APARATELE VEGETATIVE ALE CIUPERCILOR

Ciupercile sunt organisme heterotrofe care au un aparat vegetativ numit tal, lipsit de clorofila sau alt pigme

In general, talul ciupercilor este numit miceliu, dar in functie de constitutia sa pot fi diferentiate mai multe tipuri. C
degimnoplast iar cel mai evoluat este talul masiv.

a) Gimnoplastul este constituit din citoplasma si nucleu.. Deoarece este lipsit de o membrana proprie,
unei ciuperci parazite traieste intracelular luand forma celulei parazitate. Acest tip de aparat vegetativ este inta
Synchitrium endobioticum (fig. 22).

Fig. 22 Gimnoplast - Synchytrium endobioticum

b) Plasmodiul este reprezentat de o masa da citoplasma in care se afla mai multi nuclei. Plasmodiul are
de membrana. Plasamodiul este prezent la ciupercile din familiaPlasmodiophoraceae, clasa Ascomycetes
de Plasmodiophora brassicae se observa celule gigantice pline cu plasmodii sporulate(fig. 22).

Fig. 23 - Plasmodiu- Plasmodiophora brassicae

c) Dermatoplastul se prezinta ca o celula tipica, cu toate elementele constitutive: membrana, citoplasma si
forma fixa. Dermatoplastul se intalneste la ciupercile inferioare din clasa Phycomycetes siAscomycetes.

mai ales la suprafata mediilor lichide ( ex. Saccharomyces cerevisiae-fig. 24).

Fig. 24 Dermatoplasti- Saccaromyces cerevisiae

d) Sifonoplastul este caracteristic ciupercilor din clasa Phycomycetes. Este alcatuit din filamente simple
care contin citoplasma si numerosi nuclei.

La ciupercile saprofite, sifonoplastul este alcatuit din formatiuni adaptate indeplinirii unor functii: rizoizi, sporangiofo

Fig. 25 Sifonoplast- Rhyzopus nigricansa. sporange; b. sporangiofor; c. lumela; d. spori; e. rizoizi.

La ciupercile parazite sifonoplastul prezinta anumite prelungiri specializate in absorbtia elementelor nutr
26).

Fig. 26 Sifonoplast la ciuperci parazite- Plasmopara viticola

e) Talul filamentos este cel mai raspandit aparat vegetativ al ciupercilor. Acesta este este reprezentat de filam
compartiment reprezentand o celula. Atat sifonoplastul cat si talul filamentos, mai sunt cunoscute sub numele de m
hife miceliene. Talul filamentos este alcatuit la ciupercile din clasa Ascomycetes,
la grupul Deuteromycetes(Nigrospora oryze), (fig.27).

Fig. 27 Tal filamentos- Nigrospora oryzae

f) Talul masiv este o impletire mai laxa sau mai densa, de taluri filamentoase ce da nastere unor fa
de rezistenta, de conducere etc.). Acest tip de tal este caracteristic ciupercilor din clasa Basidiomycetes
purpurea(fig. 28) prezinta in sectiune o portiune externa cu celule moarte, ingrosate, cu denumirea de para
sunt intretesute mai lax, fiind alcatuite din celule vii, zona numita prosoplectenchim.

Fig. 28 Tal masiv- Claviceps purpurea

Inmultirea vegetativa si asexuata

Inmultirea vegetativa se face prin fragmente de miceliu care, in conditii prielnice, reproduc ciuperca. Se cunosc si
care pot reproduce ciuperca pe cale vegetativa. Aceste celule poarta numele de artrospori (Oidium lactis)
urma inmuguririi dermatoplastilor ciupercilor din fam. Saccaromycetaceae).

