita din terenuri agricole (agoecosisteme),
dominante fiind culturile de cereale - gru, porumb, floarea soarelui. Zonele marginale terenurilor
agricole (drumuri de pmnt etc.) sunt ocupate de vegetaie ruderal.
Fig. 1. Amplasamentul parcului eolian Nicoresti, judetul Galati. Teren arabil
Pag. 46
Absenta vegetatiei arboricole si arbustive constante pe amplasament nu ofera conditii favorabile

de odihna, hranire si reproducere pentru speciile de fauna. Astfel, suprafata amplasamentului nu poate fi
utilizata pentru cuibrire sau adpost de ctre speciile care au stat la baza desemnrii ariei de protecie
special avifaunistic ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, la fel si pentru speciile de herpetofauna si
mamifere, incluse in situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior care nu isi
gasesc conditii prielnice de adapost, hranire pe terenurile din zona de amplasament studiata (suprafete
ocupate de culturi agricole).
n concluzie, prin realizarea proiectului nu vor fi afectate habitate de interes comunitar. Pe
suprafaa analizata nu au fost identificate habitate de importan comunitar sau habitate care necesit
protecie strict.
Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca
Siretului Inferior i efectele anticipate ale implementarii proiectului
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Vidra (Lutra lutra).
Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in
imediata vecinatate a luciului de apa.
Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al
apelor curate, specia fiind sensibila la poluare.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este notat cu C ceea ce
semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie cu densitate redus fa de media la nivel naional
(nesemnificativ la nivel naional) aflat ntr-o stare de conservare bun. Specia nu a fost identificata in
perimetrul studiat. Specia prefera mediul acvatic.
Impactul estimat: Nu anticipm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii
proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P
3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai;
Popandu comun (Spermophilus citellus).
Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea
drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m.
Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei nu are calificativ. Specia nu
a fost identificata pe amplasamentul studiat. Desi conditiile de mediu din zona ar perimite existenta
speciei in zona de studiu, totusi nu s-au identificat indivizi si vizuine ai speciei respective.
Specii de amfibieni/reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis).
Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de
vegetatie.
Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In
unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa.
(nesemnificativ la nivel naional) aflat ntr-o stare de conservare bun. Specia nu a fost identificata pe
Pag. 47
amplasamentul studiat. Este intalnita in habiate acvatice si nu terestre, precum este terenul parcului
eolian.
Triton cu creast (Triturus cristatus).
Habitat. Este o specie predominat acvatic, prefernd ape stagnante mari, cu vegetaie palustr.
Deseori poate fi ntlnit n bazine artificiale (locuri de adpat, iazuri, piscine).
Distributie. Este ntlnit la altitudini cuprinse ntre 100-1000 m. Este rspndit n mare parte din Europa,
din nordul Franei i Marea Britanie pn n munii Urali. n Romnia este intalnit aproape pretutindeni.
Lipsete din Dobrogea i lunca Dunrii, unde este nlocuit de Triturus dobrogicus.
amplasamentul studiat. Se intalneste in zone acvatice.
Buhai de balt cu burta roie (Bombina bombina).
Habitat. Specie nepretenioas, populeaz ochiurile de ap permanente sau temporare, ajungnd n
regiunea deluroas pn la altitudini de 400 m. Prefer blile temporare.
Distributie. n Romnia este rspndit n Cmpia Romn, Dobrogea, Delta Dunrii, Podiul
Transilvaniei, Criana i Podiul Moldovei.
amplasamentul studiat. La fel ca si specia precedenta prefera ecosisteme acvatice.
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Avatul (Aspius aspius).
Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau
salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii.
Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevana sitului
pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este notat cu C ceea ce semnific faptul c
la nivelul sitului exist o populaie cu densitate redus fa de media la nivel naional (nesemnificativ la
nivel naional) aflat ntr-o stare de conservare bun. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul
studiat. Populeaza ecosisteme acvatice.
Pag. 48
Zvarluga (Cobitis taenia).

Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape
statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare,
nisipos sau argilos.
Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei.
amplasamentul studiat. Specie caracteristica apelor curgatatore, cat si statatoare, baltilor etc.
Porcusorul de nisip (Gobio kessleri).
Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona
crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului.
Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevana sitului
pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este notat cu B ceea ce semnific faptul c
la nivelul site-ului exist o populaie mai mare dect 2% din media la nivel naional, aflata intr-o stare de
conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Populeaza cursurile de apa.
Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus).
Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila.
Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare
si fund malos.
Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei.
amplasamentul studiat. Populeaza habitatele acvatice.
Raspar (Gymnocephalus schraetser).
Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip,
ocazional de pietris.
Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevana
sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este notat cu C ceea ce semnific
faptul c la nivelul sitului exist o populaie cu densitate redus fa de media la nivel naional
amplasamentul studiat. Specie intalnita in zone acvatice.
Pag. 49
Tiparul (Misgurnus fossilis).

Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de
coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale.
Prefera substratul malos si cu vegetatie.
Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei.
amplasamentul studiat. Prefera habitate acvatice (ape curgatoare, balti etc.).
Sabita (Pelecus cultratus).
Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile
si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor.
Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de
pesti.
amplasamentul studiat. Populeaza ecosisteme acvatice (rauri, lacuri etc.).
Boarta (Rhodeus sericeus amarus).
Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se
intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona
montana a raurilor.
Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei.
amplasamentul studiat. Intalnita in zone acvatice (rauri, ape statatoare).
Dunarita (Sabanejewia aurata).
Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu
nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase.
Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei.
amplasamentul studiat. Populeaza mediul acvatic (ape curgatoare).
Pag. 50
Fusar (Zingel streber).

Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris,
nisip sau argila.
Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei.
amplasamentul studiat. Intalnita in zone acvatice. Prefera apele curgatoare.
Fusar mare (Zingel zingel).
Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile
Dunarii ajunge rar.
Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei.
amplasametul studiat. Populeaza mediul acvatic. Prefera apele curgatoare.
Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Radasca (Lucanus cervus).
Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun.
Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna in
Romania, se intalneste in toate zonele cu paduri de stejar sau gorun.
amplasamentul studiat. Intalnita in habitate forestiere, ce nu sunt prezente in zona de studiu.
Vertigo angustior.
Habitat. Specie higrofila, apropae palustra; traieste in locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub
busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor
batrani etc. In Romanaia este o specie de campie, dar paote ajunge pana la altitudini de 1000 m.
Distributie. Este o specie europeana, cu aeal din Irlanda pana la Marea caspica, identificata si in Turcia,
Iran. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla si de est. Statutul speciei in Romanaia este
necunoscut, posibil vulnerabila din cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede).
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei nu are calificativ. Specia nu
a fost identificata pe amplasamentul studiat. Prefera zonele umede, suprefetele de teren cu umiditate
sporita etc.
Pag. 51
n concluzie menionm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate i vertebrate enumerate n
anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel i alte specii importante de flor i faun, prezente n
situl de importan comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe
amplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existena vre-unui impact negativ semnificativ
asupra componentelor de habitat, flor i faun desemnate pentru aceste arii protejate, urmare a
realizrii proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2,
P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai;
De asemenea specificam ca prin realizarea proiectului nu este afectata integritatea sitului de importan
comunitar ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior:
- suprafaa habitatelor i numrul speciilor de importan comunitara nu vor suferi reduceri de suprafete
si efective;
- nu se va produce fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importan comunitar;
- punerea in aplicare a obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar nu
va fi afectata;
- factorii care determin meninerea strii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar nu va fi influentat negativ;
- nu vor aparea modificri ale dinamicii relaiilor dintre componentele de de mediu (sol, apa, aer, flora si
fauna), ce constituie structura i/sau funcia ariei naturale protejate de interes comunitar.
2.2.1.2 Specii de psri enumerate n Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate
pentru situl de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i relaia
acestora cu planul
Pescra albastru - Alcedo atthis. n Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul
raurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de
regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. n situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o
specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu s-a identificat pe amplasamentul studiat. Este o specie ce
populeaza zonele acvatice, incompatibile cu suprafata terenului studiat. Nu anticipm un impact
semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul
comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai;
Strc rou - Ardea purpurea. Specia este prezent cu o populaie de 42.000 perechi n Europa. n
Romnia are statut de oaspete de var. Cuibrete rar n Transilvania, fiind mai numeros doar n Delta
Dunrii. Efectivul n Romnia: 800 -1.200 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este
o specie clocitoare. Impact estimat. n perimetrul amplasamentului nu s-au observat indivizi a acestei
specii. Este identificata in habitate acvatice si nu terestre. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de
dezvoltarea proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti,
T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai;
Strc galben - Ardeola ralloides. Alctuiete o populaie de 27.000 perechi n Europa. n Romnia are
statut de oaspete de var. Cuibrete n colonii mixte, n care deseori exist sute de cuiburi (delt). Rar
i sporadic n interiorul rii. Efectivul n Romnia: 3.000-4.000 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este ntlnit n zonele acvatice cu vegetaie
dens. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Identificata in zone umede (balti, lacuri etc.). Nu
anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului Parc eolian comuna Nicoreti,
amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai.
Pag. 52
Raa roie - Aythya nyroca. Populaia global estimat la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands
International 2002). Delta Dunrii, Insula Mic a Brilei i lacurile/eleteele mari ale rii. Mai frecvent
n estul Romniei. Efectiv: cteva mii de perechi. n situl Lunca Siretului Inferior ra roie - Aythya
nyroca este ntlnit rar n pasaj i la cuibrit. Impact estimat. Specia prefer zonele umede cu lacuri i
bli ntinse. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de
Chirighi cu obraz alb - Chlidonias hybridus. n Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa
si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica.
Efectiv: 6.000 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin
adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. n situl Lunca Siretului Inferior chrighi cu obraz alb Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Este o specie
ce populeaza habitate acvatice. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n
zona amplasamentului. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului Parc
eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3,
judeul Galai;
Chirighi neagra - Chlidonias niger. Specie oaspete de var. Frecventa si larg raspandita in estul tarii,
sporadica in rest. Efectiv: 3.000 6.000 perechi. Cuibrete n colonii, pe ape putin adanci cu vegetatie
plutitoare. n situl Lunca Siretului Inferior chrighi neagra - Chlidonias niger este o specie de pasaj.
Impact estimat. Nu s-a identificat in perimetrul proiectului. Populeaza habitate acvatice si nu terestre,
cum este terenul studiat. Nu anticipm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea
Barza alb - Ciconia ciconia. Populaia berzei albe pe glob nregistreaz cca 166.000 perechi. n
Romnia are statut de oaspete de var. Larg rspndit n Romnia, n sate i la periferia unor orae.
Efectivul n Romnia: 4.000-6.000 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie
de pasaj. Impact estimat. Specie ntlnit la cuibrire n localiti. Nu este prezent pe amplasamentul
analizat. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului Parc eolian comuna
Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai;
Erete de stuf - Circus aeruginosus. n Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna.
Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii.
Efectiv: 700 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. n situl Lunca Siretului Inferior Circus
aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Nu s-a identificat pe perimetrul studiat. Populeaza
habitate acvatice. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului Parc eolian
comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul
Galai;
Lebd de iarn - Cygnus cygnus. Specie ce cuibrete n extremitatea nordic a Europei, n tundr
pe lacuri i mlatini. Iarna ntlnit, de obicei, de-a lungul coastelor i pe lacurile i cursurile de ap mai
mari. n situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarn. Impact estimat.
Specia prefer zonele umede cu lacuri i bli ntinse. Nu s-a intalnit in zona studiata. Nu anticipm un
impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n
extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai;
Pag. 53
Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezent cu o populaie de 24.000 perechi n Europa. n
Romnia are statut de oaspete de var. Cuibrete n principal doar n Delta Dunrii, rar n interiorul
rii. Puine exemplare ierneaz n ar. Efectivul n Romnia: 300-400 perechi. n situl Lunca Siretului
Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Specia prefer zonele umede cu lacuri
i bli ntinse. Nu s-a identificat pe amplasament. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de
Egrata mic - Egretta garzetta. Specia este prezent cu o populaie de 94.000 perechi n Europa. n
Romnia are statut de oaspete de var. Cuibrete n colonii mixte cu alte specii de strci. Puin
numeroas n unele puncte din interiorul rii. Efectivul n Romnia: 2.500-3.000 perechi. n sitului Lunca
Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia prefer zonele umede
cu lacuri i bli ntinse. n perimetrul amplasamentului studiat nu este prezent. Nu anticipm un impact
Pescri rztoare - Gelochelidon nilotica. Populaia global a speciei este estimat la 79.000310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaia european este de cca 22.000 perechi. n
Romnia este o specie oaspete de var. Localizat n complexul lagunar Razelm-Sinoe. n prezent nu
se cunosc locuri din Dobrogea de cuibrit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. n situl Lunca
Siretului Inferior pescri rztoare Sterna nilotica este o specie rar ntlnit n pasaj. Impact estimat.
Prefera habitate acvatice. Specia nu este prezent pe amplasamentul analizat. Nu anticipm un impact
Ciovlic ruginie - Glareola pratincola. Populaia global a speciei este estimat la 170.000600.000
indivizi (Wetlands International 2002). Populaia european este de cca 18.000 perechi. n Romnia
este o specie oaspete de var. Rspndit n estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nordestul Munteniei, lunca Dunrii (Clrai). Efectiv: 250-350 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior
ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar ntlnit n pasaj. Impact estimat. Populeaza zone
umede. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Nu anticipm un
Strc pitic - Ixobrychus minutus. n Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit,
oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul
este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche
cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. n situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie
cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei lacuri si balti cu stufarisuri intinse si
dese. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului.
Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului Parc eolian comuna Nicoreti,
amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai;
Sfrncioc roiatic - Lanius collurio. n Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit.
Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 800.000 perechi. Sfranciocul
rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri,
hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. n situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie
comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezent pe amplasament. Lipsa vegetatiei arbustive
limiteaza repartizarea speciei in zona studiata. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de
Pag. 54
Sfrncioc cu frunte neagr - Lanius minor. n Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg
raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 100.000 perechi. Observat
in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. n situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea
neagr - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Lipsa vegetatiei arboricole si
arbustive din zona de amplasament face ca specia sa nu fie prezenta in perimetrul studiat. Nu anticipm
un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n
Pescru mic Larus minutus. Cuibrete relativ rar n sud-estul Deltei Dunrii i pe lacurile din lungul
litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului n perioadele de pasaj i iarna. n situl Lunca Siretului
Inferior - Larus minutus este o specie identificat n timpul migraiei. Impact estimat. Habitatul preferat
de aceast specie nu este prezent n zona amplasamentului. Identificata in zone umede (lacuri, balti).
Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului Parc eolian comuna Nicoreti,
Strc de noapte - Nycticorax nycticorax. ntalnit in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata.
Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste
in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. n
situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact
estimat. n perimetrul amplasamentului nu este prezent. Prefera lacuri, balti cu vegetatie densa. Nu
Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezent cu o populaie de 6.700 11.000 n
regiunea Palearctic. n Romnia are statut de oaspete de var. Tipic pentru Delta Dunrii unde se afl
cea mai amre colonie din Europa, datorit proteciei de care beneficiaz aceast specie. Efectivul n
Romnia: 3.000-3.500 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus
este ntlnit n pasaj i n timpul migraiilor de hrnire a psrilor. Impact estimat. Specia nu este
prezent pe amplasamentul studiat, incompatibila cu conditiile ecologice a speciei. Nu anticipm un
Loptar - Platalea leucorodia. Specia este prezent cu o populaie de 8 900 - 15 000 n Europa.
Cuibrete pe o suprafa de peste 250 000 km2. n Romnia are statut de oaspete de var. Cuibreste
n mici colonii impreun cu alte specii de strci i egrete. Relativ mai numeros doar n Delta Dunrii.
Efectivul n Romnia: 1.100-1.500 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o
specie cuibritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de aceast specie nu este prezent n zona
amplasamentului. Intalnita pe suprafete acvatice intinse (balti, lacuri etc.). Nu anticipm un impact
Ciocntors - Recurvirostra avosetta. Populaia global a speciei este estimat la 210.000460.000
indivizi (Wetlands International 2002). Populaia european este de cca 57.000 perechi. n Romnia
este o specie oaspete de var. Rspndit n Dobrogea, Delta Dunrii, complexul lagunar Razelm-Sinoe,
Cmpia Romn (Ianca, Balta Alb, Amara), estul Munteniei, lunca Dunrii (Clrai). Efectiv: 200-350
perechi. n situl Lunca Siretului Inferior ciocntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar ntlnit la
cuibrit i n pasaj. Impact estimat. n perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezent.
Pag. 55
Prefera habitate acvatice cu balti si lacuri intinse. Nu anticipm un impact semnificativ cauzat de
Chir de balt - Sterna hirundo. n Romnia are statut de oaspete de var. Cuibrete n mici colonii.
Larg rspndit n regiunea cmpiei, mai ales n delt, unde este o sepecie comun. Efectiv: 4.008.000 perechi. n situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar ntlnit la cuibrit i n
pasaj. Impact estimat. n perimetrul amplasamentului nu este prezent. Identificata in zone acvatice. Nu
Asadar, in ceea ce privesc speciile de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE,
acestea, in majoritate specii acvatice, nu au fost observate in zona de amplasament, alte specii, precum
Lanius collurio (sfranciocul rosiatic), s-au identificat pe suprafetele invecinate obiectivului de investitie;
din speciile de psri cu migratie regulata nementionate n anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC,
in zona invecinata amplasamentului proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul
comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai s-au observat in zbor: Falco
tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescarus razator), Merops apiaster (prigorie), Buteo buteo
(sorecar comun).
2.2.2 Flora
2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat
Astfel, n perimetrul prevzut pentru realizarea proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n
extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai, suprafaa este acoperita
n ntregime de terenuri agricole (agoecosisteme), cu culturi de cereale - gru, porumb, floarea soarelui.
Zonele invecinate terenurilor agricole (drumuri de pmnt etc.) sunt ocupate de vegetaie ruderal.
Pag. 56
Fig. 2. Aspecte din zona de amplasament a parcului eolian
Conform descrierii tehnice a proiectului (Memoriu de prezentare, 2012, elaborat de S.C.

