I.

Model si paradigma educationala

Model=masura=Se refera la reprezentarea simplificata,

axata pe elementele strict utile intreprinderii unei
analize stiintifice, a unui anumit process.
Componentele modelului: concept, asertiuni, reeguli de
transformare, reguli de corespondenta.
Paradigma=exemplu = un ansamblu de teorii si metode
investigative cu un pronuntat caracter normativ care
ghideaza si orienteaza la un moment dat cercetarile
efective intreprinse intr-un anumit domeniu.
Organizarea spatiului scolar in conformitate
coneptiile pedagogice predominante.

cu

1. Paradigma clasei dreptunghiulare

-autoritatea absoluta a profesorului
-plasarea catedrei in fata clasei accentuand dependenta
elevilor fata de profesor
-supralicitarea actului predarii
-climat de ierarhizare
2. Paradigma clasei patrate
-centrata pe copil si pe necesitatile lui
-catedra este asezata la nivelul mobilierului elevilor
-accentul se muta de la profesor la elev si de la predare
spre invatare
3. Paradigma clasei circulare
-elevul trebuie perceput ca o persoana plasata intr-un
camp al influentelor reciproce
-fiecare elev este un stimul pentru celalalt care invata,
favorizandu-se activitatea de invatare sociala si intereducatia

4. Paradigma clasei deschise

-invatarea prin actiune si descoperire
-valorizarea prin educatie a curiozitatii si dorintei
naturale a elevilor de a cunoaste si explora realitatea sub
formele sale de manifestare
-profesorul-colaborator al elevului
-mobilier modular
-apropierea scolii de realitate si eliberarea invatarii de
constrangeri spatiale
II. Directii actuale de restructurare in educatie
1. Permanentizarea actiunii educationale
Autoeducatie (activitatea constienta si deliberata
in scopul desavarsirii propriei persoane, ACTIVA,
LIBERA, DINAMICA)
Educatia adultilor : cursuri de perfectionare, c de
reconversie profesionala, universitati populare.
2. Multiplicarea dimensiunilor educatiei
Concomitent
cu
consolidarea
statutului
dimensiunilor
consacrate
ale
educatiei
(intelectuala, morala, estetica) s-a trecut la
introducerea la nivelul scolii a noilor dimensiuni
ale educatiei : ed ecologica, interculturala, pt
democratie, nutritionala, pt comunicare si massmedia, pt schimbare
3. Modalitati de realizare a noilor educatii
a. Introducerea explicita in structura circulara a
unor discipline de studiu particulare
b. introducerea in cadrul obiectivelor de
invatamant traditionale a unor capitole adecvate
acestei educatii

-insertia nediferentiata
a continuturilor
subsumate noilor educatii in structura
disciplinelor scolare clasice
c. Accentuarea caracterului prospective al
educatiei
def. C. p. al ed se refera la proiectarea,
organizarea si structurarea demersurilor
instructive-formatice in concordanta nu atat cu
conditiile prezentului cat cu trasaturile
definitorii ale societatii viitorului
def. Accentuarea
c. p. al ed. Implica
intreprinderea a 2 actiuni distincte:
-conturarea cu claritate a idealului educationale
-adecvarea intr-o cat mai mare masura a activitatilor
instructiv-formative la scopurile si obiectivele derivate
din asumarea respectivului ideal.
III. Multiculturalism si interculturalitate
Multiculturalism-coexistenta mai multor culture intr-o
societate, are rolul de a permite fiecarei culture sa-si
promoveze valorile si specificul cultural propriu (izolat,
fara contaminari reciproce)
Repros- ignorarea posibilotatilor de depasire a
barierelor lingvistice sau culturale care separa diverse
comunitati
Interculturalismul- promoveaza valorile si specificul
oricarei etnii, rase sau religii, punand accent pe
deschiderea culturilor un aspre cealalta (prin schimburi
intre adulti) caracterizate prin toleranta, dialog, respect
pentru diversitate.
Asimilarea- cere ca populatia nou venita intr-un mediu
nou sa se topeasca pana la disparitie
Aparitia si existenta edicatiei interculturale este
intrinsec legata de manifestarea in cadrul societatii