Inmultirea asexuata are loc prin organe special diferentiate numite spori. Inmultirea prin spori reprezinta un stadi
functie de conditiile de mediu (nutritie, temperatura, umiditate). Sporii joaca un rol important in raspandirea ciu
nespecifice de rezistenta sau sexualitate. Sporii sunt foarte variati ca forma , dimensiuni, numar de celule, loc de form
Sporii se impart in doua categorii (dupa mobilitate):
- spori mobili (zoospori), ce prezinta unul sau doi flageli;
- spori imobili (aplanospori).
Dupa locul unde se formeaza deosebim:
- spori endogeni (endospori), formati in interiorul unor organe specielizate;
-spori exogeni(exospori), formati pe suporturi speciale.
Dintre sporii endogeni fac parte: sporangiosporii(se formeaza in sporangi) si ascosporii(se formeaza in
Ca spori exogeni, mentionam conidiile formate pe conidiofori si bazidiosporii(formati peepibazidii sau

Ciupercile din clasa Ascomycetes se inmultesc asexuat prin zoospori(Synchitryum endobioticum) sau
intregului aparat vegetativ intr-un organ sporifer.
Ciupercile din clasa Phycomycetes se inmultesc asexuat prin aplanospori endogeni sau prin
Ortosporangii se pot observa la ciuperca Pythium de Baryanum(fig. 29).

Fig. 29 Ortosporangi- Pythium de Baryanum

In sectiunea facuta prin tulpina de Capsella bursa pastoris(traista ciobanului) atacata de ciuperca
desprindere a metasporangilor(fig. 30). Din zoosporangi(pseudoconidii) prin germinare apar fie zoospori, fi

Fig. 30 Metasporangi- Albugo candida

Ciupercile din clasa Ascomycetes grupul Deuteromycetes si partial din clasa Basidyomycetes (ordinul Ure
exogeni si caduci, formati peconidiofori. La maturitate, conidiile se desprind de pe conidiofor, germineaza s
Dupa aspectul morfologic al conidiilor, deosebim trei tipuri:
a)

hifal - conidii ce apar pe conidiofori aerieni. Acest tip de conidii se observa la Oidium farinosum
fuckeliana(fig. 32), ce produc putregaiul cenusiu al strugurilor;

b)

melanconial- conidii ce apar pe conidiofori scurti, grupati in lagare numite acervuli. In frunza atacata de ciup
sectiune, acervuli adanciti in substrat, ce contin conidii de forma semilunara;

c)

sferopsidal- conidii ce apar in fructificatii(picnidii) formate in tesutul infectat. Aceste conidii se mai numesc

Intr-o sectiune efectuata prin frunza de grau atacata de ciuperca Septoria tritici(fig. 34), se observa
multicelulari, filamentosi de culoare galbuie.

Fig. 31 Conidii de tip hifal

Oidium farinosum

Fig. 33 Conidii de tip melanconial

Gloesporium juglandis

Fig. 32 Conidii de tip hifal

Botrytis fuckeliana

Fig. 34 Conidii de tip sferopsidal

Septoria tritici

Conidiile sunt de regula sensibile la factorii climatici nefavorabili si din aceasta

clasa Ascomycetes si Basidiomycetes este reluat in primavara de catre ascospori si respectiv,

cauza

Inmultirea sexuata
Acest tip de inmultire presupune existenta sau parcurgerea a doua procese: fecundarea sireducerea cromatica.

Prin fecundatie ciupercile trec de la haplofaza(n cromozomi in nucleu) la diplofaza(2n cromozomi in nucleu
Reducerea cromatica este procesul opus fecundatiei si consta in revenirea ciupercilor din diplofaza in ha
ciupercilor are loc o alternanta de doua faze: faza haploida si faza diploida.
Procesul de fecundatie consta in unirea a doua celule ce joaca rol de gameti, in cursul a doua etape:
-

plasmogamia- sau fuzionarea celor doua mase citoplasmatice ale gametilor;

cariogamia- sau contopirea celor doi nuclei, in urma careia se formeaza un nucleu diploid.

La ciuperci, aceeasi celula joaca atat rolul de celula zeugit(in care are loc cariogamia) cat si rolul de celula
Produsul de sexualitate se numeste zigozoospor. La Synchytrium endobioticum

Zigozoosporul se transforma intr-un spor de rezistenta numit akinetosporange(fig. 34). El este poliedric, colturos, gal
akinetosporangi prin germinare apar zoosporii.

Fig. 35 Akinetosporange
Synchytrium endobioticum

Fig. 36 Zigot
Mucor hiemalis
Produsul final al procesului sexuat de inmultire se numeste zigot.

