Comparatie norme conflictuale norme de aplicatie imediata

comparam 2 institutii juridice deoarece, datorita asemanarilor existente intre acestea, ar putea exista posibilitatea de a
nu le intelege actiunile diferite. //// norma conflictuala este o norma juridica specifica DIP cu ajutorul careia se
solutioneaza conflictul de legi, in sensul in care va arata care dintre sistemele de drept susceptibile a se aplica unui raport
juridic cu element de extraneitate va fi competent a se aplica.//// norma de aplicatie imediata este acea norma materiala
care apartine sistemului de drept intern al statului forului care, datorita gradului inalt de imperativitate, se aplica imediat unui
raport juridic cu element de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un punct de legatura comun cu tara forului,
excluzandu-se astfel conflictul de legi si, totodata, aplicarea normelor conflictuale //// asemanari : apartin lui lex fori SI
vizeaza raporturile juridice cu element de extraneitate care au un punct de legatura comun cu tare forului //// deosebiri: in
timp ce norma conflictuala e o norma de trimitere, norma de aplicatie imediata este o norma materiala. norma conflictuala nu
rezolva fondul cauzei, fiind o norma de trimitere, care arata sistemul de drept aplicabil respectivului raport juridic cu element
de extraneitate, pe cand norma de aplicatie imediata ofera o solutie imediata, rezolva fondul cauzei.
Recunoasterea hotararilor straine
exista 2 tipuri de recunoastere: recunoastere de plin drept si recunoastere conditionata //// In cazul recunoasterii de
plin drept, hotararea va fi recunoscuta fara indeplinirea vreunei conditii atunci cand aceasta se refera la statutul personal al
cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca au fost deja recunoscute in statul de cetatenie al fiecarei parti sau,
daca nu au fost recunoscute, au fost date in baza legii normal aplicabile potrivit dreptului international privat
roman //// Totusi, hotararile straine trebuie, totodata, sa nu incalce ordinea de DIPR si sa fi fost pronuntate cu respectarea
dreptului la aparare al fiecarei parti. //// In cazul recunoasterii unei hotarari straine care nu se incadreaza in cazurile de la
recunoasterea de drept, instantele romane vor proceda la verificarea urmatoarelor conditii pentru a vedea daca hotararea
respectiva poate fi recunoscuta in Romania: //// 1. hotararea straina sa fie definitiva //// 2. instanta care a pronuntat hotararea
respectiva a fost competenta sa judece procesul //// 3. trebuie sa existe reciprocitate intre Romania si tara instantei care a
pronuntat hotararea //// Alte conditii sunt necesare a fi indeplinite atunci cand hotararea a fost pronuntata in lipsa partii care a
pierdut procesul: //// 1. acestei parti i s-a respectat dreptul la aparare, precum si dreptul de a exercita o cale de atac //// 2. partii
i s-a inmanat in timp util atat citatia, cat si actul prin care a fost sesizata instanta respectiva. //// Instanta romana sesizata
poate refuza totusi recunoasterea pentru anumite motive, precum: //// 1. a fost incalcat dreptul la aparare //// 2. hotararea
contravine ordinii publice de DIPR //// 3. instanta romana avea competenta exclusiva //// 4. hotararea nu este definitiva,
existand posibilitatea unei cai de atac in statul in care a fost pronuntata. //// Competenta instantei: tribunalul in circumscriptia
caruia isi are domiciliul cel care refuza recunoasterea hot.//// Cererea trebuie insotita de documente doveditoare,
legalizate.
Executarea hotararilor straine
Ca regula, o hotarare pronuntata in strainatate (stat nemembru UE), recunoscuta in Romania, trebuie sa fie executata de
bunavoie de cel care a pierdut procesul. //// Daca nu este executata de bunavoie, cel interesat se poate adresa instantei
competente (Tribunalul in circumscriptia caruia isi are domiciliul cel care refuza executarea hot). //// Instanta trebuie sa
verifice respectarea conditiilor necesar a fi indeplinite pentru ca o hotarare straina sa fie recunoscuta in Romania, precum si
daca acea hotarare este executorie potrivit legii statului in care a fost pronuntata.
