Cursul 7 - 17.11.

2014
Incetarea dreptului decurgand din brevet
Moduri de incetare a dreptului decurgand din brevet
Expirarea brevetului
Potrivit art. 30 din Legea 64/1991, de regula, durata brevetului de inventie este de 20 de ani cu incepere de la data de
depozit. Brevetul produce efecte retroactive si anume de la data la care procedura de brevetare este deschisa prin depozitul
reglementar al cererii. Daca nu inceteaza din alte cauze, brevetul de inventie expira, in mod normal, asadar, la 20 de ani de la
aceasta data.
Dreptul brevetelor este guvernat de un principiu al nediscriminarii tehnlogice care inseamna ca solutiile tehnice noi sunt
protejate dupa aceleasi reguli, indiferent de domeniul tehnologic caruia ii apartine. In materia duratei efectelor brevetului exista o
exceptie de la acest in principiu in sensul ca exista doua categorii de solutii tehnice pentru care se poate obtine prelungirea duratei
efectelor brevetului in temeiul unor regulamente europene. Aceste solutii sunt urmatoarele:
- medicamentele si produsele farmaceutice potrivit Regulamentului 1768/1992 din 18 iunie 1992, regulament codificat
in anul 2009.
- produsele fitosanitare (produsele care au ca scop ingrijirea sanatatii plantelor) potrivit Regulamentului 1610/1996.
Specificul acestor doua categorii de produse este acela ca ele nu pot fi puse pe piata decat in urma unei autorizatii de
punere pe piata, autorizatie care este acordata de o autoritate specializata care nu este OSIM, o autoritate specializata fie la nivel
national, fie la nivel european. De exemplu, in materie de medicamente, in Romania, autoritatea care acorda autorizatia este
Agentia Nationala a Medicamentului. O autorizatie globala pentru UE poate fi acordata de Agentia Europeana a Medicamentului.
Aceste proceduri de autorizare isi propun sa evalueze medicamentul sau produsul fitosanitar sub aspectul eventualelor sale
consecinte negative. Pentru medicament este vorba despre reactiile adverse, efectele secundare. Pentru produsele fitosanitare este
vorba, de regula, despre efectele asupra mediului inconjurator. Daca un medicament impotriva Alzheimerului declanseaza ulcer
intr-o proportie de grad suficient de mare incat, practic generarea acestei boli secundare este probabila sau sigura, medicamentul
nu va fi autorizat pentru punerea pe piata. Spre a vedea daca un medicament destinat unei boli creeaza ulcer, nu te poti opri dupa o
luna de studii. Poate genereaza ulcer la 2 ani de tratament. Atunci verificarea acestor conditii de punere pe piata determina
realizarea unei succesiuni de studii chimice, biologice, toxicologice si climice in urma carora sa se identifice eventualele efecte
negative ale noului produs. Pe de o parte, aceste studii necesita perioade indelungate si in felul acesta, desi medicamentul e
brevetat cam in aceeasi perioada de timp ca si orice alt produs (4-5 ani), el va fi pus pe piata mai tarziu decat majoritatea
produselor deoarece punerea pe piata e conditionata de autorizare si autorizare necesita o perioada de vreo 8 ani pentru efectuarea
acestor studii. Pe de alta parte, aceste studii sunt foarte costisitoare astfel incat investitiile necesare pentru exploatarea unui brevet
cu privire la un asemenea produs sunt mult superioare celor privind produse din alte domenii. Spre exemplu, se apreciaza ca in
medie, un medicament nou implica investitii de 4-5 miliarde de euro anterior introducerii pe piata.