CONSPROIECT S.A. Galati) perimetrul Parcului eolian Nicoresti este ncadrat n Campia Tecuciului,
situat la intersectia cu Colinele Tutovei (Piemontul Nicorestilor), parte componenta a Podisului
Moldovenesc.
Amplasamentul studiat este situat pe malul stang al paraului Tecucel, in zona Campiei inalte.
Pe amplasament predomin suprafeele cu culturi agricole (agroecosisteme), la marginea crora se
ntlnesc sectoare de vegetaie ruderal.
Zona perimetrului parcului eolian Nicoresti este lipsit de vegatie arboricola si arbustiva. Pdurile de
amestec cu specii de stejar (Quercus robur, Q. pedunculiflora s.a) si alte esene de foioase (tei Tilia
cordata, frasin Fraxinus excelsior, carpen - Carpinus betulus, cires - Prunus avium, arar - Acer
platanoides, paltin - Acer pseudoplatanus .a.), instalate n trecut n aceast zon, au fost nlocuite prin
terenuri agricole.
n corespundere cu literatura de specialitate (N.Doni i colab., Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic
Silvic, Bucureti 2005), vegetaia zonei a fost ncadrat n grupa Terenurilor Agricole, la urmtorul tip
de habitat: Habitat R8703 Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia
annua i Ballota nigra.
Tipul de habitat R8703 este constituit din trei tipuri de asociaii vegetale: Arctio-Ballotetum nigrae
(Felfoldy 1942) Morariu 1943, Balloto-Malvetum sylvestris Gutte 1966 i Artemisietum annuae Morariu
1943. Acest tip de habitat este foarte rspndit pe ntreg teritoriul rii, fiind specific mai ales n regiunile
din sud i est.
Avnd n vedere prezena acestui habitat pe terenuri degradate de tip pune, la limita cu terenuri
agricole, structura vegetaiei este constituit n special pe specii nitrofile, dintre care cel mai frecvent
ntlnite sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia, Agropyron repens, Datura stramonium, Artemisia
annua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum,
Cirsium arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus. Aceste plante, are au o
Pag. 57
nlime de aproximativ 30-40 cm, realizeaz o acoperire de 75-80% mpiedicnd instalarea plantelor
mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatarica,
Amatanthus crispus, Geranium pusillum.
Din punct de vedere al compoziiei floristice speciile edificatoare sunt: Malva sylvestris, Artemisia annua,
Ballota nigra, Arctium lapa, Conium maculatum. Specii caracteristice acestui habitat sunt: Malva
sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa.
Alturi de aceste specii mai ntlnim i altele specii care contribuie la completarea covorului vegetal:
Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium album, Solidago canadensis,
Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonorus cardiaca, Verbena officinalis.
Caracterizarea covorului vegetal de pe amplasamentul parcului eolian Nicoresti
Vegetaia este specific Habitatului R8703 Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa,
Artemisia annua i Ballota nigra.
Remarcm c compoziia floristic este srac find reprezentat n principal de urmtoarele specii:
Taraxacum officinalis (ppdie). Fam. Asteraceae, ord. Asterales
Este o plant erbacee din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate i cu flori galbene grupate n
capitule. Ppdia este gsit pretutindeni, unde se afl vegetaie, de la cmpie pn n zona subalpin,
prin locuri necultivate i pe marginile drumurilor. Rdcina de ppdie se poate folosi sub form de
decoct n afeciuni hepato-biliare, iar prile aeriene intr n compoziia ceaiurilor depurative, dietetice i
gastrice. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (directiva Habitate) i nu
necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada de execuie a parcului
eolian i nici n faza de exploatare.
Amaranthus retroflexus (stir). Fam. Amaranthaceae, ord. Caryophyllales
Este o buruian mrunt proas, cu frunze ovate, comun prin culturile pritoare. Dei tirul este
considerat o buruian, n grdinile organice ajut la aerisirea solului. Frunzele sunt comestibile i au
gust asemntor spanacului. n ceea ce privete animalele domestice, precum vitele i porcii, tirul are
proprieti toxice. Anumite specii de Amaranthus au fost consumate de ctre oameni (n special n
America de Sud - Mexic-5000 a.C.) nc de acum 7000 ani datorit faptului c aceast plant este mai
hrnitoare chiar mai mult dect porumbul, grul, sau alte cereale. Se pot consuma att frunzele
proaspete, ct i seminele uscate sub diferite forme. n plus, cultivarea ei este foarte uoar deoarece
este foarte rezistent n orice clim. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional
(directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada
de execuie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Matricaria inodora (mueel nemirositor). Fam. Asteraceae, ord. Asterales
Se aseamn cu mueelul mirositor, dar are capitulele mai mari i mai numeroase. Are tulpina nalt,
cu multe ramificaii, frunzele mici i puternic divizate. Se gsete din zona de cmpie pn aproape de
cea montan. Prefer pajitilor, grdinile, islazurile, marginea drumurilor, grdini etc. Nu este inclus n
nici o list de protecie european sau naional (directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de
conservare. Specia nu este afectat n perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza de
exploatare.
Lotus corniculatus (ghizdei). Fam. Fabaceae, ord. Fabales
Ghizdeiul este o plant semiculcat, nalt de 10-70 cm., ierboas, peren, frecvent pe puni i
fnee unde uneori, ajunge specie dominant, spontan, mai rar cultivat, cu valoare furajer, melifer
Pag. 58
i medicinal. Specia Lotus corniculatus mai poart denumirea popular de ghizdei mrunt pentru a se
diferenia de specia Lotus ulginosus (ghizdeiul mare), cu o reprezentare sporadic la noi. Ghizdeiul are
frunze trifoliate care se nsereaz pe tulpini care sunt repente la baz, apoi ascendente. La subsioara
limbului frunzelor compuse (trifoliate) cresc stipele foarte asemntoare foliolelor. Florile sunt zigomorfe,
galbene, portocalii, mai rar roii, grupate n umbele simple. Fructele sunt psti mici n care se formeaz
semine reniforme brune. Planta crete de la cmpie pn la munte avnd pretenii reduse la acidobazicitatea solului. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (directiva
Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada de execuie
a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Agropyron repens (pir trtor). Fam. Poaceae, ord. Poales
Specie peren, cu stoloni lungi i ramificai. Inflorescena este un spic compus, avnd spiculeele
aezate cu partea lat pe rachis. Spiculeele au la baz 2 glume ascuite. Paleele inferioare sunt acute
sau scurt-aristate. Pirul este o buruian deosebit de pgubitoare culturilor de cmp, rspndit att n
culturi ct i pe pajitile naturale, ndeosebi n luncile inundabile ale rurilor. Nu este inclus n nici o
list de protecie european sau naional (directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de
exploatare.
Xanthium spinosum (holer). Fam. Asteraceae, ord. Asterales
Planta anual, frecvent n locuri ruderale, margini de drumuri, pe puni. Se prezint sub forma unei
tufe ramificate. Frunzele sunt trilobate i au la baza spini trifurcai. Pe dos, ele sunt alb-tomentoase.
Florile sunt unisexuate i grupate n calatidii separate, cele mascule sunt n vrful ramurilor, iar cele
femeieti mai jos, la subsuoara frunzelor. Calatidiile mascule sunt mici, globuloase, cu flori numeroase.
Florile femele, grupate cte doua, sunt nchise n foliolele involucrale concrescute. Calatidiul femel are
aspectul unui fruct fals. Foliolele involucrale sunt prevzute cu spini ndoii la vrf. Calatidiile se aga de
lna oilor, depreciind-o. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (directiva
Trifolium repens (trifoi alb). Fam. Fabaceae, ord. Fabales
Frunzele sunt trifoliate (rareori 5- sau 7-foliate), cu stipelele adunate pe peioluri, iar florile sunt grupate
n inflorescene mici albe, roii, violet sau galbene; pstile mici, cu puine semine, sunt nchise n
caliciu. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (directiva Habitate) i nu
necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada de execuie a parcului
Arctium lappa (brusture). Fam. Asteraceae, ord. Asterales
Brusturele este oarecum nalt, putnd ajunge pn la 2 metri nlime. Are frunze mari, alternate,
cordate, cu un peiol lung i pufoase pe partea inferioar. Florile sunt mov-violet i grupate n capitule
globulare, unite n grupuri. Acestea apar la mijlocul verii. Capitulele sunt nconjurate de un involucru
format din numeroase bractee, fiecare curbat sub forma unui crlig, permind s se agae de blana
animalelor i s fie crate pe distane mari. Fructele sunt achene; sunt lungi, comprimate, cu papusuri
scurte. Rdcina crnoas poate ajunge pn la 50 cm lungime. Nu este inclus n nici o list de
protecie european sau naional (directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare.
Specia nu este afectat n perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Chenopodium album (talpa gtei). Fam. Amaranthaceae, ord. Caryophyllales
Talpa gtei este o plant erbacee, peren, cu nlimea maxim de 150 cm. Secionate, tulpinile i
ramurile, care sunt proase pe margini, se prezint n patru muchii. Frunzele sunt opuse, cele de la
Pag. 59
baz au forma palmei, fiind divizate adnc n 5 lobi. Frunzele mijlocii au 3 crestturi, iar cele din vrful
tulpinii sunt alungite si dinate. La subsuoara frunzelor se gsesc florile de culoare roz, grupate n
inflorescene mici, care nconjoar tulpina. Floarea este format dintr-un caliciu in form de tub cu 5
sepale unite ntre ele, fiecare sepal terminndu-se cu o eap. Corola prezint un inel pros, bilabiat, de
forma unei guri, fiind de dou ori mai mare dect caliciul. Partea superioar a corolei este de forma unui
coif, acoperit cu peri mruni. Planta nflorete din iunie pn n septembrie. Crete pe marginea
drumurilor, prin locuri necultivate si pe marginea drumurilor. Nu este inclus n nici o list de protecie
european sau naional (directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu
este afectat n perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Verbena officinalis (verben). Fam. Verbenaceae, ord. Lamiales
Este o plant din flora spontan, foarte rspndit n Europa. n Romnia crete pe terenuri virane, pe
lng drumuri i garduri. Verbena are tulpina n patru muchii, nalt de pn la 2 m, ramificat. Frunzele
sunt dinate, ascuite spre vrf i acoperite cu periori. Florile cresc n inflorescen, ca un spic, n vrful
tulpinilor i sunt roz violacee. nfloresc din iulie pn n septembrie. Printre elementele chimice din
compoziia plantei se regsesc: substane amare, emulsin, invertin, verbenolin (glicozid), heterozide
cardiotonice, tanin, substane minerale. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau
naional (directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n
perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Cirsium arvense (plmida). Fam. Asteraceae, ord. Asterales
Este una din buruienile cele mai frecvente i mai pgubitoare. Are nrdcinarea adnc. Tulpina poate
atinge 1,50 m nlime. Frunzele sunt lanceolate, ntregi sau penat-lobate, lobii fiind terminai n spini.
Calatidiile cilindrice sunt grupate corimbiform. Florile roz-liliachii sunt unisexuate, sesile, gsindu-se n
calatidii diferite. Achenele sunt prevzute cu papus lung. Nu este inclus n nici o list de protecie
european sau naional (directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu
Atriplex tatarica (lobod slbatic). Fam. Chenopodiaceae, ord. Caryophyllales
Plant care crete n locuri necultivate, pe marginea drumurilor, printre culturi. Poate ajunge pn la 100
cm nlime, dar la fel de bine se poate ntinde i pe pmnt. Frunzele sunt alternante, peiolate,
triunghiulare sau ovate; florile sunt terminale, n inflorescene nalte, roiatice. Nu este inclus n nici o
list de protecie european sau naional (directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de
exploatare.
Capsella bursa pastoris (traista ciobanului). Fam. Brassicaceae, ord. Brassicales
Traista ciobanului este o planta anuala care apare primavara devreme. Din mijlocul unei rozete de
frunze iese tulpina pe care sunt insirateflorile. Intreaga planta este inalta de 15-30 cm. Frunzele bazilare
sunt alungite, adanc scobite, uneori pana la nervura principala. Frunzele tulpinale sunt rare, nedintate
pe margini, imbracand tulpina cu baza lor. Florile sunt mici, asezate pe o codita lunga, avad 4 sepale
verzi cu dunga alba, 4 petale de culoare alba si 6 stamine. Fructul are forma triungiulara. Infloreste din
luna aprilie pana toamna tarziu. Inflorirea are loc de jos in sus, astfel ca pe aceeasi tulpina vom intalni
fructificatii si flori. Este o planta comuna, raspandita pe terenurile cultivate si necultivate, pe marginea
drumurilor, pe langa ziduri etc. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional
Pag. 60
Polygonum aviculare (troscot). Fam. Polygonaceae, ord. Polygonales

Troscotul este o planta ierboasa, anuala, cu tulpinile ramificate si intinse pe pamant, acoperite pana la
varf cu frunze. Frunzele sunt liniar-lanceolate, lungi de cca. 3 cm si late de 0,5-1 cm. Sunt glabre pe
ambele fete, cu marginile intregi. In locurile unde frunzele sunt fixate pe tulpina se observa o membrana
albicioasa ce inconjoara tulpina, numita ochree. La subsuara frunzelor se afla 2-4 flori de culoare albverzuie, pe margini alb-roz. Fiecare floare are 5 diviziuni ce tin locul sepalelor si petalelor. Urmeaza apoi
8 stamine ce inconjoara un ovar cu 3 stile. Infloreste din iunie pana in septembrie. Planta este comuna
in toata tara. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (directiva Habitate) i
nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada de execuie a parcului
In concluzie, valoarea conservativ a acestor specii este redus, nici una dintre ele nefiind incluse n
listele de protecie la nivel european i naional. Vegetaia nu este afectat de lucrrile de construcie a
parcului eolian i nu se impun msuri speciale nici n faza de execuie i nici n faza de exploatare.
2.2.4 Fauna
2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate
La nivelul zonei luat n studiu amplasament Parc eolian Nicoresti - biodiversitatea animal este relativ
srac datorit predominanei terenurilor agricole, fauna de nevertebrate i vertebrate semnalat fiind
specific acestui tip de habitat. Dintre nevertebrate cele mai multe specii au fost din grupa insectelor, iar
dintre vertebrate speciile de pasari au fost cele mai bine reprezentate.
Caracterizarea speciilor semnalate in zona de amplasament a Parcului eolian Nicoresti
Pe amplasamentul parcului eolian au fost observate urmtoarele grupe i specii de animale:
Fauna de nevertebrate. Molute:
Cepaea vindobonensis, Fam. Helicidae, ord. Stylomatophora: Specie comun n grdini, puni, zone
nsorite. Este rspndit n toat ar. Pe amplasament a fost observat n numr mic de exemplare,
att pe terenurile cultivate, ct i pe islazuri, ca urmare a practicilor agricole i a punatului. Nu este
inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri
speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza
de exploatare.
Aranee:
Aranea diadema (pianjenul cu cruce), Fam. Araneidae, ord. Araneae
Specie comun n toate zonele rii, de la es la zonele colinare. Prefer tufiurile, dar i solurile bine
acoperite de vegetaie. Pe amplasament a fost semnalat att n terenurile agricole, ct i n islazuri,
ntr-un numr mic de exemplare. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional
Insecte:
Decticus verrucivorus (cosa), Fam. Tettigoniidae, ord. Orthoptera
Specie comun n toate regiunile de es i de deal, prin fnee, cmpii, terenuri agricole, puni etc. Pe
amplasament a fost semnalat frecvent, att pe terenurile agricole, ct i n islazuri. Nu este inclus n
nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de
exploatare.
Eurygaster maura (plonia cerealelor), Fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera
Este o specie comun, care atac majoritatea culturilor de cereale pioase, ndeosebi grul, precum i
diferite graminee spontane. Adulii, ca i larvele, atac toate organele aeriene ale cerealelor: frunze,
Pag. 61
tupini i spice (ariste, glume i boabe). Pe amplasament a fost semnalat pe terenurile agricole cultivate
cu cereale, dar fr a fi invaziv. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional
(Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada
Eurygaster austriaca (plonia cerealelor), Fam. Scutelleridae, ord. Hemiptera
Este o specie comun, care atac majoritatea culturilor de cereale pioase, ndeosebi grul, precum i
diferite graminee spontane. Adulii, ca i larvele, atac toate organele aeriene ale cerealelor: frunze,
tupini i spice (ariste, glume i boabe). Pe amplasament a fost semnalat pe terenurile agricole cultivate
cu cereale, dar fr a fi invaziv. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional
(Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada
Formica rufa (furnic), Fam. Formicidae, ord. Hymenoptera
Specie comun n toate habitatele, de la malul mrii pn n zonele montane. Pe amplasament
semnalat peste tot n numr mare de exemplare. Nu este inclus n nici o list de protecie european
sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat
n perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Bombus terrestris (bondar), Fam. Apidae, ord. Hymenoptera
Specie comun n ntreaga ar. Prefer locurile nsorite, cu vegetaie bogat. Pe amplasament a fost
semnalat n numr destul de mic, mai ales primvara, pe plantele spontane din islazuri. Nu este
de exploatare.
Apis mellifera (albin), Fam. Apidae, ord. Hymenoptera
Specie comun n ntreaga ar. Prefer locurile nsorite, cu vegetaie bogat. Pe amplasament a fost
semnalat n numr destul de mic, mai ales primvara, pe plantele spontane din islazuri. Nu este
de exploatare.
Coccinella septempunctata (grgri), Fam. Ciccinellidae, ord. Coleoptera
Specie comun n ntreaga ar. Prefer locurile nsorite, cu mult vegetaie. Pe amplasament a fost
semnalat sporadic, mai ales n zona islazurilor. Nu este inclus n nici o list de protecie european
sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat
n perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Anisoplia austriaca (crbuul cerealelor), Fam. Scarabaeidae, ord. Coleoptera
Specie comun, duntoare pentru terenurile agricole. Adulii rod boabele n lapte sau n prg la
cereale, mai ales la gru i secar. Boabele atcate prezint rozturineregulatela suprafa, iar la invazii
mari pot fi distruse complet. pe amplasament au fost observate doar cteva exemplare pe terenurile
agricole cultivate cu gru. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva
Pieris brassicae (fluturele alb al verzei), Fam. Pieridae, ord. Lepidoptera
Specie comun n ntreaga ar. Prefer att culturile agricole, ct i fneele, punile, locurile deschise
etc. Pe amplasament a fost semnalat frecvent, fr a fi numeroas. Nu este inclus n nici o list de
protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare.
Pieris rapae (fluturele alb al rapiei), Fam. Pieridae, ord. Lepidoptera
Specie comun n ntreaga ar. Se aseamn foarte mult cu Pieris brassicae, cu care se poate
confunda foarte uor. Prefer att culturile agricole, ct i fneele, punile, locurile deschise etc. Pe
amplasament a fost semnalat frecvent, fr a fi numeroas. Nu este inclus n nici o list de protecie
Pag. 62
european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu
Calliphora vicina, Fam.Calliphoridae, ord. Diptera
Specie comun pe tot cuprinsul rii, de la malul mrii pn n zonele montane. Modul de via o face
unul dintre cei mai mari transmitori de boli din rndul insectelor pentru sntatea uman. Pe
amplasament a fost semnalat frecvent, dar fr a fi numeroas. Nu este inclus n nici o list de
Melanostoma scalare, Fam. Syrphidae, ord. Diptera
Specie comun n zonele de cmpie i de deal. Prefer locurile nsorite. Pe amplasament a fost
observat rar, mai ales n terenurile agricole. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau
naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n
Fauna de vertebrate. Reptile.
Au fost semnalate urmtoarele specii:
Lacerta viridis (guter), Fam. Lacertidae, ord. Squamata
Specie comun n zonele de cmpie i deal, prefer locurile nsorite i cu vegetaie. Specie inclusa in
Anexa 4 a Directivei habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Specia a fost identificata in afara
amplasamentului prin putine exemplare. Datorit mobilitii specia este greu de depistat, fapt ceea ce
este n avantajul conservrii i proteciei ei. Totui se impun luarea unor msuri de protecie a speciei,
respectiv respectarea cu strictee att a traseelor de transport deja existente, ct i a celor noi care vor fi
prevzute pe amplasament. Biologia i ecologia speciei indic c aceasta se retrage i se ascunde la
apariia unor factori perturbatori. Avnd n vedere localizarea n teren unde a fost observat specia (in
afara amplasamentului), precum i cerinele ecologice ale acesteia, considerm c specia nu va fi
influenat negativ n faza de construcie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Lacerta agilis (oprla cenuie), Fam. Lacertidae, ord. Squamata
Specie comun ntalnta prin pajiti, tufiuri, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile
ierboase ale bltilor. Specie inclusa in Anexa 4 a Directivei habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011.
La fel ca si specia precedent guterul, oprla cenuie a fost ntalnit ntr-un numr redus de
exemplare, n zonele mrginae, la hotarul terenurilor agricole i zonele cu vegetaie ruderal. Specia
are o mobilitate i un grad de adaptabilitate sporit, astfel nu va fi afectat de lucrrile de execuie i
exploatare a parcului eolian. Se impun, totui unele msuri de protecie, similare cu cele specificate n
cazul guterului, prin respectarea traseelor de transport n cadrul amplasamentului parcului eolian.
Datorit biologiei acestei specii si plasticitii ei ecologice, suntem de prere c specia nu va fi afectat
negativ pe perioadele de execuie i exploatare a a parcului eolian.
Avifauna
Din punct de vedere fenologic speciile de psri semnalate au fost grupate astfel (Fig. 3):
-
sedentare: 11 specii;
parial migratoare: 7 specii,
oaspei de var: 5 specii.
Pag. 63
Fig. 3. Fenologia speciilor de pasari identificate in zona studiata
Pag. 64
Tabelul nr. 1
Nr.
crt.
Denumire tiinific
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
Buteo buteo
Falco tinnunculus
Perdix perdix
Coturnix coturnix
Larus ridibundus
Streptopelia decaocto
Merops apiaster
Upupa epops
Galerida cristata
Alauda arvensis
Hirundo rustica
Motacilla alba
Parus major
Pica pica
Corvus frugilegus
Corvus corone cornix
Sturnus vulgaris
Passer montanus
Fringilla coelebs
Carduelis chloris
Carduelis carduelis
Carduelis cannabina
Emberiza citrinella
Specii de psri observate in zona amplasamentului parcului eolian Nicoresti, judetul Galati
Denumire popular
orecar comun
Vnturel rou
potrniche
Prepeli
Pescru rztor
Gugutiuc
Prigorie
Pupz
Ciocrlan
Ciocrlie de cmp
Rndunic
Codobatur alb
Piigoi mare
Coofan
Cioar de semntur
Cioar griv
Graur
Vrabie de cmp
Cintez
Florinte
Sticlete
Cnepar
Presur galben
Familia
Accipitridae
Falconidae
Phasianidae
Fasianidae
Laridae
Columbidae
Meropidae
Upupidae
Alaudidae
Alaudidae
Hirundinidae
Motacillidae
Paridae
Corvidae
Corvidae
Corvidae
Sturnidae
Passeridae
Fringillidae
Fringillidae
Fringillidae
Fringillidae
Emberizidae
Ordinul
Falconiformes
Falconiformes
Galliformes
Galiiformes
Charadriiformes
Columbiformes
Coraciiformes
Coraciiformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
TipF
MP
MP
S
OV
MP
S
OV
OV
S
MP
OV
OV
S
S
S
S
MP
S
MP
S
S
MP
S
TipE
Ter
Ter
Ter
Ter
Acv
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Ter
Observatii
n zbor
n zbor
n zbor/pe sol
n zbor
n zbor/pe sol
n zbor
n zbor
n zbor/pe sol
n zbor/pe sol
n zbor/pe sol
n zbor
n zbor/pe sol
n zbor
n zbor/pe sol
n zbor/pe sol
n zbor/pe sol
n zbor
n zbor
n zbor
n zbor
n zbor
n zbor/pe sol
n zbor/pe sol
Legend:
TipF tip fenologic (S-sedentare; MP-parial migratoare; OV-oaspei de var; P-specii pasaj; TipE tip ecologic (Acv-acvatic; Ter-terestru).
Pag. 65
Tabelul nr. 2
Nr.
Crt
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
Efectivele speciilor de psri semnalate n zona studiata
Nume tiinific
II
Buteo buteo
Falco tinnunculus
Coturnix coturnix
Perdix perdix
Larus ridibundus
Merops apiaster
Upupa epops
Galerida cristata
Alauda arvensis
Hirundo rustica
Motacilla alba
Parus major
Pica pica
Corvus frugilegus
Sturnus vulgaris
Passer montanus
Fringilla coelebs
Carduelis chloris
Carduelis carduelis
Carduelis cannabina
Emberiza citrinella
III
IV
2012
VII
VI
VIII
1
1
IX
XII
5
5
4
5
7
3
12
5
4
6
3
7
1
12
28
24
10
3
17
5
6
4
7
2
14
6
2
5
4
5
9
34
5
8
20
19
10
22
7
26
9
11
XI
4
4
6
X
1
4
3
1
4
8
3
2
14
11
15
23
5
3
2
3
2
22
35
1
3
5
7
28
38
45
11
1
4
3
9
9
37
3
2
2
10
4
11
24
7
15
20
14
1
4
20
12
32
6
5
7
11
8
4
5
35
18
2
40
11
28
37
41
15
4
9
12
2
13
14
Pag. 66
Speciile de pasari semnalate pe amplasamentul parcului eolian si efectele realizarii investitiei asupra
acestora sunt prezentate in continuare (a se vedea Tab. 1,2):
Specie /
nume popular
Buteo buteo (familia
Accipitridae) - orecar
comun
Falco tinnunculus
(familia Falconidae) vnturel rou
Coturnix coturnix
(familia Fasianidae) prepeli
Phasianus colchicus
(familia Fasianidae) fazan
Larus ridibundus
(familia Laridae) pescru rztor
(familia Columbidae) gugutiuc
Merops apiaster
(familia Meropidae) prigorie
Upupa epops (familia

