CURS I

Definiiile sntii
starea complet de bunstare fizic, mental i social i nu numai absena bolii
i a infirmitii
(OMS, 1947)
msura n care o persoan sau un grup sunt capabile s i satisfac nevoile de
baz, dar i modul n care sunt capabile s se transforme pentru a se adapta la
mediul ambiant (OMS, 1984)
Dimensiunile sntii (Ewles i Simnett, 1999).
1. Sntate fizic funcionalitatea organismului.
2. Sntate mental abilitatea de a gndi clar i coerent.
3. Sntate emoional recunoaterea i exprimarea emoiilor (fric, bucurie,
suprare).
4. Sntate social abilitatea de a forma i menine relaii interumane.
5. Sntate spiritual -existena principiilor personale de comportament.
6. Sntate n relaie cu mediul integrare n mediul nconjurtor.
Interrelaia sntate oral sntate general calitatea vieii
calitate a vieii legat de starea de sntate (health-related quality of life)
aprecierea calitii vieii din punct de vedere al strii de sntate permite
corelarea parametrilor : ct de mult i ct de bine triete un individ
Afeciunile orale alterari n perceperea:
imaginii proprii (self-image);
propriei consideraii (self-esteem);
strii de bine (well-being).
Modelul conceptual al factorilor care influeneaz starea de sntate.
(Dahlgren i Witehead, 1995)

COMPORTAMENTUL SANOGEN
Definiie
Complexul de atribute personale : cunotine, valori, credinte, percepii (elem.
cognitive),
stri afective i emoionale (elem. afective), motivaii, obiceiuri, aciuni i modele de
comportament (elemente comportamentale) legate de meninerea, restabilirea sau
mbuntirea strii de sntate.
tiinele comportamentale. Definiie
tiinele comportamentale n medicina dentar reprezint demersul de a nelege i
explica comportamentul oamenilor n relaie cu starea lor de sntate oral.
(G. Humphris i M. S. Ling, 2000)
faciliteaz nelegerea diferitelor teorii despre funciile psihice umane i despre
relaiile interpersonale i sociale.
examineaz impactul pe care l are comportamentul uman asupra sntii.
dezvolt cunotinele despre aspectele sociale ale practicii dentare.
urmresc s dezvolte capacitatea de nelegere a principiilor fundamentale i
complexitatea interaciunilor dintre medic i pacient i capacitatea de comunicare
cu colegii/pacientul.
Modele de abordare a bolii
Modelul biomedical al bolii
concentrarea efortului medicilor asupra aspectelor biologice ale bolilor
fizice
exclude posibilitatea de a analiza variaiile care apar n modul n care se
simt indivizii i n modul cum experimenteaz ei boala

susine c variabilele psihologice i sociale au o importan secundar n

evoluia bolii i n tratamentul acesteia
medicina umanistic (exprimat prin grija i nelegerea fa de pacieni)
este o parte important, dar intuitiv
Modelul biopsihosocial
predispoziia i evoluia majoritii bolilor, fie ele fizice sau psihice, sunt
determinate i influenate n egal masur de factori biologici, psihologici
i sociali
Medicii care sunt capabili s evalueze influena pe care o au aceti factori
asupra strii de sntate i de boal ale pacienilor vor fi capabili s
realizeze intervenii terapeutice mai eficiente i s obin rezultate mai
bune.
n medicina dentar
redefinire a conceptului de sntate
tradiional, sntatea oral era definit clinic, prin intermediul indicilor dentari
(care msurau prezena sau absena bolii)
astzi se cunosc implicaiile psiho-sociale ale afeciunilor odonto-parodontale i
orale, vorbindu-se chiar de calitatea vieii asociat strii de sntate oral.
CURS II
Dezvoltarea umana. Abordari ale personalitatii
Teorii care au influentat studiul dezvoltarii umane
teoria psihanalitica sustine ca suntem in general condusi de forte inconstiente ale
mintii; aproape tot comportamentul, de la cele mai semnificative fapte la cele mai
pasagere ganduri, sunt intr-un fel sau altul expresii ale pulsiunilor si conflictelor
emotionale ascunse constiintei noastre.
teoria invatarii afirma ca intregul comportament este rezultatul unor raspunsuri
invatate la diverse tipuri de situatii.
teoria cognitiva manifesta interes pentru modul in care gandirea constienta a
indivizilor si masura in care se inteleg pe ei insisi, precum si pe cei din jur, le
afecteaza comportamentul.
* perspectiva eclectica, incluzand idei care provin de la mai multe teorii
Personalitatea umana
Personalitatea reprezinta individualitatea psihologica si comportamentala a omului
aspecte fizice
aspecte mentale
aspecte sociale
atitudinile
sentimentele
Personalitatea umana- corelatie intre general, tipic si singular
Omul este ca toti ceilalti oameni. Insusirile si sistemul general uman de
personalitate sunt proprii tuturor oamenilor din toate locurile si timpurile, din
toate societatole si culturile (de exemplu, calitatea de fiinta sociala)

