Sunteți pe pagina 1din 24
Anul VI, nr. 4(63), aprilie 2016 o revist nou , 24 pagini Elisabeta ISANOS Leonardo

Anul VI, nr. 4(63), aprilie 2016

o revist nou , 24 pagini

Elisabeta ISANOS Leonardo da VINCI
Elisabeta ISANOS
Leonardo da VINCI

Magda ISANOS

Doamne, unde-ai s ne-a ezi pe noi, vis torii, care-am b ut din corola florii de m tr gun - i-am tr it goi? N-am avut alt -avu ie decât praful de pe t lpile noastre, alt cas decât z rile-albastre din copil rie.

DOAMNE, UNDE-AI S NE-A EZI PE NOI?

Oamenii, ocolindu-ne,-au zis:

cine sunt ace ti vânz tori de vis? N-am avut lini te, n-am avut mas -a ezat , îns tu ne zâmbeai câteodat . Te-ar tai la sfâr itul câte unui cuvânt, erai ca un fulger, ca o pal de vânt. i noi ne spuneam rug ciunile, încrez tori în toate minunile.

Doamne, dintre to i copiii t i, numai noi am fost ca paserile-n aceste v i. Iart -ne ce-am gre it i prime te-ne în gr dinile pe care îngerii t i le-au plivit. Pune- i mânile pe ranele noastre prea p mânte ti i spune c ne vindeci i ne prime ti!

mânte ti i spune c ne vindeci i ne prime ti! CERVANTES - 400 Afl ,

CERVANTES - 400

Afl , Sancho, c omul nu-i mai presus de al i oameni dac nu face mai mult decât al i oameni; toate viforele astea pe care le întâmpin m nu-s decât semne c nu-i mult pân s se fac vreme bun pentru noi i s ne ias bine toate, c ci r ul, ca i binele,

n-are cum ine o ve nicie, i de-aici se poate trage încheierea c , dac am dus-o atâta vreme r u, binele nu-i departe; a a c nu trebuie s - i faci inim rea de câte nefericiri cad pe capul meu, de vreme ce ie nu i-e dat s ai parte de ele.

- Cum a a nu mi-e dat? s ri Sancho. Dar cel dat în t rbac , ieri, era cumva altul decât feciorul lui taic -meu? Iar desagii pe care-i g sesc ast zi lips , cu toate lucrurile mele, ai altcuiva or fi fiind, nu ai mei?

- Cum î i lipsesc desagii, Sancho? se mir don Quijote.

- Sigur c -mi lipsesc, r spunse Sancho.

- P i, atuncea n-avem ce mânca pe ziua de ast zi! zise don Quijote.

- A a ar fi, r spunse Sancho, dac nu s-ar g si pe câmp ierburi pe care lumin ia-ta zici c le cuno ti i cu care obi nuiesc s înlocuiasc asemenea lipsuri nenoroci ii de cavaleri r t citori, cum e ti m ria-ta.

- Cu toate astea, spuse don Quijote, cred c acuma a pune bucuros în gur un codru de pâine sau vreo lipie i dou -trei cozi de

scrumbie decât toate ierburile pe care le descrie Dioscorides, chiar de-ar fi s fie el comentat de doctorul Laguna! Dar ce s -i faci, Sancho bunule! Urc -te pe m gar i vino dup mine, c ci Dumnezeu, care are grij de toate, n-are s ne uite, mai cu seam pe noi, care-l slujim cât putem, c ci el nu uit nici gâng niile v zduhului, nici viermi orii p mântului, nici mormolocii apelor,

i-i atât de milostiv, încât înc lze te, cu soarele lui, i pe cei buni i pe cei r i, i trimite ploaie i celor drep i i celor nelegiui i. -Ar fi fost mai bun m ria-ta, continu Sancho, dac te f ceai predicator, decât a a, cavaler r t citor cum e ti.

- De toate tiau i de toate trebuie s tie cavalerii r t citori, Sancho, zise don Quijote, fiindc s-au aflat în trecutele veacuri

cavaleri r t citori ce poposeau s in predici ori s propov duiasc în plin câmp, lâng drumul mare, parc ar fi fost licen ia i ai Universit ii din Paris; de unde putem trage încheierea c lancea n-a bontit niciodat peana, i nici peana, lancea.

(DON QUIJOTE, vol 1, BPT, 1987, trad. de Ion FRUNZETTI i Edgar PAPU )

vol 1, BPT, 1987, trad. de Ion FRUNZETTI i Edgar PAPU ) CENTENAR MAGDA ISANOS *

CENTENAR MAGDA ISANOS * CRISTIAN MANDEAL - 70 * SPIRITUL ELEN - SINTEZE EUROPENE

(pag. 10-11)

(pag. 12-13)

(pag. 19)

CRONICA ACTUALIT I

CRONICA ACTUALIT I N u i expozi iile permanente, aferente spa iilor muzeale, ce au consacrat

N u i expozi iile permanente, aferente spa iilor

muzeale, ce au consacrat fostul Palat de Justi ie,

devenit din 1955 complex de interes na ional.

Pentru c se iau în considerare un concept nou de prezentare, incluzând printre altele o baz electronic de date, disponibil , la cerere, vizitatorului, în timp real, chiar în sala în care acesta a solicitat un afi aj suplimentar, sisteme inedite de iluminare a anumitor artefacte, asisten audio, un sistem video de ghidaj, dar i aspecte cu mult mai pragmatice, cum ar fi mobilierul necesar i înc neinstalat. Toate cele patru spa ii muzeale clasice, de la cel mai timpuriu (Muzeul de Art - 1860), la cel mai recent (Muzeul tiin ei i Tehnicii tefan Procopiu -1955) urmeaz a se deschide treptat. Vorbim totu i de 298 de înc peri i marja a 36.000 de m.p. Etichetat drept cea mai complex lucrare de restaurare realizat pe plan na ional dup anii '90, aventura lucr rilor de reabilitare a presupus interven ii minu ioase din start, consemnate integral într-un catastif stufos i, deci, detaliat. S amintim aleatoriu doar de cele mai vizibile în fapt:

demontarea tencuielilor degradate, a pardoselilor uzate i protejarea pe de alta parte a celei artistice, montarea de pardoseli noi de tip parchet, executarea unei hidroizola ii orizontale, repara ii totale ale tâmpl riilor din lemn i metal i înlocuirea cercevelelor exterioare cu altele de stejar sau lamelate cu geam termopan, repara ii ale pardoselilor din marmur i a sc rilor din mozaic precum si restaurarea integral a fa adelor . Cu sau f r amânarea repetat a termenelor limit , investirea a aproximativ 25 de milioane de euro i reticien ele vizavi de op iunea zincat pentru acoperi , edificiul i-a reg sit r t cita-i str lucire. S-au p strat elementele unice ale construc iei i acesta e, în contextul atâtor restaur ri susceptibile de impietate, un detaliu demn de men ionat. Modelul instala iilor era unul ingenios înc de la început i surprinde prin eficacitate i în prezent. (Este acela i sistem care exist i la Castelul Pele , de înc lzire i cur ire a aerului, simultan. Toat tubulatura trece prin pere i, iar la subsol exist o sala cu filtre din c rbune). S nu omitem feroneria marca Alexandru Dimitriu, mozaicul din holul central al Palatului, inspirat dup cel al Catedralei Saint- Pierre din Fran a, sau mobilierul comandat de Berindei i fabricat în atelierul de art decorativ al celebrului Albert Goumain. Deosebit de interesante i binevenite din punct de vedere estetic sunt zonele protejate de sticl , în care vizitatorii pot admira conservarea sitului arheologic. În categoria nout ilor absolute intr montarea a dou ascensoare cu aspect transparent decorativ. Concomitent cu lucr rile de structur i arhitectur , s-a realizat integral i sistemul de instala ii, un detaliu numai bun de semnalat dat fiind c era un capitol deficitar. Primele care vor putea fi vizitate sunt camerele amplasate la stânga i la dreapta intr rii de la parter, iar la primul etaj va fi deschis celebra Sal a Voievozilor, cu bine definitu-i albastru princiar i galeria de portrete ce-i dau amprenta de alai ceremonial. În lipsa temporar-g zduitei Biblioteci Jude ene "Gh. Asachi", managementul spa iilor s-a modificat. Astfel, vor intra în circuitul uzual sera amplasat la etajul al doilea, zona necropolei la demisol, se va deschide o cafenea în spiritul

necropolei la demisol, se va deschide o cafenea în spiritul Raluca SOFIAN-OLTEANU Dar deschide i poarta

Raluca SOFIAN-OLTEANU

se va deschide o cafenea în spiritul Raluca SOFIAN-OLTEANU Dar deschide i poarta În l at