Upupidae) - pupz
Efectul anticipat asupra populaiei speciei

Statut european: specie stabil. Categoria SPEC: -.Inclus n Convenia de
la Berna, Anexa II; Convenia de la Bonn, Anexa II. Specie parial
migratoare. Nu cuibrete n arealul desemnat; probabil cuibrete n
Padurea Garboavele. Specia a fost observat n zbor, la nlime destul de
mare, inclusiv in migratie. Nu necesit msuri speciale de conservare.
Specia nu este afectat n perioada de execuie a parcului eolian i nici n
faza de exploatare.
Statut european: specie n declin. Categoria SPEC: 3. Inclus n Convenia
de la Berna, Anexa II; Convenia de la Bonn, Anexa II. Specie parial
migratoare. Nu cuibrete n arealul desemnat; probabil cuibrete n zona
Padurii Garboavele. Specia a fost observat doar n zbor, n efective
reduse. Nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este
afectat n perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza de
exploatare.
Statut european: specie vulnerabil. Categoria SPEC: 3. Inclus n
Directiva Psri, Anexa 2.2; Convenia de la Berna, Anexa III; Convenia
de la Bonn, Anexa II. Specie oaspete de var. Probabil cuibrete pe
amplasamentul parcului eolian in zone cultivate. Nu necesit msuri
speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada de execuie a
parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Este inclus n Directiva Psri Anexa II-1 i Anexa III-1, precum i n
Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este o specie stabil
fiind inclus n categoria NonSPEC. Nu a fost observat pe amplsamentul
parcului eolian. Nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu
este afectat n perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza de
exploatare.
Statut european: specie stabil. Categoria SPEC: -. Inclus n Directiva
Psri, Anexa 2.2; Convenia de la Berna, Anexa III. Specie parial
migratoare. Nu cuibrete pe amplasamentul parcului eolian. Pe
amplasament a fost semnalat n zbor, la nlimi variabile. Direcia de
zbor est-vest. Nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este
exploatare.
Psri, Anexa 2.2; Convenia de la Berna, Anexa III. Specie sedentar. Nu
cuibrete n areal, dar cuibrete n localitile nvecinate. A fost
semnalat n zbor n deplasare de la o zon la alta. Nu necesit msuri
speciale de conservare. Specia nu este afectat n perioada de execuie a
Statut european: specie n declin. Categoria SPEC: 3. Inclus n
Convenia de la Berna, Anexa II; Convenia de la Bonn, Anexa II. Specie
oaspete de var. Nu cuibrete n arealul studiat. A fost observat n
perioada postreproductiv (migraia de toamn), n zbor. Specia nu este
exploatare.
Statut european: specie stabil. Categoria SPEC: -. Inclus n Convenia
de la Berna, Anexa II. Specie oaspete de var. Nu cuibrete n arealul
parcului eolian, probabil in terenurile limitrofe. n aria proiectului se
ntlnete accidental. Specia nu este afectat n perioada de execuie a
Pag. 67
Galerida cristata
(familia Alaudidae) ciocrlan
Alauda arvensis
(familia Alaudidae) ciocrlie de cmp
Hirundo rustica (familia

Hirundinidae) rndunica
Motacilla alba (familia

Motacilide) codobatura alb
Parus major (familia

Paridae) - piigoi mare
Pica pica (familia

Corvidae) - coofana
Corvus frugilegus
(familia Corvidae) cioara de semntur

(familia Corvidae) cioara griv
Sturnus vulgaris
(familia Sturnidae) graur
Passer montanus
(familia Passeridae) vrabia de cmp
Fringilla coelebs
(familia Fringillidae) -

Convenia de la Berna, Anexa III. Specie sedentar. Nu cuibrete n
arealul parcului eolian. A fost semnalat n zbor, dar i pe sol, n efective
mici, in terenuri marginase parcului eolian. Specia nu este afectat n
Statut european: specie vulnerabil. Categoria SPEC: 3. Inclus n
Directiva Psri, Anexa 2.2; Convenia de la Berna, Anexa III. Specie
parial migratoare, observata in zbor. Cuibrete n terenurile agricole din
perimetrul parcului eolian. Specia nu este afectat n perioada de
execuie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Convenia de la Berna, Anexa III. Specie oaspete de var. Nu cuibrete
n zona amplasamentului parcului eolian, dar cuibrete n localitile
nvecintate. n areal se ntlnete mai ales n cutare de hran. Nu au
fost semnalate stoluri mari; a fost observat n zbor mai ales n afara
perioadei cuibaritului. Specia nu este afectat n perioada de execuie a
de la Berna, Anexa II. Specie oaspete de var. Nu cuibrete n arealul
parcului eolian. A fost observat mai ales primavara si toamna, in
migratie), in zbor, cat si pe sol. Specia nu este afectat n perioada de
execuie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
de la Berna, Anexa II. Specie sedentar. Nu cuibrete pe amplasament,
probabil in Padurea Garboavele. A fost semnalt n zbor, n efective mici.
faza de exploatare.
cuibrete n arealul parcului eolian, unde se ntlnete n zbor, rar pe sol,
n numr redus de exemplare pe tot parcursul anului. Specia nu este
exploatare.
cuibrete n arealul parcului eolian, unde se ntlnete n zbor, dar i pe
sol, n efective medii pe tot parcursul anului. Specia nu este afectat n
cuibrete n arealul parcului eolian, unde se ntlnete n zbor, dar i pe
sol, n efective mici pe tot parcursul anului. Specia nu este afectat n
cuibrete n arealul parcului eolian; a fost observat n zbor, n efective
medii. Specia nu este afectat n perioada de execuie a parcului eolian i
nici n faza de exploatare.
de la Berna, Anexa III. Specie sedentar. Nu cuibrete n arealul parcului
eolian, unde se ntlnete n zbor, dar i pe sol, n efective medii i mari pe
tot parcursul anului. Specia nu este afectat n perioada de execuie a
Statut european: specie stabil. Categoria SPEC: 4. Inclus n Directiva
Psri, Anexa 2.2; Convenia de la Berna, Anexa III. Specie parial
Pag. 68
cintez
Carduelis chloris
(familia Fringillidae) florinte
Carduelis carduelis
(familia Fringillidae) sticlete
Carduelis cannabina
(familia Fringillidae) cnepar
Emberiza citrinella
(familia Emberezidae) presur galben
migratoare. Nu cuibrete n arealul parcului eolian, unde se ntlnete n

zbor, dar i pe sol, n efective mici i medii. Specia nu este afectat n
Statut european: specie stabil. Categoria SPEC: 4. Inclus n Convenia
de la Berna, Anexa II. Specie sedentar. Nu cuibrete n arealul parcului
eolian, unde se ntlnete n zbor, dar i pe sol, n efective mici. Specia nu
exploatare.
eolian, unde se ntlnete n zbor, dar i pe sol, n efective mici. Specia nu
exploatare.
de la Berna, Anexa II. Specie parial migratoare. Nu cuibrete n arealul
parcului eolian, unde se ntlnete n zbor, dar i pe sol, n efective mici.
faza de exploatare.
eolian, unde se ntlnete n zbor, dar i pe sol, n efective medii. Specia
nu este afectat n perioada de execuie a parcului eolian i nici n faza de
exploatare.
Mamifere: au fost semnalate un numr de 3 specii:

- Talpa europaea (crti), Fam. Talpidae, ord. Soricomorpha
Specie comun n ntreaga ar, mai ales n zonele de cmpie i de deal. Pe amplasament a fost
semnalat att n terenurile agricole, ntr-un numr mic de exemplare. Nu este inclus n nici o list de
- Lepus europaeus (iepure de cmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha
Specie comun, rspndit n ntreaga ar, n toate zonele de cmpie i de deal. Pe
amplasament a fost semnalat n terenurile agricole, o singur dat, un exemplar. Este inclusa in
Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu este afectat n
- Microtus arvalis (oarece de cmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia
Specie comun n toate zonele de cmpie din ar. Pe amplasament a fost semnalat n
terenurile agricole, ntr-un numr mic de exemplare. Nu este inclus n nici o list de protecie
european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Specia nu
Din alte specii de mamifere fac parte si chiropterele (liliecii). Acestea reprezint un grup de
mamifere insectivore, nocturne, care datorit impactului antropic din ce n ce mai accentuat din ultima
perioad, a intrat n declin la nivel european i conservarea lor trebuie privit ca o prioritate.
Dintre habitatele folosite de ctre lilieci, zonele deschise, reprezentate de culturi agricole i
vegetatie ruderala, sunt cel mai puin frecventate. n astfel de zone ns, pot exista drumuri de zbor ale
liliecilor n perioada de migraie (primvara i toamna).
Liliecii urmeaz dou tipuri de drumuri de zbor de la adpost la locul de hrnire (acestea pot fi
de-a lungul irurilor de copaci sau tufiuri, n pduri, la lizier sau n spaiu deschis); de la adpostul de
var la cel de iarn i invers (acestea sunt rute de migraie, efectuate n spaiu deschis sau de-a lungul
irurilor de copaci).
Pag. 69
n ceea ce privete zonele de hrnire, liliecii prefer zonele mpdurite, liziera pdurilor, poienile,
habitatele umede i localitile. Liliecii se adpostesc n pduri, parcuri (lilieci de scorbur), localiti
(lilieci antropici) i n adposturi subterane (lilieci de peter).
n zona temperat liliecii sunt activi n perioada martie noiembrie, iarna acetia hiberneaz
(decembrie - februarie). n martie aprilie i septembrie octombrie sunt perioade de migraie, liliecii se
deplaseaz de la adposturile de iarn la cele de var i invers.
n sud-estul Romaniei sunt cunoscute rute de migraie de la 3 specii de lilieci: Pipistrellus nathusii,
Nyctalus noctula i Pipistrellus pipistrellus (HUTTERER et al., 2005).
Pipistrellus nathusii
Nyctalus noctula
Pipistrellus pipistrellus
Fig. 4. Deplasrile pe distane lungi, documentate, pentru cele 3 specii care traverseaz sud-estul
Romaniei (HUTTERER et al., 2005 )
n zona studiata, cercetri privind fauna de chiroptere sunt puine. Majoritatea cercetrilor
efectuate pn n prezent n aceast regiune, privesc doar aparitii accidentale in migratie.
Mentionam, ca turbinele eoliene din Parcul eolian Nicoresti, vor fi situate n habitat deschis
terenuri agricole. Pe perimetrul parcului eolian nu sunt prezente iruri de copaci/ tufiuri, ce ar favoriza
deplasarile liliecilor intre adaposturile lor si zonele de hranire.
n cadrul evalurilor n teren, au fost efectuate nregistrri, cu ajutorul detectorului cu expansiune
de timp. De asemenea, a fost folosit i detectorul heterodin, pentru o mai bun identificare a speciilor de
chiroptere. nregistrrile au fost efectuate n puncte fixe i pe transecte.
Acestea ne-au ajutat s nregistrm semnale bioacustice, materializate n sonograme, pe baza
crora au fost identificate speciile prezente.
Ulterior, nregistrrile realizate sonograme au fost analizate cu ajutorul unor programe
informaionale speciale (CoolEdit). Analiznd sunetele prezentate sub forma sonogramelor, n funcie de
frecvena minim, frecvena maxim, durat i form, obinem informaii privind identitatea speciei
nregistrate i tipul de activitate pe care liliecii respectivi o desfoar n momentul nregistrrii.
Pag. 70
nregistrrile au fost efectuate n puncte fixe (5-10minute) i pe transecte ce pleac din punctele
fixe stabilite. Transectele au avut lungimea de 200 m i au fost efectuate n habitate deschise (cmpuri
agricole, drumuri).
Informaiile privind grupul chiropterelor incluse n acest studiu au fost colectate prin vizite lunare n
fiecare locaie astfel nct s putem aduna informaii relevante asupra diversitii i activitilor
desfurate de acest grup de mamifere n teritoriile investigate care ulterior au fost analizate i
interpretate.
Au fost cercetate tipuri de habitat: terenuri agricole (amplasamentul parcului eolian). S-a identificat o
activitata scazuta a chiropterelor in zona de amplasament a parcului eolian. Nu s-au semnalat culuoare
importante de zbor, elemente ce ar demonstra deplasari a acestora intre adaposturi si habitatele de
hranire.
Specii de chiroptere identificate in zona de studiu
Nr.
crt
1.
2.
3.
4.
Specia
Nyctalus noctula
Pipistrellus nathusii
Pipistrellus kuhlii
Directiva Habitate,
Anexa 4
x
x
x
x
Culturi
agricole
x
x
x
x
De-a lungul drumurilor,

siruri de copaci
-
n perioada observatiilor activitatea de zbor a fost foarte slab. Au fost observate cteva drumuri de
zbor, la speciile: Pipistrellus pipistrellus, P. nathusii, P. kuhlii si Nyctalus noctula.
(Schreber, 1774) pipistrelul mic
comun
Silueta este foarte mic, cu aripi lungi si nguste. Zborul este

neregulat si haotic. Ritmul sunetelor este relativ rapid. Intalnit
langa vegetatie, de-a lungul apelor.
Pipistrellus nathusii (Keyserling

& Blasius, 1839) - pipistrelul lui
Nathusius
Zboar rapid si mai drept, mai mult n habitate deschise.

Comparat cu cel de la P. pipistrellus, sunetul este mai lung si se
aude mai grav. Zonele de vntoare sunt deasupra apelor, la
liziera pdurilor, deasupra psunilor si uneori n pdurile btrne.
Pipistrellus kuhlii (Kuhl, 1817) pipistrelul cu band alar alb
Zbor relativ lent si drept mai ales n habitat deschis. Ritm ntre P.
pipistrellus si P. nathusii. Intalnit langa vegetatie, constructii.
Nyctalus noctula (Schreber,

1774) liliacul mare de amurg
Siluet mare cu aripi lungi si nguste. Zborul este rapid si regulat.

Ca si zon de hrnire prefer locuri descoperite, pduri deschise.
Nu au fost identificate zone de hrnire n perimetrul parcului eolian. Zone de hrnire ar putea fi
prezente n localitile (Sarbi, Dobrinesti, Nicoresti) si imprejurimi.
In concluzie, urmare a studiilor din zona de amplasament a Parcului eolian Nicoresti, judetul
Galati s-au identificat, in majoritate, specii comune de fauna.
Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ de lucrrile de
construcie a obiectivului de investitie. Nu se impun msuri speciale de conservare a speciilor de fauna.
Migratia pasarilor. Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migraia
psrilor. Speciile de pasari migratoare se pot ncadra n urmtoarele grupe: oaspei de var, oaspei de
iarn, specii migratoare n pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspei de var, oaspei
de var n pasaj i oaspei de iarn n pasaj intr n categoria psrilor migratoare.
Pag. 71
Cercetari cu privire la migraia psrilor n Romania, n general, i pe teritoriul judeului Galati, n

special, sunt puine. Pentru zona studiata se recunoate existana unui culoar de migraie pe cursul
raului Siret, frecventat, in special, de psri acvatice. Pentru alte grupe de psri, n special
paseriforme, datele acumulate pn n prezent asupra migraiei lor n aceast zon sunt insuficiente
pentru a trage anumite concluzii n acest sens.
Observatile efectuate in zona de amplasament a proiectului au artat c speciile oaspei de var
sosesc n zon n cursul lunii aprilie mai, se reproduc, dup care n intervalul septembrie octombrie
prsesc zona i se ndreapt spre cartierele de iernat. Speciile oaspei de var sunt psri migratoare
care doar tranziteaza zona luat n studiu, ele necuibrind n acest areal, teritoriul de cuibrit fiind
localizat n alte regiuni din ar. Speciile oaspei de iarn sunt acele psri migratoare care sosesc n
ara noastr toamna (octombrie noiembrie) i care n cutarea unor locuri de iernat (adpost i hran)
trec i prin zona luat n studiu.
In tab.7 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratori partiali/oaspeci de vara
identificate in timpul migratiei in zona de studiu.
Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un numr de 10 specii de psri. Este un
numr mic de specii, comparativ cu terenurile impadurite sau cu zonele umede, ceea ce ne determin
s afirmm c diversitatea specific a acestei arii este una redusa.
Este evident c ecosistemele agricole (agrocenoze) nu sunt n perioada de migratie un habitat
favorabul psrilor. Lipsa tufisurilor, a arborilor si a vegetatiei naturale, uniformitatea monoculturilor
agricole, arturile de toamn care las solul lipsit de orice asociatii vegetale, interventiile antropice
legate de lucrri agricole, contribuie la crearea acestei situatii.
Nu s-au inregistrat psri n migratie n numr mare, ceea ce ne duce la concluzia c in zona de
amplasament a parcului eolian Nicoresti nu exista un coridor important pentru migratia psrilor.
Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, s-au intalnit in stoluri, relativ mari ca si efective,
parcurgand distante apreciabile n cutare de hran. Acestea in perioada migratiei au folosit in special
inaltimile de zbor intre 25-30m sau mai jos, nlimea la care nu exist un risc de coliziune cu paletele
turbinelor.
Stolurile mai numeroase inregistrate la specia Sturnus vulgaris s-au identificat la inaltimi de 2030 m; >150 m, in special in zonele periferice ale parcului (ex. partea nord, nord-estica si sudica), fara a
patrunde in perimetrul parcului. Asadar, riscul coliziunii cu palele turbinelor eoliene fiind unul nul.
Remarcm, de asemenea, numrul redus de psri rpitoare de zi care s-au identificat in
aceasta perioada. De obicei vneaz solitare peste cmpia din zon. Astfel, urmare a monitorizarii
realizate mentionam urmatoarele aspecte: speciile Buteo buteo, Falco tinnunculus, doar, tranziteaza
perimetrul parcului eolian si implicit terenurile invecinate in timpul migratiei, fara a stationa sau a se
hrani in zona o perioada indelungata de timp.
Aceste specii de pasari rapitoare s-au inregistarat la inaltimi de zbor >150 m sau mai sus, situate
deasupra nlimii riscului de coliziune. Studiile realizate releva faptul ca acestea vaneaza, indeosebi la
inaltimi, ce le permit sa evite coleziunea cu turbinele eoliene, pasarile adaptandu-se cu usurinta noilor
conditii de mediu.
Pag. 72
Tabelul nr. 3
Nr.
Crt.
Nume tiinific
Efective de pasari identificate in perioada migratiei (migratori partiali/oaspeti de vara)

Denumire
popular
1.
Buteo buteo
orecar comun
2.
Falco tinnunculus
Vanturel rosu
3.
Merops apiaster
Prigorie
4.
Upupa epops
5.
Data observrii
III-IV; X. 20102
Numr
exemplare
Fenologie
6 ex.
MP
4 ex.
MP
IV-V; IX. 2012
12 ex.
OV, P
Pupz
IV;VIII. 20102
6 ex.
OV
Alauda arvensis
Ciocrlie de
cmp
IV-V; IX-X.2012
27 ex.
MP
6.
Hirundo rustica
Rndunic
IV-V; IX.2012
40 ex.
OV
7.
Motacilla alba
Codobatur alb
III-IV; IX-X. 20102
15ex.
OV
8.
Sturnus vulgaris
Graur
III-IV; X. 20102
60 ex.
MP
9.
Coturnix coturnix
Prepeli
IV-V; IX.2012
4 ex.
OV
10.
Fringilla coelebs
Cintez
III-IV; IX-X. 20102
12 ex.
MP
IV-IX; X. 20102
Pag. 73
Observatii
exemplare singulare n zbor; inaltimea
de zbor >150 m; directia de zbor: SE,N.
de zbor 15-20 m; >150 m, directia de
zbor: S-E,N.
de zbor 25-30 m; directia de zbor: SV,N.
exemplare singulare grupuri de pasari
in zbor; inaltimea de zbor 10-20m;
directia de zbor: S-N-V.
exemplare singulare in zbor; inaltimea
de zbor 15-20 m; directia de zbor: SE,N.
grupuri de psri/ exemplare singulare
n zbor (3-5 ex.); inaltimea de zbor 2530 m; directia de zbor: S-V,E.
exemplare singulare; inaltimea de zbor
15-20m; directia de zbor: S-V, N.
grupuri de psri; inaltimea de zbor 2030 m; >150 m, directia de zbor: S-N-V
grupuri de psri/ exemplare singulare;
inaltimea de zbor 15-20 m; directia de
zbor: S-N-V
grupuri de psri/ exemplare singulare
(3-5 ex.); inaltimea de zbor 15-20 m;
directia de zbor: S-V,E.
Studiile realizate in zona de amplasament si imediata vecinatate a proiectului nu au indicat

