Ionita Ana

2A AMG

ABCESUL PULMONAR
Abcesul pulmonar este definit ca o necroza a tesutului pulmonar ca urmare a unei
infectii locale microbiene si formarea unor cavitati ce contin materialul necrotic (devitalizat)
sau/si fluid. Aparitia acestor abcese de mici dimensiuni (sunt mai mici de 2 cm in diametru) se
mai numeste si pneumonie necrotizanta sau gangrena pulmonara. Specialistii considera atat
pneumonia necrotizanta cat si abcesul pulmonar manifestari ale aceluiasi proces patologic iar
tratamentul neadecvat sau tarziu administrat are un prognostic nefavorabil de fiecare data.
Se pare ca la originea formarii acestei cavitati sta aspirarea materialelor straine, de
provenienta orofaringiana, a caror prezenta in plaman poate leza parenchimul, aspirare ce apare
in starile patologice cu constiinta alterata. Una din cele mai importante stari care predispune la
aparitia abceselor pulmonare este alcoolismul. Specialistii considera ca fiind un abces primar,
cavitatea ce apare in urma unui proces parenchimatos pulmonar patologic, si abces secundar
cavitatea ce se formeaza ca o complicatie a unei alte afectiuni sistemice, sau care apare prin
insamantarea septica secundara a plamanilor dupa ruptura unui alt abces infectios din organism.
Abcesele pulmonare aveau un prognostic foarte prost in era preantibiotica, cand
aproximativ o treime dintre pacienti mureau ca urmare a infectiei, o treime se vindecau si o
treime ramaneau cu importante sechele (unele chiar cu caracter debilitant), cum ar
fi empiem cronic, bronsiectazii.
Clasificare
Abcesele pulmonare sunt clasificate in functie de mai multi factori, in principal in functie
de durata evolutiei si de etiologie. Astfel sunt descrise abcese acute, cele care au durata mai
scurta de 4-6 saptamani si abcese cronice, care depasesc aceasta durata. In functie de specia
bacteriana incriminata in aparitia lor sunt abcese pulmonare determinate de Stafilococi si abcese
determinate de germeni anaerobi, cum ar fi Aspergillus.
Frecventa de aparitie a abceselor in populatia generala nu a putut fi deocamdata apreciata.
S-a stabilit insa ca exista o predispozitie a barbatilor spre aceasta afectiune, mai ales in studiile si
cazurile publicate. Ele apar mai ales la pacientii varstnici, deoarece in cazul lor sunt realizate mai
frecvent manevre ce predispun la aspiratie, insa si in randul pacientilor alcoolici, media de varsta
fiind de 40 de ani (aceasta subliind importanta consumului cronic de alcool ca factor de risc).
Rata de vindecare a pacientilor diagnosticati la timp cu abces pulmonar s-a imbunatatit
foarte mult in ultimul secol, specialistii raportand succes terapeutic deplin la peste 95% din
cazurile corect si prompt tratate. Insa, daca pacientul prezinta o serie de factori de risc sau o stare
de sanatate proasta, prognosticul devine foarte rezervat. Rata mortalitatii pacientilor cu status
imun compromis, cu obstructii bronsice, malnutritie sau malignitati asociate poate ajunge chiar si
la 75%. Prognosticul este cu atat mai nefavorabil cu cat si germenele incriminat este mai
rezistent la tratament, din acest punct de vedere germenii contactati in spital fiind cei mai
periculosi.
1