Ciupercile de Mucor hiemalis formeaza zigoti de culoare neagra, cu suprafata rugoasa(fig. 35).

Ciupercile din clasa Phycomycetes ordinul Oomycetales prezinta doua gametangii diferentiate ca forma: g
numit oogon. Procesul sexuat este oheterogametangiogamie sau oogamie iar produsul final oospor.

Ca exemplu: in frunza de mohor atacata de Sclerospora graminicola se formeaza numerosi oospori, de c

ingrosata, dispusi in straturi paralele(fig.37).

Fig. 37 Oospori
Sclerospora graminicola

La majoritatea ciupercilor din clasa Ascomycetes, procesul de fecundatie este mult simplificat in sensul regresiei g
celulele vegetative. Acest proces sexuat poarta numele de somatogamie.

Ascele , organele diploide ale ciupercilor din clasa Ascomycetes, se pot forma la suprafata organului para
sau fructificatii numite ascofructe. Ascofructele pot fi de patru tipuri:
-loculi- fara perete propriu, formate in stroma ciupercii;
-cleistotecii- cu perete propriu, complet inchise- sunt puse in libertate prin putrezirea peretelui;
-peritecii-au perete propriu si sunt prevazute cu un por pentru eliminarea ascei;
-apotecii- cu perete propriu in forma de disc, cupa, palnie, taler etc. peretii interiori sunt tapetati cu asce.
In figura 39 se observa, intr-o sectiune efectuata prin tulpina de grau atacata de Ophiobolus graminis, loculi
Pe frunzele de grau atacate de Erysiphe graminis apar puncte mici, negre care suntcleistotecii(fig. 40).

Intr-o sectiune prin ascostroma care rezulta prin germinatia sclerotului Claviceps purpurea se observa mai mult
de eliminare al ascelor orientat spre exterior(fig. 40).

Din sclerotii de la ciuperca Sclerotinia sclerotiorum(fig. 41), rezulta prin germinare apotecii in forma de
filamente sterile numite parafize cu rol in protejarea ascelor pana la maturitate.

Fig. 38 Asce libere

Taphrina deformans

Fig. 39 Loculi in stroma

Gumannomyces graminis

Fig. 40 Cleistotecie Erysiphe graminis

Fig. 41 Peritecie
Claviceps purpurea

Fig. 42 Apotecie- Sclerotinia sclerotiorum

Ciupercile din clasa Basidiomycetes prezinta un proces de inmultire simplificat numitsomatogamie.
miceliului primar, diferentiate ca sex, prin simpla disparitie a peretelui despartitor. In urma plasmogamiei rezulta
durata. Acesta isi incheie vegetatia cu formarea bazidiei, ca ultim produs de sexualitate.
Ciupercile din ordinul Uredinales prezinta bazidii sclerificate numite clamidospori.
Procesul de plasmogamie are loc intre doua sporadii prin intermediul unui canal de conjugare(Tilletia sp.- fig.43).

Fig. 43 Sporadii conjugate- Tilletia sp.

Ciupercile din ordinul Uredinales formeaza pe miceliul secundar, imediat dupa plasmogamie fructificatii numite
ecidiile pot fi de patru tipuri: cupa, mamelon, dezvoltata peste lanturile de ecidiospori, cu deschidere prin por, larg de

In frunza de Berberis vulgaris se formeaza in cazul infectiei cu Puccinia graminis, f. Sp. tritici, picnidii si ecidii in for
Intr-o alta etapa de dezvoltare, ulterioara, pe miceliul secundar al ciupercilor din ordinulUredinales

Fig. 44 Ecidii
pedunculati, binucleati. Ultimul produs de sexualitate-bazidia sclerificata, se numesteteleutospor.

Ciupercile care au toate cele cinci tipuri de spori(bazidiospori, picnospori, ecidiospori, uredospor
celelalte microciclice.

Ciupercile care formeaza sporii pe o singura planta gazda se numesc autoice iar cele care paraziteaza doua sau mai m

Fig. 45 Tipuri de teleutospori