Comparatie frauda la lege DIP frauda la lege in drept intern
in dreptul intern, frauda la lege exista atunci cand partile unui anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o
dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pentru care a fost edictata de legiuitor eludand in acest fel prevederile
unei alte legi interne imperative, care le este insa defavorabila. //// asemanari: se aseamana prin faptul ca trebuie sa
indeplineasca aceleasi conditii : un act de vointa al partilor, un mijloc licit, un scop si un rezultat ilicit //// deosebiri: 1.dpdv al
obiectului fraudei, in DIPR partile fraudeaza un sistem de drept in favoarea unui alt sistem, in dreptul intern se fraudeaza o
lege interna in favoarea unei alte legi interne + 2. mecanismul fraudarii difera in sensul in care in dreptul intern se modifica
continutul faptic al raportului juridic, facand astfel aplicabila o alta norma juridica, pe cand la DIPR se schimba continutul
faptic conflictual, conducand astfel la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost normal competent a se aplica.
compararea a doua institutii este necesara pentru a le intelege corect actiunile diferite si a nu exista posibilitatea
confundarii acestora datorata existentei asemenarilor dintre ele.

Comparatie ordinea publica de drept intern si ordinea publica DIPR

ordinea publica reprezinta unul dintre cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine, in sensul in care atunci cand ne
aflam in fata unui raport juridic cu element de extraneitate caruia ii sunt susceptibile a i se aplica doua sau mai multe sisteme
de drept (dintre care unul este sistemul de drept roman), iar norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain,
aceasta lege nu se va aplica totusi. //// notiunea de ordine publica reprezinta ansamblul principiilor fundamentale de drept
ale dreptului roman, ale dreptului Ue, precum si ale drepturilor fundamentale ale omului. //// notiunea de ordine publica de
DIPR cuprinde principiile fundamentale de drept ale statului roman aplicabile raporturilor juridice cu element de extraneitate.
//// necesitatea compararii acestor institutii juridice rezida in faptul ca, datorita asemanarilor existente intre ele, exista
posibilitatea gresitei intelegeri a actiunilor diferite ale acestora, in sensul in care exista posibilitatea de a le
confunda. //// asemanari: continutul acestora este format din principiile de drept intern ale statului SI ambele cenzureaza
aplicarea unei legi. Precizarea necesara in cazul de fata este ca ordinea publica de drept intern inlatura de la aplicare legea
partilor, pe cand ordinea publica de DIPR cenzureaza actele juridice ale partilor. //// deosebiri: 1. dpdv al sferelor de
aplicare //// ordinea publica de DIPR nu are o sfera diferita de ordinea publica de drept intern, ci aceasta este mai restransa,
adica nu tot ce este ordine publica in dreptul intern este de ordine publica si in DIPR. //// in acest sens, fiecare stat
reglementeaza mai strict raporturile juridice de drept intern, limiteaza mai sever autonomia de vointa a partilor, pe cand in
cazul raporturilor juridice de DIPR, statul forului intra in corelatie cu un alt sistem de drept, dorindu-se o corelare a acestora
si, drept urmare, nu mai reglementeaza atat de strict aceste aspecte. exemple: existenta unui termen de prescriptie este de
ordine publica in dreptul intern, in sensul in care partile nu pot declara drept imprescriptibile anumite drepturi pe care legea le
considera prescriptibile. pe de alta parte, existenta acestui termen de prescriptie nu este de ordine publica in DIPR. //// 2. dpdv
al scopului au scopuri diferite //// ordinea publica de drept intern reprezinta, de fapt, limitarea autonomiei de vointa a
partilor in raporturile juridice de drept privat intern, avand ca scop impiedicarea producerii unor efecte ale actelor juridice
care nu sunt in conformitate cu normele de drept intern. //// ordinea publica de DIPR reprezinta limitarea aplicarii legii
straine pe teritoriul statului instantei sesizate. In acest sens, ea impiedica aplicarea efectelor unei legi straine competente a se
aplica pe teritoriul statului forului. //// exemplu: potrivit NCC, libertatea de a incheia o casatorie este de ordine publica. daca
exista un impediment la casatorie, el va fi inlaturat si va ramane aplicabil sist de dr roman. Daca o romanca doreste sa se
casatoreasca cu un pakistanez, iar legea paki prevede un impediment la casatorie, acesta este incompatibil cu legea romana si,
deci, va fi inlaturata de la aplicare, legea ro urmand a guverna acest raport.
