Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RESPIRATOR LA COPIL
Prof Dr Coriolan ULMEANU
RINOFARINGITA ACUTA
Infectii virale acute localizate la nivelul tractului respirator
superior
INCIDENTA
Cea mai frecventa boala infectioasa mai ales la sugari si copilul
mic
Pana la varsta de 6 ani 6-8 episoade/an
Copiii din colectivitati au o frecventa mai mare 1 episod/luna
ETIOLOGIE:
Cel mai frecvent - rhinovirusuri, adenovirusuri, VSR, virusurile
influenze si parainfluenze
Etiologie bacteriana foarte rar- suprainfectie cu stafilococ,
pneumococ
RINOFARINGITA ACUTA
CLINIC :
Incubatie 24-72 de ore
Simptomatologie diferita in functie de varsta
-sugar: debut brusc cu febra, rinoree, obstructie nazala
+/- dificultati alimentare
varsaturi
apetit diminuat
iritabilitate
-Copil mare : congestie nazala , rinoree, tuse
+/- disfagie
disfonie
cefalee
diminuarea apetitului
hiperemie conjunctivala
RINOFARINGITA ACUTA
DIAGNOSTIC POZITIV :
Istoric contact infectant
Examen fizic obstructie nazala, febra, eritem al mucoasei
nazale si faringiene
Paraclinic fara utilitate pentru stabilirea diagnosticului
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
-Alte cauze de rinita :alergica/ vasomotorie/ medicamentoasa
-Corp strain intranazal
-Rinofaringita de la debutul unor boli infectocontagioase (rujeola,
rubeola, varicela
-Sinuzita acuta bacteriana
RINOFARINGITA ACUTA
COMPLICATII :
1. Otita medie acuta
inflamarea membranei timpanului si acumulare de fluid in ureche medie
- cel mai mare risc la sugari 6-12 luni : 1/3 din cazurile de rinofaringita
-Suspectata in cazul reaparitiei febrei sau a otalgiei
2. Sinuzita acuta:
- Persistenta simptomelor nazale > 10 zile sau exacerbarea lor
- Simptome severe:febra, stare generala alterata, rinoree mucopurulenta
3. Afectarea tractului respirator inferior
-Pneumonia
-Exacerbarea astmului
4.Alte complicatii
-Epistaxis
- Convulsii in context febril
-Conjunctivita
RINOFARINGITA ACUTA
TRATAMENT : - simptomatic
Febra acetaminofen 40 -60 mg/kgcorp/zi
- ibuprofen 20-40 mg/kgcorp/zi
Manifestarile nazale toaleta nazala cu solutie salina +/- aspirare
secretii
- +/- antihistaminice proprietati
anticolinergice
Tratament antiinfectios rezervat suprainfectiei bacteriene sau
copiilor cu tare biologice
- amoxicilina 50-70 mg/kgcorp/zi in 3 prize
- cotrimoxazol 5- 10 mg/kgcorp/zi in 2 prize
ANGINE ACUTE
Anginele sunt un grup de afectiuni, de regula acute,
caracterizate prin inflamatia inelului limfatic al istmului
faringian (Waldeyer) interesand in special amigdalele
palatine.
Etiologie:
- virala, cel mai frecvent: virus Epstein Barr, adenovirus,
virus herpes simplex, enterovirusuri
- bacteriana : streptococ hemolitic grup A, stafilococ,
pneumococ, corynebacterium diphteriae
- fungica(Candida).