Dar deschide i poarta

În l at par ial pe ruinele vechilor cur i domne ti (atestate documentar în 1434), gândit în spiritul palatelor comunale din occident, poate cea mai important realizare neo-gotic de pe teritoriul României i, f r îndoial , efigie a fostei capitale, Palatul Culturii din Ia i î i redeschide por ile. Dup aproape un deceniu închinat lucr rilor de reabilitare i restaurare, ie enii i turi tii a tepta i se vor putea (începând cu data de 27 aprilie), refamiliariza i admira îndeaproape cu capodopera arhitectural a ora ului.

poten a. Pentru c , dac e cazul s vorbe ti despre Unire

undeva, atunci la Ia i e musai. A v zut trei, nu una! Inclusiv pe cea a lui Mihai Viteazul, despre care lumea se code te a vorbi pe leau. Când îl ascul i pe Ion Cristea, e ti fascinat. E când vesel, furnizându- i detalii de mecanic fin animat (despre oscila ii i undele din legile lui Galileo Galilei, pe care s-ar baza nu doar mecanismul acestui ceas, dar i-al universului, în general), când intrigat (rememorând ultima restaurare de amploare, cea din 1984, când o echip de la IMMAMUS a reînviat, la propriu, mecanismul erodat i nesfiindu-se a- i ar ta nemul umirea vizavi de posibilitatea ca ceasul acesta s fie scos, cândva pe u a din spate, pentru c piesele nu vor mai avea unde s fie comandate. Ironie sau nu, singurul loc înc viabil în acest plan e o fabric de lâng Bârlad, salvat de un investitor turc, nu de vreun cona ional. Apoi, devine de-a dreptul agasat. De ipoteza pe cale de a se a croniciza, c

românii în eleg ideea de

obiecte de patrimoniu au ajuns la gunoi, fier vechi ori pur i simplu s-au facil comercializat. Cu unele dintre ele defileaz azi muzee remarcabile din str in tate. Nu li se men ioneaz provenien a i sunt pentru noii de drept de in tori cât se poate de profitabile. La noi, nep sarea nu e o tar a societ ii de azi. "Cunoa tem cazuri. S-a mai întâmplat" vine replica interlocutorului meu captivant. Ceasuri asem n toare au existat la Trei Ierarhi, Sf. Spiridon, Palatul G rii, Catedrala Mitropolitan , Biserica B rboi sau cea Lipoveneasc . Multora li s-a pierdut urma, dintr-o ignoran cras . Despre cel de la Trei Ierahi, comandat de însu i Vasile Lupu i a c rui instalare e prev zut documentar, se tie doar c a fost trimis la reparat. A fost cu bilet dus-dus, cum spunea cineva. Destina ie Fran a. Anul de gra ie: 1894. "Lipsa de r spundere, competi ia prost în eleas i datul cu p rerea vor aduce dezastrul, dac nu vom înceta", concluzioneaz amar Ion Cristea, în timp ce mai arunc o privire mecanismului din care fiecare roti a fost tratat

special i uns bine s mearg , vorba neam ului, .

altcumva. Multe astfel de

muzeal european, cur ile interioare vor deveni ocazional scene de teatru sau de alte evenimente culturale. În plus, labirintul vechi de peste 600 de ani i, conform arheologilor, cel mai captivant din ora , începe s fie fructificat. Pivni ele etajate, demisolurile cu trepte, hrubele, dar i canalele de piatr au toate ansele de a se bucura de glasuri i pa i. Deocamdat par ial. În ceea ce-i prive te pe iubitorii de istorie i art , Complexul Muzeal Moldova va g zdui, la ceas aniversar, dou expozi ii intinerante, de neratat. Este vorba de ini iativa Muzeului Na ional de Istorie, intitulat "Aurul i Argintul României" i, respectiv, de "Art i ceremonial la mesele regale", o incursiune în via a cotidian a cur ii regale, patronat , previzibil, deMuzeul Na ional Pele .

patronat , previzibil, deMuzeul Na ional Pele . La fix, ora ul va dansa Hora Unirii

La fix, ora ul va dansa

Hora Unirii , ce altceva? Celebrele-i acorduri semnate de Flechtenmacher se vor reauzi gra ie tamburului cu 69 de tifturi, pe care sunt înregistrate. Poate cea mai popular secven de proiect va fi deschiderea unui circuit permanent de vizitare a turnului i implicit a ceasului tip carillon (sistem de clopote acordate), replic a mecanismelor similare medievale. Pân recent, minunea era accesibil privitorilor doar ocazional, pre de trei zile octombrice, în timpul binecunoscutului pelerinaj, mai exact. Cândva apanaj al celor mai importante ora e, ceasurile mecanice au o istorie aparte. Nici cea a orologiului-simbol, din Turnul Palatului Culturii, nu face rabat, dat fiind c vorbim de un mecanism din mai multe puncte de vedere interesant. Ce ar putea entuziasma? Ceasul produs la Hamburg i instalat de "casa" inginerului-diplomat Pascalovici de ine detalii picante atât pentru aviza i cât i pentru cei altminterea. Iar cel menit s -i spun pove tile, în timp ce el va minutariza conversa ia, este Ion Cristea, figura-i patern de peste 30 de ani. Efectul e garantat! Dac nu te d gata estetic, cu cele trei cadrane uria e (de 3.25 metri fiecare), vitraliile conturând bolta cereasc i semnele zodiacale, plus cei doi pl ie i în costum na ional, sau istoric, privind urma schijei din perete sau semn turile soldatului Serioja i-ale înc unui camarad, atunci, tehnic vorbind, e greu s r mâi impar ial. Sistemul ancorat s-a dovedit în timp cel mai rezistent i exact. Alternan ele de temperatur sunt singurele ce-l pot destabiliza. Atât e de infailibil, încât se spune c , delimitând clar data la care s-a instalat, va indica, cu precizie, dac i cu cât s-a înclinat turnul ce-l ad postea. Istoria ceasului cu clopote e mai veche decât s-ar gândi cineva. Ajunge pân undeva cu trei sute de ani î.d. Hr., când chinezii au inventat un clopot special care "ascundea" mai multe note muzicale în acela i exemplar. La fel ca toba african , care func ioneaz dup acela i tipar i stârne te admira ia pasionatului de orologie, spre deosebire de variantele autohtone, mai simpliste cumva. Ion Cristea e oricum prins lulea de mecanismul cu 8 clopote, nu 84 câte se putea întâmpla a avea vreun prototip de catedral , european. Ce i-ar dori ar fi doar reinstalarea "relicvei comuniste", cum i se spune sta iei de emisie-recep ie, existent cândva i despre care sus ine c -i bucura pe deplin inima. Nu pentru c el se ocupa de mecanismul acesta, ci întrucât Hora Unirii prindea glas i îmbr i a întregul ora . De la Gar la Universitate i de la Prim rie pân în Pia a Unirii, locul unde sensul ei se

vechi

ceas

Îl v d sincer reiterând istoria. Noaptea de 11-12 octombrie 1925, cea în care s-a inaugurat Turnul cu ceas, arhitectul Berindei i cei doi fii ai s i i-au petrecut-o în turnul palatului, încercând s regleze ceasul abia instalat. Toat noaptea nu s-a auzit decât Hora Unirii peste Ia i. Se prea poate întâmpla i pe 27 ceva similar, dat fiind c me tereala nu s-a încheiat. Aceea i melodie. Acela i turn. Alt suflet pasionat. Unul care caut un ucenic de ceva ani. i care face demersuri i peti ii pentru ca lista de patrimoniu s mai fac un inventar. De-a

lungul vremii, prin fa a Palatului s-au perindat tancuri, c ru e, tramvaie i, în zilele noastre, câte o mireas mai vioaie. În turn, ambasadori i diploma i cât se poate. Unii, precum cel din Iran, au fost atât de fascina i încât au prins a recita din Omar Khayyam.Al ii au coborât i urcat, f r vreun spiritual trac. Ideea e c s-a f cut, finalmente ceva. Putem continua?

P.S. Alese mul umiri moderatorului Petru Rusu, departamentul marketing, Palatul Culturii Ia i.