Sferele notiunii de ordine publica de DIPR
sferele notiunii de ordine publica difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica. in acest sens, ordinea publica
poate fi invocata atat in cadrul unui conflict de legi in spatiu, cat si in cazul unui conflict de legi in timp si spatiu. //// confl de
legi in spatiu se creeaza la momentul nasterii, modificarii sau incetarii unui raport juridic atunci cand respectivului raport
juridic ii sunt susceptibile de aplicare doua sau mai multe sisteme de drept diferite. poarta aceasta denumire deoarece
sistemele de drept susceptibile de a se aplica coexista in spatiu. //// confl de legi in timp si spatiu se creeaza atunci cand un
anumit raport juridic a luat nastere sub incidenta unui sistem de drept, iar ulterior partile cer recunoasterea efectelor intr-un alt
stat. acest conflict se considera a fi in spatiu deoarece, si in acest caz, sistemele de drept coexista in spatiu, insa exista si un
element temporal, fiind un conflict de legi si in timp, intrucat intre momentul nasterii raportului juridic si data la care se cere
recunoasterea efectelor acelui raport juridic trece o perioada de timp. //// astfel, sfera ordinii publice este diferite in cazul
celor doua tipuri de conflicte de legi. //// conflictul de legi in spatiu are mai multe situatii de aplicare decat conflictul de legi
in timp si spatiu deoarece sfera ordinii publice in primul caz este mai larga decat in cel de-al doilea, in sensul in care nu toate
principiile care sunt de ordine publica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (la momentul
nasterii/modificarii/stingerii unui raport juridic) sunt de ordine publica si atunci cand fac referira la drepturile deja dobandite
in strainatate.//// exemplu: in cazul casatoriei dintre un cetatean roman si un cetatean de sex opus al unui stat care permite
casatoria poligama, daca acesta din urma mai este casatorit in statul sau, casatoria nu se va putea incheia in Romania. In acest
caz, conflictul de legi este in spatiu, iar ofiterul de stare civila, incercand sa aplice legea romana, va constata incalcarea
principiilor de ordine publica din Romania si va inlatura de la aplicare legea respectiva, inlocuind-o cu cea romana. Pe de alta
parte, daca aceleasi doua persoane s-au casatorit in statul care permite poligamia, iar cetateanul roman solicita apoi
recunoasterea in Romania efectelor patrimoniale si nepatrimoniale ale acestei casatorii, ele vor fi recunoscute. In acest caz,

conflictul de legi este in timp si spatiu, deoarece se pune problema recunoasterii unor drepturi dobandite de un cetatean roman
in strainatate.
Comparatie frauda la lege ordinea publica de DIPR
frauda la lege acea situatie juridica care se produce atunci cand partile unui raport juridic folosesc intr-un scop fraudulos
sau ilicit un mijloc licit de DIP si fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent a
se aplica daca nu ar fi existat frauda respectiva. //// notiunea de ordine publica de DIPR cuprinde principiile fundamentale
de drept ale statului roman, princ fundam ale UE, precum si cele ale drepturilor fundamentale ale omului, aplicabile
raporturilor juridice cu element de extraneitate. //// asemanari: sunt reglementate prin lege drept cazuri de inlaturare de la
aplicare a sistemelor de drept normal competente a se aplica in cauza. //// deosebiri: 1. dpdv al cauzei neaplicarii legii: la
frauda la lege, cauza neaplicarii legii este de natura subiectiva si consta in activitatea frauduloasa a partilor, pe cand la ordinea
publica de DIP, cauza neaplicarii este obiectiva, legea straina incalcand principiile fundamentale de drept ale statului forului.
2. dpdv al sanctiunii aplicabile: la frauda la lege inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane sau, dupa caz,
nulitatea actului juridic respectiv, la op de DIP inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea in locul ei a legii forului. 3.
dpdv al rolului instantei judecatoresti: la frauda la lege, instanta nu trebuie sa cunoasca legea straina, intrucat legea va fi
inlaturata deoarece s-a ajuns la aplicarea ei prin frauda, la op de DIP instanta trebuie sa cunoasca continutul legii straine
intrucat doar asa isi poate da seama in ce masura aceasta incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului.