prezena unei migratii intense a pasarilor, respectiv a unui culuoar/ruta principala de migratie pe
perimetrul parcului eolian. Acestea sunt localizate de-a lungul luncii Siretului inferior.
Datorita conditiilor specifice de vegetatie - Terenuri Agricole, tip de habitat - Comuniti antropice
cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua i Ballota nigra (N.Doni i colab., Habitatele din
Romnia, 2005), s-au identificat un numar redus de specii de avifauna caracteristice agroecosistemelor
sau care obisnuiesc sa se hraneasca in cenozele agricole: Buteo buteo, Falco tinnunculus, Sturnus
vulgaris, Upupa epops (Tab. 1).
In ceea ce priveste speciile de pasari identificate si efectivele inregistrate in perioada migratiei in
zona studiata, amplasamentul parcului eolian reprezinta o ruta secundara de migratie a avifaunei , in
special a celei regionale si locale. Astfel, urmare a lucrarilor de executie a Parcului eolian Nicoresti nu
vor fi modificate rutele de zbor ale pasarilor.
Avnd n vedere aspectele legate de migratia pasarilor din aria proiectului, prezentate in studiul
de fata, precizam c prin realizarea Parcului eolian Nicoresti migratia pasarilor va fi afectata
nesemnificativ.
In corespunderere cu legislatia in vigoare, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie
special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia s-au
evidentiat si analizat aspectele legate de distantele si efectele acestora asupra:
a) coloniilor speciilor de psri de dimensiuni mari;
Nu au fost semnalate colonii de psri de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, strci, cormorani) n
apropierea amplasamentului proiectului. Speciile respective cuibaresc pe suprafete intinse de balti si
lacuri cu stufaris si vegetatie arboricola, in special de-a lungul cursului Dunarii si in Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii.
b) zonelor de cuibrire (situate n afara localitilor) ale speciilor de psri de dimensiuni mari,
necoloniale;
Zonele de cuibrit ale unor specii rpitoare (orecari, ulii, oimi), precum i alte specii necoloniale de
dimensiuni mari (barza alb) nu se regsesc n arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru
speciile rpitoare din zon, locurile de cuibrit se afl n padurile/plantatiile forestiere, la o distan mai
mare de 5-6 km. Cuiburi de barz alb se ntlnesc n localitatile invecinate obiectivului de investitie
(Sarbi, Nicoresti).
c) coloniilor speciilor de psri de dimensiuni mici;
Pentru speciile de dimensiuni mici (lastun de mal, prigoria, graur, vrabia de cmp) nu au fost semnalate
colonii n zona de amplasament a parcului eolian.
d) locurilor de hrnire cunoscute ale psrilor coloniale aparinnd speciilor de dimensiuni mari;
Amplasamentul proiectului nu reprezint loc de hrnire pentru psrile coloniale aparinnd speciilor de
dimensiuni mari (pelicani, strci).
e) traseelor locale cunoscute pe care psrile coloniale aparinnd speciilor de dimensiuni mari se
deplaseaz obinuit ntre zona coloniilor de cubrit i zona de hrnire;
Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale psrilor coloniale de dimensiuni mari, ntre zona coloniilor
de cuibrit i locul de hrnire, ce ar viza arealul proiectului studiat i zona invecinata.
f) traseelor locale cunoscute pe care psrile cuibriloare necoloniale se deplaseaz obinuit ntre zona
de cuibrit i zona de hrnire;
Pag. 74
Pentru speciile necoloniale arealul proiectului i mprejurimile pot constitui trasee de deplasare ntre
locurile de cuibrire i cele de hrnire. Dintre speciile semnalate n zon cele mai comune sunt speciile
de paseriforme (vrabii, grauri, sticlei, etc.).
g) zonelor n care psrile se aglomereaz n perioada de iernat pentru a nnopta sau pentru a se hrni;
Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in perimetrul studiat. Speciile de
paseriforme (pasarele) s-au identificat, in special, in zbor, traversand zona studiata.
h) traseelor locale cunoscute pe care psrile care ierneaz se deplaseaz obinuit ntre zona de
odihn (nnoptare) i zona de hrnire.
Deplasrile psrilor ce ierneaz n zon n cutarea de noi locuri de hrnire sau odihn nu se suprapun
peste suprafaa proiectului.
In concluzie, urmare a studiilor realizate in zona de amplasament a proiectului Parc eolian comuna
Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai, in
majoritate, s-au identificat specii comune de fauna, doar unele dintre acestea avand statut de protectie.
Specificam ca fauna de nevertebrate si vertebrate va fi afectata nesemnificativ prin realizarea Parcului
eolian Nicoresti, judetul Galati.
2.2.4.2 Concluzii privind speciile i/sau habitatele prezente in perimetrul proiectului Parc eolian
comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3,
judeul Galai
n ceea ce privete biodiversitatea perimetrului proiectului mentionam urmtoarele:
biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune i pentru care nu se
impun msuri speciale de protecie;
speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, nici
una dintre ele nefiind incluse n listele de protecie la nivel european i naional;
in corespundere cu literatura de specialitate (N.Doni i colab., Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic
Silvic, Bucureti 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate ntlnite n Romnia, corelate
cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, n special cel utilizat pentru NATURA 2000,
vegetaia zonei a fost ncadrat n grupa Terenurilor Agricole, la urmtorul tip de habitat: Habitat R8703
Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua i Ballota nigra;
speciile de psri enumerate n Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea psrilor
slbatice, pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu au fost
identificate in perimetrul studiat n niciunul din aspectele sezoniere (migraie, cuibrit); habitatele tipice
pentru aceste specii de psri sunt, in special, cele acvatice, ce nu sunt prezente pe perimetrul
obiectivului de investitie;
din speciile de psri cu migratie regulata nementionate in Anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC s-au identificat Buteo buteo, Falco tinnunculus, Merops apiaster si Larus ridibundus;
speciile de psri enumerate nu vor fi afectate semnificativ de realizarea proiectului, deoarece pe
perimetrul analizat nu au fost identificai indivizi sau grupuri de psri a acestor specii pe oprindu-se pe
amplasament pentru popas, hranire in timpul migratiei, de asemena si pentru cuibarit;
cercetrile realizate nu au indicat prezena unei migraii intense a psrilor n perimetrul si vecinatatea
obiectivului de investitie;
nu s-au identificat culuare de migratie a speciilor de chiroptere, acestea fiind reprezentate prin putine
specii si efective reduse;
nu au fost identificate zone de hrnire a speciilor de lilieci n perimetrul parcului eolian;
impactul asupra biodiversitatii din perimetrul proiectului analizat, urmare a realizarii activitatilor
specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ.
Pag. 75
2.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes comunitar afectate
(suprafaa, locaia, speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar nvecinate i distribuia acestora
Suprafata proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2,
P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai, nu este ocupata de nici un habitat natural.
Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, tipurile de habitate, desemnate pentru situl de
importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentul
studiat.
Habitatele si speciile prezente n vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu
constituie elemente rare cu areale restrnse.
Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este incadrata in grupa terenurilor agricole si peisaje
artificiale, comunitati ruderale (Doni et al., 2005). Habitatele respective constituie biotopuri prielnice
pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate.
De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare
potentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa n zonele nvecinate, cu
habitate similare obiectivului de investitie.
Pag. 76
Evaluarea potenialelor efecte ale implementrii proiectului asupra speciilor citate n formularul NATURA 2000 pentru ROSPA 0071
Lunca Siretului Inferior
Habitat/specie
Tipul impactului
Mrimea
impactului
Durata impactului
Reversibilitatea
Alcedo
atthis
Ardea purpurea
Ardeola ralloides
Aythya nyroca
Chlidonias hybridus
Chlidonias niger
Ciconia ciconia
Circus aeruginosus
Cygnus cygnus
Egretta alba
Egretta garzetta
Gelochelidon
nilotica
Glareola pratincola
Ixobrychus minutus
Pag. 77
Observaii
Specia nu a fost identificat la
deplasrile n teren.
Strcul rou prefer zonele cu stuf i
vegetaie abundent. La deplasrile n
teren specia nu a fost observata.
deplasrile n teren. Prefer zonele cu
stuf.
Specia prefer blile nconjurate de
vegetaie palustr
deplasrile n teren. Prefer zonele
acvatice.
Specie prezent n zone mlstinoase.
Activitile propuse prin proiect nu reduc
habitatele utilizate de aceast specie.
Specia rapitoare, ce acoper areale
ntinse pentru a-i asigura hrana. Specia
nu a fost identificat la deplasrile n
teren.
Specia este oaspete de iarn. Nu a fost
identificata n zona de implementare a
planului.
Specia nu a fost identificat n zona de
implementare a planului.
Activitile rezultate din implementarea
Habitat/specie
Tipul impactului
Mrimea
impactului
Durata impactului
Reversibilitatea
Observaii
proiectului nu afecteaz habitatele
utilizate de aceast specii la nivelul
ROSPA 0071.
Specia nu a fost observata in zona de
studiu
studiu
studiu
Activitile rezultate din implementarea
planului nu afecteaz habitatele utilizate
de aceast specii la nivelul ROSPA
0071.
Lanius collurio
Lanius minor
Larus minutus
Nycticorax
nycticorax
Specia nu a fost identificat n zon.
Pelecanus
onocrotalus
Platalea leucorodia
Recurvirostra
avosetta
Sterna hirundo
Evaluarea potenialelor efecte ale implementrii proiectului asupra habitatelor si speciilor citate n formularul NATURA 2000 pentru
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Habitat/specie
Cursuri de ap din zonele de cmpie,
pn la cele montane, cu vegetaie din
Ranunculion fluitantis i CallitrichoBatrachion
Pajiti aluviale din Cnidion dubii
Pduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus
Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie
de Chenopodion rubri i Bidention
Tipul
impactului
0
Mrimea
impactului
0
Durata
impactului
0
Reversibilitatea
Pag. 78
Observaii
Habitatele de interes comunitar, care

constituie obiective de protectie ale
ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior,
nu vor fi influentate de
implementarea planului.
Habitat/specie
92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus
alba
Vegetaie de silvostep eurosiberian
cu Quercus spp.
Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)
Tipul
impactului
Mrimea
impactului
Durata
impactului
Reversibilitatea
Lutra lutra
Spermophilus citellus
Emys orbicularis
Triturus cristatus
Bombina bombina
Aspius aspius
Cobitis taenia
Gobio kessleri
Gobio albipinnatus
Gymnocephalus schraetzer
Misgurnus fossilis
Pelecus cultratus
Rhodeus sericeus amarus
Sabanejewia aurata
Zingel streber
Zingel zingel
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Lucanus cervus
Vertigo angustior
Pag. 79
Observaii
Specia nu a fost identificat n zona

de implementare a planului
Specia prefer alte habitate
Specia nu a fost identificat n zona
de implementare a planului
Specia prefer habitate umede, apele
stagnante mari, cu vegetaie bogat.
Specie intalnita in zone umede cu
ape stagnante, ochiuri de ap, bli
temporare.
Nu va avea un impact negativ

semnificativ asupra speciilor protejate
de ihtiofauna din ROSCI 0162 Lunca
Siretului infeiror.
Specia nu va fi afectata de
implementarea planului
Specia nu va fi afectata de
implementarea planului
2.4. Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar

Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, n perimetrul destinat realizarii obiectivelor specifice
3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este
cazul prezentarii statutului de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul
studiat.
Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile nvecinate obliga la prevederea si
respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de
conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectie
speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si
conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior.
Relevana sitului pentru tipurile de habitate. n formularul Natura 2000 habitatele desemnate pentru situl
de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt notate cu B ce reprezinta
parametrii habitatelor cu valori normale, unde populaia se menine stabil pe termen lung (datorit
managementului); sau o degradare uoar a habitatelor, dar unde regenerarea este uor de obinut.
Relvana sitului pentru speciile de pasari identificate in situl de protectie speciala avifaunistica
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. n formularul Natura 2000 a ariei protejate populaiile speciilor
identificate pentru sit sunt notate cu B ceea ce semnific faptul c la nivelul site-ului exist populatii
mai mari dect 2% din media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
2.5. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate (evoluia numeric a
populaiei n cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaiei
unei specii afectate de implementarea proiectului, suprafaa habitatului este suficient de mare
pentru a asigura meninerea speciei pe termen lung)
Realizarea obiectivelor specifice proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul
comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai nu va afecta efectivele si structura a
nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice din habitatele nvecinate. Acestea fiind suficient de
mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea
obiectivelor specifice planului nepericlitnd n vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.
Biodiversitatea din zona proiectului este formata, in principal, din specii comune i pentru care nu se
impun msuri speciale de protecie.
Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse n nici o list de protecie la nivel european sau
naional.
Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului este reprezentata de comunitati ruderale, fiind
incadrata n grupa Terenurilor Agricole, Habitat Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium
lapa, Artemisia annua i Ballota nigra in conformitate cu N.Doni i colab., Habitatele din Romnia,
2005, unde sunt prezentate principalele tipuri de habitate identificate n Romnia.
Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului este negativ
nesemnificativ.
Pag. 80
2.6. Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea ariei naturale protejate
de interes comunitar
Date asupra relatiilor structurale i functionale ce creeaza i mentin integritatea ariei naturale protejate
de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) au
fost prezentate in capitolele anterioare. In continuare aducem informatii asupra relatiei dintre tipul de
ecositem, structura vegetatiei i speciile de fauna.
Pe suprafaa ROSPA 0071 i ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior exist o reea de ecosisteme care se
ntreptrund i se influeneaz unele pe altele: zvoaie, fnee, puni, tufriuri, mediul acvatic etc.
Acestea nu sunt sisteme izolate (nchise), fiind conectate prin intercondiionri reciproce. Aceste legturi
fac ca efectele negative aprute ntr-un ecosistem s se propage n lan i n ecosistemele alturate.
Legturile tipurilor de ecosisteme din ROSPA 0071 i ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior se
materializeaz prin fluxul de materie i energie care formeaz ciclurile biogeochimice. Aceste cicluri
leag componenta vie (biocenoza) de componenta nevie (biotopul) a unui ecosistem.
Delimitarea ecosistemului de pdure (zvoaie) de cel al pajitilor din jur este destul deevident. n
schimb, delimitarea diferitelor ecosisteme de pajite este uneori foarte dificil datorit modificrii treptate
a biotopului i a interferenei mai multor ecosisteme vecine.
Raportat la influena antropic, ecosistemele ROSPA 0071 i ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior se pot
clasifica n dou grupe: ecosistemele naturale i ecosisteme artificiale sau antropice.
n ecosistemele amenajate, cu grade diferite de antropizare punile i fnetele din ROSPA 0071 i
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, exist mai multe tipuri de relaii structurale, care sunt relaii noi
ntre specii, ca urmare a introducerii lor de ctre om dintr-un ecosistem n altul, precum i relaiile dintre
speciile ecosistemelor amenajate, pe de o parte, i factorul uman, pe de alt parte.
Din punct de vedere al funciilor pe care le ndeplinesc, biocenoza ecosistemelor din ROSPA 0071 si
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior cuprinde urmtoarele grupuri de organizare:
1. productori organisme autotrofe capabile s-i sintetizeze substanele necesare vieii pornind de la
elemente minerale, ap i energia luminoas (marea majoritate a plantelor). O mic parte dintre
organismele autotrofe utilizeaz energia rezultat din unele procese chimice fiind denumite
chemosintetizatoare (unele bacterii).
2. consumatori organisme heterotrofe care nu pot sintetiza direct substanele organice
proprii pornind de la componentele simple abiotice (ap, sruri minerale i energie). n funcie de hrana
folosit acetia se grupeaz n:
- fitofage sau consumatori primari - care se hrnesc cu plante;
- carnivore sau consumatori secundari care se hrnesc cu alte animale i
- detritivore sau consumatori micti care se hrnesc cu resturi de natur
vegetal i animal (viermi, unele protozoare, insecte). Tot n categoria consumatorilor micti intr i
animalele omnivore, care consum att plante, ct i animale. Acestea pregtesc aciunea
descompuntoare a microorganismelor, fragmentnd detritusul (resturi vegetale i animale n
descompunere) n elemente de dimensiuni mici.
- descompuntorii sau consumatori teriari (bacteriile i ciupercile) sunt organisme care prin
procese de oxidare sau reducere, transform substana organic moart pe care o descompun
pe cale enzimatic, n compui anorganici i organici simplii.
Structura biocenozei din ecosistemele din ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
este meninut prin interaciunile complexe care se stabilesc ntre specii diferite (relaii interspecifice)
sau ntre indivizii aceleai specii (relaii intraspecifice).
Pag. 81
Avnd n vedere cele mai sus mentionate, relatiile structurale si functionale care creaz si mentin
integritatea ariilor protejate ROSPA0071 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, a habitatelor si a
populatiilor speciilor sunt legate de conditiile de hrnire, adpost si reproducere pe de-o parte, iar pe de
alt parte de presiunea antropic si a tuturor factorilor externi, care pot afecta biodiversitatea zonei
analizate.
La nivelul ROSPA0071 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior majoritatea biocenozelor sunt
semiantropizate cuprinznd comuniti biologice n care omul a intervenit profund, dar care mai
pstreaz unele specii din biocenozele naturale.
Reele trofice care se stabilesc n cadrul biocenozelor de la nivelul ariei naturale protejate n zona de
implementare a proiectului sunt terestre i acvatice.
In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate, flora microalgal i macrofitic ce constituie
productorii primari, precum i multe specii de protozoare asigur continuitatea consumatorilor animali
pentru speciile din verigile inferioare ale lanului trofic: viermi rotiferi, unele specii de molute,
hidracarieni, insecte i peti fitofagi, amfibieni n stadiile larvare (mormoloci), psri acvatice (rae).
In grupul consumatorilor intr unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele i adulii
unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploniele de ap), petii zoofagi, amfibienii, erpi, psrile
acvatice zoofage etc. De menionat este i nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii
nematozi i oligochei, molute mai ales bivalve, unele insecte n stadiul larvar (chironomidele) s.a.
Datorit creterii, n ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata i, n special, a
aportului ridicat de nutrieni (azot i fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre),
acoper n sezonul cald majoritatea suprafeelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte
grupe sistematice preferate de ctre consumatorii acvatici i a unor specii i asociaii de plante acvatice
superioare.
In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor
edafici nematozi i oligochei, acarieni, insecte colembole etc, ce repun n circuit, alturi de bacterii,
numeroase substane minerale necesare dezvoltrii vegetaiei. In etajul superior gsim speciile fitofage,
printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosai i lcuste), stadiile larvare (omizi)
ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (grgriele),
apoi croitorii (cerambicide) etc.
Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, att ca numr de specii, ct i ca abunden.
Numeroase insecte consum nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi
s.a.). Speciile de broate i oprle se hrnesc cu viermi i insecte. Majoritatea psrilor cnttoare
sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menionm pe cele de talie mic din ordinul
insectivorelor (chicani). Pe treapta superioar sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate i uneori
nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevstuic), erpii (arpele de cas), psrile rapitoare
(vnturelul rosu).
Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, proiectul Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n
extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai se afla in vecinatatea
ariilor protejate - ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
Realizarea planului pe suprafetele specificate in proiect, nu va genera fragmentarea de habitate, nu
distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.
Pag. 82
Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de
habitate determinata de o mare varietate stationala. Realizarea Parcului eolian Nicoresti nu va afecta
integritatea si stabilitatea siturilor NATURA 2000 - ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071
Lunca Siretului Inferior.
2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost
stabilite prin planuri de management
Obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt
orientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit, dintre care amintim de:
cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion;
pajisti aluviale din Cnidion dubii; pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior etc.; rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; zvoaie cu
Salix alba i Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu
Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae).
Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius,
Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis,
Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel.
La fel, printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanus
cervus, Vertigo angustior, herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus,
mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris.
Situl de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior reprezint una din zonele
de hrnire si odihn pentru principalele populatii de psri acvatice care urmresc extremitatea estic a
arcului carpatic si se concentreaz pe valea si lunca Siretului, n drumul lor spre bltile Dunrii (toamna),
sau, spre teritoriile de cuibrit din nord (primvara).
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior inferior este o zona aflat pe ruta de migratie a speciilor protejate
de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser
anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca,
piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo,
chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.
Lunca Siretului Inferior se ntinde pe raza judeelor Galai, Brila, Vrancea. Arii naturale protejate de
interes naional, din judeul Galai, incluse n Lunca Siretului Inferior sunt: Balta Potcoava i Balta
Tlbasca.
Balta Potcoava este un lac de curs prsit al Siretului (de meandru). Nu a putut fi desecat n urma
actiunii de ndiguirea luncii Siretului inferior, datorit suprafetei si adncimii mai mare si datorit legturii
strnse cu stratul de ap freatic. ntre Balta Potcoava si rul Siret se afl pduri de lunc. Flora de
lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites,
Typha, Nimphoides, Scirpus si altele.
Balta Tlbasca este o zona importanta pentru migratia pasarilor acvatice de pe cursul Siretului Inferior,
cum sunt: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide
(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas
clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme
Pag. 83
(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,
Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.
In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 22 de specii
de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 20 specii sunt
dependente strict de habitate acvatice i/sau palustre.
La fel, situl de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este important
si pentru speciile de pasari cu migratie regulata (25 specii de pasari), nementionate in Anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC.
2.8. Descrierea strii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv evoluii/schimbri care se pot produce n viitor
Ariile protejate din zona de amplasament a proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n
extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai, inregistreza supafete
considerabile, deacea si aprecierea starii de conservare este dificila.
Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este repartizat pe suprafata a
4 judete (Bacau, Vrancea, Galati si Braila), avand 25.081 ha, iar situl de protecie special avifaunistic
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se ntinde pe teritoriul a 3 judee (Galati, Braila si Vrancea),
avnd suprafata de 38.496 ha. Starea de consevare a acestor arii protejate este diferit, n funcie de
condiiile naturale concrete, de frecventele revrsri rului Siret, indeosebi in perioada 2005-2010, i de
interveniile antropice (practicarea agriculturii, punat, abandonarea diferitelor categorii de deeuri,
balastiere, constructia de drumuri, poluarea apei, vntoarea, pescuit sportiv s.a.). Astfel, in
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt zone n care starea de conservare este favorabil i zone n
care malurile i lunca rului Siret sunt deteriorate, astfel c, deteriorarea habitatelor de interes pentru
speciile de psri are consecine i asupra strii de conservare a acestora. Situl este vulnerabil la o
seriei activitile antropice desfurate, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat:
Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat
Cod
140
300
701
164
220
230
421
502
503
952
941
Activitate
Punatul
Extragere de nisip ii pietri
Poluarea apei
Curarea pdurii
Pescuit sportiv
Vntoare
Drumuri, drumuri auto
Linii de cale ferat, TGV
Eutrofizarea
Inundaii
Intensitate
C
A
B
C
B
C
B
C
C
B
B
%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Infl.
+
0
0
+
Activiti i consecine n jurul sitului

