Sunteți pe pagina 1din 16

Biletul 1

Plaga contuz
Se produce prin lovire cu sau de un corp dur cu suprafa plan sau neregulat n
regiunile n care sub tegument se gsete esut dur: osos sau cartilaginos.
Caracteristici:
Margini anfractuase, infiltrare, echimotice, edemaiate.
Fund anfractuos , profunzime mic aici sepot gsi corpi strini provenii de la obiectul cu
care s-a produs plaga (cioburi / achii).
Uneori exist punci tegumentare cu aspect relativ integru.
n funcie de agentul etiologic, mecanismul de producere, localizare, EXIST:
1. plaga plesnit este produs de un corp dur care lovete pielea situat imediat
deasupra unui plan dur osos sau cartilaginos. Are form liniar / stelat cu margini
relativ drepte. Se poate confunda cu cea tiat , care are margini netede,
necontuzionat, iar esutul adicent este complet secionat.
2. plaga scalpat se face prin traciunea tegumentului
3. plaga mucat de om sau animal
Necesit tratament medical, se consider infecie de la nceput, se vindec prin
nmugurire.

Violul
Act sexual de orice natur cu o alt persoan , de obicei vulnerabil (copii, btrni),
efectuat prin constrngere sau profitnd de imposibilitatea de a se apra sau exprima dorina.
Circumstane agravante:
fapt produs de 2 sau mai multe persoane
fapta este produs de persoanele ce are n ngrijire victima (copil , btrn)
victima poate fi membru al familiei
s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii
Violul poate apare i la femei fr via sexual. Pierderea integritii himenului =
DEFLORARE , al crui diagnostic se pune pe:
1. sngerarea la nivelul rupturii
2. tumefacie local
3. depozit de fibrin la nivelul rupturii decelabil la 5-8 zile
Obiectivele expertizei ML n viol:
dak s-a consemnat sau nu actul sexual
dak exist leziuni de violen
dak persoana nvinuit e sau nu agresorul
daca victima se afla in imosibilitatea fizica sau psihica de a-si exprima vointa
sau de a se apara
Examenul Victimei:
se face n prezena unei tere persooane
culegerea atent de date privind antecedentele

ex genital: pe masa ginecologica, cu 2 comprese se prin labiile mari si se tractioneaza


moderat pt a evidentia vestibulul vaginal si membrana himeniana. Anatomic himenului i se
descriu: baza de implementare, latimea, orificiul si marginea libera.
Tipuri de himen: -himenul inelar, este dispus de jur imprejurul intrarii in vagin, avand orificiul central
si latimea variabile. Rupturile acestui tip de himen se fac de obicei in pozitiile 3,6,9 pe un cadran
conventional
-himenul semilunar, are orificiul excentric si latimea maxima de obicei in cadranele inferioare,
rupturile facandu-se de regula in pozitiile 4,5,7
-himenul circular, complezant, cu latime f ingusta, fiind dilatabil si permitand act sexual fara a se rupe
-alte tipuri: himen ciuruit, pediculat, cu doua orificii, imperforat, etc se rup neregulat
leziuni de violenta, uneori specifice: echimoze si excoriatii in jurul gurii, articulatiei
pumnului, in hipogastru sau pe fata interna a coapselor.
Recoltarea din fundurile de sac vaginal a secretiei pt evidentierea prezentei spermatozoizilor
Identificarea agresorului dup :
1. pete de sperm
2. fire de pr
3. amprentle mucturilor
4. test ADN proba decisiv
Biletul 2
Lividitile cadaverice
Lividitile cadaverice (petele cadaverice) sunt consecina ncetrii circulaiei i migrrii pasive a
sngelui n zonele declive i necomprimate, n virtutea legii gravitaionale.
n stadiile avansate se produce extravazarea plasmei ncrcate cu pigment hematic n esuturile
adiacente vaselor sanguine.
Sunt cele mai precoce i cele mai sigure semne de moarte real.
EVOLUIE:
1.
Hipostaza: apare dup 2 - 16 ore postmortem i se caracterizeaz prin apariia de pete
imprecis delimitate, roii-violacei, la nceput mici, apoi confluente n zone declive,
necompresate. La digitopresiune, aceste pete dispar, iar apoi reapar rapid. La modificarea
poziiei cadavrului, petele roii dispar din poziia iniial pentru a reapare n noile zone declive.
2.
Difuziunea - apare dup 15 - 24 de ore dup moarte; n acest stadiu, petele violacei sunt
extinse, confluente, apar i pe prile laterale ale cadavrului. Nu dispar la digitopresiune, ci plesc
doar i nu dispar la modificarea poziiei cadavrului, dar apar altele i n noile zone declive.
3.
Imbibiia - apare dup mai mult de 18 - 24 de ore i coincide cu nceputul putrefaciei; n
aceast faz hemoliza este complet, petele sunt extinse, intens colorate, nu dispar la digitopresiune
sau la modificarea poziiei cadavrului i nici nu se formeaz n noile zone declive.
IMPORTANA MEDICO LEGAL
- cel mai precoce i sigur semn de moarte real;
- permit stabilirea datei morii (timpul scurs de la instalarea morii);