Comparatie frauda la lege simulatie
frauda la lege acea situatie juridica care se produce atunci cand partile unui raport juridic folosesc intr-un scop fraudulos
sau ilicit un mijloc licit de DIP si fac aplicabil acelui rap jur un alt sistem de dr decat cel care ar fi fost competent a se aplica
daca nu ar fi existat frauda respectiva. //// simulatia operatie juridica ce presupune incheierea unui act juridic aparent, menit
sa dea impresia crearii unei situatii juridice diferite de cea reala si incheierea simultana a unui alt act juridic, secret
(contrainscris), precizand care sunt adevaratele raporturi juridice pe care partile inteleg sa le stabileasca in realitate. ////
comparam doua institutii deoarece, prezentand anumite asemanari, exista posibilitatea de a le confunda si a nu le
intelege in mod exact actiunile diferite. //// asemanari: ambele implica un acord de vointe. prin acest acord, in ambele
cazuri se creeaza artificial un conflict de legi. mijloacele folosite sunt prin ele insele licite. //// deosebiri: in cazul fraudei la
lege, exista un singur act juridic respectiv actul juridic fraudulos, simulatia presupune doua acte juridice(un act ascuns, dar
real= contrainscrisul si un act aparent, dar mincinos). frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a
punctului de legatura de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta unui alt sistem de drept, la simulatie operat este
fictiva, adica este exprimata prin actul aparent, dar contrazisa prin contrainscris. la frauda la lege scopul este ilicit, la simulatie
poate fi si licit. dpdv al consecintelor pe care cele doua institutii le au: la frauda la lege nulitatea actului isi va produce
efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat valabile nici intre parti. la simulatie contrainscrisul este valabil intre
parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal. //// exemplu: o societate juridica are toate elementele juridice in
Ro (nationalitatea asociatilor, organele de conducere si control), dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. prin aplicarea
lui lex societatis, acelei pj ii va deveni aplicabil sistemul de drept strain, din tara unde si-a stabilit sediul, desi activitatea
societatii se desfasoara in Ro. aici ne aflam in cazul fraudei la lege deoarece sediul social, desi e real, efectiv, nu e serios. pe
de alta parte, atunci cand o societate declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate, dar centrul de conducere si gestiune a
activ statutare este in Ro, adica sediul respectiv este doar fictiv, sediul real fiind in Ro. in acest caz, ne aflam in situatia
simulatiei prin fictivitate, fiind suficient sa se indeparteze actul aparent, dar mincinos pentru a se arata adevarata situatie
juridica si anume existenta sediului real in RO.

principiu legii statului caruia ii apartin ca urmare a principiului imunitatii statului si a bunurilor sale.
7. Bunurile culturale scoase ilicit de pe teritoriul unui stat sunt supuse unui statut special prevazut de
doua conventii internationale la care romania este parte, conventii care contin si dispozitii de drept
international privat. Toate informatiile de mai sus se refera la bunuri privite ut singuli/ individual.

Universalitatile de bunuri au un regim special din perspectiva dreptului international privat:universalitatile de bunuri mobile/ imobile apartin unei persoane fizice deoarece pot avea ca izvor
doar succesiunea, sunt supuse legii aplicabile succesiunii. - transmiterea de bunuri in universalitatea
lor (patrimoniu sau fractiune de patrimoniu) intre persoane juridice deoarece opereaza ca efect al
reorganizarii, sunt supuse legii personale a persoanei juridice reorganizate.
Comparatie confl de legi in timp si spatiu confl de legi in spatiu
Fiind cele mai importante conflicte de legi specifice DIP, aceste doua conflicte trebuie privite in paralel pentru a se
reusi o cat mai clara departajare. //// confl de legi in spatiu se creeaza la momentul nasterii, modificarii sau incetarii unui
raport juridic atunci cand respectivului raport juridic ii sunt susceptibile de aplicare doua sau mai multe sisteme de drept
diferite. poarta aceasta denumire deoarece sistemele de drept susceptibile de a se aplica coexista in spatiu. //// confl de legi in
timp si spatiu se creeaza atunci cand un anumit raport juridic a luat nastere sub incidenta unui sistem de drept, iar ulterior
partile cer recunoasterea efectelor intr-un alt stat. acest conflict se considera a fi in spatiu deoarece, si in acest caz, sistemele
de drept coexista in spatiu, insa exista si un element temporal, fiind un conflict de legi si in timp, intrucat intre momentul
nasterii raportului juridic si data la care se cere recunoasterea efectelor acelui raport juridic trece o perioada de timp. ////
asemanare: ambele sunt conflicte in spatiu, in sensul ca cele doua sisteme de drept ce se afla in concurs coexista dpdv spatial.