ANGINE ACUTE
CLINIC :
Manifestarile clinice variaza in functie de agentul
etiologic
Asociaza:
Durere faringiana spontana si exacerbata de
deglutitie
Stare generala modificata
Febra +/- Frison
Modificari la nivelul mucoasei faringiene
Angina bacteriana
Diagnostic diferential
Angina virala
copil> 2- 3 ani
Febra
importanta cu
frison,
Febra fara
frison
Disfagie
importanta
Depozite
pultacee
Edem mucoasa
Limba saburala
Disfagie
moderata
Congestie
faringiana +/ulceratii sau
vezicule
Simptome
asociate:
Adenita
cervicala
dureroasa
conjunctivita,
Leucocitoza
disfonie
Prezenta de
germeni in
exanteme virale
tuse,
Fara adenopatii
ANGINE ACUTE
Clasificare clinica
1.Angine eritematoase
2.Angine albe
3.Angine pseudomembranoase
4.Angine veziculoase
5.Angine ulceronecrotice
6.Angine din bolile infectioase fac parte din
tabloul bolii
Angine albe
PULTACEE coci piogeni (streptococi,
stafilococi, pneumococi)
- Mycoplasma
- Haemophilus
Febra importanta
Disfagie
Amigdale tumefiate, rosii, dureroase
FOLICULARA foliculii limfatici
proemina la suprafata amigdalei ca
puncte alb cenusii
Angina streptococica
Trebuie suspicionata:
Dupa varsta de 3 ani
Microepidemii in colectivitati scolare
Febra inalta
Frison
Disfagie
Dureri abdominale ,greata sau varsaturi
Absenta corizei, tusei
Adenopatii
Hiperleucocitoza cu PMN
Angina streptococicca
COMPLICATII SUPURATIVE:
1.Flegmon amigdalian, peritonsilar sau retrofaringian dupa 3-4
zile
Disfagie
Hipersalivatie
Trismus
Stridor
Adenita cervicala
Tumefierea pilieri anteriori si bombarea amigdalei cu deplasare
spre linia mediana
2.Otita medie
3.Sinuzita acuta
4.Fasceita necrotizanta
5. Bacteriemie streptococica
6.Meningita sau abcese cerebrale
Angina streptococica
COMPLICATII NESUPURATIVE:
glomerulonefrita postinfectioasa
reumatism articular acut
scarlatina
sindromul socului toxic streptococic
sindrom Grisel: torticolis dureros, febril prin
inflamatia muschilor paravertebrali
Angine pseudomembranoase
Etiologie: - virusuri: adenovirusuri, gripal,
sincitial respirator,virusul Epstein Barr
- bacilul difteric
Anginele virale cu adenovirusuri
- Eritem difuz local
- Culoare purpurica
- Tuse
- Conjunctivita
- Mialgii
Angina difterica
Membrane false, alb-lucioase,
aderente, extensive, la
indepartare apar puncte
hemoragice
Agent etiologic:
Corynebacterium diphtheriae
izolat din exudat
Rara azi datorita imunizarii
populatiei
Sindrom toxic
Tahicardie
Adenopatii cervicale
voluminoase
Coriza mucopurulenta
Sindromul mononucleozic
Produs de virusul Epstein-Barr
sau citomegalic
Febra prelungita
Faringita exudativa - aspect
difteroid
Limfadenopatie generalizata,
frecvent laterocervicala, dureroasa
Posibil hepato-splenomegalie
Angine veziculare
Etiologie: Coxsackie A herpangina
Herpes virus tip 1
Caracteristic:
- Faringe rosu viu
- Vezicule care erodeaza palatul si pilierii. Pentru herpes
apar leziuni gingivale si jugale
- Exantem
Atentie: anginele din bolile contagioase la debut
Scarlatina: enantem si exantem
Rujeola
Rubeola
Varicela
Febra tifoida: angina Duguet
Toxoplasmoza
Herpangina
Produsa de virusul
Coxackie de tip A
Vezicule bilaterale
Erodeaza si asociaza
si exantem sau
vezicule la extremitati
Anginele ulceronecrotice
Etiologie: Stafilococ
Anaerobi
Arcanobacterium haemoliticum
Fusospirili
Levuri
Gram negativi
Hemopatii maligne: LAL
Clinic:
- Ulceratii +/- depozite cenusii
- Edem local
- Halena fetida, sialoree
- Adenopatii cervicale
- Splenomegalie +/- Localizare unilaterala: angina fusospirilara Vincent
PARACLINIC
Orientat catre identificarea agentului patogen:
Examen bacteriologic exudat faringian: sensibilitate 90-95%
Testul rapid de determinare a Streptococului beta hemolitic:
sensibilitate 65-90%, specificitate >95%
Testare serologica: - anticorpi antistreptococici:
antistreptolizina O, antidezoxiribonucleaza B, antihialuronidaza
cresc la 2-3 saptamani de la debutul infectiei
- anticorpi heterofili pentru Epstein Barr se
pozitiveaza la 10-14 zile de la debut
- testare HIV la pacientii cu adenopatie
voluminoasa cervicala sau generelizata si manifestari sistemice
persistente
- testare pentru virusul gripal
Tratament
Angine bacteriene
Tratament clasic: penicilina V ( Oraccilina, Ospen)
50-100.000 U/kg, 3 prize, 10 zile
Variante:
Amoxicilina 50- 75 mg/kg/zi. 3 prize, 7 zile
Daca exista alergie la peniciline:
Claritromicina 15 mg/kg/zi, 2 prize, 5 zile
Azitromicina 10- 20 mg/kg/zi, 5 zile