Cod
403
421
Activitate
Habitare dispersat
Intensitate
B
C
%
0
0
Infl.
0
-
In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitara
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative:
Pag. 84
- uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora a
raului Siret;
- practicarea taierilor ilegale de padure;
- extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii forestiere alohtone;
- pasunatul in padure;
- extinderea constructiilor in zona de lunca s.a.
La fel, si construirea lacurilor de acumulare Climneti i Movileni (necesare n vederea producerii de
energie electric, asigurrii unor surse de ap pentru consumul urban, pentru irigaii, agrement, pescuit
sportiv i industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deeuri s.a.
a dus la modificarea condiiilor de via din mediul acvatic, pe unele segmente ale rului Siret, prin
schimbarea vitezei de curgere a apei, a adncimii, a sedimentrii i altor parametric fizico-chimici ai
apei.
Referitor la speciile de pasari desemnate pentru situl de protecie special avifaunistic ROSPA0071
Lunca Siretului Inferior, acestea sunt bine conservate. n formularul Natura 2000 populaile speciilor sunt
notate cu B ceea ce semnific faptul c la nivelul site-ului exist o populaie mai mare dect 2% din
media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Dintre activitile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate
pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior a mintim de:
- practicarea pasunatului in aria protejata ;
- extragerea de nisip i pietri, poluarea apei ;
- pescuitul neautorizat ;
- vntoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in perioada migratiei;
- deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a puilor, colectarea oualor etc.).
Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt
zone n care conservarea acestora este favorabil i zone n care malurile i lunca rului Siret sunt
puternic afectate, astfel c, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecine i
asupra strii de conservare a acestora.
2.9. Alte informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv posibile schimbri n evoluia natural a ariei naturale protejate de interes comunitar
Pentru mai multe informaii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar a proiectului
Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2
i 3, judeul Galai:
Adresa APM Galati nr. 204/28.03.2013;
Certificat de urbanism nr. 239/6269 din 11.10.2012 - Parc eolian format din 10 centrale eoliene a cte
0,2MW, reea de descrcare a energiei electrice, platform macara, punct de conexiune, racord electric
aferent, organizare de antier, pe amplasamentul situat n extravilan, Sat Srbi, Comuna Nicoreti, T
186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC BRIBON WIND SRL;
aferent, organizare de antier, pe amplasamentul situat n extravilan, Sat Srbi, Comuna Nicoreti, T
186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC VIENTO SOLAR SRL;
Pag. 85
aferent, organizare de antier, pe amplasamentul situat n extravilan, Sat Srbi, comuna Nicoreti, T
186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC MEGA SOLAR INVEST SRL;
SC BRIBON WIND SRL:
- Memoriu Tehnic, 2012;
- Plan de incadrare in judet, 2012;
- Plan de situatie, 2012;
- Extras Plan cadastral, 2012;
- Aviz tehnic de racordare nr. 30501219846/17.10.2012
SC MEGA SOLAR INVEST SRL:
SC VIENTO SOLAR SRL
2.10. Alte aspecte relevante pentru aria natural protejat de interes comunitar
Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt
administrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, pe baza Contractului de
Custodie incheiat cu Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), nr. 0046/23.02.2010, conform Ordinului
MMDD nr.1533/2008. Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani a intocmit pentru situl
de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior un Regulament al acestei arii
protejate (2010). Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor situri Natura
2000.
3. Identificarea si evaluarea impactului
3.1 Evaluarea impactului
3.1.1. Impactul direct i indirect
Impactul direct se va manifesta asupra suprafetelor aferente proiectului (amplasament situat n
extravilan, Sat Srbi, Comuna Nicoreti, T 186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC BRIBON WIND
SRL; S = 150.000,00mp; amplasament situat n extravilan, Sat Srbi, Comuna Nicoreti, T 186/2, P
3086/37, judeul Galai, titular SC VIENTO SOLAR SRL; S = 150.000,00mp; amplasament situat n
extravilan, Sat Srbi, comuna Nicoreti, T 186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC MEGA SOLAR
INVEST SRL; S = 1112.633,00mp. in zona terenurilor arabile, ce apartin unor persoane fizice
(proprietate privat). In majoritate nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiind
reprezentate prin vegetaia din grupa Terenurilor Agricole, Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale,
Habitat R8703 Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua i Ballota
nigra, fara importanta conservativa.
Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere),
ce vor evita perimetrul obiectivului de investitie. Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din
Pag. 86
proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate perimetrului
parcului eolian.
3.1.2. Impact pe termen scurt sau lung
Se consider c impactul pe termen scurt va aprea n fazele de realizare a proiectului Parc eolian
Galai, prin amplasarea de turbine eoliene, amplasare staie de transformare a parcului, drumuri de
acces si activiti aferente, specificate in obiectivele investitiei.
Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat n perioada de operare.
3.1.3. Impactul in faza de constructie
Etapa de constructie va avea o durata de circa 18 luni, care va include, n principal, realizarea
conexiunilor i punerea n funciune; amenajarea zonelor de depozitare temporar; construcia
fundaiilor i a reelei electrice; montarea turbinelor eoliene; zonificarea funcional
(stabilire amplasament).
Impactul direct. Acest impact se va regsi in in lucrarile ce se refra la realizarea organizrii de santier;
realizarea drumurilor de acces ctre parcul eolian de la drumul de exploatare; realizarea fundatiilor, a
platformelor de operare si asamblarea turbinelor eoliene; realizarea retelei de descrcare a energiei
produse la statia de transformare. n funcie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului suprafeele
de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerm, totusi,
c pierderea de habitat va fi minima i nu va influena semnificativ biodiversitatea perimetrului si a zonei
invecinate proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti,
T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai.
In studiile existente asupra parcurilor eoliene si a impactului acestora asupra habitatelor si a speciilor de
fauna, pierderea de habitat, datorat construirii centralelor eoliene, n general, nu este perceput ca un
impact major asupra populaiilor de psri. Pierderile de habitat pot fi ns importante n cazul amplasrii
a unui numar mare de turbine eoliene, aezate la mic distana una de alta. Mai sunt i drumurile de
acces spre centrale, care pot provoca pierderi de teren din habitatele naturale, dar dac aceste ci de
acces sunt folosite numai n caz de urgene, au un impact redus asupra ornitofaunei (Langston Rowena,
H., W., Pullan, J., D. 2003).
Aprecierile respective nu sunt valabile si pentru situatii in care pe amplasamentele studiate ale
viitoarelor parcuri eoliene nu s-au inregistrat habitate si specii de flora si fauna de importanta
conservativa, cum este cazul obiectivului de investitie Parc eolian Nicoresti, judetul Galati, in care:
- se vor instala un numar redus de turbine eoliene;
- drumurile de acces spre centralele eoliene nu vor provoca pierderi de habitat, deoarece pe
amplasamentul prevazut executiei parcului eolian nu s-au identificat habitate naturale;
- la fel, infrasttructura de drumuri din perimetrul parcului eolian nu va inregistra un impact semnificativ
asupra biodiversitatii, in special avifauna si chiroptere, deoarece pe amplasament nu au fost identificate
specii de interes conservativ.
La fel, studiile realizate asupra parcurilor eoliene si impactul lor asupra pasarilor se mentioneaza, ca
psrile care ocolesc turbinele eoliene n timpul migraiei sau zboar pe deasupra lor evitndu-le, vor fi
nevoite s recurg la un consum de energie mai ridicat, care poate influena rata lor de supravieuire.
Nu este cazul cheltuielilor mari de energie pentru pasarile aflate in migratie, hranire sau popas pe
suprafata parcului eolian Nicoresti, deoarece pe amplasamentul studiat nu a fost identificata vreo ruta
Pag. 87
principala de migratie a avifaunei (culoare de migraie, aflate n vecintatea locaiei respective, se afl
de-a lungul luncii raului Siret).
Impactul indirect. Acest impact se refer la modul cum biodiversitatea din zonele nvecinate va fi
influenat pe ntreaga perioad de construcie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres
asupra speciilor de fauna, n timpul lucrrilor de construcii-montaj, il poate avea zgomotul provenit de la
utilajele de construcie (ex: camioane, betoniere, excavatoare, etc). Speciile de fauna (insecte, toate
vertebratele) se vor retrage n zonele nvecinate obiectivului. Acest impact este tranzitoriu (temporar)
deoarece o dat cu ncetarea activitilor de antier biodiversitatea din zonele imediat nvecinate va
reintra n parametrii normali de existen.
In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate semnificativ populatiile de nevertebrate (insecte) si
vertebrate (reptile, pasari, mamifere).
Avnd n vedere structura vegetaiei, precum i componena faunistic de pe perimetrul
proiectului analizat, consideram c impactul asupra biodiversitii va fi nesemnificativ si se exercita doar
la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masurile de reducere a acestuia.
3.1.4. Impactul in faza de operare
Etapa de operare/functionare este estimata la o perioada pe termen lung (cca. 20-25 ani, perioada de
funcionare a parcului eolian i care reprezint durata medie de funcionare a turbinelor furnizate de
productor).
Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor
retrage n zonele nvecinate obiectivului, iar vegetaia nu prezint valoare conservativ. Dup ncheierea
fazei de execuie fauna local din zonele nvecinate va reintra n ritmul normal de vieuire.
Totui atragem atenia asupra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, care n anumite situaii pot
avea un impact negativ asupra condiiilor de mediu i implicit asupra biodiversitatii din zona.
Influena zgomotului i vibraiilor asupra psrilor
n perioada de funcionare
Influena sunetului produs de parcurile eoliene asupra pasrilor (conform studiului Avian hearing and
avoidance of wind turbines", Midwest Research Institute, Colorado, 2002) este prezentat n continuare.
Pasrile au auzul n general mai puin dezvoltat dect majoritatea mamiferelor, inclusiv oamenii.
Pasrile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1 i 5kHz. O trecere n revista a lucrrilor despre
ct de bine pot auzi pasrile n condiii zgomotoase (cu vnt) arat c pasrile nu pot auzi zgomotul
turbinelor eoliene aa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal, poate auzi probabil rotaia
palelor la o distan de doua ori mai mare dect o pasare de talie medie.
Diferenele curbelor de audibilitate la diverse specii
Pentru a scoate n eviden variaiile dintre specii, mediile curbelor de audibilitate sunt afiate pentru trei
grupe de pasri: Passeriforme, ordine mai vechi de pasri din punct de vedere evolutiv non
Passeriforme - Anseriforme, Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes,
Falconiformes, Galliformes) i un grup special de pasri - prdtori nocturni - Strigiformes. Unui numr
aproape egal de specii din aceste 3 grupe mari li s-a analizat comportamentul. Un rezumat al acestor
date confer o idee despre sensibilitatea auditiv n rndul pasrilor. n general, este mai puin variaie
a sensibilitii auditive n cazul pasrilor, dect n cazul altor grupe de vertebrate. Curbele de audibilitate
sunt prezentate mai jos:
Pag. 88
Fig. 3. Curbe de audibilitate la diferite specii de psri
Zgomotul de fond i zgomotul turbinelor eoliene

In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o nlime de 10 m de la baza
turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB mai mare dect nivelul zgomotului ambiental.
Nivelul de presiune acustica scade cu 6 decibeli la fiecare dublare de distanta. Cnd zgomotul datorat
palelor turbinelor scade cu 1,5 dB fata de zgomotul ambiental al vntului, palele nu pot fi auzite de
pasri (dei pot fi auzite de oameni).
n perioada executiei
In ce priveste impactul direct asupra faunei, acesta se simte in imediata vecinatate a antierului, datorita
deranjului creat de autovehicule, utilaje, prezenta oamenilor etc. Astfel, la o distanta mica de frontul de
lucru, de cca 50-100m speciile de fauna simt un disconfort legat de ciclul vital al acestora. Spre
exemplu, speciile de pasari silvice sau cele comune in zonele stepice (prepelite, potarnichi, presuri,
mrcinari, sfrancioci s.a.), adaptate la anumite conditii de habitat, pot fi in mai mare masura deranjate
de zgomotul produs pe perimetrul de desfurare a antierului etc., acestea incercand sa se tina mai
departe de aceasta zona, efectivele lor putand fi mai reduse, comparativ cu a altor specii de pasari.
Cu toate acestea, alte specii de pasari, spre exemplu cele antropofile, din localitatile invecinate parcului
eolian cum sunt: Streptopelia decaocto gugustiuc, Galerida cristata ciocarlan, Hirundo rustica
randunica, Motacilla alba codobatura alba, Corvus monedula stancuta, Sturnus vulgaris graur, ce
tranziteaza zona in cautare de hrana, sunt mult mai adaptate impactului antropic, suportand astfel, mai
usor stresul cauzat de lucrarile de antier.
Mentionam, ca odata cu cresterea distantei fa de punctul de lucru cu cca 200 250m efectele
activitatilor de construcie asupra speciilor de fauna si flora se reduc substantial, fapt ce contribuie la
reducerea stresului, decurgerea normala a proceselor vitale ale speciilor, ducand in final la sporirea
efectivelor acestora.
Nu se anticipeaz un impact semnificativ datorat zgomotului asupra psrilor sau biodiversitii n
general nici n perioada de executie i nici n perioada de funcionare a parcului eolian.
Mentionam, ca in faza de operare se vor efectua msuratori de emisii privind nivelul de zgomot
pentru fiecare instalaie eolian, corelate cu nregistrarea parametrilor de funcionare - viteza vntului la
Pag. 89
nlimea rotorului, numrul de rotaii, puterea activ; msurtorile se vor efectua pe o durat de cca 4872 ore de funcionare, rezultatele fiind stocate astfel nct s poat fi analizate i verificate de ctre
autoritile cu drept de control.
Vor fi respectate condiiile impuse prin HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de
zgomot n mediu produs de echipamentele destinate utilizrii n exteriorul cldirilor, precum i condiiile
impuse prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental, STAS 10009/1988
Acustica urban limitele admisibile ale nivelului de zgomot, STAS 6156/1986 Protecia mpotriva
zgomotului n construcii civile i social culturale admisibile i parametrii de izolare acustic, Ordinul
MS nr. 537/1997, cu modificrile i completrile ulterioare.
Acest lucru este posibil s fie redus mult datorit soluiilor tehnice moderne care in cont de
reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astzi fiind din ce n ce mai silenioase.
3.1.5. Impactul in faza de inchidere
n faza de incheiere a realizarii obiectivelor proiectului, nu se va semnala impact negativ. Luand n calcul
posibilitatea scoaterii din funciune a parcului eolian la sfritul perioadei de exploatare, se va parcurge
la dezasamblarea turbinelor, recuperarea materialelor refolosibile, refacerea solului: ndeprtarea
fundaiilor, concasarea betonului i utilizarea acestuia la amenajarea drumurilor; desfiinarea traseelor
de cabluri electrice etc. Terenul afectat se va readuce pe ct posibil la starea precedent nceperii
activitii, pentru a reduce pe ct posibil impactul asupra habitatelor i speciilor.
Planul de dezafectare a parcului eolian se va elabora nainte de finalizarea perioadei de exploatare, de
comun acord cu autoritile competente, timp suficient pentru pregatirea i realizarea dezafectarii
obiectivului de investitie. Data nchiderii parcului poate fi modificat sau ntrziat, lund n considerare
anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi fezabile tehnic i economic. Activitatea principal
pentru amplasament este exclusiv producerea de energie electric prin utilizarea puterii vntului.
Considernd acest mod de utilizare a amplasamentului, este puin probabil ca n viitor acesta s mai fie
folosit pentru alt tip de activiti. La momentul dezafectrii parcului eolian se vor urma procedurile de
mediu stabilite de legislaie.
3.1.6. Impactul rezidual
Cercetarile realizate n zona de amplasament propus pentru proiectul Parc eolian comuna Nicoreti,
amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai, au
demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor
de flora i fauna salbatica i a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000:
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.
Totodata, prin prezentul studiu s-au inaintat masuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu,
si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati. In cadrul implementarii acestor masuri
s-a evidentiat impactul rezidual, exprimat prin: reducerea de habitat; deranjul pasarilor prin zgomotul
produs de rotatia palelor; coleziunea pasarilor si liliecilor cu palele rotorului s.a.
In ceea ce priveste aspectele legate de :
- reducerea de habitat, se specifica ca la finalul lucrarilor de executie a parcului eolian, nu va fi afectat
vre-un habitat prioritar, nu se vor produce reduceri de habitat, deoarece acestea nu s-au identificat pe
amplasamentul studiat;
- zgomotul produs de rotatia palelor poate afecta speciile de pasari pe distanta de 75-300 m (functie de
specie);
- coliziunea pasarilor si liliecilor cu palele rotorului are o probabilitate redusa (ex. monitorizarea
avifaunei&liliecilor in perioada premergatoare executiei parcului eolian).
Pag. 90
Dupa cum s-a mentionat anterior, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentru
obiectivul de investitie, impactul rezidual va inregistra valori minime.
Specificam, ca implementarea masurilor de reducere a impactului asupra speciilor/habitatelor posibil a fi
afectate de realizarea planului va intra in grija beneficiarului. Atata timp cat beneficiarul va urmari
implementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat i a masurilor respective, consideram ca nu va
exista un impact rezidual n urma realizarii Parcului eolian Nicoresti, judetul Galati.
3.1.7. Impactul cumulativ
Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv extravilan comuna Nicoresti, judeul Galai si
vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate in documentatia tehnica a planului:
etapa de operare/functionare, estimata la o perioada pe termen mediu/lung (aproximativ 25/50 ani,
varsta de exploatare a infrastructurii, respectiv a investitiilor), cu activitati specifice de intretinere si
exploatare.
Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care
se mai afla si parcuri eoliene, dar si alte investitii, ce sunt amplasate in vecinatatea parcului eolian si
care pot inregistra impact cumulativ. Limitele in interiorul carora se face analiza efectelor cumulative ale
proiectelor potentiale din zona este de cca 2-3 km.
In urma analizrii informaiilor aflate la dispoziia titularului proiectului, ct i din datele deinute pn n
prezent, n zona amplasamentului parcului eolian analizat au fost identificate planuri de urbanism i
proiecte aflate n diferite etape de reglementare: SC VIENTO SOLAR SRL Silitea; SC BRIBON WIND
SRL Silitea; SC MEGA SOLAR INVEST SRL Silitea.
Alte activiti propuse/existente n zon: practicarea agriculturii (culturi agricole in principal de cereale,
porumb, floarea soarelui s.a.); pasunat (ovine, caprine) pe terenurile invecinate.
Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei si care,
in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 0,5 km.
Mentionam ca realizarea si exploatarea parcurilor eoliene in zona studiata, raportate la obiectivele
3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai, se vor desfura separat n timp, pe suprafete diferite, astfel nct
nu se poate vorbi de un impact cumulat n perioada de execuie.
In realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, se va inregistra un impact cumulat in utilizarea de
drumuri comune.
Efectele se cumuleaza in raport cu alte parcuri eoliene, asupra speciilor de pasari, prin posibilitatea
coliziunii pasarilor cu turbinele eoliene in timpul migratiei, zgomotul produs de turbine, aparitiei unor
obstacole in migratia pasarilor (efect de bariera).
S-au identificat caile posibile prin care ar exista posibilitatea cumularii impactelor potentiale cu alte
parcuri eoliene aflate in proiectare/constructie.
Astfel, in ceea ce priveste cumularea impactelor cu alte parcuri eoliene din zona, in faza de operare,
asupra speciilor de pasari, nu paote fi vorba de coliziuni a pasarilor cu turbinele eoliene (in migratie),
deaorece nu s-a inregistart o intensitate sporita a migratiei, efectivele speciilor migratoare fiind reduse.
Consideram, ca nu sunt necesare masuri de reducere a impactului cumulativ, probabilitatea coliziunilor
fiind redusa, neinregistrandu-se un impact negativ semnificativ asupra speciilor de pasari aflate in
migratie.
Pag. 91
Efecte cumulative se pot inregistra si in ceea ce priveste zgomotul produs de parcul eolian Nicoresti si
alte parcuri eoliene din zona, deoarece distantele intre ele sunt relativ mici, acestea urmand sa
functioneze concomitent pe o durata lunga de timp.
Desi in zona nu s-a identificat o ruta distincta de migratie a avifaunei, nu s-au semnalat efective
insemnate a pasarilor ce traverseaza zona, numarul mic de turbine eoliene instalate, totusi nu excludem
posibilitatea cumularii, in timp, a impactelor, ca urmare a aparitiei unor obstacole in migratia pasarilor
(efect de bariera), intre Parcul eolian Nicoresti si alte parcuri aflate in imediata vecinatate, cu un numar,
relativ mare de turbine eoliene.
In faza de operare impactul cumulat intre obiectivul de investitie si alte parcuri eoliene, la fel si alte
activitati economice din zona (asociatii agricole, ferme etc.), nu va inregistra valori negative, deoarece
speciile de flora si fauna, posibil a fi afectate sunt adaptate conditiilor actuale de mediu din zona
studiata.
Chiroptere. Estimarea posibilului impact cumulativ asupra speciilor de lilieci, identificate n zona de
studiu si parcul eolian s-a fcut n baza studiilor de specialitate, a documentatiei existente asupra
obiectivelor de investitii, a studiilor realizate in teren.
Conform acestor date riscul de coliziune a liliecilor cu structurile turbinelor este redus. Riscul de
coliziune depinde n primul rnd de zona unde este situat parcul eolian. Astfel, pn n prezent s-a
constatat c cea mai mare sensibilitate o prezint zonele cu pduri, iar cele mai sczute n cazul
parcurilor eoliene amplasate n terenuri agricole.
Asadar, amplasarea Parcului eolian Nicorestii, judetul Galati si a altor posibile parcuri invecinate, situate
in intregime sau partial pe suprafete agricole, reduce cu mult impactul turbinelor eoliene asupra
chiropterelor.
In ceea ce priveste impactul asupra liliecilor din zona studiata specificam urmatoatele:
- absena unor drumuri principale de migraie a chiropterelor pe teritoriul i in imediata vecintate a
parcului eolian Nicoresti, constituie un element de siguran pentru acest grup de vertebrate zburtoare
n condiiile dezvoltrii obiectivului de investitie;
- riscul de coliziune n cazul chiropterelor este redus, deoarece s-au inregistrat putine specii,
reprezentate prin efective reduse;
- la fel si lipsa vegetatiei arboricole din zona studiata, in special a padurilor, ce reprezinta teritorii de
hrnire ale chiropterelor (acestea consuma insecte din coronamentul arborilor), cat si locuri de adapost,
reduc la minimum riscul de coliziune n cazul acestui grup de mamifere;
Referitor la impactul cumulat asupra chiropterelor avandu-se in vedere nivelul de zgomot, radiatii
termice, radiatii electromagnetice specificam ca, pornind de la cunotinele actuale privind impactul
parcurilor eoliene asupra populaiilor de psri i chiroptere, precum i n baza observaiilor realizate pe
teren, n perioada premergtoare implementrii parcului eolian, acesta este exprimat, in principal, prin
efectul de bariera si cresterea numarului de coliziuni.
In ceea ce priveste efectul de bariera, parcurile eoliene reprezinta o obstructionare a zborului pasarilor si
liliecilor. Coliziuni apar atunci cand pasarile sau liliecii nu reusesc sa evite aerogeneratoarele sau liniile
electrice de evacuare sau la leziuni cauzate de turbulentele produse de rotoare. Deoarece efectele lor
sunt mai vizibile dar, in acelasi timp si mai usor de diminuat, acesta este unul din aspectele principale ce
trebuie considerate cand se face evaluarea riscurilor parcurilor eoliene.
Pag. 92
Legat de posibilul impact cumulat, datorat implementarii altor proiecte de realizare a parcurilor eoliene in
zona studiata, asupra habitatului speciei ciocrlia de cmp (Alauda arvensis), acesta nu va inregistra
valori negative. In sprijinul acestei afirmatii, specificam urmatoarele aspecte ecologice si
comportamentale ale speciei.
Desi, ciocarlia de camp este calificata ca si specie vulnerabil (categoria SPEC: 3, inclus n
Directiva Psri, Anexa 2.2; Convenia de la Berna, Anexa III), in Romania, in habitatele prielnice (pajisti
cu vegetatie spontana, culturi agricole etc.), inclusiv terenurile prevazute executiei altor parcuri eoliene,
sunt semnalate populatii cuibaritoare stabile.
Astfel, in zona de amplasament a parcului eolian si vecinatati (alte parcuri eoliene, asociatii
agricole, ferme etc.), Alauda arvensis reprezinta o specie comuna la cuibarit, cu efective nidicole
reduse.
Urmare a monitorizarii efectuate in timpul migratiei specia s-a identificat prin grupuri de pasari
formate din 2-3 indivizi si exemplare singulare; inaltimea de zbor 15-25 m; directia de zbor: S-E,N.
Din datele bibliografice, cat si studii de monitorizare pe alte parcuri eoliene, se cunoaste ca
nlimea la care exist un risc de coliziune cu palele turbinelor eoliene se situeaza intre 50m-150m.
Specia nu a fost inregistrata in migratie prin stoluri numeroase, ci prin grupuri de pasari sau indivizi
singulari.
La fel si in perioada de cuibarit indivizii speciei s-au identificat la inaltimi de zbor de 20-25 m. In
aspect comportamental pasarile incep sa cante pe sol, apoi se ridica zburand tot mai sus, canta fara
intrerupere dupa care se lasa sa cada pe sol. Se adapteaza cu usurinta noilor conditii de mediu, legate
de zgomot, vibratii etc. (ex. aeroporturi, parcuri eoliene). Efectivele cuibaritoare ale speciei in zona de
studiu au fost reduse, in majoritate, acestea fiind situate in zonele periferice ale parcului (suprafete cu
culturi cerealiere). Asadar, riscul coliziunii cu palele turbinelor eoliene fiind unul redus.
In consecinta, datorita inaltimilor, relativ mici de zbor, a efectiveleor reduse a pasarilor in zona
de amplasament, cat si vecinatati (alte parcuri eoliene), turbinele eoliene nu pot prezenta un real pericol
pentru indivizii speciei Alauda arvensis, coliziunile fiind reduse la minimum.
Specia va fi afectat nesemnificativ n fazele de execuie si exploatare a parcului eolian. Nu se
impun msuri speciale de protecie.
In acest sens aducem informatii asupra monitorizarii avifaunei altor parcuri eoliene din Romania
(ex. parcul eolian Sarichioi, judetul Tulcea), unde specii precum Alauda arvensis, alaturi de alte specii
de pasari (ciori, gugustiuci, cocarlani, vrabii, randunele) sunt afectate in mica masura de lucrarile de
santier, de executie a lucrarilor (ceea ce implica zgomot, prezenta utilajelor, a echipelor de muncitori
etc.), dar si exploatarea parcului eolian. Indivizii speciei Alauda arvensis pastreaza o anumita distanta
(cca. 30-40 m) in astfel de cazuri, ca ulterior, dupa incheierea anumitor etape a lucrarilor de executie, sa
se instaleze din nou in zonele initiale, uitilizandu-le ca si inainte pentru hranire, cuibarit.
Acest comportament se al pasarilor se observa si in cazul operarii parcului, cand turbinele
eoliene sunt puse in functiune. Indivizii speciei se acomodeaza usor cu noile elemente din peisaj. Zona
aferenta turbinelor eoliene nu reprezinta un factor de stres pentru indivizii speciei, respactarea distantei
optime oferindu-le siguranta necesara.
In ceea ce priveste efectul de bariera pe care implementarea proiectelor il are asupra
micromamiferelor, pasarilor si reptilelor specificam urmatoarele aspecte:
Specii de mamifere. In urma studiilor realizate s-au identificat specii comune de mamifere, ce nu
reprezinta specii de importanta prioritara. Prin lucrarile de executie si operare a parcului eolian si a altor
posibile parcuri eoliene din zona studiata nu se vor fragmenta habitate ale speciilor de micromamifere,
nu se vor crea obstacole/bariere in distributia temporala si spatiala a speciilor identificate.
Specii de pasari. Avand in vedere cunostintele actuale privind impactul parcurilor eoliene asupra
populatiilor de pasari, precum si in baza observatiilor realizate pe teren pe amplasamentul parcului
eolian Nicoresti, judetul Galati se estimeaza ca:
Pag. 93
absenta unei migratii intense a pasarilor pe teritoriul si in imediata vecinatate a parcului eolian
constituie un element de siguranta pentru avifauna in conditiile dezvoltarii obiectivului de
investitie;
comportamentul de evitare (a obstacolelor in calea de zbor) intalnit la pasari, in special pentru
speciile care zboara la inaltimi mari, pe durata migratiei (martie mai, respectiv, septembrie octombrie) reduc la minimum riscul de coliziune cu turbinele eoliene (in special pentru speciile de
pasari ciconiiforme, anseriforme, rapitoare s.a.).
Specii de reptile. Cu toate ca, speciile de reptile inregistrate sunt protejate prin legislatia de mediu
(Directiva Habitate, Anexa 4, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011), acestea s-au intalnit in afara
amplasamentului, in zonele invecinate amplasamentului, prin efective reduse.
Executia parcului eolian nu va afecta semnificativ populatiile speciilor respective, nu se va inregistra
fragmentarea habitatelor, implicit crearea de bariere in distributia lor. Menionm c n eventualitatea
apariiei unor noi investiii, care vor desfura activiti n zon, cu impact cumulativ, analiza acestuia va
intra n sarcina beneficiarilor respectivelor investiii.
3.2. Evaluarea semnificatiei impactului
procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut;
Nu se vor inregistra suprafee de habitat pierdut din siturile ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, deoarece perimetrul proiectului Parc eolian
Comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3,
judeul Galai se afla in afara acestor arii protejate.
Realizarea proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna,
astfel, urmare a lucrarilor de constructie a parcului eolian, habitatul prezent in zona de amplasament nu
se va reduce din suprafata. Afectarea temporara, pe durata existentei parcului nu va deteriora
ecosistemele existente din zona de amplasament a investitiei si imprejurimi. Speciile de fauna isi vor
mentine baza trofica existenta. Astfel, speciile de fauna isi vor gasi suficienta hrana in zona (ex.
nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.).
Prin urmare nu se vor pierde suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale
faunei nu vor fi afectate semnificativ, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.
procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna
si reproducere ale speciilor de interes comunitar;
Nu este cazul, deorece in perimetrul Parcului eolian Nicoresti si vecinatati nu s-au identificat habitate si
specii de interes comunitar. Specificam ca suprafetele invecinate obiectivului de investitie pot compensa
necesitatile de hranire, odihna si reproducere a speciilor de fauna din zona studiata.
fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente);
Prin realizarea proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti,
T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai nu va avea loc fragmentarea habitatelor de interes
comunitar, deaorece acestea nu au fost semnalate pe amplasament.
Realizarea Parcului eolian Nicoresti nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna, mentinandu-se
habitatele si speciile specifice perimetrului obiectivului de investitie. Proiectarea unitatilor functionale ale
parcului eolian s-a facut in asa fel, incat sa nu produca fragmentari ale habitatelor in fazele de executie,
exploatare si dezafectare. Astfel, nu vor aparea zone izolate de restul sitului, habitatele nefiind
fragmentate.
Pag. 94
durata sau persistenta fragmentarii;

