Sunteți pe pagina 1din 2

Capitolul I

1. Reflectarea temei in literatura de specialitate


1.1 Scurt istoric
Configuratia actuala a jocului de handbal dateaza din Epoca
Moderna, mai precis din a doua jumatate a secolului XIX.
Pare a fi un joc sportiv fara....poveste, adica fara o istorie precisa,
cum se exprimau ntr-o carte, bine scrisa, marii gazetari Calin Antonescu si
Hristache Naum
(1975, p. 6-7), carte din care mai retinem ca handbalul a fost descoperit ca sa
zicem asa n laborator. Adica a fost inventat n anii Primului Razboi
Mondial, de un
profesor de educatie fizica din Germania, pe nume Karl Schelenz, care
inspirat de fotbalul englez s-a gndit ca mingea poate fi jucata si cu mna. Pe
la 1917, se jucau
deja Torbal, Raffbal si Fusbalspiel variante ale handbalului.
Dintr-o alta sursa, acest nceput este plasat ceva mai devreme, dar
pe alte meleaguri, respectiv n anul 1898, cnd profesorul danez Holger Nielsen
a introdus n
lectiile sale jocul denumit Handbold. Aproximativ n aceeasi perioada
aparea n
Cehoslovacia Hzen, jocul ce avea sa se numeasca Handbal n 7 sau pe teren
redus
(M. Cojocaru, N. Nedef,1989, p. 27).
ntr-adevar, handbalul are n structura sa cam tot ce-i trebuie pentru un
joc complet, caruia nimic nu i se mai poate lua sau adauga; un joc creat n
laboratorul civilizatiei europene.
Numai ca astazi stim mai multe despre jocurile cu mingea, si ceea ce stim
sigur este ca ele nu au avut un epicentru; sunt de o vrsta cu omul, homo ludens
neputnd sa
traiasca fara aceasta componenta a culturii si civilizatiei. Pna n prezent,
nici o civilizatie nu a putut afirma despre sine ca este mostenitoarea legitima a
acestui joc sau a practicilor care l-au precedat sau i sunt contemporane.
Structuri ale handbalului, cum ar fi pasarea, prinderea, aruncarea mingii
la zid, la colt, n triunghi, n cerc, patrat si n alte formatii, apar nca n
antichitatea grecoromana.
Numeroase detalii sigure se gasesc si n tratatul medicului roman Galenus
(sec. II d. Hr.), Despre exercitiul cu mingea mica, iar pentru detalii
suplimentare
recomandam Greck Athletics (London, 1925, p.108-122). Handbalul este

un joc solidar cu oina noastra, care, ca orice joc de echipa, nu a figurat nici el
n programul Jocurilor Olimpice antice. Lucru foarte curios si nelamurit
satisfacator.
Trecutul ndepartat al handbalului nu-i mai sarac n evenimente
reprezentative dect fotbalul, rugbyul sau baseball-ul. Prin urmare, sa nu-i
pretindem mai multe antecedente istorice, caci nu ni le poate oferi. Pretinsa
continuitate n istorie a unei ramuri/probe sportive pentru a umple golurile risca
sa apeleze la trasee frauduloase.
Un impuls n alcatuirea structurii actuale a acestui joc l-a provocat
descoperirea mingii din cauciuc natural, la rascrucea dintre mileniile I si II, de
catre azteci, stramosii mexicanilor de astazi. Calitatile noilor mingi si n
primul rnd aceea de a sari au produs o adevarata revolutie n sfera ludicului:
au aparut jocuri cu mingea ce se desfasurau la naltime, deci deasupra solului. n
al doilea rnd, tarile cu o clima aspra, tarile nordice, primele care si-au amenajat
Sali de sport pentru timpul nefavorabil, sunt si cele dinti care au dat reguli
pentru desfasurarea jocurilor n spatii acoperite si restrnse. O vreme, handbalul
s-a mai desfasurat afara, n aer liber (cel n 11 jucatori), pna cnd si alte tari
(europene, n primul rnd) si-au amenajat sali spatioase, care sa gazduiasca si
acest joc n 7 jucatori.
Iata de ce nu ne putem pronunta cu privire la nceputurile acestui joc ntro zona sau alta, deoarece nu am cercetat ndeajuns traditiile altor tari, cum ar fi:
Ungaria, Romnia, Cehoslovacia, ale caror echipe s-au aflat de la nceput ntre
primele cinci din lume, alaturi de cele nordice sau ale neamurilor germanice.
Desi am participat la faurirea istoriei handbalului, poate nu vom mai avea un titlu
de campioni mondiali, asa cum nu vom mai avea un Eminescu. Dar,
deocamdata, aceste valori fac parte din tezaurul vesnic al Romniei si trebuie
pastrate cu sfintenie. Acestuia ar trebui sa i se adauge si cele sase titluri de
campioni mondiali universitari (1973, 1975, 1977, 1981,
1985, 1987), precum si performanta unica de a fi urcat pe podiumul olimpic la
editiile din 1972 (Mnchen),1976 (Montreal),1980 (Moscova) si 1984 (Los
Angeles).

S-ar putea să vă placă și