Eritromicina 20-40 mg/kg/zi , 3 prize, 5 zile
In rezerva:
- Cefuroxim 100mg/kg, 2 prize, 5 zile
- Cefpodoxima 100 mg/kg, 2 prize, 5 zile
STOMATITELE ACUTE
Inflamatii ale cavitatii bucale care cuprind mucoasa jugala, gingivala si valul palatin
Stomatita albicans (muguet, margaritarel)
Etiologie:Candida albicans
Clinic: depozite albe cu intindere variabila, pe mucoasa jugala,limba, pilieri si
amgdale
Stomatita aftoasa
Etiologie: virala
Clinic : vezicule mici, care se rup imediat , lasand o mica ulceratie inconjurata de un
mic guleras afte
+/- sialoree, adenopatie submandibulara, febra
Stomatita ulcero-necrotica
Etiologie: flora bacteriana fusospirilara
Clinic: ulceratii cu fundul cenusiu murdar, extrem de dureroase, urat mirositoare
sialoree, adenopatie satelita submandibulara, febra ridicata si stare
toxicoseptica
LARINGITELE ACUTE
Laringita acuta edemetoasa subglotica crupul viral
Laringita spasmodica
Semne clinice: suficiente pentru stabilirea diagnosticului
- tuse latratoare
- voce ragusita disfonie extrema
- cianoza perioronazala, a fetei
- dispnee de tip inspirator cu tiraj si cornaj
- stridor inspirator
- cazurile severe au stridor inspirator si expirator, tiraj inter
sisubcostal, batai preinspiratorii de aripi nazale semne de
insuficienta respiratorie acute
In cazul laringitei spasmodice pot aparea episoade recurente in cursul
aceleasi nopti sau in noptileurmatoare
LARINGITELE ACUTE
Diagnostic diferential : alte cauze de stridor si insuficienta respiratorie
- Epiglotita acuta
- Edem angioneurotic
- Aspiratia de corp strain
- Malformatii ale cailor respiratorii superioare
- Injurii termice sau chimice
Tratament - in functie de severitate
- Atmosfera umeda, bauturi calde, comprese calde in jurul gatului, hidratare
- Aspirare secretii
- Instilatii nazale cu vasoconstrictoare
- Aerosoli cu adrenalina racemica 2.25% - 0,5 ml in dilutie cu ser fiziologic
2-3 ml; administrari repetate
- Corticosteroizi parenteral: dexametazona 0,3 mg/kgc/doza
metilprednisolon 2-4 mg/kgc/d
- Tratamentul antiinfectios nu este necesar la debut
EPIGLOTITA ACUTA
EPIGLOTITA ACUTA
Paraclinic:
Probele de sange si culturile (exudat nazal, faringian, hemocultura) sunt
contraindicate pana se obtine permeabilitatea cailor respiratorii
Rx de profil : crestere in dimensiuni a epiglotei cu obliterarea spatiului valecularsemnul degetului
Ex ORL :epiglota marita de volum, edematita, rosie ciresie, lucioasa + inflamatia
tesuturilor vecine
Diagnostic diferential: alte cauze de obstructie de CRS
Crup viral sau spasmodic
Abces peritonsilar sau retrofaringian
Angioedem alergic
Difteria
Anomalii congenitale ale tractului respirator
Aspiratie de corp strain
EPIGLOTITA ACUTA
Tratament: de urgenta, preferabil intr o sectie de terapie
intensiva unde se poate practica IOT si recoltarea probelor
paraclinice
Tratamentul suportiv adresat IRA:oxigenoterapie, PEV de
reechilibrare hidroelectrolitica
Antibioterapia ( 7-10 zile):
-ampicilina/sulbactam 150- 200 mg/kgcorp/zi
-Ceftriaxon 50-200mg/kgcorp/zi
Profilaxia contactilor cu rifampicina 20 mg/kgcorp/zi, doza unica
timp de 4 zile
Corticoterapia
-Hemisuccinat de hidrocortizon 10 mg/kgcorp/doza
-Metilprednisolon
-Dexametazona
VARSTA
VIRUSURI
Streptococ grup B
E. Coli
Klebsiella
Pseudomonas aeroginosa
Listeria
Sugari mici
1-3 luni
Streptococ grup B
S. pneumoniae
Haemophilus influenzae
S. grup A
Bordetella pertusis
Str. Pneumoniae
Staf. Aureus
Str. Grup A
Haem. influenzae
Strp. Pneumoniae
Haem. Influenzae
Strp. Grup A
Virusuri paragripale
Virusuri gripale
Adenovirusuri
Rinovirusuri
V. Rujeolos si varicelo-zosterian
CMV
Nou nascuti
ALTII
Chlamidia
pneumoniae
Chlamidia
pneumoniae
Chlamidia
pneumoniae
Mycoplasma
pneumoniae
BRONSIOLITA ACUTA
Etiologie : tipic virala, 70 % virusul sincitial respiratortip A sau B
Clinic :
Prodrom de infectie virala de tract respirator superior: febra de mica
intensitate, congestie nazala, rinoree si tuse iritativa
In evolutie, care dureaza 7-10 zile, tabloul clinic cuprinde:
- dispnee cu polipnee de tip expirator
- wheezing
- tuse spastica, iritativa, emetizanta
- cianoza
- varsaturi si meteorism abdominal
In forma severa a bolii apar semne de insuficienta respiratorie
severa cu batai preinspiratorii ale aripilor nazale, tiraj intercostal si
subcostal, balans toraco bdominal, geamat, alterarea senzoriului ce
letargie, posibil stop respirator de tip apnee.