P.S. Alese mul umiri moderatorului Petru Rusu, departamentul marketing, Palatul Culturii Ia i. 2 cronica veche
Moartea i Învierea Domnului T oate cele patru Evanghelii sunt asem n toare în afirma

Moartea i Învierea Domnului

T oate cele patru Evanghelii sunt asem n toare în afirma ia c Iisus a murit într-o zi de vineri, ziua preg tirii sabatului (Matei 27, 62; Marcu 15, 42;

Luca 23, 54; Ioan 19, 31). Despre semnifica ia pe care o d mor ii Sale, Iisus vorbe te când se afl pentru ultima oar cu cei doisprezece, la Cina care a avut loc într-o cas din Ierusalim, proprietatea unei cuno tin e a lui Iisus. El concentreaz în ultima cin toat via a Sa. Cina cea de tain s-a desf urat în cadrul unei cine pascale. Cina cea de tain a avut loc în Joia Mare, c tre sear . Aceasta a fost o cin pascal , dar nu în sensul c Mântuitorul ar fi celebrat cu ucenicii S i pa tele iudaic, care începea de fapt în seara zilei urm toare, ci în sensul c El a instituit un nou Pa te, adic Taina Sfintei Euharistii, care avea s fie pentru Biseric o permanent actualizare a jertfei adev ratuluiMiel pascal . Patimile desemneaz ultima perioad din via a lui Iisus, intervalul cuprins între momentul arest rii Sale în gr dina Ghetsimani i cel al înmormânt rii într-o alt gr din , lâng Golgota. Itinerariul urmat de Iisus îl poart succesiv la casa lui Anna, a lui Caiafa, la pretoriul lui Pilat, palatul lui Antipa i în sfâr it, de la pretoriu la Golgota sau locul C p ânii , dealul execu iilor lâng care este mormântul. La romani existau trei tipuri de pedepse capitale i anume:

decapitarea, arderea i crucificarea prin care a fost ucis i Mântuitorul Iisus Hristos. De obicei pedepsele capitale erau precedate de flagelare. Biciuirea înso ea crucificarea. Flagelarea, obi nuit într-o condamnare la crucificare, a fost aplicat lui Iisus în urma hot rârii lui Pilat. Pedeapsa era atât de brutal , c mul i condamna i nu rezistau i mureau în timpul biciuirii. Dup încheierea flagel rii, lui Iisus i-au fost puse haine, dup care porne te spre Golgota. Iisus str bate drumul pân la Golgota purtând crucea în spate. La sosirea pe Golgota, solda ii execut sentin a. De i Evanghelia dup Marcu (15, 25) situeaz ora crucific rii la ceasul al treilea, Evanghelia dup Ioan relateaz c Pilat ar fi pronun at sentin a cam la al aselea ceas, iar r stignirea ar fi avut loc înainte de unu dup amiaz . De fapt, acesta este momentul în care cele trei Evanghelii sinoptice situeaz începutul unui fenomen extraordinar, un întuneric, care înso e te agonia lui Iisus i care se prelunge te pân la trei dup amiaz , ora mor ii. Deasupra capului, pe cruce, este pus o t bli care con ine nucleul acuza iei i sentin ei, cu expresia regele iudeilor . Scena r stignirii este dat de cele patru

1

Evanghelii, Iisus fiind a ezat între doi b rba i r stigni i i ei . Evanghelia lui Luca men ioneaz un r spuns al lui Iisus la r stignirea Lui. E vorba de o scurt rug ciune în care cere ca aceia care-L crucific s fie ierta i: P rinte iart -le lor, c nu tiu ce fac (Luca 23, 34). Agonia lui Iisus a fost destul de scurt , încât Pilat a fost surprins (Marcu 15, 44). Dup cel pu in dou ore de la r stignire, Iisus moare pe cruce, pe la aproximativ ora trei dup -mas . Evanghelia dup Marcu (15, 37) i cea dup Ioan (27, 50) relateaz moartea lui

scos de Iisus, care ar fi urmat

imediat încerc rii de a-i da o et. Ioan (19, 30) situeaz moartea

dup acela i episod, de i aici se spune explicit c Iisus a luat

vâr itu-s-a .

. Potrivit Evangheliei

lui Ioan, plecarea capului de c tre Iisus nu înseamn c r mâne incon tient, ci c , murind, se adreseaz celor apropia i Lui care sunt jos, lâng cruce, d ruindu-le Duhul Sfânt. Conform Evangheliei lui Luca, ultima fraz a lui Iisus este o rug ciune de încredere în Dumnezeu: P rinte, în mâinile Tale încredin ez duhul Meu (Luca 23, 46). Moartea lui Iisus este una real , fizic , venit dup o lung succesiune de injurii, umilin e i chinuri, începute odat cu arestarea la Ghetsimani în noaptea de joi spre vineri, culminând cu r stignirea, pe Golgota. În cele din urm , cu trupul i duhul distruse de ostilitatea uman i de t cerea divin , Iisus moare. De obicei, la romani, agonia crucific rii se prelunge te ore, poate chiar zile. Dup moarte, cadavrele erau l sate în voia vulturilor i a p s rilor. Paznicii aveau grij ca nici rudele, nici prietenii, s nu vin s le ia de pe cruce trupul, l sând trupurile neînmormântate, condamna ilor fiindu-le interzis înmormântarea. Sensibilitatea iudaic nu tolera ca cei executa i s nu fie înmormânta i în chiar ziua mor ii. Aceast justificare reiese din Deuteronom 21, 22-23: Trupul lui s nu r mân peste noapte spânzurat de copac, ci s -l îngropa i tot în ziua aceea . La iudei, dac dup crucificare era zi de odihn , cei crucifica i trebuiau da i jos de pe cruce, astfel trebuia s li se gr beasc moartea i s fie înmormânta i înainte de apusul soarelui, de începerea zilei de s rb toare. În cazul lui Iisus i a altor condamna i, în vinerea aceea era ajunul celei mai mari s rb tori iudaice, Pa tele, i, prin urmare, trebuiau s moar i s fie înmormânta i înainte de sfâr itul zilei. Din acest motiv (Ioan 19, 31), Pilat a acceptat cererea autorit ilor iudaice de a da trupurile jos de pe cruce pentru a fi

Apoi

Iisus înso it de un strig t mare

2

b utura i roste te, înainte de a muri, fraza:

S

plecându- i capul, i-a dat duhul

înmormântate. Sistemul obi nuit era s li se zdrobeasc fluierele picioarelor celor atârna i, înc vii, deoarece astfel se producea o moarte rapid . Aceast practic a fost aplicat celor doi b rba i crucifica i odat cu Iisus. La Iisus n-a fost nevoie,

deoarece agonia Lui a fost scurt . Când solda ii au ajuns la Iisus au v zut c este deja mort. Dar, pentru a fi sigui de aceasta, unul dintre ei i-a str puns coasta cu suli a, dându-i lovitura de gra ie. T ietura a fost f cut atât de mare încât s poat intra în ea mâna

(Ioan 20, 25). i din ran a ie it

Evanghelia dup Ioan pune în leg tur sfâr itul lui Iisus cu sacrificarea mieilor pascali care avea loc în acel ajun de Pa te i c ruia, a a cum este prescris, nu I se zdrobe te nici un os i care moare str puns, dând via i d ruindu-se total ca instaurator al noului leg mânt între Dumnezeu i omenire. Este relatarea

celui care a v zut cu propriii ochi i poate depune m rturie. i

încheie:

(Ioan 19, 35-37). Responsabilitatea pentru înmormântarea lui Iisus i-o ia un b rbat i anume Iosif din Arimateea. Acesta, membru al aristocra iei laice din Ierusalim, singurul cunoscut de guvernator, îndr znind, a intrat la Pilat i a cerut trupul lui Iisus (Marcu 15, 43). Dup ce a primit permisiunea din partea lui Pilat, Iosif din Arimateea se întoarce pe Golgota cu un giulgiu pe care l-a cump rat (Marcu 15, 46). Potrivit Evangheliei lui Ioan 19, 39, pe Golgota a venit i Nicodim. Dup ce L-au coborât de pe cruce, trupul lui Iisus a fost a ezat pe giulgiu. Înf urarea în giulgiu a unui cadavru este specific obiceiurilor funerare iudaice. Dup ce a fost înf urat, trupul a fost pus în mormânt. Moartea Mântuitorului a fost benevol , pe când la ceilal i oameni este inevitabil , chiar dac au fost elibera i de p cat. Iisus nu moare moartea Sa. El nu poart moartea ca o osând în sine. A a cum a luat asupra Sa p catul altora, a a ia i moartea altora. Moartea altora a trebuit s o ia Iisus asupra Sa pentru c a luat p catul lor. P catul atrage dup sine moartea. Suferin a lui Iisus reprezint suferin a deplin care sfâr e te în moarte. Iisus s-a f cut om pentru a putea intra în solidaritate cu omenirea, cu scopul de a o mântui . De obicei biografia unui personaj se sfâr e te odat cu moartea lui, cap tul vie ii. În cazul lui Iisus Hristos se întâlne te un eveniment neobi nuit. Acest eveniment este Învierea Lui. Trecerea Lui de la via la moarte, consecin a crucific rii, a fost urmat imediat de o alt trecere, invers , imprevizibil , i