- indicator al poziiei cadavrului pn la momentul examinrii medico-legale (eventuala


modificare a poziiei);
- pot da indicaii privind cauza morii, n funcie de culoare i intensitate.
Astfel se descriu:
- lividiti roii-carmin n cazul morii prin intoxicaie cu monoxid de carbon, acid cianhidric/cianuri,
hipotermie;
- lividiti vinete, cianotice n asfixii mecanice;
- lividiti cafenii n intoxicaii cu hemolitice, methemoglobinizante;
- lividiti absente sau de intensitate minim n caexii, colaps, hemoragii.
Diagnosticul diferenial al lividitilor cadaverice se face cu o leziune posttraumatic asemntoare
morphologic - echimoza.
La necropsie se secionez cu bisturiul zona cercetat: n cazul echimozei (leziune cu caracter vital)
apare infiltraie sanguin ce nu dispare la splare sau fixare cu formol, iar examenul microscopic
pune n eviden prezena fibrinei; n cazul lividitii infiltratul dispare la
presiune i splare i nu se evideniaz fibrin la examenul microscopic.
Simularea, Disimularea, Agravarea, Automutilarea
SIMULAREA
In medicina legala prin simulare se intelege incercarea constienta si premeditata de a imita,
provoca, ascunde sau exagera unele tulburari morbide subiective sau obiective, in scopul
obtinerii anumitor avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligatii sociale.
Se intalneste la indivizi sanatosi, poate exista sub 2 forme:
-simularea unor simptome subiective de boala (afectiune inexistenta)
-simularea unor semne obiective- producerea acestora in scopul demonstrarii bolii/conditiei
DISIMULAREA
Disimularea este un aspect opus simularii si anume presupune ascunderea simptomelor unor boli
reale.
Astfel pentru obtinerea unor avantaje (serviciu) sau pentru a scapa de raspundere sint tainuite boli
ale ochilor sau auzului, boli venerice; pentru tainuirea unor violente sint mascate echimozele
sau excoriatiile; pentru a putea parasi spitalul sint ascunse unele boli psihice.
AGRAVAREA
Agravarea presupune existenta unei boli reale, dar a carei simptomatologie este exagerata de
catre bolnav.
Aceasta exagerare se face pe seama unor semne subiective (durere), fie a unor semne obiective
(schiopatare, anchiloza).
Din aceasta categorie mai face parte si prelungirea artificiala a unor procese patologice
(infectarea unor rani, neingrijirea voita a unor leziuni) sau afirmarea in continuare a existentei
unor semne subiective sau obiective de boala, desi procesul patologic s-a vindecat (sinistroza).
AUTOMUTILAREA
Reprezint autoproducerea de leziuni corporale prin care se caut obinerea de beneficii.
Caracteristicile leziunilor prin automutilare:
Sunt situate topografic in regiuni accesibile propriei maini
Dpdv al gravitatii nu pun in pericol viata si nu intereseaza organe vitale
Sunt insotite de leziuni denumite de tatonare
Sunt localizate in concordanta cu scopul propus (viol- leziuni pe fata int a coapselor)

Biletul 3
Asfixii mecanice SPNZURAREA
Este asfixia mecanic prin compresia gtului de ctre un la, realizat prin greutatea propriului corp.
CLASIFICARE:
- in functie de pozitia nodului:
- spinzurari tipice-nodul este plasat la ceafa
- spinzurari atipice-nodul are orice alta localizare
- in functie de pozitia corpului spinzuratului:
- spinzurari complete-corpul atirna complet
- spinzurari incomplete-o parte a corpului atinge un plan de sustinere
-ca forma juridica poate fi: sinucidere, accident, crima, forma de executie judiciara.
Mecanisme tanatogeneratoare:
1.
hipoxia hipoxic - lipsa de oxigen prin mpingerea bazei limbii napoi i n sus cu obstrucia
faringelui prin ptrunderea laului ntre faringe i osul hioid;
2.
mecanism neuroreflex - prin comprimarea zonei sinocarotidiene, a nervului vag, i a nervului
laringeu superior cu inhbiia centrilor vitali i deces foarte rapid prin stop cardio-respirator;
3.
mecanism hemodinamic prin comprimarea vaselor sangvine de la gt (jugularele
se nchid la compresiuni de 2 kg, carotidele la 3-3,5 kg iar arterele vertebrale la 16-17 kg);
4.
luxaia coloanei cervicale prin cderea victimei n la de la o anumit nlime n execuii).
ETAPE:
cca 20 sec prin ntreruperea circulaiei cerebrale pierderea contiinei , pn la com
2-3 minute oprirea respiraiei
7 8 minute oprirea cordului
DIAGNOSTIC medico-legal in spanzurare:
Examenul extern:
a)
sant de spinzurare: = semnul primordial, semnul cheie
- situat in 1/3 superioara a gitului, submandibular, ca o zona denivelata de culoare brun-galbuie
- are traiect oblic, ascendent spre nod;
- are adincime inegala, fiind intrerupt la nivelul nodului si mai adanc in partea opusa
-santul de spinzurare a margini echimozate, escoriate
-in structurile anatomice subiacente santului (tesut subcutanat, structuri musculare) se gasesc
infiltrate sangvine (determina caracterul vital al santului)
-prezinta mulajul latului folosit, putand ajuta la identificarea obiectelor folosite (ex lantul)
b)
extremitatea cefalica:
- este cianotica
-ochii sunt exoftalmici
-limba protruzioneaza printre arcadele dentare
-sint prezente hemoragii subconjunctivale
c) lividitatile sunt dispuse pe membrele inferioare, hipogastru, antebrate(se constituie dupa
6-8 ore de suspendare verticala a cadavrului in lat)
d) se deceleaza urme de emisie agonala de sperma, urina, fecale
e) posibile leziuni traumatice (excoriatii, echimoze ) care pot aparea prin lovire de obiectele din jur in
timpul fazei convulsionale