 Omul este asemanator altor oameni. Unele persoane pot fi grupate dupa insusiri
fizice si psihice comune (de exemplu valori, atitudini, conceptii care s-au format
intr-o anumita cultura si societate)
Omul este o fiinta diferita de orice alt om. Unele caracteristici apartin exclusiv
individului (de exemplu fiecare om are o zestre genetica proprie si un anumit mod
de a se dezvolta)
Niveluri ale personalitatii
Nivelul organic, de baza, corespunde proceselor vitale ca respiratia, circulatia,
digestia, contractia musculara si reproducerea.
Nivelul functional. Orice organism trebuie sa functioneze, adica sa raspunda la
stimuli. Comportamentul reflex si conditionarea, emotiile pozitive si negative
apartin nivelului functional.
Nivelul psihologic. Fundamentul personalitatii psihologice este rezultatul
integrarii si sistematizarii numeroaselor impulsuri venite pe calea organelor de
simt, in urma carora apare un raspuns intelectual. Acesta conduce la conturarea
unor functii superioare corticale si reprezinta fundamentul gandirii. Aceasta
activitate corticala coordoneaza atat fizicul cat si psihicul uman si este
determinantul major al personalitatii.
Perspective ale personalitatii
psihodinamica
invatarea sociala
tipuri si trasaturi
abordarea fenomenologica (motivatia)
Teoria psihanalitica
SIGMUND FREUD
teorie centrata pe bazele irationale ale comportamentului uman
evidentierea continutul emotional ascuns al actiunilor zilnice
subliniaza felul in care individul este condus de impulsuri sexuale si agresive
foarte puternice si de teama de ele
Componente teoretice ale personalitatii
Sinele - sursa impulsurilor inconstiente care tind spre satisfacerea imediata a
nevoilor si actioneaza confirm principiului placerii
Eul - opereaza in conformitate cu principiul realitatii: incearca sa satisfaca nevoile
sinelui pe cai care vor recunoaste viata asa cum e ea, nu asa cum sinele doreste sa
fie.
Supraeul - constiinta care deosebeste binele de rau si reuseste sa tina sinele sub
control.
Teoria psihanalitica-limite
nu poate fi testata in laborator, in conditii controlate, ceea ce a condus la acuzatia ca este
mai mult mit decat stiinta, si ca evaluarile ei tin mai mult de subiectiv decat de obiectiv.
Reactii controverse

 John Watson (psiholog american) - ataca importanta acordata studiului

constiintei , care este o ipoteza necontrolabila, neverificabila si inaccesibila
cercetarii.
- singur comportamentul poate fi studiat in mod obiectiv, aceasta orientare
psihologica fiind numita behaviorism sau psihologia comportamentala.
- comportamentul este modelat de experienta, de aceea el a acordat importanta
mecanismului invatarii.
Teoria invatarii
Nu poate fi observata direct si poate fi dedusa doar din schimbarile de
comportament observate.
Invatarea este o schimbare relativ permanenta in domeniul comportamental, ce
apare ca rezultat al practicii sustinute.
Comportamentul este dupa Watson ansamblul de raspunsuri date la stimulii
care il declanseaza.
Intreaga sfera a vietii psihice cuprinde urmatoarele moduri de organizare
comportamentale :
viscerale (frica, furia),
motorii (posturale, locomotorii)
laringiene (comportamente verbale).
Unitatea acestora da nastere personalitatii umane.
Principiile de baza ale invatarii
Cele doua atribute ale oamenilor sunt :
1. capacitatea lor de a invata sa isi modifice comportamentul pentru a se adapta
situatiilor noi
2. abilitatea de a-si aminti rezultatele experientelor din trecut.
Oamenii au capacitatea de a invata o vasta cantitate de lucruri, plecand de la cele
mai simple comportamente si ajumgand pana la cele mai complexe abilitati, cum
este limbajul.
Terapia comportamentala presupune ca multe comportamente neadecvate sunt
rezultatul procesului de invatare incorect, terapia cerand modificarea
comportamentului prin aplicarea principiilor de baza ale invatarii.
Psihologia behaviorista
Leaga omul de lumea obiectelor si de lumea oamenilor de care este inconjurat,
care actioneaza asupra lui ca stimuli.
Omul este concret, real si determinat in actiunile sale de mediul natural si social
in care traieste, iar psihologia este centrata pe studiul omului in conditiile lui
firesti de viata, pe anticiparea si controlul comportamentului sau.
Limite: simplifica nepermis de mult omul si viata lui, fiind ignorate procese
psihice (constiinta, sentimentele, motivatia intrinseca, vointa)
Reformulare - neobehaviorismul

