Ingrediente reteta Cremsnit:

pentru aluatul foilor de cremsnit

2 galbenusuri

1/2 pachet unt (100 g)

o lingura otet

faina cat cuprinde (circa 400 g)

pentru a unge foile

un pachet unt (200 g)

200 g faina

pentru crema de vanilie a cremsnitului

un litru lapte

200 g amidon (sau faina)

5 galbenusuri

200 g zahar

4 pliculete zahar vanilat (4x8g)

1/2 pachet unt (100 g)

Modul de preparare al retetei:

Cremsnitul este o prajitura nemteasca care in germana inseamna "felie de crema"
(kremschnitte), deci este o bucata de crema de vanilie facuta sendvis intre doua foi
de aluat frantuzesc (foitaj).
Nu sunt putini cei care cumpara foitajul, niste budinca de vanilie la plic si le
asambleaza zicand ca au facut cremsnit. Daca pot intelege cumpararea foitajului
(lipsa timpului ar fi o scuza acceptabila), nu pot fi de acord cu folosirea budincii la
plic. Mai bine intram intr-o cofetarie si cumparam cremsnitul gata facut. Mai jos voi
explica detaliat modul de preparare al aluatului frantuzesc, astfel incat sa vada
toata lumea ca nu e nimic complicat si, sper eu, sa se poata incumeta sa-l faca
chiar si cei fara experienta in bucatarie.
Foile de aluat frantuzesc vor fi preparate primele deoarece aluatul lor trebuie sa
stea un timp in frigider inainte de a-l intinde. Punem intr-un vas doua galbenusuri,
jumatate de pachet de unt scos din timp din frigider (sau margarina) si o lingura de
otet. Peste acestea punem faina, treptat, presarand-o in ploaie pe masura ce o
incorporam in compozitie - trebuie sa punem atata faina cat sa obtinem un aluat
nelipicios si suficient de tare incat sa poata fi intins cu sucitorul (n-ar trebui sa intre
mai mult de 400 g, insa e bine sa avem mai multa faina la indemana).
Intindem aluatul obtinut cu sucitorul (sau cu o sticla) pana obtinem o foaie subtire
(de circa doua palme - 40x40cm). Amestecam repede un pachet de unt (aflat la
temperatura camerei) cu 200 g de faina si intindem o parte din acest amestec peste
jumatate din foaie. Pliem aluatul (adica acoperim partea unsa cu cealalta parte),
ungem iarasi jumatate si pliem, tot repetand "operatiunea" asta pana cand facem
un pachet mic de aluat (eu il impaturesc de patru ori, obtinand o bucata de circa o
jumatate de palma - 10x10cm).
Putem sa facem un compromis si sa-l impaturim de mai putine ori, insa trebuie sa
avem in vedere faptul ca de la aceasta impaturire se obtine tot farmecul aluatului
frantuzesc, adica acele foite sfaramicioase pe care ne asteptam sa le gasim la
cremsnit. Imi este greu sa zic cantitatea exacta de unt cu care va trebui sa ungem
fiecare jumatate de foaie, aici mai conteaza si "ochiul" bucatarului, existand
posibilitatea ca spre sfarsit sa vedem ca ne ramane cam mult unt - nu este nicio
problema, punem mai mult si chiar ungem intreaga foaie (nu doar jumatate, asa
cum am procedat la inceput), important este sa-l punem cumva pe tot.
Invelim aluatul intr-o folie alimentara de plastic si il lasam sa stea in frigider cel
putin o ora. Dupa aceea il taiem pe jumatate si intindem doua foi de marimea
dosului tavii pe care le vom coace (tava mea are dimensiunile 35x25cm). Pentru ca
foaia sa nu se umfle prea tare in timpul coacerii, ar fi bine sa o intepam in cateva
locuri cu o furculita (ocupat sa-i fac poze, eu am uitat s-o mai intep...). Si se pare
ca devin din ce in ce mai uituc, tocmai mi s-a atras atentia ca am mai uitat ceva:
coacem foile de cremsnit la foc mediu (circa 180 grade C) timp de 25-30 minute
(pana cand foile se rumenesc).
Crema de vanilie. Punem intr-o cratita 200 g de amidon (putem folosi si faina la
reteta de cremsnit, insa crema va iesi mult mai fina cu amidon) peste care turnam
un litru de lapte, treptat (trebuie sa amestecam foarte bine pentru a nu ramane
cocoloase). Adaugam cele cinci galbenusuri, 200 g de zahar amestecat cu patru
pliculete de zahar vanilat si continuam sa amestecam. Punem cratita la foc

(potrivit) si incercam sa amestecam in tot acest timp, pentru a nu se prinde crema

de cratita (in niciun caz nu vrem sa capete un gust de afumat).
In momentul in care crema de vanilie a cremsnitului ajunge la consistenta unei
budinci, o luam de pe foc si ii adaugam o jumatate de pachet de unt aflat la
temperatura camerei. Amestecam/ frecam energic cu o spatula (sau lingura), pana
cand untul se va topi si va fi absorbit total in crema (nu trebuie s-o lasam sa stea
prea mult, deoarece se va intinde cu greutate dupa ce va incepe sa se raceasca).
Asamblarea cremsnitului este o joaca de copii: distribuim uniform intreaga
crema de vanilie pe o foaie de aluat frantuzesc, iar peste crema asezam apoi
cealalta foaie si o pudram din abundenta cu zahar (desigur, putem renunta la
zaharul pudra in caz ca dorim un cremsnit mai putin dulce). Iar daca nu stim ce sa
facem cu cele sapte albusuri ramase, iata o idee simpla: reteta de gogosi!
Lectura optionala. Exista si o solutie pentru a scapa de toata "mizeria" care se
face atunci cand taiem cremsnitul. Putem taia foile inca de atunci cand le intindem
pe dosul tavii, inainte de a le introduce in cuptor (am testat si eu, dupa cum se
poate vedea in ultimele poze, insa mie imi place tot varianta clasica, cea in care
cremsnitul este taiat asa cum il stiu de prin cofetarii).