In faza de constructie a drumurilor de acces prevazute de plan nu se va produce o fragmentare a
habitatelor existente pe amplasament si vecinatati, aceasta situatie fiind mentinuta pe durata prevazuta
existentei parcului eolian.
durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala
protejata de interes comunitar;
Mentionam ca pe amplasamentul Parcului eolian Nicoresti nu s-au identificat habitate si specii de interes
comunitar.
schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata);
Nu se vor produce schimbari n densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor.
scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;
Nu este cazul, deoarece in perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate de
impelmentarea proiectului.
indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte
resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale
protejate de interes comunitar;
Nu se vor produc modificari ale functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes
comunitar.
A. Evaluarea impactului planului propus
a) Evaluarea impactului cauzat de proiect fr a lua n considerare msurile de reducere a
impactului
In ceea ce priveste habitatele existente in perimetrul si vecinatatea parcului eolian nu s-au inregistrat
habitate prioritare. Astfel, nu se va produce reducerea de habitat, implicit pierderi semnificative de
populatii, capacitatea de regenerare a speciilor din habitatele existente fiind ridicata. La finalul lucrarilor
de executie si exploatare suprafetele afectate vor fi redate starii initiale a ecosistemelor existente in
zona de studiu (agroecosisteme).
Specificam, ca chiar daca masurile de reducere a impactului nu vor fi aplicate, pe suprafetele afectate
de constructia parcului eolian se vor dezvolta specii de plante specifice habitatului agricol, insa durata
de timp necesara pentru refacerea habitatului va fi mult mare fata de masurile realizate prin interventia
omului.
Referitor la speciile de flora si fauna identificate pe perimetrul parcului eolian si zona invecinata (in
principal, specii comune), fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului asupra
biodiversitatii, acestea vor pierde un anumit numar de exemplare, fara ca populatia speciei sa
inregistreze pierderi considerabile. Speciile de fauna (herpetofauna, mamifere, pasari etc.), semnalate in
zona de amplasament a parcului eolian si in vecinatati se vor refugia, dar vor reveni in zona dupa
sistarea lucrarilor.
Neaplicarea masurilor propuse de reducere a impactului asupra biodiversitatii vor incetini procesul de
refacere a habitatului, inregistrand reduceri in efectivele populatiilor de plante si animale.
b) Evaluarea impactului rezidual care va rmne dup implementarea msurilor de reducere a
impactului
Studiile realizate in perimetrul si vecinatatea Parcului eolian Nicoresti releva faptul ca activitatile
propuse a fi realizate nu vor inregistra un impact negativ semnificativ asupra habitatelor si speciilor de
Pag. 95
flora si fauna din siturile protejate (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului
Inferior).
Dupa cum s-a mentionat anterior, la finalul lucrarilor de executie a parcului eolian nu va fi afectata
suprafata siturilor Natura 2000 din zona, conditiile de habitat etc.
Urmare a lucrarilor de executie (instalare turbine, drumuri etc.) se vor crea conditii favorabile
mentinerii habitatelor existente (agroecosisteme). De asemenea prin realizarea excavarilor, lucrarilor de
montaj etc. nu se va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie
ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala.
Prin urmare nu sunt preconizate impacturi reziduale care vor ramane dupa implementarea
masurilor de reducere a impactului.
Specificam, ca implementarea masurilor de reducere a impactului asupra speciilor/habitatelor
posibil a fi afectate de realizarea planului vor fi in grija beneficiarului. Prin respectarea masurilor propuse
consideram ca se va inregistra un impact rezidual minim in ceea ce priveste realizarea proiectului Parc
eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3,
judeul Galai.
B. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuri
a) Evaluarea impactului cumulativ al planului cu alte planuri i proiecte fr a lua n considerare
msurile de reducere a impactului
In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau
investitii din zona propus pentru implementarea proiectului, ce se rezuma la: investitii pe parcuri
eoliene (n zon sunt propuse proiecte aparinnd SC VIENTO SOLAR SRL Silitea; SC BRIBON WIND
SRL Silitea; SC MEGA SOLAR INVEST SRL Silitea; practicarea agriculturii (culturi agricole, in special
de cereale, porumb, floarea soarelui); pasunat, in zone invecinate obiectivului de investitie.
Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei si
care, in general, nu depaseste o raza de actiune de 0,5 km.
Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte proiecte se poate aprecia efectul
pe care acestea il pot avea asupra perimetrului parcului eolian.
Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor si
a habitatelor, sporind posibilitatea ca acestea sa fie afectate de implementarea proiectului. La randul
sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii
investitiei.
b) Evaluarea impactului rezidual care rmne dup implementarea msurilor de reducere a
impactului pentru planul propus i pentru alte planuri i proiecte
Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste executia parcului eolian a fost
tratat in Cap. Identificarea si evaluarea impactului, 3.1.6. Impactul rezidual, din prezentul studiu.
Nu s-au specificat impacturi reziduale ce pot aparea dupa implementarea masurilor de reducere
a impactului.
Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de flora intalnite pe
amplasament si vecinatati, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupa
implementarea masurilor de reducere a impactului pentru proiectul ce urmeaza a fi implementat.
Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului, care nu va schimba morfologia
terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale
naturala.
Dupa cum s-a mentionat anterior, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentru
proiectul Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37,
Lot 1, 2 i 3, judeul Galai, impactul rezidual va inregistra valori minime.
Pag. 96
Evidenierea cuantumului financiar necesar prin care msurile de reducere pot fi

asigurate pe termen scurt, mediu i lung
Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de reducere recomandate
este de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei.
3.3. Masuri de reducere a impactului
3.3.1. Identificarea i descrierea msurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare
specie i/sau tip de habitat afectat de plan i modul n care acestea vor reduce/elimina impactul
negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
In conformitate cu rezultatele studiilor realizate specificam ca att n cazul vegetaiei, ct i a faunei
semnalate pe perimetrul propus pentru implementarea planului nu se pune problema unor specii
deosebite, cu importan conservativ i care s necesite msuri speciale de protecie.
Aa cum a fost detaliat n studiul de fa, speciile de flora, vegetatie si fauna identificate in zona de
amplasament a parcului eolian, in majoritate sunt comune i nu se impun msuri de conservare,
exceptand unele specii de reptile si pasari cu statut de protectie prin legislatia nationala si europeana
(Directiva Habitate si Directiva Pasari), pentru care se propun masuri de diminuare a impactului.
S-a mentionat c impactul asupra vegetaiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, ct
i cele de exploatare, fiind un impact tranzitoriu care se manifest asupra restului vegtaiei.
n ceea ce privete fauna impactul este tranzitoriu, actionand pe durata derularii activitatii de constructie.
Biodiversitatea amplasamentului proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul
comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai nu include specii cu importan
conservativ. Astfel, speciile de flor i faun identificate in perimetrul studiat sunt comune i pentru care
nu se impun msuri de protecie si conservare.
Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate pe proiectul Parc eolian
Galai este nesemnificativ, fiind generat n special de lucrrile de antier (ocuparea anumitor suprafee,
zgomot etc.).
Cu toate acestea avand in vedere ca siturile ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca
Siretului Inferior au fost desemnate pentru protejarea si conservarea, inclusiv a speciilor de vertebrate
terestre s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate, identificate in zona de
amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie.
Asadar dintre speciile identificate sunt cele incluse n listele europene de protecie i conservare
(Directiva habitate; Directiva Psri, Anexa II; Convenia de la Bonn, Convenia de la Berna):
- Lacerta viridis (guter): Anexa 4, Directiva Habitate
- Lacerta agilis (soparla cenusie), Anexa 4, Directiva Habitate
- Buteo buteo (orecar comun): Convenia Berna, Anexa II; Convenia de la Bonn, Anexa II
- Falco tinnunculus Linnaeus (vnturel rou). Anexa II din Convenia de la Bonn i Anexa II
Convenia de la Berna
- Perdix perdix Linnaeus (potrniche): Anexa II-1 i Anexa III-1 din Directiva Psri
- Larus ridibundus (pescru rztor): Anexa II-2 din Directiva Psri
- Alauda arvensis Linnaeus (ciocrlie de cmp): Anexa II-2 din Directiva Psri, Anexa III
Convenia de la Berna
- Hirundo rustica Linnaeus (rndunic). Anexa II Convenia de la Berna
Pag. 97
Parus major Linnaeus (piigoi mare). Anexa II Convenia de la Berna

Pica pica Linnaeus (coofan): Anexa II-2 din Directiva Psri
Corvus frugilegus Linnaeus (cioar de semntur): Anexa II-2 din Directiva Psri
Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Anexa II-2 din Directiva Psri
Carduelis carduelis Linnaeus (florinte). Anexa II Convenia de la Berna
Emberiza citrinella Linnaeus (presur galben). Anexa II Convenia de la Berna
Specificam ca pentru aceste specii, in special exemplare sau grupuri de pasari identificate in zbor,
tranzitand sau survoland perimetrul parcului eolian, nu se pot impune anumite masuri de protectie.
Totusi, reiesind din observatiile realizate recomandm evitarea factorilor care ar putea influena negativ
existena lor (impact antropic, deranj, zgomot etc.); in perioada cuibaritului se impune cercetarea cu
atenie a perimetrului parcului eolian pentru depistarea de exemplare/cuiburi de psri. Aceasta
opraiune trebuie realizata de ctre o firma/persoan specializat in domeniu. n acest sens
recomandm contactarea Societii Ornitologice Romne.
Masuri pentru protejarea pasarilor
Din masuri ce ar reduce impactul turbinelor eoliene cu speciile de pasari enumaram urmataorele:
- Reducerea perturbrii psrilor prin emisii de zgomot i vibraii (lucrri de excavare);
- Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;
- Vopsirea in culori vizibile a palelor turbinelor (ex. modele alb-negru; vopsea ce reflecta
lumina ultravioleta);
- Folosirea luminii intermitente de culoare rosie;
- Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de psri in timpul migratiei si cuibarit
de ctre personalul obiectivului de investiie;
- Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de psri
identificate n zona;
- Desfurarea activitilor din cadrul perimetrului pe suprafeele strict necesare pentru a nu
perturba psrile;
- Respectarea cilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiie.
In cazul in care in urma monitorizarii multianuale asupra impactului operarii parcului eolian
asupra populatiilor speciilor de pasari din zona studiata (ex. identificarea cazurilor de coliziuni a pasarilor
cu palele turbinelor eoliene) se va inainta un program ce va include oprirea temporara a unor turbine
sau chiar a intregului parc eolian in anumite intervale de timp (diurne sau orare) din anumite perioade
ale anului.
Msuri pentru protejarea reptilelor
Pentru speciile de reptile - Lacerta agilis (soparla cenusie), Lacerta viridis (guter), identificate in afara
zonei studiate, recomandam:
- evitarea distrugerii suprafetelor cu vegetatie spontana de pe marginea drumurilor si a cailor
de acces in parc;
- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul angajat;
- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile
identificate eventual in zona;
- desfasurarea activitatilor de construcie pe suprafetele strict necesare;
- respectarea cilor de acces stabilite (existente sau nou create);
- reparaia utilajelor in service-uri specializate, etc.
Considerm c pentru speciile de herpetofauna nu se impun alte msuri, avnd n vedere mobilitatea si
cerinele ecologice ale acestora.
Pag. 98
Msuri pentru protejarea chiropterelor

reducerea iluminatului nocturn in perioada organizarii de santier in perioada cand nu se lucreaza;
inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de chiroptere
identificate eventual in zona;
plasarea de radare n apropierea centralelor eoliene, deoarece radiaiile electromagnetice emise
de instalaiile radare ndeprteaz chiropterele.
Apreciem c realizarea unei activiti de monitorizare pe parcursul dezvoltrii i dup crearea parcului
eolian, ar permite estimarea dimensiunii tipului de impact asupra populaiilor de chiroptere din acest
perimetru i mprejurimile sale.
Pag. 99
Calendarul implementrii i monitorizrii msurilor de reducere a impactului
Etapa
Faza de
executie
Grup de fauna
posibil afectat
Perioada de
implementare a
masurilor/Responsabil
Control/
Monitorizare
Avifauna. Specii de
pasari enumerate n
anexa I a Directivei
Consiliului Europei 79/409/CEE incluse in
ROSPA0071 Lunca
Siretului Inferior; specii
de pasari cu migratie
neregulata
nementionate in anexa
I a Directivei
Consiliului
2009/147/EC; specii
din anexa II a
Directivei Consiliului
Europei - 79/409/CEE;
Masuri permanente
Beneficiar / constructor /
responsabil de mediu
Contract de
lucrri/
Raport
monitorizare
Mamifere. Chiroptere:
Pipistrellus pipistrellus,
P. nathusii, P. kuhlii si
Nyctalus noctula
Masuri permanente
Contract de
lucrri/
Raport
monitorizare
Herpetofauna: Lacerta
viridis, Lacerta agilis
Masuri permanente
Pag. 100
Contract de
lucrri/
Raport
monitorizare
Tabel nr. 4
Masuri propuse de reducere a impactului
- Reducerea perturbrii psrilor prin emisii de zgomot i

vibraii (lucrri de excavare);
- Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- Desfurarea activitilor din cadrul perimetrului pe
suprafeele strict necesare pentru a nu perturba psrile;
- Respectarea cilor de acces stabilite pe perimetrul
obiectivului de investiie;
- Inspectarea periodic a amplasamentului pentru
depistarea exemplarelor speciilor de psri identificate n
zona;
- Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de
psri de ctre personalul obiectivului de investiie.
- Monitorizarea speciilor de chiroptere pe perioada de

executie a parcului eolian;
- Reducerea perturbrii speciilor prin emisii de zgomot i
vibraii.
- Reducerea suprafeelor de sol perturbate sau ocupate
definitiv;
- Reducerea perturbrii speciilor prin emisii de zgomot i
vibraii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante,
excavatoare);
suprafeele strict necesare;
- Respectarea cilor de acces stabilite (existente sau nou
create);
- Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului
Faza de
operare
Avifauna. Specii de
pasari enumerate n
ROSPA0071 Lunca
neregulata
I a Directivei
Consiliului
2009/147/EC; specii
din anexa II a
Nyctalus noctula
Masuri permanente
Contract de
lucrri/
Raport
monitorizare
Masuri permanente
Contract de
lucrri/
Raport
monitorizare -
Pag. 101
pentru a nu provoca mortalitatea direct a speciilor de

herpetofauna si mamifere;
- Interzicera capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de
reptile de ctre personalul de exploatare;
depistarea exemplarelor de herpetofauna si mamifere
identificate n zon.
- Reducerea perturbrii psrilor prin emisii de zgomot i
vibraii (lucrri de excavare);
- Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort
sau actiuni privind deranjarea cuiburilor, oualor si/sau a
puilor in aria parcului eolian;
- Vopsirea in culori vizibile a palelor turbinelor (ex. modele
alb-negru; vopsea ce reflecta lumina ultravioleta);
- Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de
psri in timpul migratiei si cuibarit de ctre personalul
obiectivului de investiie;
depistarea exemplarelor speciilor de psri identificate n
zona;
suprafeele strict necesare pentru a nu perturba psrile;
obiectivului de investiie.
- Monitorizarea speciilor de chiroptere pe durata operarii
parcului eolian;
- Reducerea perturbrii speciilor prin zgomot, radiatii
termice, electromagnetice;
- Inchiderea turbinelor n perioade variabile ntre lunile
august i octombrie pentru prima jumatate a nopii;
- Intre lunile septembrie i nceputul lui octombrie, dup
amiaza trziu;
- Plasarea de radare n apropierea centralelor eoliene,
deoarece radiaiile electromagnetice emise de instalaiile
Faza de
dezafectare
Avifauna. Specii de
pasari enumerate n
ROSPA0071 Lunca
neregulata
I a Directivei
Consiliului
2009/147/EC; specii
din anexa II a
Masuri permanente
Pag. 102
Contract de
lucrri/
Raport
monitorizare
Contract de
lucrri/
Raport
monitorizare
radare ndeprteaz chiropterele;