anume trecerea de la moarte la via , la o via nou i total diferit , care cuprinde prezentul i viitorul, p mântul i cerul, Dumnezeu i umanitatea, lumea prezent i cea care va veni. Învierea lui Hristos ne întemeiaz , în general, credin a într-o continuare a vie ii dup moarte. Dac Hristos n-a înviat, zadarnic este credin a noastr (I Corinteni 15,17). Învierea L-a adus pe Iisus într-o mai mare apropiere de oameni. Desigur, întrucât trupurile acestora nu sunt i ele înviate, apropierea deplin se va realiza numai dup învierea tuturor. Învierea cu trupul a însemnat atât o în l are a propriei Sale st ri, cât i o apropiere mai mare de oameni, o mai mare eficacitate asupra spiritului lor. Dar ridicarea propriei Sale st ri însemn i o mai

mare apropiere de Dumnezeu, ca om. Prin Înviere, Iisus, ridicându-Se ca om mai aproape de Dumnezeu, S-a ridicat prin însu i acest fapt la treapta cea mai înalt a umanit ii, care este comunicativitatea în rela iile cu oamenii. Despre fiin a i atributele trupului înviat al lui Hristos nu poate omul din trup p mântesc s spun ceva determinat i inteligibil. Sfintele Evanghelii ne relateaz , pe de o parte, c trupul lui Iisus a putut fi pip it cu mâinile, a primit hran iar, pe de alt parte, c p trundea prin u ile încuiate, ap rea i disp rea din ochii ucenicilor i, în general, c atingerea fizic obi nuit de mai înainte nu mai era posibil , cum reiese din cazul Mariei Magdalena în diminea a Învierii. Preotul Serghei Bulgakov observ c petrecerea lui Iisus cel înviat în lume pân la în l are stabile te leg tura între starea actual a lumii cu trupul sufletesc al omului i între starea pream rit a lumii de dup schimbarea universal i transfigurarea f pturii cu trupul duhovnicesc al omului. Prin Învierea lui Iisus, s-a f cut începutul lumii viitoare. Ea este începutul noii crea iuni a lumii, care numai prin pauza creatoare, în care ne afl m, e oprit pentru un anumit timp, înainte de a fi dus la cap t . Apari iile lui Iisus dup Înviere sunt în num r de dou sprezece, acestea acoper persoanele i sectoarele cele mai importante din activitatea Sa i din comunitatea cre tin care va ap rea dup moartea Lui. Grupul care a beneficiat de cele mai multe apari ii este al ucenicilor Lui, al celor pe care i-a chemat Iisus la începuturile activit ii Sale publice. Ar t rile se produc întotdeauna ca rezultat al ini iativei personale a lui Iisus, care-i ia prin surprindere pe destinatari. Se produc în locuri diferite, dar legate întotdeauna de locurile prin care au mers Iisus i ucenicii înainte de moartea Lui.

sânge i ap (Ioan 19, 34).

i acela tie c spune adev rul, ca i voi s crede i

3

4

CRONICA VECHE

adev rul, ca i voi s crede i 3 4 CRONICA VECHE Apari ia este prezentat

Apari ia este prezentat ca o vedere real , nu drept o viziune. Iisus este prezent ca persoan . Iisus se arat oamenilor

care îl cunosc i care vor fi capabili s - i dea seama cine este El. De exemplu, în seara duminicii Pa telui, Iisus apare printre

Pace vou (Luca

24, 36;Ioan 20,19). Apoi le arat urmele crucific rii vizibile pe trup, concret, semnele cuielor în mâini i picioare i ale suli ei în coast . i, conform lui Ioan 20, 22, le zice: Lua i Duh Sfânt . El apare în mijlocul lor i teama se transform în bucuria reg sirii. Odat Înviat, Iisus inaugureaz via a viitoare, lumea definitiv . Învierea Lui a purtat pecetea iubirii lui Dumnezeu, pentru Fiul S u iubit i pentru toat omenirea. Dup cele patruzeci de zile de la Înviere, petrecute de Mântuitorul Iisus pe p mânt, El s-a în l at la cer. În l area la cer se în elege ca i în l area oric rui corp în aer, cu deosebire c Domnul Hristos, având trup pream rit i fiind totodat i Dumnezeu Atotputernic, nu avea nici o greutate care s -i împiedice în l area la cer. Domnul Hristos S-a în l at cu trupul la cer, c ci cu Dumnezeirea era i este pretutindeni, i astfel ne-a ar tat i

ucenici i Li se adreseaz cu salutul iudaic:

nou care este inta ultim a c l toriei noastre pe p mânt: cerul .

În

a Sfintei Treimi i la starea de cinste, putere i suveranitate

deplin . Pentru c Iisus i-a ridicat, prin în l are, umanitatea în ultima intimitate a Sfintei Treimi, p strând i adâncind, în propor ia în l rii, apropierea de toat omenirea, coboar la scurt timp dup în l are Duhul Sfânt peste cei care sunt ai lui Hristos, realizând Biserica. Duhul Sfânt, ca iubire suprem a Tat lui, ca manifestare a intimit ii Lui, a coborât peste lume, întrucât S-a a ezat întâi în chip des vâr it peste omenitatea lui Hristos, ridicat în ultim intimitate divin . Deoarece intimitatea lui Hristos, în l at în acea intimitate a Duhului Sfânt, asemenea dumnezeirii Lui, se afl în acela i timp în cea mai adânc intimitate a oamenilor care î i deschid poarta sufletului lor prin credin , Duhul Sfânt îi înv luie i pe ace tia, ca pe purt torii de Hristos. Biserica, mistica omenitate a lui Hristos, prime te pe Duhul Sfânt, în calitatea ei de trup al lui

l area este ridicarea umanit ii lui Iisus în intimitatea ultim

5

Hristos . Iisus Hristos S-a în l at la cer dup Înviere, atât pentru a primi toat puterea dumnezeiasc în conducerea lumii spre mântuire, cât i pentru a l sa oamenilor la latitudinea lor s decid liber:a crede în El sau nu. Dac ar fi continuat s stea cu

m rirea trupului S u înviat între oameni, ace tia ar fi fost sili i s -L recunoasc drept Dumnezeu. Istoria, ca loc al vie ii de libere decizii, ar fi devenit imposibil .

6

1

Annie Jaubert, La date de la Cene,

Paris, 1957, citat din Preot Prof. Dr. Vasile

Mihoc,Asist. Drd. Daniel Mihoc; Ioan Mihoc, ., p. 110.

op. cit

2

Michel Henry, Ioan Ica, Cuvintele lui Hristos

, Sibiu, Editura Deissis, 2005,

p. 87.

3

4

Dumitru St niloae,

Karl Heim,

op. cit.

, p. 336.

Jesus der Weltvollender, Furche-Verlag,

citat din Dumitru St niloae, ., p. 355.

op. cit

Berlin, 1937, p. 178,

5 Îv turi ale Bisericii Ortodoxe , Timi oara, 1987, p. 85.

Pr. stavr. Radu BOTI

CRONICA LITERELOR

CRONICA LITERELOR Alexandru ZUB întâlniri de destin Un dezghe istoric i o restitu ie istoriografic *
CRONICA LITERELOR Alexandru ZUB întâlniri de destin Un dezghe istoric i o restitu ie istoriografic *

Alexandru ZUB

întâlniri de destin

Un dezghe istoric i o

restitu ie istoriografic

*

E xper ii în istorie recent i sovietologie au admis de mult metafora dezghe ului , lansat de scriitorul Ilya Ehrenburg, pentru a denumi anii (un întreg i

convulsiv deceniu) când URSS a fost condus de ucraineanul N.S. Hru ciov, personaj pitoresc i controversat, care a voit s impun lumii un nou curs , dominat de sovietici, la ad postul unei abile propagande pacifiste, dublat de antaj nuclear. Acestei teme, cu referire

expres la problema Basarabiei, i-a dedicat eruditul istoric Gheorghe E. Cojocaru un studiu monografic de aleas inut i de real folos cognitiv. Autorul (n. 1963), absolvent al Universit ii de Stat din Republica Moldova (1986) i doctor în filosofie al Universit ii din Bucure ti (1996, cu o tez despre Cominternul i originile moldovenismului , publicat la Chi in u, în 2009), s-a distins în orice demers tiin ific prin rigoare i spirit de metod , pe linia noului val istoriografic pus în mi care dup abolirea sistemului sovietic. Cercetarea, tot monografic , despre Tratatul de Uniune Sovietic (Civitas, 2006) l-a impus ca un specialist notoriu în domeniu, unul care i-a extins mereu aria de preocup ri, cu apel insistent i profitabil la sursele de arhiv existente, dar i la ampla literatur conex . Monografia Dezghe ul lui N. Hru ciov i problema Basarabiei , ap rut la Ed. Cetatea de Scaun, Târgovi te, 2014, 272 p.,

extinde i aprofundeaz astfel suita de studii referitoare la istoria recent a românilor de peste Prut, istorie dramatic la cunoa terea i în elegerea c reia Gheorghe E. Cojocaru aduce o nou contribu ie, una de neocolit în domeniu. Alc tuit din