Examenul intern: este srac, sub anul de spnzurare apare infiltrat hemoragic n musculatura de la
acel nivel al gatului. Mai pot apare i fracturi ale cartilajului laringelui + hioidului, plesniri
transversale ale intimei carotidei (semnul Amussat).

CML -definitie si situatii de eliberare


Definiie: act eliberat de medicul legist la cererea scris a unei persoane care este interesat s
dovedeasc o stare de fapt cu caracter medical.
Situaii de eliberare:
constatarea virginitii, capacitii sexuale
constatarea strii obstetricale sarcin, avort, natere
constatarea leziunilor traumatice recente, a infirmitilor i a strilor de boal consecutiv
acestora
constatarea capacitii psihice

Biletul 4
Raportul de cazualitate primar
Poate fi condiionat / necondiionat.
Condiionat se stabilete atunci cnd traumatismul nu este mortal prin el nsui, dar se
produce pe un teren patologic preexistent. EX: ruptura de kist hidatic hepatic n urma tratamentului ,
ce pe un ficat sntos nu ar fi determinat ruptura.
Cazurile n care se discut stabilirea din punct de vedere medico legal al unui raport de
cazualitate primar condiionat sunt dificile.
Necondiionat se stabilete atunci cnd traumatismul determin singular i n orice condiii
MOARTEA. EX: decapitarea, secionarea trunchiului, zdrobirea craniului.

Situaii n care se ordon AML

Scopul cercetrii + gsirii cauzei morii


Moarte violent
Cauz necunoscut
Circumstane suspecte de moarte (MS, deces n custodie)

Biletul 5
Plaga tiat
Se realizeaz cu ajutorul unor instrumente tioase precum lama, briciul, ciobul de sticl.
CARACTERISTICI

Margini netede, liniare, drepte, perfect regulate

Deprtarea marginilor plgii e variabil, depinde de direcia seciunii esuturilor interesate,


astfel: sectiune perpendiculara pe fiblele musculare= buzele au departare maxima, sectiune paralela cu
fibrele= departare minima.

Unghiurile sunt ascuite


5


Fundul plgii este n V

Adncimea poate scdea progresiv ---apare codia= excoriatie liniara prin care se termina plaga
la un unghi, reprezentand sfarsitul plagii, poate indica directia de sectionare.
Moartea n acest tip de plag survine din cauza unei hemoragii masive sau embolii gazoase.
Se considera ca palga taiata se infecteaza mai greu, din cauza hemoragiei care practic spala mecanic
plaga.
Putrefacia
Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care substanele organice (mai
ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice.
Ea continua autoliza, aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rnd de condiiile de
mediu in care se gasete cadavrul.
Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de regula, vizibile in 2-3 zile postmortem.
La exterior, primul semn al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie:
- de regula, aceasta apare pe abdomen in fosa iliaca dreapta, unde intestinul este cel mai aproape de
peretele abdominal
- se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui.
- poate lipsi la obezi
- aparitia ei se datoreaza degradrii hemoglobinei sub aciunea enzimelor microbiene. Mucoasa cecal,
permeabilizat n urma autolizei, permite trecerea H2S (hidrogen sulfurat) rezultat din degradarea
aminoacizilor n vase, unde se combin cu hemoglobina, ducnd la formarea de SHb i S-metHb,
ambele de culoare verde. Ulterior, prin eliberarea Fe din Hb rmas se formeaz hematina, care n
combinaie cu H2S formeaz FeS3(sulfura de Fe) de culoare cenuiu-verzuie.
De asemenea, la exterior apar dungi subcutanate, perivenoase, cafenii-violacee dispuse in
special pe membre si in jurul plagilor, realiznd in ansamblu asa-zisa "circulaie postum",
determinate de hematina difuzata din vase.
Fermentatia glucidelor in prezena O2 duce la formarea de gaze de putrefactie. Procesul are loc
datorita microbilor aerobi, care consuma o2, apoi actionand anaerobii.
Gazele rezultate destind stomacul, intestinele, scrotul (care atinge dimensiunile capului unui fat),
penisul, abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul (care se goleste de singe),
pulmonii (determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este
interpretata gresit ca semn al edemului pulmonar acut), determina patrunderea continutului gastric
in caile respiratorii sau scurgerea lui la exterior prin gura si nas, expulzia de materii fecale si
de urina, expulzia fatului (nastere in sicriu).
Bulele de gaze impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive, patrund in singe si invadeaza pe
aceasta cale tot corpul, dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul
plagilor.
Acumularea subcutanata a gazelor realizeaza bule/flictene de putrefactie, iar in organe duce la
instalarea emfizemului de putrefactie. Flictenele de putrefactie se deosebesc de cele din arsuri prin
prezenta continutului lichidian si gazos, absenta proteinelor si a reactiei vasculare.
Faza gazoas este urmat de faza de lichefiere i topire a organelor, care treptat se transform ntr-o
magm negricioas.
Factorii care influenteaza putrefactia sint reprezentati in primul rind de factorii de mediu.
Astfel:
- temperatura ridicata accelereaza putrefactia (regula Devergie: iarna, cifra care indica
zilele corespunde cifrei care indica orele, vara);
- excesul de oxigen care are rol favorizant;
- mediul (regula Casper: 1 saptamina de putrefactie in are = 2 saptamini de putrefactie in

