Recomandari si masuri de

sustinere a educatiei
antreprenoriale

Recomandari etice in
educatia antreprenoriala
Rspunderea n afaceri
Rspunderea n afaceri se refer la
comportamentul pe care l aleg
ntreprinztorii din multiple variante
posibile, innd cont din interesele
generale ale firmei, coroborare cu
dispoziiile legale restrictive care nu
pot fi nclcate.

Recomandari etice in
educatia antreprenoriala
Rspunderea n afaceri implic
sancionarea atitudinii sau aciunii
alese de antreprenor, n cazul unei
neconcordane ntre alegerea sa i
regula juridic ce prestabilete
comportamentul legal.

Recomandari etice in
educatia antreprenoriala
Rspunderea n afaceri are dou funcii:
funcia coercitiv i funcia educativ.
Funcia coercitiv este o funcie de
constrngere i pedepsire imediat a
ntreprinztorului care nu respect
legea. Funcia educativ influeneaz
contiina ntreprinztorului,
determinndu-l s nu mai repete fapta
ilicit, care i-a adus sanciuni n trecut.

Recomandari etice in
educatia antreprenoriala
n funcie de gravitatea rspunderii
ntreprinztorului, amintim urmtoarele
forme de rspundere juridic n
afaceri: rspundere disciplinar,
rspundere contravenional,
rspundere, civil, rspundere penl.

Recomandari etice in
educatia antreprenoriala
Rspunderea disciplinar se refer la
raporturile dintre angajat i angajator,
atunci cnd angajatul i ncalc n mod
repetat obligaiile de serviciu, prin
comiterea unor abateri care contravin
disciplinei muncii.

Recomandari etice in
educatia antreprenoriala
Rspunderea contravenional se
declaneaz n situaia n care
ntreprinztorul comite fapte
contravenionale, adic fapte care
prezint un grad de pericol social
mai sczut.

Recomandari etice in
educatia antreprenoriala
Rspunderea civil este de dou tipuri:
contractual i delictual.
-Raspunderea civila contractuala
revine intreprinzatorului care nu
respecta obligatiile asumate la
incheierea unui contract.

Recomandari etice in
educatia antreprenoriala
Rspunderea civil este de dou tipuri:
contractual i delictual.
- Raspunderea civila delictuala apare de
fiecare data cand intreprinzatorul
incalca o anumita norma juridica,
producand unei anumite persoane un
prejudiciu.

Recomandari etice in
educatia antreprenoriala
Rspunderea penal poate fi declanat
numai pentru fapte ilicite de mare
gravitate, declarate de lege drept
infraciuni. Baza rspunderii penale o
constituie infraciunea, care este
abaterea cea mai grava dintre toate
faptele pedepsite de lege si cel mai
aspru sanctionata.

Relaiile cu angajaii i
cu partenerii de afaceri
Etica (corectitudinea) in afaceri este
necesara nu numai pentru ca asa ar fi
frumos, bine, cat mai ales pentru ca
mai devreme sau mai tarziu intr-un mediu
economic normal, concurential, aceia care
se dovedesc incorecti, inselandu-si
partenerii sau beneficiarii se
autoelimina de pe piata.

Relaiile cu angajaii i
cu partenerii de afaceri
Responsabilitatea sociala a firmei
presupune ca deciziile sa fie luate
in conformitatea cu anumite
standarde si sa dca ala efecte
favorabile asupra celor interesati in
activitatea firmei.

Relaiile cu angajaii i
cu partenerii de afaceri
Responsabilitatea sociala impreuna cu
sensibilitatea sociala a firmei formeaza
politica sociala a firmei care defineste
comportamentul de afaceri al firmei exprimat
prin:
- relatii si interactiuni care se stabilesc intre
firma si mediul social intern si extern
- probleme care rezulta din actiunile firmei
sau din interactiunile dintre firma si mediul
sau ambiant

Relaiile cu angajaii i
cu partenerii de afaceri
- abilitatea firmei de a diagnostica o problema,
a stabili alternativele de solutionare si de a o
rezolva inainte de ca ea sa devina presanta
- normele si valorile pentru evaluarea
actiunilor firmei sunt folosite pentru a
aprecia, judeca si evalua comportamentul
firmei.
- scopurile stabilite in contextul unei probleme
date
- adoptarea deciziilor

Relaiile cu angajaii i
cu partenerii de afaceri
Protecia consumatorilor. Statul este
obligat s protejeze cetenii, n
calitatea lor de consumatori, instituind
cadrul necesar accesului deplin la
produse i servicii, informrii lor
complete despre caracteristicile
acestora, aprrii i asigurrii
drepturilor i intereselor persoanelor
fizice mpotriva unor practici abuzive.

Relaiile cu angajaii i
cu partenerii de afaceri
Drepturile fundamentale ale
consumatorilor sunt:
- dreptul al satisfacerea cerintelor
esentiale de viata
- dreptul la siguranta
- dreptul de a fi informat
- dreptul de a fi protejat impotriva
informatiei, publicitatii, etichetarii
sau altor practici frauduloase

Relaiile cu angajaii i
cu partenerii de afaceri
-

dreptul de a fi despgubit
dreptul de a alege
dreptul de a fi ascultat
dreptul la educare
dreptul la un mediu ambiant
sanatos

Relaiile cu angajaii i
cu partenerii de afaceri
Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor (ANPC) este organismul
care se ocupa cu protectia consumatorilor.
Obiectivul sau principal il reprezinta
realizarea politicii guvernamentale in
domeniul protectiei vietii, sanatatii,
securitatii si intereselor legitime ale
consumatorilor.