Pentru a se incuraja investitiile in aceste domenii, s-au emis cele doua regulamente care prevad posibilitatea unui
certificat suplimentar de protectie prin intermediul caruia durata efectelor brevetului poate fi prelungita. Pentru a se stabili
perioada de timp cu care poate fi prelungita aceasta durata, se are in vedere mai intai cat timp trece de la data depozitului
reglementar si pana la prima autorizare a punerii pe piata a medicamentului in UE. Din aceasta durata se scad 5 ani (cat dureaza
in mod normal obtinerea brevetului) si perioada care rezulta este perioada cu care se va prelungi brevetul daca ea nu este mai
lunga de 5 ani. In caz contrar, brevetul se prelungeste cu 5 ani. Exemplu concret: Brevetul are o data de depozit 1.01.2000. Prima
autorizatie a punerii pe piata intervine la 1.01.2009. Brevetul ar trebui sa expire la 1.01.2020, in mod normal. Certificatul
suplimentar de protectie va putea totusi sa prelungeasca data brevetului pana la 1 ianuarie 2024 pentru ca a durat 9 ani pana sa i se
dea autorizatia. Din acesti 9 ani se scad cei 5 ani si se obtin 4 ani care se acorda in plus titularului de brevet pentru ca el sa
beneficieze de o perioada normala de comercializare in regim de exclusivitate. Daca prima autorizatie de punere pe piata ar fi
aparut pe 1.01.2012, certificatul de protectie poate adauga maxim 5, asa ca ar fi avut o perioada de comercializare in regim de
exclusivitate pana la 1.01.2025.
In cazul in care durata de valabilitate a brevetului expira prin ajungerea la termen, brevetul inceteaza si inventia cade in
domeniul public in sensul ca ea poate fi liber exploatata de catre terti pentru viitor.

Renuntarea la brevet
Renuntarea la brevet este prevazuta de art. 36 din Legea 64/1991. Potrivit alin. (1), titularul poate renunta in tot sau in
parte la brevet pe baza unei declaratii scrise inregistrate la OSIM. Din acest text rezulta ca renuntarea la brevet este, in principiu,
un act juridic unilateral solemn. Este unilateral pentru ca este suficienta vointa titularului pentru ca renuntarea sa produca efectul
incetarii brevetului si este solemn pentru ca, spre a produce aceste efecte, renuntarea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa si
inregistrat la OSIM ad validitatem. In absenta inregistrarii la OSIM, renuntarea nu produce niciun efect. Inregistrarea se face in
Registrul National al Brevetelor de Inventie pe baza hotararii prin care OSIM ia act de renuntare.
Renuntarea produce efecte pentru viitor de la data publicarii sale in buletinul oficial de proprietate industriala.
Exista 3 situatii speciale in care renuntarea este supusa unor conditii de validitate si efecte specifice.
1. Inventiile de serviciu
In cazul acestor inventii, renuntarea la brevet de catre angajatorul care l-a dobandit in aplicarea regimului special al
inventiilor de serviciu este valabila doar daca declaratia de renuntare a fost precedata de comunicarea intentiei de renuntare catre
inventator si intr-un termen rezonabil acesta nu a cerut transmiterea brevetului. Aceasta deoarece in cazul inventiilor de serviciu,
chiar daca angajatorul este, in principiu, titularul protectiei asupra inventiei, inventatorul este un fel de titular subsidiar al acestei
protectii, astfel incat daca angajatorul are intentia de a renunta la brevet, el este obligat sa ii comunice inventatorului aceasta
inventie si la cererea inventatorului, titularul este obligat sa ii transmita acestuia dreptul asupra brevetului.
Aceasta transmitere este gratuita, dar salariatul care devine in urma ei titular al brevetului trebuie sa ii acorde
angajatorului o licenta neexclusiva, de asemenea gratuita, pe durata existentei brevetului. In principiu, conditiile de acordare a
acestei licente se stabilesc prin regulamentul intern al angajatorului, dar in lipsa altor prevederi, licenta va primi exploatarea
brevetului in activitatea angajatorului fara alte limitari si nu ar fi transmisibila decat odata cu partea din intreprinderea
angajatorului care era destinata activitatii in legatura cu care inventia i-a fost utila acestuia.