apa = 8 saptamini de putrefactie in sol);


- felul si adincimea solului in care s-a produs inhumarea
- imbracamintea de cauciuc, lina, matase, intirzie putrefactia.
Se descriu doua feluri de putrefactie:
- aeroba: - determinata de microbii din caile aeriene superioare
- anaeroba:- este determinata de microbii din colon
Biletul 6
Raportul de cazualitate secundar
Se stabilete n cazul n care n urma unui traumatism nonmortal prin el nsui, apar complicaii prin
care apare decesul.
n acest caz cauza mediat a morii este complicaia ce a aprut dup un traumatism oarecare,
nonmortal ce oblig pacientul s rmn imobilizat la pat timp ndelungat.
Apare drept complicaie bronhopulmonar a crei evoluie duce la deces.
Strangularea
Este asfixia mecanica ce se realizeaz cu ajutorul unui la ce se strnge progresiv n jurul gtului ,
acionat chiar de agresor. Ca form juridic = omucidere.
La examenul extern al cadavrului se observ anul de strangulare n 1/3 medie a gtului cu direcie
orizontal, complet. Are adncime uniform, fr amprenta nodului. La nivelul anului pot rezulta
leziuni de tipul excoriatiilor, echimozelor, produse de victima incercand sa se elibereze.
La examenul intern al pacientului semnele generale de asfixie.
Biletul 7
Plaga nepat tiat
Plaga nepat-tiat este produs prin aciunea instrumentelor neptoare-tietoare.(prototip
cutitul). Se realizeaza in 2 timpi: varful ascutit realizeaza o plaga intepata, apoi printr-o miscare de
translatie lama taioasa largeste plaga liniar. Leziunea produs prin aciunea acestor instrumente se
caracterizeaz prin prezena unei plgi cutanate la locul de ptrundere i a unui canal; n unele cazuri
poate s apar o plag cutanat la locul de ieire.
Morfologic forma plgii cutanate la locul de ptrundere este condiionat de particularitile
instrumentului neptor-tietor:
dac instrumentul are un singur ti apare o plag cu un unghi ascuit (corespunztor muchiei
tioase) i la polul opus unul rotunjit sau patrulater (corespunztor muchiei netioase);
dac instrumentul are dou tiuri apare o plag cu aspect de butonier cu ambele unghiuri ascuite;
cnd instrumentul are mai multe muchii tioase plaga are un aspect stelat cu mai multe
unghiuri ascuite, in functie de nr lamelor.
Dimensiunile plgii se determin dup apropierea buzelor plgii. Lungimea plgii este egal cu
limea instrumentului n lovirile perpendiculare i este mai mare n lovirile oblice. Limea
plgii este mai mare dect grosimea instrumentului datorit retraciei tisulare.
Marginile plgii sunt netede, fr puni tisulare. Canalul reproduce direcia loviturii, poate fi unic
sau ramificat.
Lungimea canalului poate fi mai mare dect lungimea lamei instrumentului. Acest aspect se ntlnete
n loviri cu for mare, situaie n care mnerul instrumentului apas tegumentul i lama
ptrunde pe o distan mai mare dect lungimea total a acesteia.
n aceste cazuri, de obicei n jurul plgii cutanate, apare o echimoz produs prin imprimarea
mnerului instrumentului.

Plaga cutanat la locul de ieire a instrumentului are aceleai caracteristici morfologice ca i


plaga de la locul de ptrundere.
CML pri componente
PARTEA INTRODUCTIV
1.
PREAMBULUL nr de REC, instituie, nume, gradul profesional al medicului
2.
DATE DESPRE PERS BI/CI, paaport, amprentarea, legitimaia persoanei care nsoete
minorii de sub 14 ani.
3.
ISTORICUL FAPTEI tipul de agresiune, date minime despre agresor, singularitatea sau
recidiva evenimentului reclamat
PARTEA DESCRIPTIV
Tipuri de leziuni : fr soluie de continuitate (echimoz, hematom, luxaie, fractur nchis), cu
soluie (excoriaie, plag, fractur sau luxaie deschis).
Leziunile se descriu cranio caudal i se menioneaz ct mai precis regiunea i toate caracteristicile
acestora.
Medicul nu poate obliga victima s se dezbrace complet , dak nu este viol. Leziunea confirmat este
numai cea indicat de victim.
Dak simptomele nu se obiectific, nu sunt luate n considerare.
Datele legate de agresiune:

Consultaii medicale impuse de traumatism

Obiectivate de acte medicale

Elementele de siguran ale actelor medicale nr de REC, tampila unitii sanitare, semntura
i parafa medicului
n aceast parte se mai solicit i unele consultaii de specialitate.
CONCLUZIA

Realitatea traumatismului existena leziunilor

Mecanismele de producere lovire, comprimare, clcare, trre

Natura agentului traumatic mecanic, fizic, chimic, biologic, psihic

Data producerii leziunilor cu aprox

Gravitatea Traumatismului
Biletul 8
Fracturile oaselor bolii + bazei craniului
Aparitia fracturii are loc cand elasticitatea osului este depasita de agentul deformant, rezultand fracturi
linare ce iradiaza de la punctul de aplicare al fortei, ca spitele(fracturi ecuatoriale) sau iradiaza de la un
pol la altul (fracturi meridiane)
Fracturile de bolt cranian pot fi: directe (liniare, cominutive, spceciale) i indirecte care sunt foarte
rare.
REGULI:

Dak Suprafata ag traumatic este mai mic de 4 cm2, atunci se pstreaz forma S agentului
mecanism de tanare.

Dak agentul traumatic are S mai mare de 4 cm2 i mai mic de 16 cm2, fractura este nfundat
multieschiloas (cominutiv).

Dak agentul traumatic are o S peste 16cm2 fractura liniar.


Fracturile de baz de craniu:


Directe
1.
imediate cnd ag traumatic ac direct asupra bazei craniului (npuktur n gur, lovituri
puternice occipitale)
2.
mediate prin transmisie osoas, cand forta de actiune a agentulu traumatic se transmite prin
mandibula sau colana vertebrala( fractura prin telescopare= fractura ecuatoriala in jurul orificiului
ocipital)

Indirecte iradiate de la bolt- cel mai frecvent


Rcirea cadavrului
Face parte din modificarile cadaverice precoce
Se datoreaz opririi circulaiei i metabolismului , apoi pierderii de cldur. Cldura se pierde prin
radiaie, conducie, convecie, iar rcirea se face de la ext la interior, fiind mai rapida la nivelul partilor
descoperite si mai lenta la nivelul plicilor.
Temperatura cadavrului este aceea cu a mediului ambiant. Factorii care influeneaz sunt:

Factorii acceleratori
1.
cauza morii- boli care evolueaz cu hipotermie, hemoragii, spnzurare
2.
factori de mediu rece, vnt
3.
factori individuali vrst, constitutie(nou-nascuti, casectici)

Factori inhibitori
1.
cauza morii boli febrile, convulsii, septicemii.
2.
factorii de mediu: mediu cald, uscat, imbracaminte groasa.
3.
factori individuali constituie obez
Dpdv medicolegal se considera ca s-a instalat moartea reala atunci cand temperatura intrarectala este
de 20C.
Biletul 9
Intoxicaia cu Alcool etilic
Alcoolul etilic este un lichid incolor, volatil, inflamabil, miscibil cu apa, care este utilizat k solvent,
antiseptic i analgezic.
Ci e ptrundere:
- respiratorie (vapori),
- digestiv, mucoasa stomacului absoarbe 90-95% in o ora
-aplicaii pe piele,
-injectii subcutanate care dau necroze,
- efectul local asupra esuturilor deshidratant.
Se metabolizeaz n ficat n proporie de 90-95%.
SIMPTOMELE INTOXICATIEI ACUTE:

FAZA 1
1.
afecteaz funcia intelectual, memoria, apare logoreaa,
2.
crete impulsivitatea, crete timpul de laten al reflexelor
3.
valori 0,2 0,4 la mie 1-1,2 la mie, in functie de toleranta individuala

FAZA 2
1.
valori 1,2 2,5 la mie
2.
apare dizartria, ataxia, tahipneea, sughi, vom, transpiratii
3.
au loc acte atisociale

FAZA 3
1.
este faza comatoas , care evolueaz cu anestezie, narcoz, hipotermie , facies hiperemic,
com, convulsii
2.
coma poate dura 10 12 h

3.
moartea poate surveni prin inhibiia centrilor respiratori sau asfixie mecanic (aspiraie
regurgitaiei), hipotermie prin pierderea caldurii datorita vasodilatatiei.
Forma aparte: betia patologica, care se manifesta prin halucinatii, dezorientare, tendinta la acte
agresive, somn profund, iar la trezire amnezie totala; apare la ingestia unei cantitati relativ mici de
alcool, la persoane cu TCC in antecedente sau cu boli psihice.
Alcolemie=cantitatea de alcool etilic exprimata in grame de alcool la un litru de sange. Valoarea
alcoolemiei depinde de urmatorii facori: cantitatea si concentratia bauturii alcoolice, durata ingerarii,
gradul de plenitudine al stomacului, posibilitatile de detoxifiere ale ficatului.
ASPECTUL CURBEI ALCOOLEMIEI(3 segmente)