BRONSIOLITA ACUTA
Examen clinic obiectiv:
Cresterea diametrului toracic anteroposterior
Hipersonoritate pulmonara
La auscultatie - diminuarea murmurului vezicular
- expir prelungit si wheezing
- raluri subcrepitante fine si sibilante
generalizate
Zgomote cardiace asurzite datorate hiperinflatiei
Hepato si splenomegalie prin hiperinflatie pulmonara,
datorita coborarii consecutive a diafragmului
BRONSIOLITA ACUTA
Paraclinic:
Investigatiile paraclinice nu sunt necesare pentru stabilirea
diagnosticului de bronsiolita ci pentru evaluarea severitatii bolii si
evolutia bolii
pulsoximetria: sat O2< 95%necesitatea spitalizarii
Rx pulmonar: accentuarea desenului interstitial
hiperinflatie
infiltrate perihilare
zone de atelectazie
accidente mecanice (pneumotorax/pneumomediastin)
Teste de detectare virala : tehnica ELISA sau tehnica anticorpilor
fluorescenti ( VSR, virusul gripl,paragripal sau adenovirus)
BRONSIOLITA ACUTA
Criterii de spitalizare
sugar< 3 luni
- FR>70/min, semne de detresa respiratorie
- Sat O2< 95% +/- hipercapnie
- factori de risc: prematuritate
cardiopatii congenitale
boli pulmonare cr.
imunodeficiente congenitale
- apnee sau ritm respirator neregulat
- dificultati de alimentatie, deshidratare
- incapacitatea femiliei de a ingruji copilul la domiciliu
BRONSIOLITA ACUTA
Tratament:
Oxigenoterapie: oxigen incalzit si umidifiat 6-8l/min pe isoleta/narine
IOT si ventilatie mecanica in formele severe
Echilibrare hidroelectrolitica +/- acidobazica cand pH< 7.20 bicarbonat
de sodiu8,4% 1-2 mEq/kgcorp diluat in glucoza 5%
Tratament bronhodilatator : salbutamol
-nebulizare , solutie 5mg/ml, 0,15 mg/kgcorp/doza
-sirop 2 mg/5 ml, 0,1-0,3 ml/kgcorp in 3 prize,la 8 ore
teofilina (miofilin)
-administrare i.v. 10 mg/kgc/zi in 4 prize
Corticoterapia : controversata
Antibioterapia : doar in cazul suprainfectiei bacteriene
Ampicilina 100 mg/kgc/zi in 4 doze
Agenti antiretrovirali: ribavirin in formele severe sau la pacienti cu
handicapuri biologic
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
- boala caracteristica sugarului si copilului mic, sub varsta de 2-3 ani
+/- tare biologice: malnutritie protein calorica, prematuritate,
rahitism, boli anergizante (gripa, rujeola , tuse convulsiva )
Etiologia: - pneumococ, dupa o infectie virala.