//// deosebire: elementul temporal la confl de legi in spatiu conflictul apare la mom nasterii/modif/stingerii rap jur, iar la
confl de legi in timp si spatiu acest conflict apare ULTERIOR, at cand se cere recunoasterea in tara a drepturilor dobandite in
strainatate. //// exemplu: daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in RO se pune problema ce lege
va guverna conditiile incheierii casatoriei (confl de legi in spatiu), pe cand daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu
un cetatean strain in strainatate, iar apoi vine in RO si cere pensie de intretinere de la sot (recunoastere efectelor casatoriei),
suntem in prezenta un confl de legi in timp si spatiu.

beneficiaza de toate drepturile care decurg din legea statutului ei organic. Pe de alta parte, persoana
juridica straina recunoscuta in Romania isi desfasoara activitatea pe teritoriul tarii in conditiile
stabilite de legea romana referitoare la exercitarea activitatii economice, sociale, culturale sau de alta
natura. //// DOMENIUL DE APLICARE A LEGII STATUTULUI ORGANIC AL PERSOANEI
JURIDICE
Statutul organic intereseaza capacitatea de folosinta / exercitiu.
Capacitatea de folosinta
In domeniul legii statutului intra elementele constitutive ale persoanei juridice,
modalitatile de constituire, continutul capacitatii de folosinta, incapacitatile de folosinta,
limitele capacitatii de folosinta, incetarea persoanei juridice.
In legatura cu capacitatea de exercitiu a persoanei juridice, intereseaza aspecte
privind constituirea si atributiile organelor de conducere, relatiile intre organele de conducere
si persoana jurdica si relatiile intre organele de conducere si terti.
Tot aspecte reglementate de legea nationala a persoanei juridice sunt:
- modul de dobandire / pierdere a calitatii de asociat;
- drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de asociat;
- modul de alegere si functiile organelor de conducere;
- reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii;
- raspunderea persoanei juridice si a organelor sale fata de terti ;
- modificarea actelor constitutive;
- aspecte ce tin de dizolvarea si lichidarea persoanei jur.

STATUTUL REAL definit ca fiind ansamblul elementelor care configureaza regimul juridic
aplicabil bunurilor e supus, de regula, legii locului situarii bunului (lex rei sitae sau lex situs).
Aceasta regula este reglementata expres in art. 2613 alin (1) NCC conform caruia posesia, dreptul
de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale sunt carmuite
de legea locului unde acestea sunt situate sau se afla, afara numai daca prin dispozitii speciale se
prevede altfel. Ratiunea aplicarii legii locului situarii bunului consta in faptul ca aceasta lege
asigura realizarea a cel putin trei principii fundamentale in materie: 1. principiul teritorialitatii /
suveranitatii care consta in interesul statului de a guverna prin norme proprii regimul juridic al
bunurilor aflate pe teritoriul sau, avand in vedere faptul ca bunurile reprezinta valori sociale deosebit
de importante; 2. principiul generalitatii legea locului situarii bunului asigura aplicarea unui regim
juridic unic pentru toate bunurile aflate pe acelasi teritoriu; 3. principiul sigurantei circuitului civil
privind bunurile fata de parti / terti //// Aplicarea legii situarii bunului (lex rei sitae) e o solutie
traditionala in dreptul roman. Fostul art 2 alin 1 Cod Civ, abrogat prin legea 105/1992, arata ca
numai imobilele aflatoare pe teritoriul Romaniei sunt supuse legii romane, chiar posedate de
straini. //// DOMENIUL DE APLICARE A LEGII STATUTULUI REAL //// Legea statului pe