Cauze
Abcesul pulmonar este o afectiune infectioasa, germenele raspunzator de boala putand
ajunge in plamani pe mai multe cai. Cea mai comuna si cea mai frecvent descrisa este aspirarea
continutului orofaringian. Pacientii cu cel mai mare risc de aparitie a unui abces pulmonar
prezinta (insa nu in mod obligatoriu), urmatorii factori de risc:
- Afectiuni stomatologice, boala periodontala;
- Afectiuni convulsive;
- Abuz de alcool;
- Disfagie;
- Varsta inaintata si o stare nutritionala deficitara;
- Afectiuni caracterizate prin imunosupresie (infectie HIV, tratament corticosteroid).
O alta categorie de pacienti cu risc pentru aparitia acestei afectiuni sunt pacientii care nu
se pot proteja ei insisi de o eventuala aspiratie a continutului orofaringian, cei care au un reflex
de tuse foarte diminuat sau chiar abolit, sau care au o stare de constiinta profund alterata. Uneori,
factorii etiologici ai abcesului pulmonar sunt bacterii raspunzatoare si de aparitia pneumoniilor.
Acestia capata caractere suplimentare de patogenicitate, si astfel pot determina necroza
parenchimatoasa si aparitia abceselor. Printre acestia se numara:
- Pseudomonas aeruginosa;
- Klebsiella pneumoniae;
- Saureus poate determina abcese multiple;
- Streptococcus pneumoniae;
- Anumite specii de Nocardia;
- Anumite specii de fungi, in special Candida, Aspergillus;
- Anumiti paraziti: Entamoeba histolytica.
Trebuie precizat insa ca un abces pulmonar poate sa apara si ca o complicatie infectioasa a
unui chist pulmonar, a unui cancer bronhopulmonar, a unei obstructii bronsice (care cauzeaza
initial o pneumonie postobstructiva ce evolueaza ulterior spre formarea unui abces).
Simptomatologie
Simptomele pacientilor cu abces pulmonar variaza in functie de tipul germenelui care a
determinat infectia: anaerob sau aerob.
Pacientii cu abcese pulmoanre cu germeni anaerobi vor acuza urmatoarele:
- Febra, tuse productiva (sputa are un miros urat si un gust foarte neplacut);
- Transpiratii nocturne;
- Anorexie si scadere ponderala;
- Hemoptizie;
- Dureri pleuretice, pleurezie.
In aceste situatii simptomele apar in timp (cateva saptamani sau chiar luni), si nu au debut
brusc.
Tabloul simptomatic al pacientilor cu pneumonie bacilara este insa mult mai grav, debutul
fiind brusc, in stare de aparenta sanatate. Pacientii prezinta simptome respiratorii mult mai
intense: dispnee, dureri toracice, hemoptizie (o treime dintre pacienti) si sunt de cel mai multe
ori casectici inca din momentul in care se prezinta la medic. In cazul in care abcesul apare ca o
complicatie infectioasa a unei boli sistemice, semnele acelei boli vor fi si ele observabile.
Aproximativ o treime din pacienti au hipocratism digital, un amanunt semiologic de foarte
mare importanta. Acesta reprezinta de fapt transformarea degetelor, care capata aspectul uni bat
de toba (sunt foarte ingrosate la falangele distale) si caracterizeaza in general procese cardiace si
pulmonare, in special cele infectioase si supurative
2

Tratament
Tratamentul medicamentos
Tratamentul abcesului pulmonar presupune administrarea antibioticelor in vederea
eliminarii infectiei, prevenirii complicatiilor si a sechelelor. Tratamentul standard al abceselor se
realizeaza prin administrarea de clindamicina (in infectiile anaerobe). Desi un antibiotic foarte
eficient in lupta impotriva anaerobilor este metronidazolul, folosirea lui in tratamentul abceselor
nu a avut mari succese terapeutice datorita faptului ca abcesul este polimicrobian. Rata esecului
terapeutic a fost in jur de 50%. In cazul pacientilor spitalizati, care au aspirat continut
orofaringian si astfel au dezvoltat abcesul pulmonar, antibioticoterapia ar trebui sa cuprinda si
medicamente cu spectru mai larg, eficiente si impotriva Stafilococului auriu, Enterobacterului si
speciilor de Pseudomonas.
Tratamentul medicamentos este prescris pentru o durata de 4-6 saptamani, desi ghidurile
terapeutice nu sunt foarte stricte in ceea ce priveste acest aspect. Specialistii sunt insa de parere
ca tratamentul trebuie continuat pana in momentul in care pe radiografie se poate obiectiva
rezolutia procesului infectios pulmonar, sau cel putin existenta unei leziuni foarte mici, ce nu mai
pune probleme.
In general, starea pacientilor cu abces pulmonar se amelioreaza sub tratament iar febra
scade dupa primele 3-4 zile.Febra dispare complet dupa prima saptamana (maxim 10 zile). In
situatia in care dupa acest interval de timp (7- 10 zile) febra nu se amelioreaza (nu scade
si temperatura corpului nu revine la normal), se poate considera ca tratamentul a esuat. Iar
pacientii vor fi investigati suplimentar in vederea reevaluarii terapeutice. Daca abcesul a avut
dimensiuni mari (de exemplu, mai mult de 5 cm in diametru), terapia trebuie mentinuta mai mult
timp.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical este recomandat doar in cazuri foarte rare cand este vorba de
managementul terapeutic al abcesului pulmonar necomplicat. Principalele indicatii ale
tratamentului chirurgical includ: lipsa de raspuns la tratamentul medicamentos, suspiciune
de neoplasm, malformatii pulmonare congenitale. Procedurile chirurgicale presupun realizarea
unei lobectomii sau pneumectomii.
Cand terapia conventionala se dovedeste ineficienta, atunci se recomanda incercarea de drenare a
abcesului sau rezectia lui chirurgicala.
Complicatii
Cele mai importante si frecvente complicatii ale abcesului pulmonar sunt:
- Bronsiectazii;
- Bacteriemie cu insamantari septice la distanta (poate fi punct de plecare pentru un abces
cerebral);
- Ruptura abcesului in spatiul pleural, determinand aparitia empiemului;
- Fibroza pleurala;
- Insuficienta respiratorie;
- Fistula bronhopleurala;
- Fistula pleuro-tegumentara.