- Reducerea iluminatului nocturn in perioada organizarii de
santier in perioada cand nu se lucreaza;
depistarea exemplarelor speciilor de hiroptere identificate
n zona.
- Reducerea perturbrii speciilor de herpetofauna prin
emisii de zgomot i vibraii (lucrri de excavare);
- Evitarea distrugerii vegetatiei de flora spontana;
- Interzicera capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de
harpetofauna de ctre personalul angajat;
depistarea exemplarelor speciilor de herpetofauna
identificate n zon;
obiectivului de investiie.
- Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului
pentru a nu provoca mortalitatea direct a speciilor de
herpetofauna;
suprafeele strict necesare pentru a nu perturba speciile de
harpetofauna;
standardele de zgomot acceptate.
- Reducerea polurii solului, apei i a aerului cu substane

chimice, ape uzate, praf i emisii poluante, rezultate din
inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea
impact asupra speciilor de pasari;
- Reducerea perturbrii speciilor de avifauna urmare a
lucrarilor de dezafectare a parcului eolian.
Nyctalus noctula
Masuri permanente
Pag. 103
Contract de
lucrri/
Raport
monitorizare
Contract de
lucrri/
Raport
monitorizare
- Monitorizarea speciilor de chiroptere in faza de

dezafectare a parcului eolian.
- Reducerea perturbrii speciilor de reptile, urmare a
lucrarilor de dezafectare;
- Reducerea polurii solului, apei i a aerului cu substane
chimice, ape uzate, praf i emisii poluante, rezultate din
inchiderea perimetrului de investitie, ce ar avea impact
asupra speciilor de herpetofauna si mamifere.
Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, in
zbor deasupra amplasamentului proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul
comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai si vecinatati, tranzitand zona in
cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.
n urma analizei datelor privind perioada de observaie i localizarea ca punct de observaie
a speciilor semnalate, putem trage urmtoarele concluzii:
- Din numarul total de specii de vertebrate observate, 2 specii de reptile sunt incluse in Anexa
4, Directiva Habitate; Anexa 4A din Legea nr. 49/2011;
- In ceea ce priveste avifauna, majoritatea speciilor au fost observate doar n zbor, altele att
n zbor, ct i pe sol, ca urmare a necesitilor ecologice care nu sunt compatibile cu
suprafaa amplasamentului.
Pentru speciile de pasari cu migratie regulata neimentionate n Anexa I a Directivei Pasari, la
fel si pentru speciile din Anexa II din Directiva Psri, Convenia de la Bonn, Convenia de la Berna,
facem urmtoarele precizri:
Sorecar comun (Buteo buteo). In perimetrul parcului eolian si imprejurimi s-a identificat in
trecere (in timpul migratiei) sau la hranire pe terenurile cu culturi agricole. Specia a fost observat
doar n zbor. Nu cuibrete n perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi
influenate de activitatile specificate de proiect. Nu se impun msuri de protectie.
Vnturel rou (Falco tinnunculus). Specie parial migratoare larg rspndit n majoritatea
regiunilor rii. Specia a fost observat doar n zbor. Efectivele speciei nu pot fi influenate de
activitatile planificate a fi desfasurate in cadrul proiectului. Nu se impun msuri de protectie.
Potrniche (Perdix perdix). Este o specie sedentara, comuna. Nu s-a identificat la cuibarit in
perimetrul analizat. Specia nu va fi afectata de constructia parcului eolian. Nu se impun msuri de
protecie.
Pescru rztor (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a fost semnalat
n zbor, n mai multe exemplare, ca juvenili i psri adulte. Specie mobil, necuibritoare, aflat
trector pe amplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibrete impreuna
cu alte specii de pescarusi in cursurile raurilor Prut si Siret. Specia nu este afectat de activitatea
realizarii investitiei. Nu se impun msuri de protecie.
Ciocrlie de cmp (Alauda arvensis). Specie comuna la cuibarit in zona de amplasament a
parcului eolian si vecinatati. Inregistreaza efective reduse. Efectivele speciei nu vor fi afectate de
obiectivul de investitie. Nu se impun msuri de protecie.
Rndunic (Hirundo rustica). Identificata doar in trecere (zbor) deasupra terenurilor agricole
in cautare de hrana. Specie comuna, ce cuibareste in localitati. Specie activ, foarte mobil, nu se
impun msuri de protecie.
Piigoi mare (Parus major). Specie sedentara, comuna in paduri, parcuri si gradini. Nu
cuibareste in perimetrul analizat. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalat n zbor. Nu se
Coofan (Pica pica). Specie comuna in vecinatatea asezarilor umane, regiuni cultivate cu
tufarisuri, livezi sau arbori. Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalat n zbor si pe sol. Specie
cu o mobilitate sporita, nu se impun msuri de protecie.
Cioar de semntur (Corvus frugilegus). Specie tipica pentru regiunile joase, cu terenuri
agricole. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalat n zbor. Specie activ, foarte mobil, nu se
Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si imprejurimi a fost
semnalat att n zbor, ct i pe sol. Cuibareste in paduri, parcuri, localitati etc. Specie activ, foarte
mobil, nu se impun msuri de protecie.
Pentru speciile respective au fost prevazute masuri de reducere a impactului functie de
etapele realizarii obiectivelor proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul
Pag. 104
comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai. Meniunile fcute pentru speciile
de pasari incluse in Directiva Habitate, speciile de pasari cu migratie regulata neimentionate n
Anexa I a Directivei Pasari, Anexa II din Directiva Psri, Convenia de la Bonn, Convenia de la
Berna, ne determin s considerm aceste situaii cu o probabilitate mic de apariie. Ele au fost
totui menionate pentru a se putea aciona ca atare in cazul aparitiei de evenimente
spontane/neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate.
Referitor la speciile de reptile Lacerta viridis, Lacerta agilis, specificam urmatoarele: datorit
mobilitii acestea sunt greu de depistat, fapt ceea ce este n avantajul conservrii i proteciei lor.
Biologia i ecologia speciilor respective indic c acestea se retrag si se ascund la apariia unor
factori perturbatori. Avnd n vedere localizarea n teren unde au fost observate speciile, respectiv in
afara amplasamentului, precum i cerinele ecologice ale acestora, considerm c speciile nu vor fi
influentate negativ n faza de construcie a parcului eolian i nici n faza de exploatare.
Recomandri asupra monitorizarii faunei zonei studiate:
- Monitorizarea situaiei speciilor de insecte, amfibieni si reptile, mamifere pentru a urmari
in timp evoluatia populatiilor de fauna in conditiile de functionare a parcului eolian;
- Monitorizarea permanenta a speciilor si a populatiilor de pasari identificate pe
amplasamentul parcului eolian si vecinatati, aflate in migratie, hranire, popas si cuibarit;
- Monitorizarea speciilor de chiroptere in vederea identificarii speciilor acestora de pe
suprafata parcului eolian si imprejurimi.
Pentru ca impactul din perioada de operare a parcului eolian s fie ct mai redus pentru avifauna i
chiroptere (lilieci), se propun urmtoarele:
-
Drumurile de acces la turbinele eoliene vor trebui s fie reduse la strictul necesar, iar accesul
pe ele va fi permis numai persoanelor autorizate;
Reducerea la minim a vizitelor pentru lucrri de intreinere i reparaii;
Desfasurarea pe amplasamentul parcului eolain doar a activitatilor de producere a energiei
eoliene, nu si a altor genuri de lucrari (de constructie, economice). In acest mod s-ar diminua
orice alt impact asupra ornitofaunei i a liliecilor.
Pe toata perioada de implementare a proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n

extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai, recomandam sa fie
asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul
Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ
in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin proiect.
Dup demararea lucrrilor de execuie, activitatea desfsurat in zona amplasamentului va
afecta intr-o oarecare masura fauna din zon, crend o stare de discomfort, care n timp va scadea
n intensitate.
Specificm c n aria in care urmeaz s se desfsoare activitile propuse, efectivele
speciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea posibilitatea de a se refugia in
zonele apropiate, unde au un habitat similar celui de pe amplasament.
Beneficiarul obiectivului are obligaia s protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibile
de plante si animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop se vor
intreprinde studii de specialitate asupra conservarii biodiversitii.
Avand n vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii n zona, care reduc
stresul i afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca
masurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite n situatia data.
Pag. 105
Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul proiectului Parc eolian comuna Nicoreti,

Pentru evidenierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei
s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna).
Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoatere, de inventariere
a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:
- inventarierea florei din zona vizat i mprejurimi;
- colectarea de material vegetal n cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;
- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, dup caz, n vederea
identificrii n laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;
- identificarea habitatelor/asociaiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;
- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate n teren, realizarea listei
de plante.
Plan de monitorizare a florei
Specia
Taxon
Abundenta
Dominanta
Tabel nr. 5
Fenologie
Observaii
Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel nct s
fie acoperit o suprafa ct mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au
efectuat periodic (circa 2-3 zile/lun n perioada de vegetaie), astfel nct s fie surprinse toate
stadiile de vegetaie i ct mai multe specii posibile.
Monitorizarea faunei. In ceea ce privete fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, ce a cuprins
metodele de lucru de monitorizare a perimetrului studiat, astfel incat s se poat asigura o
continuitate a colectrii datelor precum i corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au
evideniat toate particularitile zonei precum i detaliile referitoare la populaiile de animale prezente
in cadrul amplasamentului, funcie de grupul taxonomic de care aparin precum i de perioada in
care acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investitiei va fi
structurat incat s poat indeplini toate cerinele fiecrei grupri taxonomice in parte, aa cum reiese
din tabelul urmtor.
Pag. 106
Plan de monitorizare a faunei

Grupare
taxonomica
Reptile
Psri
cuibritoare
Psri de
pasaj
Psri
oaspei de
iarn
Mamifere
Tabel nr. 6
Perioada/Metode
de monitorizare
Scop
Observatii
1. Monitorizarea populaiilor de
reptile prezente in cadrul
amplasamentului;
2. Minimizarea impactului asupra
reptilelor pe durata activitilor de
executie urmare a organizarii de
santier;
-Primavara/vara
(mai-iulie);
-Metoda transecte
Datorit unei slabe

reprezentativiti a
speciilor de reptile in
cadrul
amplasamentului,
situaia acestora nu va fi
afectat de lucrarile de
executie.
1.Monitorizarea speciilor
cuibritoare de pasari in cadrul
amplasamentului;
2. Monitorizarea speciilor
cuibritoare de pasari in zonele
limitrofe amplasamentului;
3. Asigurarea unor condiii
favorabile cuibritului speciilor de
pasari prin reducerea activitilor
antropice din zon (agricultur de tip
intensiv, pasunat, vantoare etc.) .
- Cuibarit - vara
(mai-iunie);
- Metoda punctele
fixe i transecte,
numrarea/cutarea
cuiburilor
Urmare a organizarii de
santier si a respectarii
msurilor de diminuare a
impactului, starea
speciilor de psri
cuibritoare se poate
mentine in parametri
acceptabili.
1. Monitorizarea migraiei speciilor

de pasari in perimetrul parcului
eolian;
2. Monitorizarea speciilor de pasari
migratoare in zonele adiacente
obiectivului de investitie.
-Migraia de
primvara/toamna
(martie-aprilie;
septembrienoiembrie);
- Metoda punctele
fixe i transecte,
evaluarea speciilor
de pasari n migraie
Prin respectarea
msurilor de diminuare a
impactului, migratia
speciilor de pasari de
pasaj nu va fi afectat.
1. Monitorizarea speciilor de pasari

oaspeti de iarna pe amplasament si
imprejurimi;
2. Monitorizarea deplasrilor
pasarilor oaspeti de iarna in zonele
limitrofe parcului eolian;
1. Monitorizarea speciilor de
mamifere pe amplasamentul
parcului eolian si imprejurimi;
2. Monitorizarea deplasrilor
speciilor de mamifere in zonele
adiacente parcului eolian;
- Iarna (decembriefebruarie);
- Metoda punctele
fixe i transecte
-Vara (iunie-august)
- Metoda punctele
fixe i transecte
Pag. 107
Asigurarea unor condiii

favorabile pentru aflarea
speciilor de pasari
oaspeti de iarna pe
amplasamentul parcului
eolian
Limitarea activitilor de
vantoare/ braconaj pe
perimetrul si in afara
parcului eolian,
asigurarea unor conditii
favorabile speciilor de
mamifere.
Perioadele de realizare a monitorizarii faunei

Ian.
Feb.
Mar.
Apr.
Mai
Iun.
Iul.
Aug.
Tabel nr. 7
Sept.
Oct.
Nov.
Dec.
Psri
cuibritoare
Psri
sedentare
Psri de
pasaj
Psri care
ierneaz
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Nevertebrate
terestre
Legend:
Perioada favorabil
Perioada optim
Specificam ca responsabilitatea dezvoltrii, coordonrii i implementrii planului de

monitorizare revine investitorului, care are obligaia de a contracta servicii de specialitate, respectiv
personal calificat pentru evaluarea calitii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi
monitorizate.
Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea
de Mediu.
Avand in vedere ca perimetrul proiectului Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n
extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai se afla in perimetrul
sitului de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita sa acordat monitorizarii pasarior, in special al speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.
Metode de monitorizare a avifaunei
Metoda punctelor fixe i a transectelor. S-au ales anumite puncte de inregistrare a pasarilor de pe
amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in
locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea ntr-un anumit loc si identificarea psrilor
observate din acel loc pe o anumit perioad de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea
observatorului de-a lungul lor i nregistrarea psrilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost
stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut
lungimea intre 2-4km.
Numrarea n cadrul sau lng aglomerri de psri. S-a realizat numrarea psrilor n locurile de
odihn si popas. Metoda implica inregistrarea tututror psrilor prezente, a celor care vin i pleac
din adpost. Distana de la observator la adpost va varia de asemenea: n general cu ct e mai
mare adpostul, cu att trebuie s stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleii de psrile
pe care urmeaza sa le numere.
Numrarea/cutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din
diverse locuri (vegetatie, sol), ce sunt caracteristice speciilor.
Pag. 108
Evaluarea psrilor rpitoare n migraie. S-au evaluat efectivele migratoare de rpitoare, care
folosesc cile de migraie (orecari, oimi). Monitorizarea avifaunei perimetrului proiectului Parc
eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i
3, judeul Galai s-a realizat pe durata anului 2012. Identificarea speciilor de pasari in perioada de
migratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, august-noiembrie. Monitorizarea pasarilor sedentare si a
celor ce ierneaza in zona s-a efectuat in perioada ianuarie-martie.
Metode de monitorizare a chiropterelor. ncepnd din luna mai 2012, s-a realizat o activitate de
monitorizare a populaiilor de lilieci prezente n zona de amplasament studiata.
4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes
comunitar afectate
4.1. Materiale si metode
Materiale i metode de lucru utilizate pe parcursul investigaiilor de teren privind speciile de flora si
fauna pentru proiectul Parc eolian comuna Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti,
T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai.
Metode de lucru utilizate in studiul florei au inclus: activitati de inventariere a florei zonei de
amplasament si vecinatati; colectarea de material vegetal din teren pentru identificare; fotografierea
speciilor de plante, a sectoarelor cu vegetatie studiate pentru identificarea tipului de habitat;
identificarea speciilor de plante, a incadrarii taxonomice a acestora, cu ajutorul determinatoarelor de
specialitate; stabilirea habitatelor/asociaiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice etc.
Metode de cercetare a faunei. Studiul speciilor de fauna pentru proiectul Parc eolian comuna
Nicoreti, amplasat n extravilanul comunei Nicoreti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 i 3, judeul Galai
si vecinatati a constat in:
- identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele activitatii maxime ale
acestora (aprilie-septembrie). Inregistrarea speciilor s-a realizat prin utilizarea metodei
transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staiile de cercetare din perimetrul proiectului, cat si pe
terenurile limitrofe;
- observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) n staii din zona de
interes, dar i n zonele limitrofe. Metodele utilizate n studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte;
- inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie).
Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in
perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Identificarea
efectivelor speciilor, a localizarii acestora etc.; inregistrarea speciilor de pasari oaspeti de iarna in
perioada hibernala (ianuarie-februarie). Localizarea speciilor, evaluarea efectivelor, a distributiei lor
etc.
Pag. 109
4.2. Colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvata

S.C.CONSPROIECT S.A. Galati, elaborator de studii pentru protecia mediului: Raport de mediu
(RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilan de mediu (BM), Raport de amplasament
(RA), Raport de securitate (RS), Evaluare adecvat (EA), poziia nr. 326 n Registrul Naional al
Elaboratorilor; Str. Prelungirea Traian, bl. V3, tronson 3-4, etaj P+1Tel 0236.416 603 Fax
0236.411.052, e-mail: consproiectgalati@yahoo.com
Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecia mediului: Evaluare
adecvat (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilan de
mediu (BM), poziia nr. 355 n Registrul Naional al Elaboratorilor, cu sediul n Galai pe str. Rosiori
nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755.073.761, theodor_glavan@yahoo.com
Ing. Bojoi Silvia P.F.A., Elaborator de studii pentru protecia mediului: Raport de mediu (RM), Raport
privind impactul asupra mediului (RIM), Bilan de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziia nr.
31 n Registrul Naional al Elaboratorilor; Sediul social n Galai, B-dul Galai nr. 4, Bloc A13 B,
Scara 5, Ap. 98, judeul Galai; telefon 0751.024.651; telefon/fax: 0336.409.180; elaborator parte
tehnic;
Biolog Ioana Srbu, Bucuresti;
Biolog drd. Oana Cachula, Bucuresti;
Pag. 110
Bibliografie
Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe.
HarperCollins Publishers, London
ASHER J., W ARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium
Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press
ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England
Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for
Ornithology, Thetford;
BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe.
Margraf Tropical Scientifical Books, Germany
Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von
Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis
BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung
Verbreitung - kologie. Bratislava
Doni, N et al., 2005, Habitate din Romnia, I-II, Edit. Tehnic Silvic Bucureti
Ciochia V., 1984 Dinamica si migraia pasrilor, Editura tiinific, Bucureti
Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad.
Romne, Buc., 274
Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates
i trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census
Council, Cambridge, UK.
DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermuse Europas und
Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart
Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science
Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas
Fuhn, I. 1960 Fauna Romniei, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Romne,
Bucureti
Fuhn, I., Vancea, t. 1961 Fauna Romniei, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei
Romne, Bucureti
Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din
Romnia, Edit. Risoprint Cluj-Napoca
GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press,
Wiltshire
Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB
Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris
Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins
Publishers, London
Munteanu, D. (2002) - Atlasul psrilor clocitoare din Romnia, Ed. Societii Ornitologice
Romne, Cluj
Oltean M., et al., 1994, Lista roie a plantelor superioare din Romnia, Studii, sinteze, documentaii
de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureti
Popescu, A. i Murariu, D. 2001, Fauna Romniei, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei
Romne, Bucureti
Rudescu L. 1958, Migraia psrilor, Editura tiinific, Bucuresti
RUICNESCU A. 2002. Lista roie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din Romnia. Bul.inf.
Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136
Svulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Romne/Flora Republicii Socialiste
Romnia, I-XIII, edit. Acad. Bucureti
Schneider, Erika, Drgulescu, C., 2005, Habitate i situri de interes comunitar, Edit. Univ. Lucian
Blaga Sibiu
Pag. 111
Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages.
Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the
wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International
*** Adresa APM Galati nr. 204/28.03.2013;
*** Certificat de urbanism nr. 239/6269 din 11.10.2012 - Parc eolian format din 10 centrale eoliene a
Nicoreti, T 186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC BRIBON WIND SRL;
Nicoreti, T 186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC VIENTO SOLAR SRL;
electric aferent, organizare de antier, pe amplasamentul situat n extravilan, Sat Srbi, comuna
Nicoreti, T 186/2, P 3086/37, judeul Galai, titular SC MEGA SOLAR INVEST SRL;
*** SC BRIBON WIND SRL:
*** SC MEGA SOLAR INVEST SRL:
*** SC VIENTO SOLAR SRL
Pag. 112
Pag. 113
Curriculum vitae
Europass
Informaii personale
Nume / Prenume
Adres(e)
GLAVAN CARANGHEL TEODOR

str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, Romnia
Telefon(oane)
Fax(uri)
E-mail(uri)
Naionalitate(-ti)
Data naterii
Sex
Mobil:
0755073761
theodor_glavan@yahoo.com, sor_gl@yahoo.com
romn
05.09.1961
masculin
Locul de munc vizat / Elaborator de studii pentru protectia mediului

Domeniul ocupaional
Experiena profesional
Perioada
2008-2013
Funcia sau postul ocupat
Evaluator de Mediu (Certificat atestare EIM-05-57/25.06.2008), pozitia nr. 355 din

Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Certificat de
inregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor Romania)
Activiti i
responsabiliti principale
Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe componenta

biodiversitate
Numele i adresa
angajatorului
Tipul activitii sau
sectorul de activitate
Perioada
GLVAN CARANGHEL TEODOR PERSOAN FIZIC AUTORIZATA (P.F.A.),

Galai, Romnia
Conservarea Biodiversitii; Cercetare-dezvoltare n alte tiine naturale i inginerie
7219 (CAEN)
2005-2010
Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 Reconstrucia ecologic a

Parcului Natural Lunca Joas a Prutului Inferior , judeul Galai, Romnia
Activiti i
Coordonare activiti de inventarierea, monitorizarea, protecia/conservarea

avifaunei Prutului Inferior
Numele i adresa
angajatorului
Tipul activitii sau
Perioada
Societatea Ornitologic Romn (SOR), Romnia

Biodiversitate
2005-2007
consilier
Activiti i
Protecia naturii, conservare, biodiversitate
Pag. 114
Numele i adresa
angajatorului
Tipul activitii sau
Perioada
Agentia pentru Protecia Mediului Galai, Romnia

Compartiment Protecia Naturii, Protecia Solului i Subsolului
1997-2005
Muzeograf - ornitolog
Activiti i
Cercetare muzeografica, conservare colecii ornitologice
Numele i adresa
angajatorului
Tipul activitii sau
Complexul Muzeal de tiinele Naturii Galai (C.M..N. Galai), Romnia