teritoriul caruia se afla bunul carmuieste : -Bunurile asupra carora pot exista drepturi reale si
clasificarea acestor bunuri in functie de criteriile admise de legea respectiva. -Drepturile reale care
pot exista asupra bunului. -Modurile si conditiile de constituire, transmitere si stingere a drepturilor
reale. (Aici trebuie facuta o distinctie. Pe de o parte, modurile specifice sau originare de transmitere
a drepturilor reale uzucapiunea, traditiunea, accesiunea precum si de stingere a drepturilor reale
sunt supuse legii situarii bunului. Pe de alta parte, modurile nespecifice de transmitere a bunurilor
contractul si testamentul vor fi supuse legii locului situarii bunului sau altor legi, dupa cum este
vorba de aspectele lor reale ori de alta natura decat reale.) -Continutul drepturilor reale, adica
prerogativele pe care drepturile reale le confera titularilor lor, precum si modul de exercitare a
acestor prerogative. Sub acest aspect, lex rei sitae va guverna cel putin urmatoarele elemente: -pe de
o parte, atributele sau prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor precum si
limitele acestora. -pe de alta parte, modul de exercitare a prerogativelor pe care drepturile reale le
confera precum si dreptul de urmarire, dreptul de preferinta al creditorilor cu garantii reale. -Tot sub
incidenta acestei legi intra si mijloacele de aparare a drepturilor reale, numite si actiuni reale (spre
exemplu regimul juridic aplicabil actiunii in revendicare). -Posesia si actiunile posesorii. -Obligatiile
propter rem, acestea reprezentand un accesoriu al dreptului real. In schimb, obligatiile scriptae in
rem sunt supuse legii situarii bunului pentru aspectele reale si legii actului juridic din care izvorasc
aceste obligatii pentru celelalte aspecte care nu sunt reale. -Intra sub incidenta acestei legi modul de
urmarire si de executare silita asupra bunurilor. -Sub anumite aspecte si formele de publicitate asupra
bunului. Art. 2626 NCC care arata ca formele de publicitate realizate in orice mod referitoare la
bunuri sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc. Dupa cum constatam,
prevederile acestui articol nu plaseaza direct formele de publicitate in sfera legii locului situarii
bunului, ci in sfera legii locului unde acele forme se intocmesc (locus regit actum). Cu toate acestea
insa, practic, legea locului unde se indeplinesc formele de publicitate coincide cu cea a locului
situarii bunului despre care se face publicitatea. Mai mult decat atat, alin. (2) al art. 2626 NCC
precizeaza clar ca in ceea ce priveste formele de publicitate referitoare la un bun imobil sunt supuse
legii statului unde acesta se gaseste situat, chiar daca temeiul juridic al nasterii, transmiterii,
restrangerii sau stingerii dreptului real ori garantiei reale s-a constituit prin aplicarea altei legi.
Exceptiile de la aplicarea statutului real pentru anumite categorii de bunuri Anumite bunuri, datorita
naturii lor specifice sau a pozitiei in care se afla, nu vor fi supuse legii locului situarii lor ci unei alte

legi aplicabile.1. Bunurile aflate in curs de transport art. 2618 NCC. 2. Mijloacele de transport
art. 2620 -2621 NCC.3. Titlurile de valoare art. 2622 2623 NCC.4. Drepturile asupra creatiei
intelectuale art. 2624 2625 NCC.5. Drepturile de creanta, care din punct de vedere al clasificarii
bunurilor in mobile si imobile, sunt incadrate in categoria bunurilor mobile incorporale, se considera
ca suntsupuse de regula legii izvorului lor, fie actul juridic fie faptul juridic (delictul de exemplu). 6.