Legea nu prevede termenul in care salariatul, informat in legatura cu intentia de renuntare la brevet a angajatorului sau,
trebuie sa formuleze cererea de transmitere a brevetului. In principiu, in contextul art. 36 alin. (2), comunicarea facuta de
angajator salariatului cu privire la intentia de a renunta la brevet implica si o oferta de transmitere a dreptului cu privire la brevet,
iar cererea salariatului de transmitere a brevetului joaca rolul unei acceptari a acestei oferte. In absenta unei alte prevederi in lege,
termenul ofertei ar trebui sa fie suficient de lung incat sa ii permita salariatului sa ia o decizie reflectata, dar si suficient de scurt
incat sa ii permita angajatorului titular de brevet sa renunte la brevet evitand plata taxelor de mentinere in vigoare si eventual a
altor drepturi conditionate de calitatea sa de titular, cum ar fi drepturile salariale sau asimilate cuvenite inventatorului pentru
realizarea inventiei brevetate. In mod sigur, ar fi un termen rezonabil un termen de 4 luni pentru ca aceasta durata este prevazuta
de legea 83/2014 pentru o decizie oarecum similara si anume decizia angajatorului caruia i s-a comunicat realizarea unei inventii
de serviciu de a revendica protectia acelei inventii. S-ar putea spune ca, pe de o parte, salariatul, ca persoana fizica, ia mai usor o
decizie decat o persoana juridica supusa unui proces decizional mai complex, insa pe de alta parte, resursele necesare exploatarii
brevetului sunt mai lesne procurate de angajatorul persoana juridica decat de salariatul persoana fizica.
Actul de transmitere a brevetului, desi este cu titlu gratuit, nu este supus formei autentice ad validitatem ca donatie
pentru ca angajatorul nu transmite brevetul catre salariat cu intentia de a il gratifica, ci cu intentia de a isi executa o obligatie
legala de transmitere a brevetului decurgand din art. 36 din lege.
2. Brevetele pe temeiul carora titularul a acordat una sau mai multe licente
Atunci cand obiectul a facut obiectul unui contract de licenta, in principiu titularul este obligat fata de beneficiarul
licentei sa ii asigure folosinta inventiei la adapostul exclusivitatii conferite de brevet. Aceasta pentru ca licenta este un fel de
locatiune a brevetului si ca orice locator, titularul trebuie sa ii asigure locatarului folosinta bunului dat in locatiune. De aceea, in
principiu titularul nu are dreptul sa faca nimic de natura sa pericliteze aceasta folosinta. Or, renuntarea la brevet ar conduce la un
asemenea efect cata vreme prin efectul sau inventia ar cadea in domeniul public si in felul acesta ar putea fi exploatata liber de
catre orice tert care ar putea face concurenta licentiatului. De aceea, titularul de brevet se obliga prin contractul de licenta sa nu
renunte la brevet pe durata licentei.
Potrivit dreptului comun al obligatiilor, aceasta obligatie contractuala a titularului de drept este susceptibila de remitere
de datorie din partea creditorului sau licentiat. Aceasta remitere de datorie poate fi manifestata prin acordul licentiatului la actul de
renuntare. De aceea, potrivit art. 36 alin. (3) din lege, daca brevetul a facut obiectul unui contract de licenta, renuntarea este
posibila numai cu acordul beneficiarului licentei.

Daca titularul licentei nu isi da acordul, OSIM-ul este obligat sa refuze sa ia act de actul de renuntare. OSIM il va obliga
pe cel care vrea sa renunte sa aduca dovada acordului celui care are o licenta.
3. Inventiile secret de stat
Daca o inventie in legatura cu care s-a depus cerere de brevetare prezinta interes pentru securitatea nationala, organele
abilitate (Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, SRI, SIE) pot cere clasificarea solutiei tehnice ca secret de stat, caz
in care, in principiu, procedura de brevetare se suspenda si in urma clasificarii solutia tehnica respectiva poate fi folosita numai cu
acordul institutiei care a dispus clasficarea. In felul acesta, solicitantul brevetului este practic privat de drepturile sale privind
solutia tehnica in cauza si din acest motiv el are dreptul la o compensatie rezonabila. Nici macar el nu poate utiliza solutia fara
acordul institutiei specializate care a cerut clasificarea ei ca informatie secreta.
In cazul in care in legatura cu o asemenea solutie tehnica s-a obtinut totusi brevet, la un asemenea brevet titularul poate
renunta numai dupa declasificarea informatiilor si publicarea hotararii de acordare a brevetului de inventie, descrierii
revendicarilor si desenelor inventiei brevetate potrivit dreptului comun. Aceasta pentru ca in virtutea regimului de informatie
clasificata, prin derogare de la dreptul comun, brevetul si inventia nu vor fi publicate cu ocazia acordarii brevetului. Pentru ca la
un asemenea brevet sa se poata renunta este necesar ca informatia sa fie declasficata astfel incat brevetul si inventia sa poata fi
publicate si numai ulterior publicarii sa se ia act de renuntare. Declasificarea nu se poate dispune decat de organele cu atributii in
domeniul apararii nationale care au dispus clasificarea informatiei ca secreta.
