Baltagul, publicat de ctre Mihail Sadoveanu n perioada interbelic, este un roman

tradiional, obiectiv i realist, care ilustreaz viziunea despre lume i creaie a autorului,
surprinznd totodat viziunea mioritic asupra morii ntr-o nou interpretare.
Inspirat de balada popular Mioria, deoarece Sadoveanu isi deschiderea romanul cu
un motto, alctuit din dou versuri ale baladei: Stpne, stpne/ Mai chiam -un cne,
romanul prezinta viziunea autorului dand un final moralizator, deci in spirit traditionalist,
baladei. Astfel, principal tem a romanul este conflictul dintre universul arhaic, patriarhal, dar si
protector al muntenilor, univers ilustrat prin monografia satului ardelean,

s i tendintele de

modernizare care se opun legilor universale sau randuielii,cum este numita chiar de autor. De
aici ne putem da seama ca viziunea despre lume a lui sad inclina spre pastrarea ordinii lumii, a
specificului naional, aceasta fiind ilustrata prin respingerea Vitoriei a tot ce este nou, precum
trenurile. De asemenea, episodul n care Vitoria o cearta pe fiica ei, Minodora, este semnificativ:
i art eu coc, val i bluz, ard-te para focului s te ard! Nici eu, nici bunic-ta, nici bunicmea n-am tiut de acestea i-n legea noastr trebuie s trieti i tu. Vitoria reprezintand o
femeie arhaica, credincioasa, care respecta randuielile:nu pleaca la drum pana nu se consulta cu
preotul, se ruga, tinea post 12 vineri. Tot dorinta de a respecta randuiala o indeamna pe femeie
sa-I caute ramasitele lui nechifor pt ca acesta sa fie inmormantat crestineste. Dar este si o fire
superstitioasa. Crede in vise, in semne, in descantece si in vraji si se merge la baba
Maranda,vrajitoarea, pentru a afla vesti despre sotul ei, toate acesta legandu-se de un fel de
traditie care trebuie respectata in aceeasi masura.
Datorita complexitatii temelor ce alcatuiesc Baltagul, acesta este interpretat ca roman
mitic, monografic, de dragoste, ca roman politist si bildungsroman. Romanul este alcatuit din 16
capitole, deschise de un prolog cu un rol esential in conturarea viziunii despre lume si a
perspectivei narative. Incipitul o infatiseaza pe vitoria care isi aminteste pov pe care o spunea
nechif, poveste ce are un ton liturgic: Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus
randuiala si semn fiecarui neam. Prin

randuiala si semn, cuvinte-cheie ale interpretarii

romanului, se contureaza inca de la inceput o viziune clara asupra lumii: existenta presupune
ordine si semnificatie. Cum omorul tulbura aceasta ordine, pentru ca echilibrul sa fie restabilit
ucigasii trebuie pedepsiti. De aici se naste intriga poliist avand unul dintre cei mai neobisnuiti
detectivi: pe Vitoria care la o privire superficiala este o femeie simpla si fara educatie(se duce la

preot sa-I citeasca scrisorile). Dar Vitoria Lipan , personajul principal al romanului, este si unul
dintre cele mai complexe personaje feminine din literatura noastra. Este caracterizata in mod
direct ca fiind frumoasa la cei aproape 40 de ani ai sai, iar in mod indirect, mai ales prin fapte, se
desprind multe calitati precum harnicia si spiritul practic,aceasta se ocupa de gospodarie si de
afaceri cat sotul e plecat, loialitatea fata da acesta si modul in care ii evoca imaginea fac posibila
incadrarea in tipologia romanului de dragoste, si mai ales curajul si Inteligenta nativa evidentiate
pe drum,dar in special la parastas,cand demasca ucigasii, calistrat bogza si ilie cutui, dupa ce
urmeaza drumul lui nechifor din aproape in aproape pana ii gaseste cadavrul si reproduce acest
traseu. Vitoria este caracterizata indirect si prin nume, care sugereaza ca va iesi victorioasa in
incercarile vietii. Finalul operei prezinta ritmurilor firesti ale existentei dupa restabilirea
echilibrului si predarea sarcinii de cap al familiei lui Gheorghita, asa cum se cuvine intr-o
societate patriarhala. initiere acestuia sub indrumarea vitoriei da tema de bildungsroman,
Gheorghita fiind cel care il pedepseste pe bogza lovindu-l cu baltagul sfintit. Romanul
incorporeaza de asemenea mitul mioritei, dar se poate observa incadrarea in schema mitului
universal osirian, fiecare personaj avand un corespondent . Asftel, nechif corespunde zeului
egiptean Osiris, ucis de fratele sau, Seth, si reinviat de Isis(vitoria). Zeul va fi razbunat de fiul
sau Horus ( Gheorghita), cu ajutorul cainelui Anubis ( Lupu). Se observa ca finalul intra in raport
de simetrie cu incipitul, prezentand destinul netulburat al oamenilor de la munte.
Perspectiva narativ are un rol important n construcia personajelor i n transmiterea
ideilor, naraiunea relatndu-se la persoana a III-a. Aadar, viziunea realist este completat de
caracterul obiectiv al romanului, naratorul fiind omniscient s i omniprezent. Oferind o imagine
ampl asupra aciunii s i a personajelor creionate, scriitorul confer iluzia vieii reale in sanul
satului ardelean si nu numai.Vitoria preia rolul de narator, pentru a realiza portretul lui Nechifor,
dar i unele etape ale aciunii.
n ceea ce privete coordonatele spatio-temporale, actiunea se desfasoara ntre dou mari
srbtori cretine, care au corespondent n calendarul pastoral. Smedru (Sfntul Dumitru 26
octombrie) care marcheaza sfarsitul verii, si Sngeorz (Sfntul Gheorghe 23 aprilie) care
alung iarna. Cele dou anotimpuri pastorale au un echivalent simbolic n ciclul via-moarte, la
care se raporteaz nu numai natura, ci i individul. Plecarea lui Nechifor de acas coincide cu
drumul spre iarn, adic spre moarte. Se pun in opoziie spaiul sacru al muntelui, situat n

apropierea cerului, i spaiul degradat al vii, culminand cu rapa in care se gasesc osemintele lui
nechif, care echivaleaza cu infernul. Spaiul epic mbin elemente geografice reale Dorna,
Bistria, Piatra, Broteni cu elemente din planul simbolic.
n opinia mea, in romanul Baltagul, Sadoveanu isi exprima viziunea despre lume in pr
rand prin interm vitoriei pe care o constuieste ca o femeie pur din spatiul neprihanit al muntelui,
pastratoare a mostenirii predecesorilor, o femeie puternica si cu o inteligenta in stare cruda, un
fel de ideal feminin romanesc. In al d rand viziunea a autorului, estev dovedesc actiunea si
concluzianrom rom. Cred ca aceasta Complexitatea tematica se reflecta armonios, ca un tot
unitar in roman, chiar daca unele sunt mai usor de descifrat decat altele, acest lucru putand fi
explicata de eruditia autorului, iar modul in care acesta aduce miorita si implicit baltg in lit univ
este o ambitie de mason si o pesp f interesanta.