 Burrhus Skinner stiinta adecvata a comportamentului ar trebui sa tina seama

si de evenimentele care au loc in planul launtric al organismului, chiar daca
originea lui ar trebui cautata in mediul fizic si social si nu in sentimentele si
starile de spirit ale indivizilor .

- acorda o mare importanta proceselor invatarii ( conditionarii operante).

Tipuri de invatare
Conditionarea clasica organismul invata o asociere intre doi stimuli (S-S)
Conditionarea operanta asociatia invatata este intre un stimul si un raspuns (SR)
Modelarea subiectul invata prin observarea altor persoane
Conditionarea clasica
Descoperita de I. Pavlov, care a asociat un stimul neconditionat (hrana) cu un
stimul conditionat (metronomul) pentru obtinerea raspunsului conditionat
(salivatia).
Raspunsurile emotionale, mai ales teama, pot fi invatate pe calea conditionarii
clasice ( de aceea copiii plang la vederea halatelor albe, a instrumentelor si a
mirosurilor specifice, deoarece le asociaza cu manipularea impotriva vointei lor).
Unii pedodonti si personalul de pediatrie poarta halate colorate, pentru a evita
aceasta asociere).
Terapia comportamentala este bazata pe conditionarea clasica
desensibilizarea sistematica, folosita pentru tratamentul fobiilor, in care
pacientului i se prezinta gradual obiectul fricii sale, pana cand va suporta fara
anxietate contactul cu obiectul.
Conditionarea operanta
Procedeul prin care mediul de desfasurare este astfel aranjat incat intarirea sau
pedepsirea sa poata fi facuta imediat si conform raspunsului, probabilitatea lui
de aparitie crescand sau descrescand ca o consecinta a comportamentului.
Tipuri de conditionare operanta:
1. Intarirea pozitiva prezenta unui stimul care mareste probabilitatea aparitiei
raspunsului pe care l-a precedat.
2. Intarirea negativa eliminarea stimulilor neplacuti ( cei ce provoaca durere
sau anxietate), ceea ce creste probabilitatea aparitiei raspunsului.
3. Pedepsirea - aparitia unui stimul neplacut sau eliminarea unuia pozitiv ca urmare
a unui raspuns.
Modelarea
Reprezinta invatarea prin observarea unui model comportamental si este foarte
importanta, mai ales pentru copii.
Este un proces complex, care implica multiple proceduri; prin observarea unui
model, o persoana poate sa inteleaga un intreg prototip de raspunsuri , partile
componente ale acestora, poate pune intrebari modelului si astfel apare
feedback-ul.

 Tehnicile modelarii au fost folosite extensiv in tratamentul tulburarilor de tip

fobii, fiind eficiente in reducerea fricii excesive de tratamentul dentar.
CURS III. TIPOLOGIA UMAN I TRSTURILE DE PERSONALITATE
Personalitatea uman: puncte de vedere
1. Exist un set relativ larg de caracteristici ale individualitii numite trsturi,
fiecare persoan avnd o combinaie specific a acestora.
2. Oamenii pot fi mprii n grupuri specifice, numite tipuri
Personalitatea uman: abordri
Aceste puncte de vedere corespund celor dou abordri ale personalitii:
fiecare om este asemenea altor persoane
fiecare fiin uman este unic i, n consecin, nu seamn cu nimeni altcineva.
Ambele teorii pleac de la ideea c exist anumite caracteristici umane care
determin comportamente n diferite contexte.
Tipurile umane
CRITERII DE CLASIFICARE
Morfologice
Funcionale
Psihologice
TIPOLOGII
Hipocrate
Sigaud
Frush & Fisher
Sheldon
Jung
Hipocrate: umorile
Prima clasificare a tipurilor constituionale.
Organismul este compus din
4 umori:
snge, limfa, bila galben i bila neagr (sngele venos).
sanguin, n care predomina sngele vioi, bine hrnit
flegmatic, n care predomin limfa reacii lente, indiferent
coleric, n care predomin bila galben excitabil i impulsiv
melancolic, n care predomin bila neagr retras, nencrezator, lipsit de vigoare.
Sigaud: funciile de baz ale organismului
tipul cerebral: sistem osos gracil, esut gras slab dezvoltat, frunte lat, forma
capului piramid cu baza n sus, tendin la alopecie, figur expresiv; activitate
intelectual intens, predispoziie la boli psihice
tipul respirator: forma capului hexagonal, gt lung, nas acvilin, torace bine
dezvoltat, membre lungi, musculatura bine dezvoltat; predispui la afeciuni
respiratorii