Bunurile apartinand unui stat, dar aflate pe teritoriul altui stat sunt supuse in
TOATA PERSOANA JURIDICA
Art. 2580 NCC precizeaza ca statutul organic al persoanei juridice este carmuit de legea sa
nationala. Continutul acestei norme conflictuale este reprezentat de statutul organic al persoanei
juridice, iar legatura normei conflictuale este legea nationala a persoanei juridice. Aceasta lege, ca
lege aplicabila, este cunoascuta sub denumirea de legea societatii sau lex societatis. Determinarea
notiunii de persoana juridica (fiind o creatie juridica) este o problema de calificare a continutului
normei conflictuale, calificare care se va realiza dupa lex fori (legea instantei sesizate). In cazul in
care lex fori va fi legea romana trebuie sa vedem ce intelege legea romana prin persoana juridica si
trebuie identificate criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului
roman. Pe de o parte, avem art. 2568 NCC, care arata ca legea nationala este legea statului a carui
nationalitate o are persoana juridica. Art. 2571 califica notiunea de nationalitate si spune ca
persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a constituit sediul social. Prin
urmare, in dreptul roman criteriul general pentru stabilirea nationalitatii este dat de sediul social
al persoanei juridice. Sediul social al persoanei juridice este cel stabilit potrivit actului de constituire
a persoanei juridice. Cu alte cuvinte, sediul stabilit este sediul statutar. //// Acest sediu statutar
trebuie sa indeplineasca doua conditii: 1. sa fie serios; per a contrario, daca nu e serios, e fraudulos,
actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice. 2. sa fie real, adica sa nu fie fictiv,
adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate. //// Criterii speciale pot fi stabilite prin acte normative
speciale. Un exemplu ar fi determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului. In acest sens, se
considera ca o persoana juridica are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita
controlul asupra acelei persoane juridice. De regula, controlul se apreciaza dupa cetatenia/
nationalitatea asociatilor, provenienta capitalului social sau cetatenia / nationalitatea organelor de
conducere.//// Criteriul controlului in dreptul roman e intalnit in cazul conventiilor internationale la
care Romania e parte. //// Art. 2571 alin. (2) NCC prevede o situatie speciala data de imprejurarea
ca o societate comerciala are sedii in mai multe state: daca exista sedii in mai multe state,
determinant pentru a identifica nationalitatea persoanei juridice este sediul real. Sediul real este
definit in alin. (3) al aceluiasi articol prin sediul real se intelege locul unde se afla centrul principal
de conducere si de gestiune a activitatii statutare, chiar daca hotararile organului respectiv sunt
adoptate potrivit directivelor transmise de actionari sau asociati din alte state. //// O alta problema
legata direct de persoana juridca si reglementata de dreptul international privat este legea aplicabila
statutului organic al sucursalelor si filialelor. Raspunsul la aceasta intrebare se gaseste in art. 2580
alin. (2) si (3) NCC, care arata ca statutul juridic al sucursalei infiintata de catre persoana juridica
intr-o alta tara este supus legii nationale a persoanei juridice respective. Se intampla acest lucru
deoarece sucursala nu are personalitate juridica, fiind doar o prelungire a personalitatii juridice a
societati mama. In schimb, statutul organic al filialei va fi supus legii statului pe al carui teritoriu
aceasta si-a stabilit propriul sediu, independent de legea aplicabila persoanei juridice care a infiintato. O alta problema interesata este de a sti ce lege va guverna fuziunea unor persoane juridice? Legea
aplicabila fuziunii unor persoane juridice de nationalitati straine. In acest sens, art. 2585 NCC
arata ca fuziunea unor persoane juridice de nationalitati diferite poate fi realizata daca sunt
indeplinite cumulativ conditiile prevazute de legile nationale aplicabile statutelor lor organice. Legea
aplicabila in cazul schimbarii nationalitatii persoanei juridice nu avem o reglementare a
acestui aspect, totusi in literatura de specialitate se considera ca si aici ar trebui aplicata prin analogie
reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice, in sensul ca trebuie indeplinite conditiile din cele
doua sisteme de drept in prezenta. Art. 2582 NCC mai vorbeste si despre institutia recunoasterii

persoanei juridice straine in Romania. Sub acest aspect, alin. (1) arata ca persoanele juridice
straine cu scop patrimonial constituite in statul a carui nationalitate o au, sunt recunoscute de plin
drept in Romania. Iar alin. (2) arata ca persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi
recunoscute in Romania pe baza aproarii prealabile a Guvernului, prin hotarare judecatoreasca
(cumulativ), sub conditia reciprocitatii daca sunt valabil constituite in statul a carui nationalitate o
au, iar scopurile statutare pe care le urmaresc nu contravin ordinii sociale si economice din
Romania.Efectul recunoasterii este acela ca o persoana juridica straina care este recunoscuta