Muzeografie, Secia Muzeu a C.M..N. Galai
Perioada
1991-1997
Cercettor
Activiti i
Inventariere, Monitoring faun vertebrate
Numele i adresa
angajatorului
Tipul activitii sau
Perioada
Rezervaia tiinific Codrii Republica Moldova

Fauna vertebrate, Secia Cercetare, Rezervaia tiinific Codrii, Republica
Moldova
1989 -1991
Specialist ornitolog
Activiti i
Cercetare, Monitoring avifaun Republica Moldova
Numele i adresa
angajatorului
Tipul activitii sau
Perioada
Institutul de Zoologie al Academiei de tiine din Republica Moldova

Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de tiine din
Republica Moldova
1984 -1989
Cercettor
Activiti i
Cercetare, conservare colecii ornitologice
Numele i adresa
angajatorului
Tipul activitii sau
Muzeul de Etnografie i Istorie Natural Republica Moldova Chiinu, Republica

Moldova
Muzeografie, Secia tiinele Naturii, Muzeul de Etnografie i Istorie Natural
Chiinu, Republica Moldova
Educaie i formare
Perioada
Calificarea / diploma
obinut
Disciplinele principale
studiate / competene
profesionale dobndite
1978 -1984
Diplom de Licen
Biologie, Geografie
Profesor de Biologie i Geografie
Pag. 115
Numele i tipul instituiei

de nvmnt /
furnizorului de formare
Perioada
obinut
de nvmnt /
Perioada
obinut
Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie i Biologie, Republica Moldova
1997-2003
Diplom de Doctor n Biologie
Biologie/Zoologia Vertebratelor/Ornitologie
Doctorat n Biologie
Universitatea Al. I. Cuza Iai, Romnia
2000
Certificat Bird surveys and monitoring
Ornitologie, Monitoring avifaun
Numele i tipul BirdLife International

instituiei de
nvmnt /
Perioada
obinut
2001
Certificat Managementul proiectelor
Management proiecte
Numele i tipul Centrul pentru Implementare Managementului Performant Bucureti, Romnia

instituiei de
nvmnt /
Perioada
obinut
de nvmnt /
2001
Diplom Bazele Muzeologiei, specialitatea tiinele Naturii
Muzeologie
Muzeograf grad I A
Ministerul Culturii i Cultelor Romnia, Centrul de Formare, Educaie Permanent i
Management n Domeniul Culturii
Nivelul n clasificarea
naional sau
internaional
Perioada
obinut
2003
Atestat de expert n ornitologie, bunuri de importan tiinific
Pag. 116
de nvmnt /
Perioada
obinut
de nvmnt /
Perioada
obinut
de nvmnt /
Perioada
obinut
de nvmnt /
Muzeologie, Colecii muzeale, Patrimoniu cultural
Ministerul Culturii i Cultelor Romnia
2008
Certificat Cercetare dezvoltare n alte tiine i inginerie"
Persoan Fizic Autorizat
Ministerul Justiiei Romnia, Oficiul Naional al Registrului Comerului, Oficiul

Registrului Comerului de pe lng Tribunalul Galai
2008
Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra
mediului
Expert Evaluator de Mediu
Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, Comisia de Atestare a Persoanelor

Fizice i Juridice care elaboreaz Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului
i Bilanuri de Mediu
2011
Certificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011
Evaluator de Mediu
Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare
Limba(i) strin(e)
cunoscut(e)
nelegere
Autoevaluare
Nivel european (*)
Ascultare
Vorbire
Citire
Participare la
conversaie
Discurs oral
Scriere
Exprimare
scris
Engleza
B2
Utilizator
Utilizator
Utilizator
Utilizator
Utilizator
B1
B1
B1
B1
experimentat
independent
independent
independent
independent
Franceza
C1
Utilizator
Utilizator
Utilizator
Utilizator
Utilizator
B2
C1
B2
B1
experimentat
experimentat
experimentat
independent
independent
Rusa
C2
Utilizator
Utilizator
Utilizator
Utilizator
C
Utilizator
C2
C2
C2
experimentat
experimentat
experimentat
experimentat 1 experimentat
Pag. 117
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referin Pentru Limbi Strine

B1
Competene i abiliti
sociale
Competene i aptitudini
organizatorice
Abilitai de comunicare, colaborare, integrare cu succes n entiti, grupuri sociale,

echipe de lucru
Competene organizatorice n activiti de management pe probleme de mediu,
biodiversitate, conservare i protecie a speciilor i a habitatelor
tehnice
Studii (inventariere, monitoring), cercetare tiinific, aplicaii n teren faun

de vertebrate (ornitologie);
Expertiz impact de mediu (biodiversitate);
Consultan pe probleme de mediu;
Experien n diseminare informatii de mediu, educaie ecologic
de utilizare a
calculatorului
Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)
artistice
Organizare i participare la desfurarea activitilor culturale (festivaluri

etnografice, teatrale, ale ONG-urilor)
Alte competene i
aptitudini
Permis(e) de conducere
Informaii suplimentare
Realizare de observaii/cercetri ornitologice/monitoring psri; imagini video/foto

Permis de conducere auto (Categorie B)
Carti: 3, Articole stiintifice 32
Referine favorabile:
Muzeul de Etnografie i Istorie Natural Republica Moldova Chiinu,
Republica Moldova;
Rezervaia tiinific Codrii Republica Moldova;
Institulul de Zoologei a Academiei de tiine din Republica Moldova;
Universitatea Al. I. Cuza Iai, Facultaea de Biologie;
Complexul Muzeal de tiinele Naturii Galai (C.M..N. Galai), Romnia;
Agenia pentru Protecia Mediului Galai Romnia;
Grupul de Lucru al Proiectului LIFE05NAT/RO/000155;
Societatea Ornitologic Romn (SOR);
Asociatia Terranostra Galati;
Blom Romania
Membru n asociaii profesionale:

Societatea Ornitologic Romn (SOR), membru din 1994, coordonator al Sucursalei
SOR Galai, Romnia;
Societatea Ornitologic din Republica Moldova (S. O. M.), fondator i membru din
1989;
Societatea Ornitologic din Ucraina (U. T. O. P.), membru din 1995
Pag. 118
in
Curriculum Vitae
INFORMATII
PERSONALE
Nume
Srbu Ioana Minodora
Adresa:
Str. Rsritului nr.1, bl. 118, sc. C, ap. 102, sector 6, Bucureti, Romnia
Telefon:
0727633151
E-mail:
ioanamsirbu@yahoo.com
Naionalitate
Romn
Data naterii
09.07.1980
EXPERIENA
PROFESIONAL
Noiembrie 2008 30 septembrie 2012

KVB Economic Bucuresti
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia MediuluiBucureti
Gestiunea durabil a resurselor de mediu i evaluarea impactului
Asistent de cercetare
Cercetare tiinific
studii pe teren (Lunca Dunrii), documentare tiinific asupra Ariilor
Natura 2000 (SPA, SCI) analiza speciilor i habitatelor, participare n
cadrul workshop-urilor legate de proiectul mbuntirea Condiiilor de
Navigaie pe Dunre (Sectorul romno-bulgar), evaluarea impactului
activitilor antropice asupra cadrului natural; identificarea i
determinarea speciilor vegetale i animale; colectarea i prelucrarea
datelor; utilizarea metodelor de cercetare convenionale n taxonomie;
identificarea i evaluarea categoriilor sozologice.
Noiembrie 2008 - Iunie 2009
Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa
Program educaional "Zooart"
Colaborator
Asisten tiinific
Am lucrat alturi de copii n cadrul programului educaional, am
participat la pregtirea edinelor de lucru, am realizat ghidaje tematice
pentru copii n expoziia permanent a muzeului.
Septembrie 2008 Noiembrie 2008
Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa
Relaii publice, marketing cultural i programe educaionale
Muzeograf
Relaii cu publicul, asisten tiinific
Am participat la realizarea de expoziii i conferine organizate n
muzeu, m-am documentat n privina expoziiei permanente i am
propus soluii pentru mbuntirea acesteia, am realizat ghidaje
tematice pentru copii n muzeu, am oferit publicului informaii despre
Muzeul Grigore Antipa, programul i activitile acestei instituii.
Ianuarie 2004 Octombrie 2004
FORTHSAN S.R.L
Medicin general
Pag. 119
EDUCAIE I
FORMARE
Asistent medical generalist

Asisten medical
2008-2010
Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureti
Taxonomie
Lucrare disertaie: Plante exotice cultivate n Delta Dunrii surs
pentru invazii vegetale, conductor tiinific Conf. dr. Paulina
Anastasiu.
Postuniversitar, Master
2009, 29-30 Octombrie
Universitatea Bucureti
Doctoratul n coli de Excelen Evaluarea calitii cercetrii n
universiti i creterea vizibilitii prin publicare tiinific
Training n autorat tiinific
Curs postuniversitar
2007, 31 Octombrie - 2 Noiembrie
Institutul de Biologie Bucureti
Realizri i perspective n biologie - "Adaptarea la stress: condiie de
supravieuire i/sau factor de biodiversitate"
Curs postuniversitar de studii avansate, Diplom de participare
2004-2008
Biologie General
Diploma de licen, Lucrare licen: Plante strine din Bucureti i
mprejurimi, conductor tiiific Lector dr. Paulina Anastasiu.
Studii universitare, Licen
2004-2008
Modul de psiho-pedagogie
Studii universitare
2000-2003
coala Sanitar Postliceal Carol Davila
Medicin general
Diplom de licen, Lucrare de licen: Angina pectoral
Studii postliceale, Licen
1995-1999
Grup colar Economic-Administrativ nr. 5, Bucureti
Administraie i servicii
Lucrtor n administraie i servicii
Studii medii, Liceu
APTITUDINI I
COMPETENE
PERSONALE
2010, 20 Mai Am prezentat lucrarea Cercetri privind plantele cultivate n

scop ornamental i alimentar din Delta Dunrii n cadrul Ssesiunii de
Comunicri tiinifice a Studenilor din Facultatea de Biologie, Universitatea
Bucureti (locul III).
Pag. 120
2009, 14 Noiembrie Am prezentat lucrarea Flora ornamental din Delta

Dunrii, surs pentru invazii vegetale n cadrul Sesiunii de Comunicri
tiinifice D. Brndz, ediia a XV-a
2008, 8 Decembrie Am prezentat lucrarea Lunca inundabil a Dunrii n
cadrul edinei Workshop on Ecological Effects on the Project for Improving the
Navigations Conditions on the Danube, Trapec, Bucureti.
2006- 2007 Membru al Societii Ornitologice Romne
2007, 18 Mai Am prezentat lucrarea "Aspecte privind diversitatea Rezervaiei
Naturale Alah Bair (judeul Constana)", n cadrul Sesiunii de Comunicri
tiinifice Studeneti, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureti
2005-prezent Membru al Cercului de Botanic din cadrul Catedrei de Botanic
Sistematic a Facultii de Biologie, Universitatea Bucureti (intervenii active
cu prezentri privind aspecte ale Florei Romniei: "Aspecte privind diversitatea
Rezervaiei Naturale Alah Bair (judeul Constana)", "Un efect surprinztor
ntlnit la plante: albinismul")
Proiecte:
Noiembrie 2008-30 septembrie 2010
- membr a echipei proiectului mbuntirea condiiilor de navigaie pe
Dunre, finanat de Ministerul Transporturilor, Romnia,
EUROPEAID/122137/D/SV/RO
Mai-30 septembrie 2010
- membr a echipei proiectului Hazarde naturale i tehnologice care pot
produce dezastre n Romnia. Evaluarea riscului i msuri tehnologige de
prentmpinare i limitare a impactului asupra societii i mediului nconjurtor
- HNTCPDREERMPLIAS Contract nr. 31-092
Limba matern
Romn
Limbi strine
cunoscute
Englez: foarte bine/bine/bine

Francez: bine/nceptor/nceptor
Aptitudini i
competene artistice
Abiliti n folosirea aparatului de fotografiat
Aptitudini i
competene sociale
Am desfurat cu succes activiti de lucru cu copii n cadrul programului

educaional Zooart organizat de Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore
Antipa
Participarea n activitatea unor echipe pe baz de voluntariat (activiti de
curenie n Grdina Botanic)
Aptitudini i
competene
organizatorice
Lucru n echip: am fcut parte din echipa de lucru constituit n vederea

organizrii Conferinei Europene a Muzeelor de Istorie Natural, 9-12
noiembrie 2008, ce s-a desfurat n Muzeul Naional de Istorie Natural
Grigore Antipa; am pregtit expoziii n cadrul Muzeului Naional de Istorie
Natural Grigore Antipa (expoziia dedicat lui Grigore Antipa din 9-12 nov.
2008, proiectul Zooart).
Aptitudini i
competene tehnice
PC
* Microsoft Office
Pag. 121
* Windows 95, 98, 2000, XP, Vista

* Internet Explorer, Mozilla Firefox
Aparatur de laborator - microscopie optic, electronic, GPS
Studii de teren, folosirea metodelor convenionale de lucru n fitocenologie i
taxonomie
Permis de conducere
Alte aptitudini i
competene
Comunicare:
* capacitate de adaptare
* asimilare rapid de informaii
* personalitate creativ
* capacitate de lucru n condiii de stress
* rbdare n relaiile interumane
* dorin de nvare
Model de curriculum vitae

european
nformaii personale
Nume
Adres
CHACHULA Oana
Bucureti, Str. Bozieni, nr.6, bl. 832, ap. 84, S3, 061617.
Telefon
40.740 39 79 69; 401 312 72 25;
E-mail
oana_chachula@yahoo.com; oanachachula@gmail.com
Naionalitate
Romn
Data naterii
23 august 1978. Rdui
Experiena profesional
Perioada (de la pn la)
Numele i adresa
angajatorului
Tipul activitii sau sectorului
de activitate
Principalele activiti i
responsabiliti
Numele i adresa
angajatorului
de activitate
responsabiliti
21/01/03 31/08/03; 01/09/06 12/02/07

Liceul Elie Radu, str Energeticienilor, Bucureti; Liceul Dimitrie Cantemir, str
Decebal, Bucureti
Profesia Biolog
Activitate didactic
Profesor de biologie
ACTIVITATE DIDACTIC clasele VII, VIII, IX, X, XI;
01/01/05 30/06/05
Instiutul de Speologie Emil Racovi, Calea 13 Septembrie, Bucureti
Profesia Biolog
Activitate de cercetare
Asistent cercetare
ACTIVITATE DE CERCETARE: n cadrul Compartimentuluil de Carstonomie,
Cadastrul i Protecia Carstului participarea la studii tiinifice privind structura
i biodiversitatea carstului (studii teoretice i regionale), cadastrarea carstului
(ntocmire de bnci de date), protecia carstului (avize, soluii i studii pentru
conservarea sau valorificarea siturilor carstice);
Pag. 122

Numele i adresa
angajatorului
de activitate
responsabiliti
Studii i cursuri de specialitate

Numele i tipul instituiei de

nvmnt
Principalele subiecte i
calificri nsuite
Numele calificrii primite
DOMENII DE CERCETARE I COMPETEN: Chiropterologie taxonomia,

ecologia i etologia liliecilor; Zoologie - ecologia vertebratelor terestre;
Conservarea biodiversitii n arii protejate; Evaluarea impactului unor activiti
antropice asupra chiropterofaunei i ecosistemelor, n general; Educaia
ecologic.
PARTICIPARE LA CONTRACTE I PROGRAME DE CERCETARE
Studiul impactului antropic asupra biodiversitii din Cioclovina Uscata, Munii
ureanu, grant Academia Roman, 2005-2007; Cartografierea pe sistem
U.T.M. a peterilor cu faun din Romnia i realizarea sistemului interactiv de
accesare i cutare a datelor biospeologice;
11/12/2006 - prezent
Insitutul Naional de Cercetare n domeniul Conservrii i Cercetrii, Calea
Victoriei nr 12, S 3, Bucureti
Profesia Biolog
Activitate de investigare i cercetare
Biolog principal
ACTIVITATEA DE INVESTIGARE: pn n prezent efectuarea a 67 de buletine
de analiz biologic (vezi anex 1);
ACTIVITATE DE CERCETARE: cercetarea cu mijloace specifice de analiz a
materialelor constituiente ale bunurilor culturale mobile i imobile, tehnologia de
prelucrare, provenien; experimentarea materialelor necesare pentru
conservarea i restaurarea bunurilor culturale mobile, precum i pentru
combaterea agenilor biologici;
DOMENII DE CERCETARE I COMPETEN: Taxonomie stabilirea
principiilor i a legilor de clasificare a organismelor vii;
Microbiologie tehnici de laborator;
Chiropterologie taxonomia, ecologia i etologia liliecilor;
PARTICIPARE LA CONTRACTE I PROGRAME DE CERCETARE:
2007-2008 - Multydisciplinary research to establish
degradation mechanism in parchment cultural and historical
documents (PERGAMO, 165/2006);
2007-2009 - Durable materials and technologies for leather
cultural heritage objects conservation and restoration, to
ensure viable cultural heritage at community level (PELRESTAURO PN2 91012/2007);
Cursuri liceale: 1993 - 1997

Cursuri universitare: 1997 2002;
Cursuri post-universitare de masterat: 2002 2004
Doctorand: 2004 2011:
Liceul tefan cel Mare, profil chimie-biologie, Suceava;

Universitatea "Al. I. Cuza", Iai, Facultatea de Biologie, Diploma de licen n
Specializarea Biologie, cursuri de zi;
Universitatea "Bucureti", Bucureti, Facultatea de Biologie, Diploma de
masterat n Specializarea Taxonomie Animal, cursuri de zi;
Universitatea "Bucureti", Bucureti, Facultatea de Biologie titlul tezei de
doctorat: Contribuii la studiul faunistic i biogeografic al chiropterelor din Carpaii
Meridionali, conductor Prof.dr. Lotus Meter
Cursuri de specializare profesional:
Pag. 123
Aptitudini i competene
personale
Dobndite n cursul vieii i
carierei,dar care nu sunt
recunoscute neaprat
printr-un certificat sau o
diplom.
Limba matern
Limbi strine cunoscute
Abilitatea de a citi
Abilitatea de a scrie
Abilitatea de a vorbi
APTITUDINI SI COMPETENTE
TEHNICE
ACTIVITATEA TIINIFIC
(vezi ANEXE)
ALTE ACTIVITI
PERMIS DE CONDUCERE
2009 - 16-19.03 -COST IE 0601 Training school Wood destroying

insects and decay fungi in and moulds on wooden cultural heritage objects
and constructions, Hamburg/Germany
2009 5-9.05 - COST IE COST Action D42 EnviArt Training
SchoolIndoor Air Quality in Museums, Galleries and Archives:Analytical
Methods and Preventive Conservation Strategies, Vienna/Austria;
Romn
Engleza (citit, scris, vorbit foarte bine)

Mediu - MS Office, Internet
ACTIVITATEA TIINIFIC:
11 studii i articole publicate n ar i strintate
MEMBRU N SOCIETI TIINIFICE NATIONALE:
Federaia Romn de Chiropterologie
Asociaia pentru protecia liliecilor din Romnia
Societatea Ornitologic Romn
Federaia Romn de Speologie
Societatea Romn de Speologie i Carstologie
Nu
Pag. 124

Parc Eolian PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parc Eolian PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de evaluare adecvat pentru proiectul Parc eolian Nicoreti, judeul Galai

Studiu de evaluare adecvata pentru proiectul

Proiectant: SC CONSPROIECT SA Galai

1.1. Informaii generale

C:\Documents and Settings\ove\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00131181.HTML - #1.1.1. Informaii

Aezare geografic i ncadrarea n localitate

1.1.1.2. Tipul de proprietate a terenurilor

1.1.1.3. Structura parcului eolian

Denumire categorii teren

Suprafata studiata prin P.U.Z.

Cai de comunicatie nou propuse

Suprafa teren (mp)

A = B + C = 18427,63 + 400.797,37 = 415.929mp

Z1 - Parc Eolian BRIBON WIND 2 MW

Bilan situaia propus Z1

DENUMIRE CATEGORII TEREN

SUPRAFA TEREN (mp)

Suprafata studiata Z1(lot 1)

Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol

Bilan situaia propus Z2

Suprafa teren (mp)

Suprafata studiata Z2 (lot 2)

Platforma betonata amplasare pilon (10 buc.)

Denumire categorii teren

Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol

A =AB + C = 6097,83 + 143.902,17 = 150.000,00mp

Bilan situaia propus Z3

Suprafata studiata Z3 (lot 3)

Platforma betonata amplasare pilon (11 buc.)

Denumire categorii teren

Suprafata ce se va scoate din circuitul agricol

A = B + C = 6.345,02 + 143.654,98 = 150.000,00mp

Schema tehnologic de producere a energiei electrice din conversia energiei eoliene

Figura nr. 1 Harta vitezei medii anuale a vntului la 50 m deasupra solului

Energia produs n cadrul parcului energetic eolian va fi livrat n sistemul energetic

Figura nr. 3 Componentele unei turbinei eoliene

Generatorul este complet capsulat, cu motor sincron cu magnei permaneni.

1.1. Informaii privind producia care se va realiza

Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Plan de ncadrare n zon

1.4. Resursele naturale necesare implementrii proiectului

tranzitat suportat de drumul de acces n perioada de construcie a turbinelor eoliene o constituie

Etapa IV - Retele descrcare (transport) energie electric

Etapa a V-a Functionarea parcului eolian

Perioada de execuie (18 luni)

b. Influena vegetaiei asupra zgomotului

c. Influena topografiei terenului asupra zgomotului

Sursa AFSSET : Carte de bruit des contributions sonores 6 m/s

d. Zgomotul produs de faun

Sursa afsset :Influence du vent pour une temprature constante

Sursa AFSSET :Influence du gradient de temprature avec un vent nul

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului respectiv modalitatea n care

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Impactul cumulat cu parcurile eoliene nvecinate

Impact cumulativ generat de activitatea de transport

acestora. Ca i msuri operaionale se recomand reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor n

Impactul cumulat asupra factorului de zgomot i vibraii

Criterii si trepte de evaluare Metoda MERI

Conversia scorurilor de mediu n categorii de impact

Metoda MERI Proiect Parc eolian Comuna Nicoreti, Judeul Galai

Topografie, geologie i soluri

Resurse vizuale/ Peisaj

Pierderea de terenuri agricole