), noua sa

ase capitole (afar de

lucrare analizeaz câteva chestiuni de un real interes pentru studiul acelei perioade, precum: spinoasa problem a marrismului în lingvistic ; valorificarea mo tenirii literare; rela iile româno-sovietice sub unghi geopolitic i etnocultural; m surile de propagand antina ional impuse de regim, la 23 septembrie 1953, în cadrul unei plenare la nivel înalt; scurtul dezghe cultural produs dup Congresul XXII (17-31 octombrie 1961), cel în care N. Hru ciov a denun at

crimele regimului stalinist; reactivarea contenciosului teritorial sovieto-român, f r consecin e imediate, dar stimulând o anume rezisten în zona culturii, ceea ce a

înlesnit apoi recuper ri mai consistente. Unele din acestea n-ar putea fi în elese f r apel la dezghe ul provocat de politica hru ciovian în diverse domenii, dar mai ales relativ la patrimoniul cultural. Perioada analizat , convulsiv i

, care

aporetic , evoc de fapt o suit de

în ansamblu stau sub semnul destinderii geopolitice i îng duie analistului s fac din Basarabia un caz aparte, cum

i rezult din cartea istoricului Gheorghe E. Cojocaru. Discursul s u nu urm re te dinadins efecte literare, îns rigoarea, precizia, tensiunea ideilor induc o asemenea impresie, frumosul e subiacent. E

destul s cit m chiar paginile de la urm ,

dezghe uri înghe uri

i

chiar paginile de la urm , dezghe uri înghe uri i e.g. dedicate problemei teritoriale în

e.g.

dedicate problemei teritoriale în rela iile sovieto-române, pagini ce induc o atare impresie. Fraza final merit a fi reprodus consensual: Prin îngustarea ariei de presiune a obscurantismului ideologic în sfera culturii i includerea unei p r i semnificative din mo tenirea clasic literar în procesul de cercetare, instruire i educa ie, s-a reu it un efort important de recuperare cultural-identitar , s-a redat sentimentul de demnitate i mândrie unei popula ii înstr inate cu for a de la matricea veche a neamului românesc. Legarea, fie i de scurt durat , a unor rela ii culturale, tiin ifice i umanitare între RSS Moldoveneasc i România Popular , destul de consistente fa de perioada premerg toare sau fa de cea urm toare «dezghe ului» hru ciovian, a servit drept o gur de aer pentru spiritualitatea româneasc dintre Prut i Nistru, înt rindu-i capacitatea de rezisten i sugerându-i ni te repere axiologice certe de orientare (p. 256). Scris pentru categorii mai largi de interesa i în analiza predilect a deceniilor 5-7 din secolul XX, monografia profesorului Gheorghe E. Cojocaru privind Dezghe ul lui N. Hru ciov i problema Basarabiei se adreseaz mai cu seam istoricilor i constituie o frumoas izbând a istoriografiei. Ea s-a bucurat deja de o bun recep ie profesional i ar merita s fie distins cu un premiu al Academiei Române.

*) Gheorghe E. Cojocaru, Dezghe ul lui N. Hru ciov i problema Basarabiei , Târgovi te, Ed. Cetatea de Scaun, 2014, 265 p.+ilustra ii.

introducere concluzii

i

Istoria Premiilor Nobel (1901-2013)

L ucrarea elaborat de cei trei autori hu eni (tat l i cei

doi fii) este o impresionant abordare a unui subiect

*

NOBEL se acord pentru Economie (în afara Testamentului l sat de fondator) iar din 2003 se acord i premiul ABEL (echivalent cu premiul Nobel) pentru matematic , de i mul i laurea i pentru fizic i economie erau i ilu tri matematicieni. Setul de 6 volume la care ne referim este o sintez complet i unic la noi, despre savan ii distin i cu premiul NOBEL, bazat pe o bogat bibliografie (inclusiv româneasc ), în care se g sesc date despre cei mai mul i laurea i, dar disipate în diferite reviste i c r i. Men ion m i faptul c , în multe cazuri, pentru acela i premiu sunt 2-3 laurea i; au fost i ani în care, la un anumit domeniu, nu s-a acordat premiul. Cine sunt autorii acestei valoroase sinteze? George oncu - un distins profesor octogenar de geografie din Hu i (jude ul Vaslui), absolvent al Universit ii Alexandru Ioan Cuza din Ia i; Adrian Petru oncu - master în Rela ii interna ionale (S.U.A); Mihai C t lin oncu - doctor în tiin e matematice; to i trei fiind sprijini i moral de Magdalena oncu - so ia lui George oncu, profesoar de limba român . Apreciez efortul celor trei autori pentru elaborarea i publicarea volumelor men ionate mai sus, pentru ampla documentare din literatura româneasc i str in . Impresioneaz corecta informare i acurate ea textelor, grija editorului (Nicolae Panaite) pentru c lucrarea s apar în condi ii tehnice demne de toat lauda. Am convingerea total c sinteza asupra c reia ne-am oprit va fi deosebit de util deopotriv pentru tinerii dornici de cunoa tere (elevi, studen i, cercet tori), dar i pentru intelectualii seniori din diferite domenii ale tiin ei i culturii.

Constantin TOMA

* GEORGE ONCU, PETRU ADRIAN ONCU, MIHAI C T LIN ONCU, 2013 - Istoria Premiilor Nobel (1901-2013), editura ALFA, Ia i, 1414 pagini

interesant i frumos, apreciat de lumea intelectual i nu

numai. Ea cuprinde 6 volume, referindu-se la premian ii NOBEL din domeniile Fizic (193), Chimie (188), Medicin (206), Literatur (111), Economie (87, din care 13 au fost distin i cu premiulAbel pentru matematic , începând din anul 2003) i pentru Pace (96: personalit i, organisme, companii, societ i, comitete, organiza ii). Predomin laurea ii din S.U.A., Anglia, Germania i Fran a; în domeniul fizicii sunt urma i de cei din Rusia i Olanda, iar în domeniul chimiei, de cei din Japonia, Suedia i Israel. Cele 6 volume, cuprinzând 1414 pagini, sunt prefa ate de C. Toma, C. Clit i N. T taru; toate volumele prezint i portretele celor 868 laurea i. În func ie de sursele de informare, laurea ii sunt prezenta i cu texte de jum tate pân la dou pagini, în care afl m despre perioada în care au tr it, ara din care provin, originea etnic , principalele lucr ri publicate, inclusiv cea pentru care a fost distins cu premiul NOBEL. Fiecare volum începe cu Argumentul autorilor, dup care este prezentat ALFRED NOBEL - simbol al umanit ii (1833-1896), n scut la Stockholm, devenit mare i capabil industria , cu 355 de inven ii. În 1895 înfiin eaz Funda ia NOBEL i elaboreaz , la Paris, Testamentul - l sat pentru posteritate, în care pentru început declar : prefer s m dedic premierii celor vii, decât ridic rii de monumente pentru cei mor i . La vârsta de 63 de ani, când a încetat din via , Funda ia avea 90 de firme i fabrici, în 22 de ri din toat lumea. Din 1901 se acord i se înmâneaz , de c tre regele Suediei, premiul pentru Literatur , Fizic , Chimie i Medicin ; cel pentru Pace este înmânat de Parlamentul Norvegiei. Din 1969, premiul