contemporane a unei diversitati culturale, etnice,

religioase sau rasiale, iar principalul sau obiectiv este de
a evita, prin mijloace specifice transformarea acestei
diversitati in surse generatoare de tensiunisi conflicte
intre comunitatile minoritae si majoritare.
IV. Educatia interculturala scolara si non-scolara,
curriculum intercultural
Enculturatie si socializare (sau transmisie culturala)
procese prin care copilul devine adult adaptat societatii
in care traieste
Educatie in familie si abordarile interculturale
Societati traditionale ordine si supunere
Moderne initiativa si autonomie
Modele familiale
a. Modelul familial caracterizat prin dependenta
(societati traditionale, rurale si agricole)
Valori : supunere si dependenta, dezvolatrea
sinelui relational
b. Modelul familial caracterizat prin independenta
(societati occidentale, industriale, urbane, clasa de
mijloc)
Valori : a fi autonom, a conta pe propria persoana,
dezvoltarea sinelui autonom
c. Modelul independentei emotionale (societati
urbane care se modernizeaza)
Valori : loialitaea fata de familie si fata de sine,
dezvoltarea sinelui autonom-relational
- Modelul optim familial
- Incurajarea afectivitatii familiale
- Relatii sociale
- Autonomie
Dialog intercultural

Relatia eductor-parinti-elevi trebuie sa fie :informativa,

de consiliere, contractuala
Valoizarea elevilor prin : 1. Incorporare lingvistica, 2.
Participare la colectivitate, 3. Pedagogie (relatia prof
elev) 4. Aptitudini in actul de evaluare
Relatia interculturala
Copilul dintr-o familie de minoritari e de cele mai multe
ori intr-un conflict interetnic deoarece se identifica cu
cultura majoritaea prin cadrul scolii
Se nasc adesea tensiuni : schimbari de spatiu si timp,
distanta dintre mediul familial si cel scolar, distanta
dintre sinele perceput si idealul de sine.
Mediatorul profesorul (dialog intercultural)
Cai de realizare a proiectului intercultural
- Recunoasterea diversitatii de reprezentari
si valori
- Interactiuni intre diversele reprezentari si
instante valorice
- Schimburi intre persoane si grupuri
- Comunicarea interculturala
Suporturi identitare privilegiate
a. Limba si politicile lingvistice
Importanta politicii lingvistice consta in a-i face
pe copii sa descopere codurile comunicative ale
celor cu care se afla in raporturi de vecinatate si
au posibilitatea stabilirii contactelor
b. Religia si constructiile
a invata sa traiesti impreuna cu celalalt
a-i acorda respect
a mentine reflectia critica
a impartasi un mod de viata precum valorile
care-i stau la baza

Pluritatea socio-culturala si curriculum

educatiei generale :
-o reformare a pedagogiei (imbogatirea cu teme
interculturale)
-atitudine pluralista
-curriculum trebuie pus in relatie cu fenomenul
integrarii europene (istorie, geogra
OBIECTIVE
1. Valorizarea subiectiva si obiectiva a identitatii si
pozitia elevilor fata de mostenirea socioculturala
si lingvistica diferita
2. Alegerea de continuturi ale curriculumului
implicand o pluralitate de culturi si respectul
punctelor lor de vedere
3. Formarea competentelor comunicative orientate
asupra situatiilor concrete
4. Acceptarea pluralitatii socioculturale, religioase,
lingvistice ca provocare pentru democratie.
Pt realizarea obiectivului 3 sunt necesare 3
componente : c. metalingvistica, metasociala si
metacomunicativa.
V. Prioritatile ed interculturale.
Are ca prioritati fundamentale modelarea personalitaii
umane in sensul intelegerii acceptarii si valorizarii
personale a diferentelor culturale, entice, religioase sau
rasiale si in acelasi timp, formarea si dezvolatrea
competentei sociale interculturale, inteleasa ca si
capacitatea de a interactiona adecvat cu persoanele
apartinand altor culture, etni, rase sau religii.
VI. Ed. Interculturala: principii si modaliati de realizare
Problema care se ridica afirma ca societatiel, mai exact
institutiile de invatamant se dovedesc prea putin
capabile sa se adapteze diversitatii culturale si sa ofere

elevilor un support adecvat in insusirea limbii si culturii

tarii de adoptie.
Promovarea atitudinii deschise inspre valorizarea
diferentelor culturale
Scolii in revine sarcina ca prin intermediul unor
activitai concentrate si unitare, sa contribuie in mod
efectiv la instruirea unei dinamici culturale axate ferm
pe valorile fundamentale ale democratiei :
Depasirea barierelor lingvistice (mijloc de vehiculare a
culturii)
Educatia interculturala, in calitatea sa de indtrument al
combaterii intolerantei, de promovare a valorilor
democratiei si cunoasterii interculturale, reprezinta o
sinteza de activitati scolare si extrascolare avand
finalitati cultural-integrative, o formula educationala
realizata pe baza si in spiritul recunoasterii valorizatoare
a diferentelor culturale existente.