segmentul ascendent corespunde fazei de difuziune la o alcoolemie de 1,5g la mie

segmentul n platou - caracterizeaz echilibrarea difuziunii cu oxidarea i eliminarea

segmentul descendent corespunde fazei de dezintoxicare, producandu-se sacaderea


alcoolemiei pana la disparitie.
Dup dispariia alcoolului din snge, acesta se gsete n urin (alcoolurie) i poate fi diagnosticat
retrospectiv.
Raportul de Autopsie ML partea introductiv

date de identitate a decedatului

datele ordonanei n baza creia se efectueaz autopsia

cine efectueaz autopsia

data + ora
Biletul 10
Asfixii mecanice necul
Este o asfixie mecanic care se produce prin nlocuirea aerului respirator cu orice lichid.
ETAPE
1.
preasfixia apnee voluntar + reflex
2.
dispnee inspiratorie se nghite i aspir lichid
3.
faza convulsiv urmat de pauze respiratorii i respiraii ample terminale
Fiecare faza dureaz cca 1 minut.
Examenul extern al cadavrului:

cutis anserina

macerarea pielii palmelor + plantelor n 3-6 h

mna de spltoreas care apare dup 3-5 zile

cderea fanerelor dup 10 20 zile

detaarea pielii n lambouri dup 10 15 zile

depunerea de lage

ciuperca nectorului spum albicioas n jurul nasului


Examenul intern al cadavrului

plmn hidroaeric balonizat

emfizem acut asfixic i atelectazic

dilatarea cordului drept

ap n tubul digestiv

nisip i alge n cile respiratorii


Modificri cadaverice conservatoare
1.
MUMIFICAREA
Conditii de mediu (rol determinant):

10

- mediu cu temperatura crescuta, umiditate scazuta, aerate (de ex. cadavre inhumate in soluri
nisipoase - care absorb lichidele -, in sicrie ermetic inchise sau aflate in podurile
caselor);
- medii intens ventilate, cu temperatura moderat si umiditate scazute;
- medii saline.
Aspectul cadavrului:
- pergamentat, castaniu negricios, cu scaderea in greutate,
- in stadii avansate devine sfarimicios, viscerele se transforma intr-o magma negricioasa.
- timpul necesar mimificarii este de 1 luna- 12 luni.
Probleme medico-legale:
- se poate asocia cu putrefactia; cadavrele mumifiate sint usor distruse de insecte;
- aprecierea datei mortii este dificila;
- identificarea se poate face deoarece fizionomia este conservata; leziunile de violenta si caracterul
lor vital sint estompate.
2.
SAPONIFICAREA
Reprezint transformarea n spunuri a grasimilor din organism (grasimile din tesutul gras sunt
in general formate de esterificarea glicerolului cu acizi grai; 60 % din acizii grai sunt reprezentai
de acid oleic, palmitic i linolenic - prin hidroliz se elibereaz acizii grai, care se conjug cu
Ca sau Mg formnd spunuri).
Conditii de mediu (rol determinant): - mediu umed, fara O2 , temperatura ridicata: terenuri argiloase,
ape stttoare.
Factori adjuvanti: - abundenta tesutului gras.
Aspectul cadavrului: este de brinza rinceda, in contact cu aerul adipoceara devine sfarimicioasa; la
cadavrele in submersie, adipoceara apare pe partile aflate in apa.
Probleme medico-legale:
- cadavrele sint friabile;
- organele se taie usor;
- uneori permite aprecierea datei mortii;
- uneori permite identificarea dupa perioade lungi de timp.
3.
LIGNIFICAREA
Conditii de mediu (rol determinant): - medii cu pH acid, bogate in acid tanic si humic (turbarii,
mlastini acide).
Mecanism:
- inhibarea putrefactiei prin distrugerea microbilor;
- dizolvarea grasimilor, proteinelor musculare;
- coagularea unor proteine.
Aspectul cadavrului:
- scaderea in volum a cadavrului;
- piele tabacita, dura, bruna;
- oase moi, decalcifiate;
Probleme medico-legale:
- conservarea indefinita a cadavrului (cu pastrarea fizionomiei, a leziunilor de violenta si a
continutului gastric).
4.

NGHEAREA

11

Conditii de mediu (rol determinant): - temperaturi foarte scazute.


Mecanism: - inhibarea putrefactiei pe durata inghetarii.
Aspectul cadavrului: - absenta mirosului de putrefactie; lividitati rosu-aprins.
Probleme medico-legale:
- autopsia se face imediat dupa dezghetarea lenta, fiindca apoi putrefactia este rapida;
conservarea pe perioade indefinite a trasaturilor si leziunilor.
Biletul 11
Raportul de autopsie ML partea sintetic
Conine rubrici ce indic timpi ce ndrum ntreaga necropsie , iar ultima rubric este pt diag AP.
Diagnosticul AP macroscopic

