Migrena este o afeciune cronic ce se caracterizeaz prin cefalee recurent,

de intensitate moderat spre sever.

Trepanaia, efectuarea deliberat a unor perforaii n craniu, a fost
practicat ncepnd cu anul 7.000 .e.n. Dei au fost cazuri cnd oamenii au
supravieuit, muli au murit din cauza procedurii ca urmare a infeciei. Se credea c
procedeul funcioneaz deoarece "elibera spiritele rele".
La nivel mondial, migrenele afecteaz peste 10% din oameni.

n cazul adulilor, este de dou-trei ori mai frecvent la femei dect la

brbai.
Migrena are patru faze posibile, dei nu toate sunt neaprat simite de ctre
pacient:
1. Prodromul
2. Aura
3. Faza de durere (criz migrenoas) 4-72 de ore, aduli
4. Postdromul Efectele migrenei pot persista cteva zile dup ncheierea crizei
migrenoase
Simptome i Diagnostic

cefalee pulsatil,
durat de 4-72 ore,
durere ntr-o singur parte a capului,
senzaie de grea,
simptome ce afecteaz viaa personal

3/5 = probabil migren

4/5 = probabilitate de 92% s fie vorba de migren.

La persoanele cu mai puin de trei simptome, probabilitatea este de 17%.

Dac o persoan prezint dou din urmtoarele aspecte: fotofobie, fonofobie,

grea, vrsturi sau incapacitatea de a lucra / studia timp de o zi, diagnosticul are
un grad mai mare de probabilitate.
Pn la o treime din pacieni percep o aur: o tulburare trectoare de natur
vizual, senzitiv, lingvistic sau motorie, care semnaleaz c n curnd se va
instala cefaleea. Dureaz, de regul, mai puin de 60 de minute.
Restul pacienilor au o migrena comuna, fr aur.

Cauze

Nu se cunoate cauza principal a migrenelor, se crede ns c sunt legate de

un amestec de factori de mediu i genetici.

Aproximativ dou treimi din cazuri sunt determinate de predispoziii

ereditare. Studiile asupra gemenilor indic o probabilitate influenat genetic
de 34 pn la 51% de apariie a migrenelor.

Declanatorii comuni sunt stresul, foamea i oboseala

Nivelul de serotonina

Ct de rea poate fi o Afecteaz viaa personal, profesional: incapacitatea

de a lucra / studia ; muli au o productivitate sczut.

Apare mai ales la cea mai producriv vrst:

30-60 de ani

Se estimeaz c acestea reprezint cea mai costisitoare boal neurologic

din Comunitatea European, costnd peste 27 de miliarde de euro pe an.

n urma unei migrene, o femeie din Londra...

i-a pierdut accentul...