- stafilococ auriu hemolitic
- streptococ hemolitic
- bacili Gram negativi
Clinic :
Debut brusc cu hipertermie +/- semne de isuficienta respiratorie
In perioada de stare sunt prezente 3 sindroame clinice:
1. Sindromul de insuficienta respiratorie acuta
2. Sindromul cardiovascular
3. Sindromul toxicoseptic
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
Clinica:
1.Sindrom de insuficienta respiratorie
- dispnee cu polipnee, mai mult de 50/min, geamat
- tiraj inter si subcostal
- tuse sacadata, moniliforma, spastica
- cianoza perioronazala
- batai preinspiratorii ale aripilor nasului
2. Sindromul cardio-vascular
- tahipnee
- tahicardie peste 160/min
- hepatomegalie
- cianoza
- edeme
3. Sindromul toxico septic
- Stare toxica
- convulsii tonicoclonice
- Somnolenta, obnubilare
- oligurie
- Hipertermie
- meteorism abdominal
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
Paraclinic:
Rx pulmonar: prezenta condensarilor:
opacitati neomogene,
micronodulare,
diseminate, localizate
prefential in zonele
hilare si paravertebral
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
Focare congestive
neomogene,
imprecis delimitate,
dispuse hilar si
paracardiac pana in
unghiurile
cardiofrenice
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
Tratament: Internare de urgenta
1.Oxigenoterapie: oxigen incalzit si umidifiat 6-8l/min pe
isoleta/narine
2.Hidratare hidroelectrolitica :necesar de lichide 150-200 ml/kgcorp
exceptie situatia cand apar semne clinice de insuficienta cardiaca
3.Tratament etiologic adresat etiologiei cu pneumococ cel mai frecvent
Penicilina G 100000UI/kgc/zi in 4 prize
Cefalosporine :cefazolin 100 mg/kgc/zi sau ceftriaxon 50-100mg/kgc/zi
Vancomicina 20- 40 mg/kgc/zi in 2 prize
4.Tratamentul insuficientei cardiace: digoxin
5.Suport imunologic: gammaglobuline i.v doza 400 mg/kgc/zi, 5 zile
Pneumonii tipice
Etiologie: bacteriana in general S. pneumoniae,
H. influenzae.
Sunt bine definite lobare, segmentare, lobulare.
Caracteristici comune :
Debut brutal cu febra ,frison, alterarea starii generale
Tuse productiva (+- sputa purulenta)
Durere toracica de tip pleural (acuta, vie, exagerata de tuse,
palpare, de obicei submamelonar, instalata dupa febra)
Facies vultos (aprins, cu pometii rosii mai sugestiv cand
roseata predomina pe unul dintre pometi semnul JACCOUDhiperemia este de aceeasi parte cu procesul pneumonic)
Semne de condensare pulmonara:
- Matitate intinsa de obicei asupra unui lob
- Deasupra matitatii se poate observa o zona de
hipersonoritate, numita Skodism, datorata unei activitati
functionale exagerate.
- Accentuarea vibratiilor vocale
- Raluri in special crepiatante
Pneumonii tipice
Paraclinic
leucocitoza (chiar >20.000 /mm3 ) cu deviere la stanga a formulei
leucocitare
markeri de inflamatie: proteina C reactiva >20 mg/dl,
procalcitonina >5 mg/dl, VSH >50 mm/h
diagnosticul etiologic:
izolarea germenelui prin culturi di sputa, aspirat traheobronsic, lichid
pleural
izolarea in secretiile nazofaringiene NU este utila pentru diagnostic
hemocultura
Identificare antigene pneumococice
rx pulmonar: incidenta posteroanterioara si laterala
RADIOGRAFIA
In pneumonia franca
opacitatea are forma
triunghilara cu varful
in hil si baza catre
periferie, respecta
scizurile.
Pneumonii tipice
Complicatii: - pulmonare:
Pleurezie para sau metapneumonica, empiem pleural
Pneumonie necrotizanta, abces pulmonar
Atelectaza
Pneumotorax
- extrapulmonare:
Meningita pneumococica
Miocardita, pericardita purulnta
Pneumomediastin
Nefrita intrainfectioasa
SHU atipic
Peritonita, ileus paralitic
Artrita septica
Decompensare cardiaca la cei cu maladii congenitale de cord
Icter
Pneumonii tipice
Tratament
antibioterapia:
A. per os daca starea nu este sever modificata
durata tratamentului 7-10 zile
Amoxicilina + acid clavulanic 80-100mg/kgc/zi in 2 prize la 12 ore
Cefalosporine gen I- cefalexina 100 mg/kgc/zi in 3 prize la 8 ore
B. Intravenos + internare in spital daca - stare toxica
- sugar
- dezvoltarea complicatiilor
Penicilina G
Ampicilina 150-200 mg/kgcorp/zi in 4 prize
Cefalosporine gen III Ceftriaxon50-75mg/kgc/zi in 2 prize
Vancomicina 20-40 mg/kgc/zi in 4 prize daca exista alergie la betalactamine
StadiiPneumonia
de evolutie
cu Staphilococus aureus
Stadiu initial de pneumonie interstitiala ,nespecifica
Stadiu abcedat sau supurativ :microabcese cu contur imprecis, nesistematizat
distribuite, unilateral (caracteristic)
Stadiu bulos cu formarea de pneumatocele: imagini clare, rotunde sau
ovalare, multiple. Dimensiunile se modifica rapid.