Descrierea leziunilor macroscopic prin cercetarea atent a organului lezat

Natura, culoarea, consistena, suprafaa exterioar, seciunea

Se definete leziunea macroscopic prin gruparea caracterelor AP


Diagnosticul AP se bazeaz att pe examenul macroscopic ct i pe cel microscopic
Sunt solicitate examene complementare de laborator toxicologic, serologic, tanatochimic,
microbiologic, radiologic, amprenta genetic.
Traumatismele Gtului
Reprezint o gravitate a deceselor datorit multiplelor formaiuni anatomice importante existente la
acest nivel.
TRAUMATISMELE NCHISE
- datorit glomusului carotidian , al laringelui, formaiunilor puternic reflexogene un traumatism
minor la acest nivel poate induce moartea relfex.
-leziuni ale tiroidei, gravitatea depinzand de starea morfofuncionala a glandei(tiroida
hipertrofica/chistica se rupe mai usor)
-leziuni ale muschilor laringelui, traheei, nervilor si vaselor din regiune.; leziunile laringelui se
insotesc de fracturi de cartilaje, iar in forme grave: hemoragii posttraumatice ale mucoasei laringiene
pot produce obstruarea laringelui i leziunile prin compresia gtului determina sindromul asfixic.=
asfixii mecanice
TRAUMATISME DESCHISE

Produse de ag traumatici mecanici cu vrf + lame ascuite

Pot interesa vase + nv de la nivelul gtului plex cervical, brahial, vag


Traumatismul laringelui + traheei duce la sngerri mari ce pot determina moartea prin asfixie.

Biletul 12
Pruncuciderea
Uciderea copilului nn, svrit imediat dup natere de ctre mama aflat ntr-o stare de tulburare
datorit naterii.
CARACTERE:

Ucidere prin omisiune sau comisiune

Nn s fie ucis imediat dup natere

Omorrea s fie fcut de mama nn

Mama s prezinte o tulburare legat de actul naterii


Pentru expertiza ML sunt necesare:

Examenul cadavrului, examenul femeii bnuite, examenul locului unde s-a produs naterea.

12

Cderea
Schimbarea poziiei corpului individului pe acelai plan de susinere astfel nct o parte a corpului se
lovete violent de planul de susinere.
Cderea simpl din ortostatism lovire pasiv de planul de susinere , leziunile fiind localizate mai
ales pe prile proeminente. Leziunile sunt: echimoze, hematoame, excoriaii, plgi, fracturi.
Cderea pe suprafa neregulat leziunile sunt mai grave plgile sunt profunde, fracturi, rupturi de
organe cu hemoragie intern.
Cderea urmat de rostogolire produce leziuni polimorfe + multiple.
Cderea n timp ce victima alearg are repartiie multipolar cu predomina a excoriaiilor pe prile
proeminente.
Biletul 13
Plaga mpucat orificiul de intrare
Este o plag rotund- ovalar cu lips de substan la nivelul pielii avnd marginile zimate nconjurat
de o zon de cca 1-3 mm , excoriat de culoare roie , realiznd guleraul de eroziune.
n interiorul acestei zone se gsete inelul de tergere. Prin tehnici de laborator exist inelul de
metalizare de particule de Pb.
Raportul de AML Cuprinsul
Cuprinsul conine rubrici de indic timpii care ndrum ntreaga necropsie.
Examenul extern al cadavrului

Date individuale- sex, vrst, G

Semnele morii reale lividiti, rigiditate, rcirea teg, putrefacia

Leziuni traumatice echimoza, plag, hematom

Semne de tratament medical

Semne particulare amputaii, cicatrice, tatuaj


Examenul intern al cadavrului

Se vor efectua n rubricile din formulalul raportului de necropsie descriere semiologice, MP,
macroscopice, microscopice, pt fiece organ n parte.
Biletul 14
Felul morii
Din punct de vedere juridic, moartea poate fi:
1.
neviolent datorit unor cauze intrinseci ale organismului
2.
violent survine ca urmare a aciuni unor factori de mediu externi
Rigiditatea cadaveric
Este o modificare cadaveric precoce, ce const n ntrirea musculaturii striate i netede cu creterea
T i scderea elasticitii i plasmicitii. Apare n 2- 4 ore de la instalarea lividitii.
Substrat biochimic dup moarte scade rezerva de ATP din muchi, cu creterea vscozitii miozinei.
ETAPE:

de instalare la nvingerea forei acestea se reface

de stare rigiditate total i complet i dak este nvins nu se mai reface

de rezoluie dispare treptat n ordinea n care a aprut i se produce prin autoliza fibrelor
musculare + acumularea de amoniac
IMPORTA ML:

este semn de moarte real

13

ofer indicaii pentru stabilirea datei morii


are valoare orientativ asupra cauzei morii

Biletul 15
Moartea Subit + Moartea Suspect
MS= Forma rapid a morii neviolente (patologice) care survine pe neateptate la persoanele cu stare
de sntate aparent sau la pacienii cu care evoluia clinic nu ntrevedea sfritul letal.
MSS = Forma de moarte care prin caracterul brusc i locul instalrii, genereaz suspiciuni de moarte
violenta, prezentnd interesul i oblignd organele de cercetare i urmrire penale s intervin.
Clasificare:
a)
Moartea subita cu leziuni incompatibile cu viata: hemoragii cerebrale, infarct miocardic,
rupturi anevrismale, etc
b)
Moarte subita cu leziuni cronice, acutizate de factori precipitanti(alcool, efort fizic, stres,
variatii de temp si presiune), rezulta decomplesari organice.
c)
Moarte subita cu tablou nespecific lezional.
Excoriaia
Este o solutie de continuitate superficial a tegumentului. Mecanismul ei de producere este cel de
frecare a unui corp ascuit, tios, rugos, pe piele realiznd o deteriorare a straturilor superficiale. Daca
se detaseaza doar epidermul, nu apare sangerarea= crusta galbuie, daca sunt lezate si papilele dermice,
apare sangerarea=crusta hematica.
EVOLUIE

Primele 6 h suprafaa umed, acoperit de secreie glbuie /sau sngernd + edem.