este înmânat de Parlamentul Norvegiei. Din 1969, premiul Nicolae PANAITE intersec ii Amiaza m îmbrac în
Nicolae PANAITE intersec ii Amiaza m îmbrac în sear Î n genere, existen a poeziei
Nicolae PANAITE
intersec ii
Amiaza m
îmbrac în
sear
Î n genere, existen a poeziei este, cred, în asem nare cu
tr irea asumat i consumat . Germenii fr mânt rilor în
ad ugirea lianelor imaginare ale cuvintelor, r sfrângerilor
i rev rs rilor cântecul mut îl îndoaie , literele devin unele
dup altele de-a rândul , încep prin mine a p i spre niciunde, ca
ni te rusalce în ploaie etc.
Femeia din volumul
Aspida mireas ,
Editura Timpul - 2015,
în asem nare cu o bufni de z pad , armonizeaz culorile
atinse de primejdii i aburii calzi ai temerit ii, amintind parc de
un Bacovia al însingur rii i am r ciunii: i cad, recad i nu mai
tac din gur , Sunt singur i m duce un gând
Traiectul liric este rezultatul radiografiei vie ii, e punte, suport
i atingere cu spa ii ale tr irilor diurne i nocturne. Visarea cu
ochii deschi i ne ap r i ne vindec de macul rile multiplelor
intersec ii. Elementele benefice, oscilante i improbabile ale
construc iei c r ii îi stau autoarei, deseori, prin preajm ; ea trebuie
s le aranjeze ca pe ni te piese dintr-un joc de puzzle. Scrisul meu
cald coasta- i împunge , vom respira acelea i t ceri otr vite ,
Lumina- i scutur sânii i salbele , În mine, o carte- i târ te
aripile grele , Umbrele noastre se suprapun în ceasul cu lan ,
Armuri de semne peste vers etc.
Pe aripile grele ale c r ii, Mihaela Gr dinariu î i construie te
o inconfundabil pist a decol rilor spre un zigurat în i pentru
cuvânt. Cu modula iile lor fine, cu muchii ascu ite, cuvintele, nu
de pu ine ori incomode i deloc u or de st pânit, germineaz
holograme mirobolante ce clatin intele i tulbur vederea.
Privirea lor cu un ochi atent conduce cititorul spre reverii i spa ii
expurgate de palidit i i incertitudini. Cuvintele mai reprezint i
lentila prin care poeta filmeaz introspec iile psihologice din
departe i aproape.
Poezia din Aspida
mireas este o expresie a
trecerii i petrecerii
emo iilor, sentimentelor
prin varii domenii ale
luminii i umbrei, muzicii,
rug ciunii i durerii, ale
râsu-plânsului Imaginile
par/sunt un vehicul al
decodific rilor din
imediata apropiere în
tangen cu universul
casnic, intim, terestru, dar
i cu reverbul,
confluen ele, semnele i
înf i rile astralului: Fac
schimb de pove ti în mijloc
de cas ,/ În ceara trupului,
timpul copita î i las . /
Mute i oarbe a teapt diminea a din nou / S se târasc -napoi în
coaja de ou, / În scoar a ramei, între sfin ii f r putere, / Nen scute
cuvinte, f r trup, f r -nviere // F r -de-vreme, lumina scrie-
ntre noi / Ziua din urm , c mar ne-mp r it la doi ; Nu,
poemul acesta nu ine de foame i sete, / Nici nu e timp de citit pe-
ndelete, / Iar timpul i-o panglic bine-nnodat / În p rul meu t iat -
propozi ie neterminat
// Eu în poem, tu în culoarea f r cuvinte,
/ La mijloc, ne-mprumut m unul altuia tâmpla fierbinte. //
Doamna Moarte, când vei citi primele file / Dezbrac -te de tot, de
haine i zile, / Un streaptease ceresc, al oaselor albe desfrâu
//
Ultimul scriitor î i car copiii pe râu ; Nu, nici tu, cititorule, nu
mai tii dac / Acum m cite ti sau din carne m sco i, / Nici unul
din noi nu-ndr zne te s sparg / Timpul, prad -mp r it numai la
ho i // Azi, poemul acesta doar moartea î i schimb , / O ia pe a
mea, cu armur i cai, / Din turnul cu ceas, a minutelor limb / Ne-
nvîrte mereu, sus în iad, jos în rai
Prezen a persoanei iubite, func ie de toate acestea, avându-se
în vedere împrejurarea, dispozi ia, bun sau nu, i empatia,
enclavizeaz emo ia i afectul. Limbajul, pe alocuri, este unul ce
obnubileaz sentimentul, e diafan, sclipitor i cu inspirate
paradoxuri. De i varietatea lexical este construit din vocabule
i sintagme uitate prin vechi psaltiri i cazanii, versurile sunt
ingenios novatoare, au prospe ime care stimuleaz aten ia i
binedispun lectorul, cum remarc i Mircea Ciubotaru. Noimele
par camuflate sub atractive covergi, precum sub o pojghi ce se
tope te la o prim i ardent respirare. Îngerul, în semn de
siguran , sprijin i protec ie, are chipul lui tata . Puritatea
(albul) l untrului lumineaz via a i casa, deoarece ziua e o
trufa ispit , vindecarea se petrece în îmbr i area din cuvânt.
Via a în gramatici deschide culoarele i hublourile disciplinii i
ordinii ce, uneori, duc spre o trecere insesizabil pe lâng buna
dispozi ie i ofertele clipei. Pentru risipirea celuilalt, Mihaela
Gr dinariu îi d umbra în dar, pendulând pe marginea unei
melancolii de vulcan. Surprinderile asociative se întâlnesc din
abunden în carte. Tropii i urzeala simbolistic ofer un
reconfortant spectacol liric. leaurile aspidei mireas au
convergen e i divergen e care trimit cititorul spre locuri ale
nelini tii i beatitudinii. Cred c versurile din aceast carte sunt
are ca unei tulbur toare voci poetice.

4

cronica veche

Mircea CIUBOTARU Misterele onomastice ale Ia ilor (XXI) P ropun acum cititorilor acestui poemation toponimo-
Mircea CIUBOTARU Misterele onomastice ale Ia ilor (XXI) P ropun acum cititorilor acestui poemation toponimo-

Mircea CIUBOTARU

Misterele onomastice ale Ia ilor (XXI)

P ropun acum cititorilor acestui poemation toponimo-

correct politic

administra iei, podarii, dota i cu topoare de spart ghea a, cu c ngi de tras sloiurile dintre pilonii podurilor de lemn, cu otgoane, plute sau ici, pentru salvarea sinistra ilor. Bântuiau apte asemenea ambarca iuni pe la Podul de Piatr i Podul Ro u, în aprilie-iunie 1897. Detaliile acestei lupte mereu pierdute cu Bahluiul i aliata sa de n dejde Nicolina nu pot înc pea în paginile acestei cronici toponimiste. Dar trebuie s fac loc aici povestirilor cu alte poduri i pun i, construc ii de mare necesitate în vremuri normale i salvatoare în ceasuri de cump n hidrometric . Cei din Bro teni puteau fugi spre locurile mai înalte, când nu era prea târziu, doar pe dou poduri i o punte. La Podul Ro am z bovit destul, de i multe s-ar mai putea ad ugi (cu alte prilejuri), iar acum a venit rândul Podului Trancu , despre care s-ar putea tr nc ni în voie, dac un noian

de informa ii inedite nu ar l muri deplin i precis biografia sa f r de via . Orice navigator pe internet (nu pe Bahlui!) poate afla repede

c podul de lemn numit

a fost construit în anul 1932, c a

fost reparat i consolidat de mai multe ori, ultima dat în 2003, i demolat în 2006, dup ce în noiembrie 2005 a fost dat în folosin o pasarel (punte pietonal ) de beton, construit al turi de podul cel vechi. i cum moda se globalizeaz acum

urbanistic un Cânt XXI, intitulat

Rromiada sau Batratauromachia , glorificând

biruin a unui zimbru socialist asupra brosc riei feudalo-

capitaliste, în larma mahalagiilor din stradaAduna i i m iastra lucrare a renumitului cobzar Barbu, din Domneasca ig nime. Opera presupune ceva imagina ie i mult documenta ie, c ci prea pu in din vechiul câmp de b t lie, odinioar aproape o bahn incert , se mai poate ast zi recunoa te, f r planuri de resbel i am nun it hronic , acestea p strate cu maxim aten iune în umbroase cotloane de depozite arhivistice. S privim, ca la Waterloo, panorama i s scormonim (numai în gând) terenul, c utând nume seminemuritoare i repere ajut toare în marele cot de alt dat al Bahluiului, dintre Podul Ro i Podul Bularga, aceste construc ii temeinice sfidând înving toare pe du manul secular, acum îmblânzit, aliniat i strâns în betoane, ca o biat c petenie cuman ajuns prizonier în temni a st pânului, Homo iassiensis. Examinez mai întâi planuri de lupt din urbea bahluvian , care au fost deja divulgate în episoadele precedente: Josef Raschek, 1844, Peytavin, 1857, Bejan, 1896-1897, C. Condurache, databil între 1942 i 1947, i vom scoate, la nevoie, i alte dovezi incriminatorii ale vicleniei i abuzurilor inamicului public nr. 1 al Ia ilor, chiar atunci când ciuma sau holera pretindea întâietatea. Cercetez cu aten ie i vreo sut de dosare, cu peste 10000 de file nuruite, i aflu Ce? Cârtitorii gr bi i vor zice:

Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus . Dreptate au, dar cine tie ce e

Dreptatea?