Stadiu pleuropulmonar- pleurezia purulenta
voalarea sinusurilor costofrenice cand cantitatea de lichid> 300 ml
opacitate omogena decliva, cu marginea superioara curba, cu concavitaea
in suscurba Damoiseau
intreg hemitorace opac, cu deplasarea mediastinului si a traheei
- pneumotoraxul :imagine clara a unui
hemitorace( absenta structurii pulmonare), depalsand organele mediastinale
Pneumonii atipice
A. VIRALE
B. Mycoplasma Pneumoniae
C. Chlamydia Pneumoniae
D. Pneumocystis Carinii
E. Pneumonii eozinofilice
F. Pneumonii fungice
G. Pneumonia cu CMV
H. Pneumonia la paraquat
I. Pneumonia interstitiala
descuamativa
J. Intoxicatia cu amiodarona
PNEUMONII VIRALE
Clinic
Debut gradat
Febra poate lipsi
Predominenta simptomelor
extrapulmonare (cefalee, mialgii,
oboseala, dureri in gat, diaree, varsaturi)
Tuse seaca, frecventa
Semne de IRA
Auscultator: murmur vezicular prezent
bilateral, ronhusuri +/- raluri sibilante
Paraclinic:
Rx. Pulmonar: accentuarea desenului
bronhoalveolar in special perihilar si
infiltrate difuze.
ASTMUL BRONSIC
Definitie: boala cronica, caracterizata prin obstructie reversibila a
cailor aeriene distale, secundar inflamatiei si hiperreactivitatii
bronsice
Trigger infectios viral frecvent VSR
Clinic:
- tuse : nocturna , in conditii de efort fizic, cu caracter sezonier
sau care dureaza mai mult de 3 saptamani
seaca, iritativa
- wheezing
- senzatie de lipsa de aer sau constrictie toracica- dispnee
- polipnee
- tiraj inter si subcostal, balans toracoabdominal
Stare de rau astmatic: criza >24 ore
neresponsive la terapia bronhodilatatoare
sat O2<95%, hipercarbie
ASTMUL BRONSIC
Paraclinic :
Rx pulmonar:
cresterea transparentei pulmonare bazale
coaste orizontalizate
largirea spatiilor intercostale
coborarea diafragmului
complicatii:pneumotorax, pneumomediastin, atelectazie lobara
Pulsoximetria:
stabilirea severitatii exacerbariiSat O2 < 90 % - exacerbare severa ce
impune spitalizarea
evaluarea raspunsului la terapie
Probele ventilatorii : utile intercritic pentru stabilirea severitatii astmului
Spirometrie capacitatea vitala ( CV), volumul expirator fortat/sec (FEV1)
Masurarea variabilitatii PEF ( debitul expirator de varf)
ASTMUL BRONSIC
EXACERBAREA SEVERA
1.Oxigenoterapie
2. Echilibrare hidroelectrolitica +/- acidobazica
3. Tratament bronhodilatator:
-2-agoniti cu durat scurt de aciune :
Salbutamol 0,03ml/kg, Fenoterol , Terbutalin
Teofilina (miofilin) 5-6 mg/kg/zi
4.Corticoterapia sistemic :metilprednisolon 5-20 mg/kg/zi
5. Anticolinergice :Ipratropium bromid, Oxitropium bromid
TRATAMENTUL INTERCRITIC
In trepte terapeutice in functie de treptele de severitate ale astmului
Treapta 1- intermitent nu necesita tratament de fond
Treapta 2- pesistent usor antileucotriena sau corticosteroid inhalator in doza mica
Treapta 3- persistent moderat - corticosteroid inhalator + LABA= Seretide/
Symbicort
- corticosteroid inhalator + antileucotriena
Treapta 4- persistent sever - corticosteroid inhalator doze medii-mari+ LABA
+/- teofilina retard