 tipul digestiv: forma capului piramid cu baza n jos, mandibula bine

dezvoltat, membre i gt scurte, abdomen proeminent, alimentaie excesiv;
predispoziie la boli digestive hepatice, boli de nutriie
tipul muscular: musculatura foarte bine dezvoltat, bine proporionat, facies
dreptunghiular, activitate fizic susinut; predispus la afeciuni ale articulaiilor i
vaselor
Frush i Fisher: corelaia dintre personalitate i forma dinilor
viguroii, cu incisivi centrali foarte apareni, cu alura robust i primitiv
delicaii, cu incisivi centrali gracili, fragili i teri
intermediarii majoritatea cu dinii agreabili, dimensiune medie, aspect
sntos
incisivul central reprezint partea concret a personalitii
forma incisivului lateral denot partea ei abstract
cu ct pacientul este mai viguros, mai aspru, mai dur, cu att incisivul lateral
seamn mai mult cu incisivul central
cu ct pacientul este mai intelectualizat sau mai efeminat, cu att incisivul lateral
are o form mai blnd i atenueaz impresia creat de incisivul central
forma caninului trebuie luat n consideraie: ascuit la tineri, viguroi, agresivi;
ptrat la pacienii robuti; rotunjit la femei i la persoanele blnde.
Sheldon: tipurile somatice
Psihologia constituional studiaz relaiile dintre structura corpului, pe de o parte, i
activitatea psiho-social, pe de alta parte.
Trei straturi de celule embrionare:
endoderm (din care se vor forma esutul adipos i organele digestive)
mezoderm (din care se dezvolt muchii i oasele)
ectoderm (din care se vor forma sistemul nervos i organele de sim)
Cele trei straturi embrionare nu contribuie n mod egal la formarea corpului.
1. Endomorful
Trsturi fizice
rotund, moale
viscerotonie
Temperament
gurmand, iubete confortul, sociabil, relaxat
2. Mezomorful
Trsturi fizice
musculos, puternic
somatotonie
Temperament
Puternic, aventuros, energic, dominator
3. Ectomorful
Trsturi fizice
slab, delicat
cerebrotonie

Temperament
sensibil, nervos, constient de sine, cerebral
Carl Gustav Jung tipuri funcionale i de atitudine
Opt tipuri, rezultatul combinaiei dintre:
patru tipuri funcionale clasific oamenii dup funcia psihologic pe care o
folosesc de preferin pentru a se orienta n lume (gndire, simire, senzaie sau
intuiie)
dou tipuri de atitudine difereniaza oamenii dup ponderea conferit lumii
exterioare (lucruri, oameni) n raport cu viaa luntric (introvertit, extravertit)
Extravertitul
hotrrile, actele cele mai frecvente i mai importante sunt determinate de
mprejurri obiective, nu de preri subiective;
fiina sa luntric cedeaz n faa condiiilor exterioare, nu fr lupt, dar cedeaz;
contiina sa privete spre exterior;
interesul i atenia sa se orienteaz spre lucruri obiective, din imediata sa
vecintate
aciunile sale se raporteaz la date i determinri obiective i pot fi explicate prin
acestea;
normalitate data de inserarea sa n condiiile date, de neglijarea nevoilor
subiective
Introvertitul
se orienteaz dup factori subiectivi
acord atenie sporit vieii psihice
o profunzime n asimilarea psihic a imaginii obiectului studiat
considerat adesea egocentric
mod de expresie puternic generalizator
valorizare minor a factorului obiectiv conflict dintre eu (fragil) i obiectul
exterior (puternic) anxietate fa de obiect
CURS IV. Teoria fenomenologica (motivaiei umane)
Comportamentul - modul de manifestare, reaciile indivizilor pot fi declanate
de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivaie, din latinescul motivus
(care pune n micare)
motivul - fenomen psihic ce declaneaz, direcioneaz i sustine energetic
activitatea.
studiul motivaiei -cercetarea determinanilor interni ai aciunilor noastre: de ce
ne comportm ntr-un anumit fel, cum ajungem s acionm, ce factori ne
declaneaz activitile?
Definiiile motivaiei
dimensiune fundamental a personalitii;
variabil intern cu rol de suport n declanarea i susinerea diferitelor procese i
capaciti psihice, a reaciilor exterioare ale individului ;