Trancu

mus . Dreptate au, dar cine tie ce e Dreptatea? Trancu Smârdan ), - practica de

Smârdan ),

-

practica de toate zilele, au f cut din puntea ie ean un pod al îndr gosti ilor, ca la Paris - cum altfel? -, asigurând tr inicia leg mintelor de moment cu lac te atârnate în balustradele pun ii. Gurile rele spun c podul chiar s-ar putea pr bu i sub greutatea atâtor tone de jur minte-beton, dar eu cred c timpul i rugina î i vor face con tiincios datoria, spre salvarea acestui simbol al biruin ei tehnicii asupra fostului du man sortit de natur E ului.

întâmple!) i de situare

soft

à la porte de l 'Orient

A adar, ajungând la Podul Ro ,

sinister , râul

tocmai sub Curtea vitejilor (în

împrejur ri norocoase), i cotind la

stânga, adic , etimologic,

înv luia strategic tocmai partea de strânsur i adun tur a oastei

ia io ilor, cei nevoi i s coboare în es, între gârle, erpi i mai abitir decât orice alt n rav de gândire, tinerii amorezi, broa te, de pe la mijlocul veacului al XVII-lea, fiindc sus, pe p s rele i p s roi de prin vecini (Facultatea de Textile Piel rie deal, nu mai înc peau de domni i boieri, de negu tori i e tocmai peste drum), creativi prin imita ie i dezam gi i apoi în

me te ugari, de o teni periculo i i popi blajini, de mahalagii fudui i precupe e g l gioase. Nu-i greu de ghicit cine erau l cuitorii de din vale de rovinele Frec ului (uli cu pa nici

beneficiari, începând din 1903, ai numelui eroic

anume robii din vechime tiu i în ig nimea Domneasc

(secolul al XVI-lea) i cei de pe dreapta albiei Bahluiului,

aduna i în Aduna i

precum

b nuiasc unii i, mai ales, al ii c sunt inven iuni pove tile

despre etimologia ultimului nume, citez tiin ific un pasaj telenovel cu un singur episod, dar bogatele m rturii

documentare ale avatarurilor sale îi dau un suflu de epopee eroi- dramatico-satirico-postmodernist , nutrit de neputin i lene cronic , de resemnare fatalist (D , Doamne, s nu se

, unde totul se

întâmpl , inclusiv asigurarea unui cap t de pod cu gunoi. Cu îng duin a spa iului tipografic r mas, rezum i eu o variant hard a pove tii lui Trancu (podul!). A adar, prin anii trecu i '60, se optea c podul acesta amintea de Grigore Trancu-Ia i, fost

ministru al Muncii i odios du man al clasei muncitoare, c reia îi îngr dise dreptul la grev prin eficienta Lege Trancu (1920).

broa telor (Arhivele Na ionale Ia i - ANI -,

-, dos. 23/1943, f. 152 r.-v., cu semn turi compromi toare). Le

d m par ial crezare, c ci ei ar fi trebuit s fie, dimpotriv , Legiferarea era vehement înfierat de propaganda comunist ,

mul umi i c , de i or eni, tr iau în

neinten ionat (deci sincer ) eroare scria un edil pe un plan ozalid al Ia ului (ANI, PI, dos. 356/1906, vol. 1, f. 230). Mai

constat c nu e o întâmplare, ci chiar o predestinare faptul c nimic, fiindc a avut grij s moar la timp (în 1940), dar

Strada Melodiei , care separ , prin spate, cl dirile Universit ii Politehnice de vechile str zi ale Bro tenilor, va fi primit acest frumos nume, dup o propunere a unui consilier municipal, în amintirea nemuritorului cântec al milenarului batracian, muzician expert în valorificarea sonorit ii timpanelor. Gluma e glum , dar pe la sfâr itul lui februarie, când se topeau z pezile i începeau s curg sloiurile pe Bahlui, oamenii se gândeau la ce e mai r u, fiecare ca Stan P itul, c ci

o p eau r u de tot, cam o dat la trei-patru ani, pân prin 1913

i chiar dup rectificarea albiei. (Amintirea din iunie 1932 nu a

str zi Trancu (pornea din str. Sf.

Laz r, str b tea oblic Bro tenii pân la Podul Trancu i

continua, peste Bahlui, înainte de 1960, pân în oseaua u ora)

str. Zimbrului , hodonim justificat

doar de închipuirea biruin ei finale a nobilului animal asupra cori tilor batracieni de trist amintire. Podul îns i-a putut p stra numele în uzul oral i neoficial, mereu neascult tor i

dintr-o jalb a unor reclamagii c tre

Rezumat astfel, istoria a acestui pod pare subiect de

i în mahalalele, uneori poreclite i str zi,

(atestare în 1669). i, ca s nu

Onor Primarul Ia ilor,

Malul Bro tenii

i

cet eni din str. Zefir, aflat tocmai în marginea de sud a Bro tenilor, loc pe care s-a construit prin anii '60 Facultatea de Inginerie Electric a Universit ii Politehnice, având desigur

scopul subversiv de a se anihila adierile zefiree ale Bahluiului interbelic. Cet enii aleg tori pretindeau c trotuarul str zii lor intrase în p mânt, c apele f r scurgere se adunau în gropi, c ân arii erau o pacoste i c nu mai puteau suporta cântecul

Prim ria Ia i - PI

satul Bro teni , cum din

dar perfect aplicat de acela i regim, chiar cu îmbun t iri radicale, mergând pân la desfiin area zisului drept. Jum t ile de m sur , burgheze, nu puteau fi admise. Omul nu a p it

numele Trancu

a trebuit s fie radiat din memoria istoric . De

aceea, prima por iune a fostei

a fost redenumit dup 1948

subversiv fa de poruncile ocârmuirii. Dar fiindc soarta este ironic , cum se spune, ea s-a amestecat i în lupta ideologic i a înce o at opiniile, c ci podul i str. Trancu nu au nicio leg tur cu ministrul Grigore Trancu-Ia i. Pentru clarific ri, istoria real a podului trebuie a ezat corect în topografia zonei, fiindc sub acela i nume se ascund dou pove ti: prima a unui pod de peste albia veche a Bahluiului, construc ie cu început incert databil (o

vom indexa ca

Trancu

Podul Trancu 1

), cealalt a altui pod (

disp rut cu totul din memoria colectiv ). Imediat, Prim ria intra în situa ie de urgen , din care ie ea onorabil doar dac

nu se înecau prea mul i oameni i vite i nu se pr bu eau chiar toate casele inundate, cu 1,5 m nivel de ap în înc peri, cum s-a întâmplat în Lipovenime, pe str zile de pe dreapta Nicolinei, de la M n stirea Frumoasa i pân la v rsarea în Bahlui, i pe tot

esul frecventat atunci, în dev lm ie, doar de cabaline, bovine

2 ), a ezat pe cursul rectificat (dup 1910) abia în 1935 (nu în

i ovine i ocupat acum de cartierele Alexandru cel Bun i 1932) i destinat în prezent ritualurilor religiei lui Eros.

Dacia (ANI, PI, dos. 130/1893, f. 59, plan ozalid cu situa ia din 23 mai 1897, i dos. 373/1897, f. 5, plan ozalid, cu terenurile inundate la 1 aprilie 1897). Se agitau i angaja ii de rând ai

Deslu irea lor în documente o amân pentru Cântul urm tor, cu speran a c pân atunci va spori cu câteva lac te prestigiul de garant al fericirii juvenile atribuit Podului Trancu.

CRONICA LITERELOR

Mircea RADU IACOBAN CARTEA - O TÂMPENIE! N u prea dau crezare interviurilor tv luate

Mircea RADU IACOBAN

Mircea RADU IACOBAN CARTEA - O TÂMPENIE! N u prea dau crezare interviurilor tv luate câte

CARTEA - O TÂMPENIE!