Cererea i oferta pe piaa

muncii
Munca este activitatea contient,
specific uman, prin care oamenii i
folosesc aptitudinile, cunotinele i
experiena ajutndu-se de instrumente
corespunztoare pentru producerea
bunurilor necesare satisfacerii
trebuinelor lor imediate i de
perspectiv.

Cererea i oferta pe piaa

muncii
Orice activitate, care se initiaza sau
exista in societate, genereaza nevoia
de munca. Aceasta reprezinta volumul
total de munca necesar activitatilor
dintr-o tara pe o perioada data.

Cererea i oferta pe piaa

muncii
Dar ea nu constituie in intregime o
cerere care se exprima pe piata muncii.
Conditia generala pentru ca nevoia de
munca sa ia forma cererii de munca
este recompensarea acesteia.

Cererea i oferta pe piaa

muncii
Cererea de munca reprezinta nevoia de
munca salariata care se formeaza la un
moment dat intr-o economie de piata.
Ea se exprima prin intermediul
numarului de locuri de munca.

Cererea i oferta pe piaa

muncii
Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza
pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca
existente in societate, adica a volumului de
munca ce poate fi depus de populatia apta de
munca a tarii respective, in perioada data. In
acest caz, trebuie avut in vedere faptul ca
nu toate disponibilitatile de munca se
constituie in oferta, ci numai acelea care
urmeaza sa fie recompensate (salarizate).

Cererea i oferta pe piaa

muncii
Oferta de munca se exprima prin numarul
celor apti de munca sau populatia apta
disponibila din care se scade numarul
femeilor casnice, al studentilor si al celor
care nu doresc sa se angajeze in nici o
activitate, intrucat au resurse pentru
existenta sau au alte preocupari.

Cererea i oferta pe piaa

muncii
Cererea si oferta de munca nu trebuie
considerate prelungiri simple si directe
ale cererii si ofertei de bunuri economice
pe o alta piata, ci ca niste categorii
specifice cu un continut care le este
propriu. In acest sens se impun atentiei
urmatoarele aspecte:

Cererea i oferta pe piaa

muncii
- pe termen scurt, cererea de munca
este practic invariabila, deoarece
dezvoltarea unor activitati existente
si initierea altora noi, generatoare de
locuri de munca, presupun o anumita
perioada de timp;

Cererea i oferta pe piaa

muncii
- oferta de munca in ansamblul sau se
formeaza in decursul unui timp
indelungat in care creste si se
instruieste fiecare generatie de
oameni pana la varsta la care se
poate angaja;

Cererea i oferta pe piaa

muncii
- posesorii fortei de munca au o
mobilitate relativ redusa; oamenii nu
se deplaseaza dintr-o localitate in
alta si nu-si schimba cu usurinta
munca, ci sunt atasati mediului
economico-social, chiar daca nu au
avantaje economice.

Cererea i oferta pe piaa

muncii
- oferta de forta de munca este
eminamente perisabila si are
caracter relativ rigid. Cel ce face
oferta trebuie sa traiasca, nu poate
astepta oricat angajarea pe un loc
de munca;

omajul. omerii, a doua

component a populaiei.
omerii nregistrai - sunt
persoanele care au declarat c n
perioada de referin erau nscrise
la Oficiile forei de munc i omaj,
indiferent dac primeau sau nu
alocaie de sprijin, ajutor de omaj,
sau alte forme de protecie social.

omajul. omerii, a doua

component a populaiei.
omerii n sens B.I.M - sunt
persoanele de 15 ani i peste care n
decursul perioadei de referin
ndeplinesc simultan urmtoarele
condiii:
- nu au un loc de munc i nu
desfoar o activitate n scopul
obinerii unor venituri;

omajul. omerii, a doua

component a populaiei.
omerii n sens B.I.M - sunt
persoanele de 15 ani i peste care n
decursul perioadei de referin
ndeplinesc simultan urmtoarele
condiii:
- nu au un loc de munc i nu
desfoar o activitate n scopul
obinerii unor venituri;

omajul. omerii, a doua

component a populaiei.
sunt n cutarea unui loc de munc,
utiliznd n ultimele 4 sptmni diferite
metode pentru a-l gsi: nscrierea la
Oficiul de for de munc i omaj sau la
agenii particulare de plasare, demersuri
pentru a ncepe o activitate pe cont
propriu, publicarea de anunuri sau
rspunsuri la anunuri, apel la rude,
prieteni, sindicate etc

omajul. omerii, a doua

component a populaiei.
- sunt disponibile s nceap lucrul n
urmtoarele 15 zile, dac s-ar gsi
imediat un loc de munc;
- sunt incluse, de asemenea: persoanele
fr loc de munc, disponibile s
lucreze si persoanele care n mod
obinuit fac parte din populaia
inactiv (elevi, studeni, pensionari)

 Va multumesc !