Urmtoarele 2-6 h crust glbuie / roiatic n funcie de profunzime.

Dup 4-5 zile crusta se desprinde de la periferic spre centru i cade

Dup 7-8 zile se mai observ o urm albicioas / roiatic, care dispare fr s lase cicatrici
Importana ML

Atest realitatea T

Localizarea ei , orienteaz asupra mecanismului de producere, ex: coate, genunchi cdere.

Aspectul liniare, paralele ZGRIERE, placarde excoriate TRRE.

Permite aproximarea vechimii leziunii, dupa aspectul evolutiv


Biletul 16
Sindroame Tanatogeneratoare
Este un complex de semne i simptome cu substrat lezional specific de etiologie divers. Se leag de
cele 3 elemente vitale: SNC, sistem CV, sistem resp.
Clasificare:

Specifice decapitarea, zdrobirea capului, secionarea trunchiului

Clinice sindromul de insuficien SNC, CV, resp.


Echimoza
Este un infiltrat hemoragic localizat n grosimea pielii i n esutul subcutanat. Apare la locul impact i
la distan prin difuziune de-a lungul fasciilor, tendoanelor sau altor spaii.
Dimensiunea variaz n funcie de fora de lovire, regiunea interesat, fragilitatea vascular, nr i
calibrul vaselor afectate.
Culoarea variaz:

14


Roie - primele ore

Albastr 24-48 h

Brun 2-3 zile

Verzuie la periferie 4-7 zile

Galben cafenie dup 7 zile

Reabsorbie complet 10-20 zile


Forma este relevant pt agentul cauzal.
Importana ML

Obiectivarea realitii traumatismului

n anume condiii se stabilete mecanismul de producere, se identific agentul traumatic ,


timpul scurs de la producere , caracterul vital al leziunii

Biletul 17
Reacii vitale
Denumire dat pentru modificrile postT din timpul vieii. Face diagnosticul diferential intre leziunile
traumatice produse in timpul vietii si ccele produse postmortem.
CLASIFICARE:
1.
locale infiltrat hemoragic: - se produce in prezenta activitatii cardiace, dar si la un anumit
interval postmortem(30min). Echimoza-dg dif cu lividiatile cadaverice (in faza de hipostaza lividitatile
dipar la digitopresiune si la sectionare se spala cu apa)
-coagulare, proprietate ce dipare treptat dupa moarte. Cheagul produs intravital este fibros, aderent,
retractat, iar eventualul cheag produs postmortem este moale, neaderent se spala cu apa.
-retracie tisular, departatea marginilor plagii
- inflamaie, poate ajuta si la aprecierea vechimii leziunii
-proces distrofic necrotic,
- produi de dezintegrare ai Hb(hemosiderina si hematoidina),
- modificri enzimatice.
2.
generale aspirat pulmonar, atesta prezenta respiratiei (ex funingine in incendii, substanta
cerebrala in fracturi de baza de craniu, sange in plagi ale gatului, fetei,etc )
-embolie= obstructia vasculara produsa de un material strain, atesta prezenta circulatiei. Tipuri:
embolie grasoasa(dupa fracturi, striviri, traumatisme craniene), embolie tisulara in mari contuzii
abdominale, embolie gazoasa
- modificri circulatorii,
- modificri neuro-endocrine, umorale, metabolice.(ex in soc descarcari de catecolamine)
Anomaliile vieii sexuale
Grup distinct incriminat de lege, care const n acte sexuale aberante care produc scandal public.
Clasificare:
1.Sodomia de mod relaie heterosexual produs cu acordul partenerilor prin masturbare reciproc,
coit anal, coit oral, cunilingus
2.Sodomia de sex este de tip homosexual, putand fi de tip feminin: safism sau lesbianism,
tribadism(2 femei , n care una joac rol de partener activ), sau homosexualitate masculina(pederastie=
raport sexual anal consimtit).
3.Sodomia de specie zoofilie
4.Perversiunea mijloacelor sadism, asocierea actelor sexuale cu chinuri sau torturi fizice sau psihice
ale partenerului in vederea obtinerii orgasmului

15

- masochism, subiectul simte nevoia de a fi chinuit, umilit de catre partener pt


a-si satisface instinctul sexual.
5.Perversiuni diverse necrofilia( raporturi sexuale cu cadavre), gerontofilia(raporturi sexuale cu
batrani), azoofilia( satisfacerea prin contemplarea de obiecte neinsufletite- statui, fotografii),
narcisim(satisfacere prin contemplarea propriului corp).

16