Decaderea din drepturile decurgand din brevet
In principiu, titularul de brevet este dator sa plateasca taxe de mentinere in vigoare a brevetului dupa cum dispune art.
40 alin. (2) din lege. Intrucat aceste taxe se platesc anual, ele se mai numesc si anuitati. Neplata anuitatilor atrage decaderea
titularului din drepturile decurgand din brevet potrivit art. 40 alin. (3) din lege. Decaderea produce efecte pentru viitor de la data
publicarii sale in buletinul oficial de proprietate industriala, sectiunea brevete de inventie.
In cazul in care titularul poate demonstra ca a fost impiedicat sa isi plateasca anuitatile din motive justificate, el poate
cere revalidarea brevetului in termen de maxim 6 luni de la data publicarii decaderii. Termenul de 6 luni este un termen procedural
de decadere in raport cu procedurile administrative ale OSIM. Notiunea de motive justificate pentru neplata anuitatilor este
inteleasa in practica intr-un sens foarte larg. Ea nu trebuie redusa la notiunea de forta majora. De altfel, strict tehnic, forta majora
nici nu poate impiedica plata taxelor vreodata pentru ca taxele se platesc in bani, banii sunt bunuri de gen si bunurile de gen nu
pier. In principiu, OSIM, poate dispune revalidarea daca neplata e cauzata de scapari organizatorice in cadrul intreprinderii,
dificultati financiare. OSIM este asa generos pentru ca cererea de validare se depune valabil daca este insotita de plata unei taxe de
validare. Cererea va fi analizata de OSIM in termen de 60 de zile de la depunere.
OSIM dispune revalidarea care produce efecte retroactive de la data la care fusese publicata hotararea de decadere.
Totusi, de la caracterul retroactiv al revalidarii face exceptie asa numitul drept de folosire personala ulterioara prevazut de art. 33
alin. (1) lit. f din lege. Acest drept este una dintre limitele exclusivitatii conferite de brevet. Daca in perioada cuprinsa dintre
decaderea din drepturi a titularului de brevet si revalidarea brevetului, un tert de buna-credinta foloseste sau ia masuri efective si
serioase pentru a folosi inventia, increzandu-se in incetarea efectelor brevetului ca urmare a publicarii hotararii de decadere, chiar
daca ulterior OSIM publica mentiunea de revalidare a brevetului, tertul de buna-credinta are dreptul sa continue folosirea inventiei
pe toata durata in care brevetul se mai afla in vigoare dar numai in limitele volumului de exploatare a inventiei aplicat la data
publicarii mentiunii de revalidare [acest drept se acorda celor care au luat masuri pentru folosire si care au inceput sa foloseasca;
volumul in care folosesc ei inventia pntru cei care au apucat doar sa ia masuri este practic 0; cum dispozitiile legale trebuie
intrerpretatein scopul de a produce efecte, rezulta ca pentru ei trebuie sa avem in vedere ca volum existent la data mentiunii de
revalidare acel volum al folosirii pe care masurile efective si serioase pe care il luasera l-ar fi permis, chiar daca acest volum nu ar
fi fost atins efectiv; depinde de circuitul de productie specific solutiei tehnice respective pentru ca exista circuite de productie care
dureaza 10 minute; daca in cele 10 minute se fac 100 000 de piulite, atunci vom lua ca volum de referinta cele 100 000 de piulite].
Acest drept nu se poate transmite decat impreuna cu acea parte a intreprinderii titularului dreptului de folosinta ulterioara in
legatura cu care a fost folosita inventia de catre acesta.
Revocarea
Revocarea din oficiu (art. 28 din lege)

Revocarea din oficiu poate fi dispusa de OSIM pe motivul neindeplinirii oricareia dintre conditiile de validitate ale
brevetului, fie ca sunt conditii de fond, fie ca sunt conditii de forma. O asemenea revocare are drept specific ca ea nu poate fi
decisa decat daca hotararea de acordare a brevetului nu a fost inca comunicata titularului. Din pdv administrativ, aceasta revocare
se produce din oficiu, dar practic, cat timp hotararea de acordare a brevetului nu a fost comunicata titularului, orice persoana
interesata poate semnala OSIM neindeplinirea unei conditii de validitate a brevetului solicitand acestuia sa se autosesizeze si sa
dispuna din oficiu revocarea hotararii necomunicate.