N u prea dau crezare interviurilor tv luate câte unei babe sp riete ce n-are habar care-i capitala României ( nu tiu, maic , nu prea le am pe astea

cu geografia! ). Pentru întâia oar îndreptat c tre ele, ochiul straniu i inhibant al aparatului de filmat le n uce te, le

terifiaz . Pe de alt parte, oriunde po i afla monumente ale inculturii i prostiei dezarmante. O astfel de recent filmare, într-un mediu universitar canadian, pur i simplu te las perplex: Doamne, nu se poate! Ba se poate, i înc cum! Iat c

am admirat, pe ecranul televizorului, fe ele rubiconde i împ cate ale unor or eni de-ai no tri, dichisi i, b ie i de b ie i , întreba i, la început de veac XXI, cum i cât citesc. Nu-s vie uitori dintr-un fund de c tun uitat de lume, ci ditamai masculi elegan i, parc abia descin i dintr-un bengos jep Cerokeee. Am transcris câteva dintre r spunsurile lor, amintindu-mi promisiunea lui Johannis din noiembrie 2014:

În mine ve i avea un pre edinte care încearc s reconecteze cartea la om i omul la carte, în special tinerii. Iat rezultatele, expuse nud, pe net: Eu nu citesc c r i. Te duci la un film, mai vorbe te cineva, când cite ti este efectiv lini te. Fire te, genera ia crescut sub deviza da i muzica mai tare!! nu agreaz lini tea i tihna lecturii - adoarme. Cum s citesc, s distrug planeta? P i, ca s citesc înseamn s taie to i copacii:

fac din ei celulit i tip resc c r i. T iem p durile pentru tot felul de bibliotecuri? Nu citesc. Nu citesc! De apreciat pledoaria sincer , de sorginte ecologist : ocroti i p durile! În lume se tip re te câte o carte la fiecare 15 secunde, iar noi nu lu m seama cât celulit se risipe te aiurea! Nu citesc pentru c am prieteni mul i i povestesc ei, ce s mai citesc eu? Ce bine-i când ai prieteni! O carte cost 30-40 de lei, da? Exact atâta cost un bilet la film, da? M duc la un film i în dou ore am v zut tot, în imagini. V d imagini. S cite ti o carte dureaz câteva luni, poate un an Cite ti cuvinte care zic ceva. Eu nu tiu cum arat acel ceva, dac nu-i film, s v d. P i, nu? Muie i îs posmagii? Altul: Eu nu citesc, a tept s apar filmul. Nu, nu citesc, pentru c mie îmi place, dac a citi, s m nânc ceva. Nu pot s citesc i s m nânc pop-corn. Dac asta-i problema,

exist rezolv ri simple: la intrarea în bibliotecuri s

func ioneze un stand cu pop-corn, de ce nu i-o bere? Înc unul: Dom'le, nu citesc din lips de timp. Eu abia am timp pentru p rerile mele. M intereseaz s citesc p rerile altora? Cirea a de pe tort: E-o tâmpenie cartea, te limiteaz din toate punctele de vedere, te închide în tine. A fi tentat s a ez aici opinia dur a lui Wyston Auden, Cartea este o oglind , dac se prive te în ea un m gar, n-are cum se vedea imaginea unui apostol , dar vreau cu înc p ânare s cred c indivizii intervieva i nu-s întrutotul exponen iali pentru genera ia ce are întreg temeiul s se considere a reprezenta România de mâine. Trist Românie: statisticile arat c , doar în 6-7 ani, la noi au disp rut trei sferturi din edituri! De unde se vede c func ioneaz , totu i, o oarecare protec ie a celulitei , de i cartea continu s apar în cantita i industriale (ca num r de titluri) dar în tiraje proteguitor (al primejduitei celulite) confiden iale. Tiparul inventat de Gutenberg în veacul XV i-a luat vitez supersonic : e bine, e r u? N-o fi orice carte o tâmpenie , dar apar i destule opuri inutile, dac nu chiar idioate, v lm agul coper ilor ip toare izbutind s piteasc bobul de aur în tone de nisip. S-a dus vremea când C linescu credea c la apari ia unei c r i s-ar cuveni arborat drapelul na ional: de multe ori l-a vedea coborât în bern . Consecin :

mai întemeiat a devenit sintagma lini te de libr rie decât

Mai în fiece diminea trec pe lâng

lini te de biseric

biroul ce emite caziere judiciare. Coad mereu, i numai tineri f lo i unul i unul, bine îmbr ca i, bine hr ni i, mereu cu OK-ul pe buze. Cazierul le este necesar pentru emiterea pa aportului - se vor risipi în cele patru z ri, în ar r mânând cei care (înc ) mai citesc, adic vârstnicii, din ce în ce mai pu ini. Oare pu tanii care se tot duc î i vor lua cu ei i o carte în trolerul ce zurui-va pe caldarâmul aeroportului? M îndoiesc. De unde i întrebarea ce trebuie pus i nu îndr znim s ne-o punem: pentru cine scriem?

Grig BEJENARU
Grig BEJENARU

CRONICA LITERELOR

CRONICA LITERELOR inevitabilului, a legit ii existen iale, e loc i pentru libertatea de manifestare. Cum

inevitabilului, a legit ii existen iale, e loc i pentru libertatea de manifestare. Cum via a omului se desf oar sub spectrul divinit ii, v mile sunt în elese i acceptate ca un dat divin, ca parte a normalit ii existen ei. Omul, poeta îns i, este un dat al divinit ii

). Totu i, în

concep ia poetei, via a nu se desf oar sub semnul predestin rii, dimpotriv , omul are libertatea deciziei: L-am l sat pe Dumnezeu s fac ordine/ În mine,/ Iar El mi-a dat un caiet i un pix,/ Spunându- mi: Mâzg le te i tu/ Foile astea i f - i Universul t u! / i mi l-am f cut. Universul poetic al Mariei Baciu este multidimensional i

B iografismul, existen ialul sunt cele dou axe ce str bat variat. În el, poeta beneficiaz de libertatea alegerii, de alternativ , de

liberul arbitru, cum se spunea în secolul al XVI-lea, în timpul reformei religioase protestante: Nu tii nicicum,/ Pe-un drum, pe

Dar întâlne ti/ De

cum altfel po i comenta o poezie precum

trimitere precis la un anume moment din biografia poetei, pe care, întâmpl tor, l-am aflat i în proza sa? Este momentul în care copilul, absolvent al colii gimnaziale, pleca de-acas într-o diminea , se ducea în lumea mare , departe de mama care l-ar fi dorit, în continuare, sub aripa ei protectoare. Amintirea acestui moment dintre

. Oare aceste v mi sunt pedepse, precum pl gile

biblice prin care Iehova b tea pe cei ce îi înc lcau voin a, sau acte purificatoare? În poezia Mariei Baciu, nici m car urgiile Istoriei nu apar ca pl gi, ci ca acte purificatoare pentru sl biciunile omene ti, pentru înc lcarea normelor existen iale divine:

destine

care, târziu, în spiritul tradi iei cre tine, î i cere iertare copilului ajuns matur : Nu te-am putut ap ra, mam ,/ Dar, mai ales,/N-am putut fi lâng

însingurarea, iubirea neîmplinit , gândurile negre, triste ea etc. De asemenea sl biciuni trebuie s te îndep rtezi, s nu vie uie ti în capcana lor.

asemenea clipe Iart -m , copile!

Biografismul altor câtorva dintre poeziile volumului trebuie, îns , receptat i comentat în paradigm barthesian , întrucât în ele Istoria nu este prezent în form concret individual , nu este personalizat , ci apare contextual, ca mediu al fiin rii. În tren eminescian ( dup vremuri mul i venir ), poeta se refer la invadatorii, din trecutul îndep rtat, ai spa iului existen ial: Au trecut pe- aicea hunii/ i gepizii i avarii , continuând cu cei din trecutul apropiat : Pe p mântul meu redus ,/ Au venit un turc i-un rus , spre a puncta i consecin ele acestor

invazii. Nu sunt uita i nici invadatorii ideologici, care ne-au pus S mergem! Nu . Iubirea neîmp rt it alimenteaz energii negative, te

S

pe frunte, cenu pe tâmple fac prohod/ În legea

dungi

mitralier cl n nind M cinate în ne tire i

minele sau cu o

vom salva, ne vom salva , clameaz poeta.

tine/ Când ai avut nevoie

toate-n drumul t u,/ C l uzit de bine/ i de r u . Norma existen ial urmat de Maria Baciu este: Porne te cu,/ Credin , gând curat,/ i-

este: Porne te cu,/ Credin , gând curat,/ i- Traian D. LAZ R Ioan HOLBAN Poezie

Traian D. LAZ R

te cu,/ Credin , gând curat,/ i- Traian D. LAZ R Ioan HOLBAN Poezie i biografie

Ioan HOLBAN

Poezie i biografie

( Sunt semnul înc netradus/ Al Preaînaltului de Sus

Straturile

sufletului

T lpile

Cer etorul de

foc (2014) las loc unei poezii de nota ie în cea mai

recent carte de versuri a lui George Pîrîu, Toamna cuvintelor (Editura Junimea, 2016); poetul "fotografiaz " realul, ceea ce a numi idealitatea lui, îl fixeaz în instantanee care transfigureaz o continu

celebrare a vie ii - în versuri, dar i în fotografiile înso itoare, foarte reu ite, realizate de George C lin Pîrîial , dînd seama înc o dat

T onalitatea elegiac din

timpului

(1999),

Oul împu cat

(2013)