 pune n micare i direcioneaza individul

cmp de fore n care se afl att subiectul, ct i obiectele, persoanele i activitatile
(Kurt Lewin)
ansamblul de stimuli sau mobiluri trebuine, motive, tendine, atracii, interese,
convingeri, nzuine, intenii, vise, aspiraii, scopuri, idealuri, proiecte care
susin din interior realizarea anumitor aciuni, fapte, atitudini (P.P. Neveanu si
colab., 1987)
specific pentru mecanismul motivaiei este caracterul ei intern, orice factor
extern, pentru a avea efect declanator, trebuie s aiba o semnificaie n raport cu
factorul intern.
Componentele sistemului motivaional - trebuine, tendine, intenii, dorine, motive,
interese, aspiraii i convingeri.
1. Trebuinele (nevoile)- semnalizeaz o stare de dezechilibru fiziologic sau
psihologic
I. Abraham Maslow -teoriei gratificrii trebuinelor (piramida nevoilor umane )
piramida cuprindea doar cinci nivele (de la necesitile inferioare spre cele superioare,
se ealoneaz de la cele curente, materiale, imediate, la cele abstracte, spirituale, de
durat ;
I. ulterior, autorul a mai adaugat nc dou nivele de trebuine: cognitive (dorina de
a cunoate i a nelege) i estetice.
A. Nevoi de deficien
Nevoi fiziologice (hrana, adapost, odihna, sexuale)
Nevoi de siguran si securitate
Nevoi sociale (de dragoste i apartenen la o familie, grup prieteni, politic,
religios )
Nevoi de autoestimare
Nevoi de autodeterminare (de a atinge propriul potenial creativ, de a obtine
performane nalte ),

B. Nevoi de cretere
trebuintele cognitive (nevoia de a nva, de a ti, de a explora, de a descoperi)
trebuinele estetice (nevoia de concordan, armonie, simetrie, ordine, de contact
cu operele de art, de contemplare a lor, etc)

 trebuine de concordan (acord ntre cunoatere, afectivitate i aciune).

Ierarhia trebuinelor - Maslow
explicarea comportamentelor deoarece diferite trepte apar pe rnd n funcie de
dezvoltare psihic
intensitatea trebuinelor scade de la baz spre vrf;
trebuin superioar nu se satisface dect dac au fost satisfacute ntr-o oarecare
msur cele inferioare ei
cu ct o trebuin este mai nalt, cu att este mai caracteristic pentu om
2. Dorinele snt trebuine contientizate.
3.

Tendina (impulsul sau propensiunea) este trebuina aflat n stare de

excitabilitate accentuat, care determin micare, aciune spontan.
4. Intenia este tendina cu un grad superior de elaborare mental, orientat spre un
scop
5. Motivele snt trebuine att de puternice nct determin, declaneaz aciunile,
activitiile prin care se satisfac
Rolurile motivaiei
esenial n activitatea psihic i n dezvoltarea personalitii,fiind primul element
cronologic al oricrei activiti, cauza ei intern.
semnalizeaz deficituri fiziologice i psihologice (foamea scaderea glicemiei,
selecteaz i declaneaz activitile corespunztoare propriei satisfaceri i le
susine energetic (trebuina de afirmare a unui elev declaneaz activiti de
nvare, participare la concursuri)
contribuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si
consolidarea unor insusiri ale personalitatii .
Un individ poate fi motivat s adopte o atitudine abordnd una dintre nevoile
sale nesatisfcute i determinndu-l s accepte faptul c numai avnd acea
atitudine i poate satisface nevoia respectiv.

CURS V. TEORII SI MODELE DE SCHIMBARE ALE COMPORTAMENTULUI

(v-am trimis mail)