Un regim special are ipoteza in care conditia de validitate neindeplinita de brevetul acordat este o conditie de fond a
subiectelor protectiei. In acest caz, potrivit art. 28 alin. (2), daca OSIM constata pe baza unor dovezi temeinice ca solicitantul
altul decat inventatorul nu este indreptatit la acordarea brevetului de inventie, se poate proceda la amanarea comunicarii hotararii
de acordare a brevetului fara a se depasi un termen de 6 luni de la data acestuia. In cazul in care in acest termen solicitantul nu
poate dovedi ca are calitatea de persoana indreptatita, hotararea de acordare se revoca din oficiu si cererea de brevet se respinge.
Pentru a intelege acest text, trebuie sa avem in vedere ca potrivit art. 13 alin. (5), in toate procedurile in fata OSIM,
solicitantul este considerat a fi persoana indreptatita la acordarea brevetului. Din acest text rezulta deci ca in principiu, OSIM
prezuma ca acela care i-a solicitat acordarea brevetului este si persoana indreptatita de a il obtine. OSIM nu verifica, deci,
indeplinirea conditiilor de fond ale subiectelor protectiei. Daca un tert, altcineva decat solicitantul, se considera indreptatit la
eliberarea brevetului, acest tert va trebui sa se adreseze instantei judecatoresti potrivit art. 60 alin. (1) din lege. In cazul in care sau instituit proceduri judiciare cu privire la calitatea de persoana indreptatita la eliberarea brevetului, procedura de eliberare se va
suspenda de catre OSIM astfel cum rezulta din art. 27 alin. (12) din lege. Daca in urma procedurilor judiciare astfel instituite,
printr-o hotarare judecatoreasca se constata ca dreptul la brevet apartine unei alte persoane decat solicitantul, atunci, potrivit art.
63 alin. (2) din lege, persoana careia i-a fost recunoscut acest drept poate, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive si
irevocabile a hotararii sa opteze pentru una din urmatoarele 3 sanctiuni fata de solicitantul initial:
a.) Sa continue in locul solicitantului procedura privind cererea de brevet depusa ca pentru o cerere proprie.
b). Sa depuna o cerere de brevet pentru aceeasi inventie, caz in care cererea initiala va fi considerata retrasa.
c). Sa solicite respingerea cererii care a fost depusa de solicitantul initial.
Optiunea dintre aceste 3 variante este supusa unui termen de 3 luni care este un termen de decadere. Daca termenul de 3
luni de la ramanerea definitiva a hotararii expira fara ca tertul indreptatit sa fi optat intre aceste 3 variante, atunci procedura de
brevetare va continua cu solicitantul initial, eventual pana la acordarea brevetului. La acordarea brevetului intervine art. 28 alin.
(2) in virtutea caruia prezumtia ca solicitantul initial este indreptatit la acordarea brevetului inceteaza, iar OSIM poate ca pe baza
dovezilor temeinice din care rezulta ca o alta persoana este indreptatita la eliberarea brevetului, sa ceara solicitantului initial
inlaturarea acestor dovezi si eventual proba ca el insusi este persoana indreptatita la eliberarea brevetului, urmand ca in cazul in
care in cel mult 6 luni solicitantul nu furnizeaza asemenea dovezi, hotararea de acordare a brevetului sa fie revocata din oficiu.
Desigur ca o hotarare definitiva pronuntata in contradictoriu cu un tert prin care se constata ca acela si nu solicitantul este
indreptatit la eliberarea brevetului reprezinta o dovada temeinica a lipsei calitatii acestuia de persoana indreptatita si chiar daca
tertul a fost decazut din dreptul sau prevazut de art. 63 de a opta pentru una dintre cele 3 variante prevazute acolo, OSIM va putea
totusi dispune revocarea din oficiu a brevetului acordat solicitantului initial pe temeiul acelei hotarari.
Anularea